4.

ALTE TEHNICI DE COMUNICARE

4.1. Discuțiile față în față

4.2. Conferința de presă

4.3. Interviul

Obiectivele specifice unităţii de învăţare

Rezumat

Teste de autoevaluare

Lucrare de verificare

Bibliografie minimală

Obiective specifice:

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

 să organizezi o conferință de presă;

 să înțelegi elementele esențiale ale comunicării cu
reprezentanții sistemului de informare publică.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

4.1. Discuțiile față în față

Cea mai eficientă formă de comunicare interpersonală este

considerată conversaţia faţă în faţă. Riscul apariţiei unor
neînţelegeri este foarte redus atunci când conversaţiile se fac
telefonic sau faţă în faţă.

Iată câteva sfaturi despre cum poate un specialist în PR să prezinte

un caz în mod eficient (Wilcox, pp. 509-510):

 să telefoneze din timp pentru a stabili o întâlnire;

 să spună imediat cine este şi ce doreşte;
 să fie concis;
 să nu-şi laude cauza prea mult;
 să îşi exprime recunoştinţa pentru timpul acordat;
 să lase un material scris pentru a fi studiat mai târziu;
 scrieţi o scurtă scrisoare în care vă arătaţi recunoştinţa pentru
întrevederea acordată.

Sarcina de lucru 1
Arată câteva modalități în care un specialist în PR își poate
prezenta cauza în mod eficient.

Comunicarea cu presa 77
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

4.2. Conferința de presă

După Cristina Coman, numeroşi jurnalişti şi practicieni ai relaţiilor

publice nu cunosc rostul unei conferinţei de presă.

Autoarea menționată susține că multe dintre conferințele de presă

organizate de instituțiile publice românești sunt organizate fără să
fie întrunite condițiile minimale pentru un astfel de demers.

Cristina Coman face următoarele precizări:

„Deseori citim în paginile ziarelor, auzim la radio sau urmărim la televizor

comentarii legate de diversele «conferinţe de presă», săptămânale, ale
Guvernului, Preşedinţiei, ale partidelor sau ale numeroaselor organizaţii
nonguvernamentale. Faptul că presa prezintă aceste evenimente drept
«conferinţe de presă» ne arată confuzia gravă pe care o fac atât ziariştii, cât şi
organizatorii (purtătorii de cuvânt sau personalităţile marcante ale
organizaţiilor respective), deoarece o conferinţă de presă se lansează în situaţii
deosebite, când instituţia doreşte să facă un comunicat deosebit de important,
de larg interes. Evenimentele la care se referă în mod curent ziariştii nu sunt
altceva decât întâlniri uzuale, de informare a presei asupra activităţilor curente
ale respectivelor instituţii.” (Coman, p. 151)

Comunicarea cu presa 78
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

După George David, o conferinţă de presă este necesară pentru:

 „a anticipa un eveniment de interes major pentru mass-

media;
 a focaliza atenţia presei asupra unui obiectiv;
 a economisi timp, preîntâmpinând un număr mare de
interviuri individuale;
 a furniza simultan, mai multor instituţii media, date despre
un eveniment, un proiect etc.;
 a crea interes asupra unui subiect major despre care mass-
media şi opinia publică nu au cunoştinţă;
 a da explicaţii despre un eveniment produs în viaţa
organizaţiei;
 a evita acuzaţiile de favoritism sau părtinire în relaţiile cu
mass-media;
 a câştiga un plus de publicitate în cazul persoanelor sau
organizaţiilor publice (celebrităţi, oameni politici marcanţi
sau cu charismă, sportivi şi echipe sportive, artişti, lideri
spirituali, formatori de opinie etc.).” (David, p. 122)

Dennis Wilcox şi colaboratorii săi aduc şi ei explicaţii

suplimentare:

„În cadrul unei conferinţe de presă, comunicarea este bidirecţională. Persoana

care vorbeşte în numele unei companii sau al unei cauze aşteaptă întrebări de la
reporteri, de obicei după o scurtă declaraţie de deschidere. O conferinţă de
presă face posibilă diseminarea rapidă a informaţiilor şi opiniilor prin
intermediul media. Se economiseşte timp prin faptul că informaţiile nu mai sunt

Comunicarea cu presa 79
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

prezentate fiecărei surse de difuzare separat, iar ziarele şi media electronice

concurente primesc ştirile simultan. Din punctul de vedere al relaţiilor publice,
acestea sunt principalele avantaje ale conferinţei de presă. În ciuda acestor
plusuri, trebuie reţinut şi faptul că vorbitorul este supus unor întrebări severe şi
potenţial incomode.” (Wilcox, p. 520)

În funcţie de nevoile clientului, conferinţa de presă poate fi un

mijloc ofensiv sau defensiv. În general, conferinţele de presă
urmăresc să transmită mesaje pozitive.

Specialiştii în PR trebuie să aibă pregătirea necesară pentru a putea

controla situaţiile neaşteptate şi controversate care pot apărea în
timpul unei conferinţe.

În cazul unor circumstanţe neprietenoase, persoana desemnată să

ţină conferinţa de presă va face eforturi pentru a crea o atmosferă
de cooperare.

În niciun caz, vorbitorul nu trebuie să se arate deranjat de

întrebările reporterilor.

Se mai practică şi alte două tipuri de conferinţe de presă:

„Unul este cel spontan, declanşat de un eveniment de ultimă oră: laureatul

premiului Nobel convoacă presa pentru a comenta opera premiată sau un atlet
care tocmai a doborât recordul mondial îşi descrie, încă respirând anevoie,
sentimentele. Cel de-al doilea tip de conferinţă este cel stabilit în mod fix într-o
anumită zi şi la o anumită oră, programare ce rămâne valabilă indiferent dacă
funcţionarul public care a convocat conferinţa are sau nu noutăţi de transmis.
De obicei, aceasta se numeşte informare briefing – de exemplu, informarea
zilnică organizată de Departamentul de Stat.” (Ibidem, p. 521)

Comunicarea cu presa 80
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Doug Newsom şi colaboratorii săi susţin că, în general, un

responsabil cu relaţiile publice dintr-o organizaţie nu trebuie să
anunţe o conferinţă de presă dacă aceasta poate fi evitată.

De asemenea, responsabilul cu relaţiile publice nu trebuie să ţină o

conferinţă dacă nu e sigur că are ceva interesant de spus pentru
presă. (Newsom, pp. 407-408)

Autorii deja citaţi propun câteva reguli (Ibidem, p. 408) referitoare

la organizarea conferinţelor de presă:

 locul ales pentru ţinerea conferinţei de presă trebuie să fie

unul convenabil pentru presă şi, dacă este posibil, să se lege
de poveste;
 data şi ora trebuie alese cu mare atenţie;
 organizatorii trebuie să se asigure că vor avea o înregistrare
(video, audio) a conferinţei de presă, pe care o vor folosi, mai
târziu, pentru a redacta materialele referitoare la urmările
conferinţei;
 persoană va avea sarcina de a completa lista ce conţine
numele şi datele de contact ale reporterilor;
 vor fi oferite materiale şi fotografii şi reporterilor care nu au
reuşit să ajungă la conferinţa de presă;
 purtătorul de cuvânt trebuie să-şi repete cu seriozitate
discursul înainte de a-l ţine în faţa jurnaliştilor;
 evaluarea conferinţei de presă se va face şi în funcţie de
materialele ce vor apărea în presă.

Comunicarea cu presa 81
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Un bun specialist în relaţii publice trebuie să ştie că elementul esenţial

al unei conferinţe de presă este ştirea.

Dacă nu îndeplineşte criteriile unei ştiri semnificative, materialul va fi

distribuit prin intermediul comunicatelor de presă.

Sarcina de lucru 2
Comentează următoarea afirmație:
Specialiştii în PR trebuie să aibă pregătirea necesară pentru a
putea controla situaţiile neaşteptate şi controversate care pot
apărea în timpul unei conferinţe.

Comunicarea cu presa 82
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

4.3. Interviul

O altă tactică utilizată foarte des este interviul, care poate apărea în
ziare, reviste (sub formă tipărită), televiziuni și radio.

Din ce în ce mai populare au devenit interviurile online.

Rolul unui interviu este foarte clar. Persoana intervievată are

intenția de a informa sau de a distrage audiența.

Specialistul în PR va ține cont de acest fapt atunci când va pregăti

persoana ce urmează să fie intervievată:

„Între interviurile tipărite şi cele de la radio sau televiziune există un număr de

diferenţe semnificative. Într-un interviu tipărit, informaţiile şi impresiile pe care
le primeşte publicul despre persoana intervievată sunt trecute prin filtrul
personal al celui care l-a scris. La radio şi televiziune, însă, ascultătorii aud
vocea intervievatului fără amestecul unei terţe persoane. În timpul unui interviu
televizat, când personalitatea celui intervievat are cel mai puternic impact,
vorbitorul este atât văzut, cât şi auzit.” (Wilcox, p. 529)

George David prezintă câteva reguli de bază ce trebuie stabilite în

cazul unui interviu:

 „modalitatea de atribuire a informaţiilor (altfel spus, dacă

interviul va fi on-the-record, off-the-record ş.a.m.d.).
Aceasta este o regulă esenţială care, odată stabilită, va trebui
să determine conduita intervievatului pe timpul interviului;
 ziua, ora şi locul în care urmează să aibă loc interviul;
 durata interviului. De regulă, 30 de minute sunt suficiente
pentru desfăşurarea unui interviu cu un singur intervievat;

Comunicarea cu presa 83
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

 subiectul (subiectele) interviului, limitele acestuia, eventual

şi întrebările care vor fi adresate (măcar cele esenţiale). În
ceea ce priveşte întrebările, nu trebuie să vă aşteptaţi ca
jurnalistul să le adreseze doar pe cele pe care vi le-a trimis în
avans: este posibil ca, pe timpul interviului, în funcţie de
felul cum acesta decurge, să apară necesitatea formulării unor
noi întrebări, lucru absolut firesc şi pentru care intervievatul
şi dumneavoastră trebuie să fiţi pregătiţi;
 eventuala participare a altor persoane la interviu şi identitatea
acestora;
 întrebările la care nu se va putea răspunde pe parcursul
interviului;
 avertizarea jurnalistului de a nu se aventura în speculaţii
tendenţioase sau în atacuri la persoană, deoarece, în acest
caz, interviul va fi întrerupt;
 anunţarea reporterului de la bun început că veţi face şi o
înregistrare proprie a interviului (în cazul în care există
posibilitatea de înregistrare). Este foarte indicată efectuarea
unei înregistrări proprii de către cel intervievat sau de către
echipa lui din cel puţin două motive: în primul rând,
înregistrarea oricărei acţiuni întreprinse în domeniul relaţiilor
cu mass-media reprezintă un material preţios pentru munca
de evaluare a acestui tip de activitate de relaţii publice; în al
doilea rând, prin efectuarea unei înregistrări proprii este
descurajată orice eventuală tentativă a jurnalistului de a
denatura în vreun fel, cu rea-credinţă, conţinutul interviului.”
(David, pp. 117-118)

Comunicarea cu presa 84
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Joe Marconi vorbește şi el despre 15 paşi ce trebuie urmați atunci

când sunt pregătite întâlnirile cu reprezentanţii mass-media
(Marconi, pp. 208-210):

1. Aflaţi cât mai multe informaţii despre reporterul cu care vă

veţi întâlni.
2. Nu presupuneţi din start că reporterul vă cunoaşte
organizaţia, compania, produsul sau chiar domeniul în care
activaţi.
3. Este bine să stabiliţi anumite reguli pentru interviu.
4. Fiţi pregătit. Repetaţi anumite replici înainte de interviu.
5. Oferiţi reporterului un dosar de presă sau alte materiale scrise
care prezintă pe scurt mesajul dumneavoastră.
6. Oferiţi o casetă cu o declaraţie scurtă şi concisă care să vă
reprezinte cel mai
7. Asiguraţi-vă poziţia de cea mai bună sursă a reporterului
pentru acel subiect.
8. Axaţi-vă pe fapte. Comentariile dumneavoastră trebuie să fie
scurte şi concise. Oferiţi cât mai puţine exemple. Evitaţi
anecdotele.
9. Nu depăşiţi domeniul dumneavoastră de expertiză.
10.Nu uitaţi că cifrele sunt baza unor poveşti reuşite. Folosiţi cât
mai mult statisticile, cifrele şi profiturile.
11.Este foarte important să vă controlaţi gesturile, tonul vocii şi
limbajul corpului în timpul unui interviu.
12.Sintagma „nici un comentariu” nu este niciodată răspunsul
adecvat la o întrebare.
13.Este foarte important să vă imaginaţi cum vor arăta cuvintele
dumneavoastră în presă.
Comunicarea cu presa 85
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

14.Niciodată nu dezvăluiţi informaţii „neoficiale” unui reporter.

15.Este bine să obţineţi sfaturi de la un consultant sau un
specialist în relaţii publice.

Sarcina de lucru 3
Arătați care sunt reguli de bază ce trebuie stabilite în cazul
unui interviu în viziunea lui George David.

Comunicarea cu presa 86
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Rezumat

Cea mai eficientă formă de comunicare interpersonală este

considerată conversaţia faţă în faţă. Riscul apariţiei unor
neînţelegeri este foarte redus atunci când conversaţiile se fac
telefonic sau faţă în faţă.

Numeroşi jurnalişti şi practicieni ai relaţiilor publice nu cunosc

rostul unei conferinţei de presă. Din acest motiv, multe dintre
conferințele de presă organizate de instituțiile publice românești
sunt organizate fără să fie întrunite condițiile minimale pentru un
astfel de demers.

În funcţie de nevoile clientului, conferinţa de presă poate fi un

mijloc ofensiv sau defensiv. În general, conferinţele de presă
urmăresc să transmită mesaje pozitive.

Specialiştii în PR trebuie să aibă pregătirea necesară pentru a putea

controla situaţiile neaşteptate şi controversate care pot apărea în
timpul unei conferinţe.

În cazul unor circumstanţe neprietenoase, persoana desemnată să

ţină conferinţa de presă va face eforturi pentru a crea o atmosferă de
cooperare.

Un responsabil cu relaţiile publice dintr-o organizaţie nu trebuie să

anunţe o conferinţă de presă dacă aceasta poate fi evitată.

O altă tactică utilizată foarte des este interviul, care poate apărea în
ziare, reviste (sub formă tipărită), televiziuni și radio.

Din ce în ce mai populare au devenit interviurile online.

Comunicarea cu presa 87
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Test de autoevaluare

1. În general, conferinţele de presă urmăresc să transmită mesaje

negative.

a) Adevărat

b) Fals

2. În cadrul unei conferințe de presă, vorbitorul se poate arăta

deranjat dacă întrebările reporterilor provoacă o atmosferă
tensionată.

a) Adevărat

b) Fals

3. Conferințele de presă trebuie organizate cât mai des posibil.

a) Adevărat

b) Fals

4. După terminarea unei conferințe de presă, specialistul în PR va

trimite materiale şi fotografii şi reporterilor care nu au reuşit să
ajungă la conferinţă.

a) Adevărat

b) Fals

5. Precizați care este elementul esenţial al unei conferinţe de presă.

Comunicarea cu presa 88
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Evaluare parţială nr. 2

Instrucţiuni de redactare

Această evaluare parţială îţi propune sarcini de lucru care necesită o

bună cunoaştere capitolelor 3 şi 4 ale cursului. După ce le vei fi
efectuat, îmi vei preda evaluarea, pentru ca eu să o pot corecta şi
nota.

Nu uita să menţionezi, pe prima pagină, următoarele informaţii:

Numele cursului (Comunicarea cu presa), numărul evaluării parţiale
(Evaluare parţială nr. 2) şi, evident, numele tău. Ar fi foarte practic
dacă ţi-ai scrie numele pe fiecare pagină.

Te sfătuiesc, de asemenea, să redactezi foarte clar rezolvările şi să

laşi în stânga foii o margine de 5 cm, unde eu voi putea să-mi inserez
comentariile.

1. Realizează un scurt eseu pornid de la fragmentul următor:

„Un bun practician de relaţii publice ştie care este munca unui
jurnalist aproape la fel de bine ca un jurnalist şi este atent şi plin de
consideraţie faţă de jurnalişti.”

2. Enumeră și explică pașii pe care un specialist în PR trebuie să-i

urmeze atunci când pregătește un interviu.

Comunicarea cu presa 89
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Bibliografie minimală
Bernard Dagenais, Campania de relații publice, Polirom, 2003, pp.
286-295, 296-309;

Cristina Coman, Relaţiile publice şi mass-media, Polirom, 2004, pp.

151-190, 198-207;

Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de relații

publice, Polirom, 2004, pp. 371-398;

Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk, Dean Kruckeberg, Totul

despre relaţiile publice, Polirom, 2010, pp. 465-473;

George David, Tehnici de relații publice. Comnicarea cu mass-

media, Polirom, 2008, pp. 105-160, 161-190;

Joe Marconi, Ghid practic de relații publice, Polirom, 2007, pp.

253-270.

Rezolvare test de autoevaluare

1. b

2. b

3. b

4. a

5. știrea

Comunicarea cu presa 90
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Bibliografie de elaborare a cursului

Volume:

Abrudeanu, Ion Rusu, România și Războiul Mondial. Contribuțiuni la Studiul

Istoriei Războiului Nostru, Editura Librăriei Socec & Comp., 1921;

Amariţei, Constantin, Firma şi mass media. Managerul şi ziariştii, Editura

Irecson, 2005;

Armanca, Brînduşa, Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de

cuvânt, Editura Mirton, 2002;

Bacalbașa, C., Ziaristica română din zilele noastre, postfață la N. Iorga, Istoria
presei românești. De la primele începuturi până la 1916, Atelierele Societății
Anonime „Adevărul”, 1922;

Bianu, Ioan, Introducere la Nerva Hodoș, Al. Sadi Ionescu, Publicațiunile

periodice românești, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea, 1913;

Blythe, Jim, 100 idei geniale de Relaţii Publice, Editura Adevărul, 2011;

Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină

a ziarelor și revistelor, Editura Polirom, 1999;

Carandino, N., Nopţi albe şi zile negre, Editura Eminescu, 1992;

Ciachir, Dan, În lumea presei interbelice, Editura Timpul, 2008;

Coman, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Editura Polirom, 2004;

Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, 2004;

Cutlip, Scott M., Center, Allen H., Broom, Glen M., Relații publice eficiente,
Ediția a 9-a, Editura Comunicare.ro, 2010;

Dagenais, Bernard, Campania de relaţii publice, Editura Polirom, 2003;

Comunicarea cu presa 91
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Dagenais, Bernard, Profesia de relaţionist, Traducere de Anca-Magdalena

Frumuşani, Editura Polirom, 2002;

David, George, Tehnici de relaţii publice. Comunicarea cu mass-media, Editura

Polirom, 2008;

Davis, Anthony, Tot ce trebuie să ştii despre PR, Editura Publica, 2008;

Dinu, M., Comunicarea, Editura Algos, 2008;

Flichy, Patrice, O istorie a comunicării moderne. Spaţiu public şi viaţa privată,

Traducere şi adaptare de Mirela Lazăr, Editura Polirom, 1999;

Gaillard, Philippe, Tehnica jurnalismului, Editura Științifică, 2000;

Gross, Peter, Colosul cu picioare de lut. Aspecte ale presei româneşti post-
comuniste, Traducere de Irene Joanescu, Editura Polirom, 1999;

Gross, Peter, Mass media şi democraţia în ţările Europei de Est, Editura

Polirom, 2004;

Leinemann, Ralf, Baikalţeva, Elena, Eficienţa în relaţiile publice, Editura

Comunicare.ro, 2007;

Marconi, Joe, Ghid practic de relaţii publice, Traducere de Camelia Cmeciu,

Editura Polirom, 2007;

Marinescu, Valentina, Introducere în teoria comunicării: principii, modele,

aplicaţii, Editura Tritonic, 2003;

Minulescu, M., Comunicarea organizaţională, Editura Comunicare.ro, 2004;

Newsom, Doug, Carrell, Bob, Redactarea materialelor de relaţii publice,

Editura Polirom, 2004;

Comunicarea cu presa 92
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Newsom, Doug, VanSlyke Turk, Judy, Kruckeberg, Dean, Totul despre

relaţiile publice, Editura Polirom, 2010;

O'Sullivan, T., Concepte fundamentale din ştiinţele comunicării şi studiile

culturale, Editura Polirom, 2001;

Pânişoară, Ion Ovidiu, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, 2008;

Petcu, Marian, Istoria jurnalismului şi a publicităţii în România, Editura

Polirom, 2007;

Petcu, Marian, Sociologia mass-media, Editura Dacia, 2002;

Pop, Doru, Introducere în teoria relaţiilor publice, Editura Dacia, 2003;

Popescu, Cristian Florin, Manual de jurnalism, Editura Tritonic, 2004;

Popescu, Cristian Florin, Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii publice şi

publicitate, Editura Tritonic, 2002;

Popescu, L. G., Comunicarea în administraţia publică, Editura Economică,

2007;

Popescu, Răsvan, Purtătorul de cuvânt, Editura Universalia, 2002;

Pricopie, Remus, Relaţiile publice - evoluţie şi perspective, Editura Tritonic,

2005;

Prutianu, Ştefan, Manual de comunicare şi negociere în afaceri, Editura

Polirom, 2000;

Ries, Al., Ries, Laura, Căderea advertisingului şi ascensiunea pr-ului, Editura

Brandbuilders, 2005;

Roşca, Luminiţa, Formarea identităţii profesionale a jurnaliştilor, Editura

Tritonic, 2010;
Comunicarea cu presa 93
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

Rus, Flaviu Călin, Introducere în ştiinţa comunicării şi a relaţiilor publice,

Editura Institutul European, 2002;

Saffir, Leonard, PR cu buget restrâns. Strategii rentabile, necostisitoare sau

gratuite, prin care să ieşi în evidenţă, Editura Brandbuilders, 2008;

Săftoiu, Adriana, Vocile puterii. De vorbă cu purtătorii de cuvânt, Editura Trei,

2007;

Şeicaru, Pamfil, Istoria presei, Editura Paralela 45, 2007;

Van Cuilenburg, J. J., Scholten, O., Noomen, G. W., Ştiinta Comunicării,

Editura Humanitas, 2000;

Vulcănescu, Mircea, Pregătirea profesională a ziaristului, în Către fiinţa

spiritualităţii româneşti. Dimensiunea românească a existenţei (Vol. III),
Editura Eminescu, 1992;

Wilcox, Dennis L., Cameron, Glen T., Ault, Phillip H., Agee, Warren K.,
Relaţii publice. Strategii şi tactici, Editura Curtea Veche Publishing, 2009;

Zaiţ, Adriana, Relaţii publice, Editura Sedcom Libris, 2004;

Publicaţii:

Arhiva publicaţiei Generația Nouă pe anul 1893;

Arhiva publicaţiei Societatea de mâine pe anul 1925.

Surse electronice:

http://arrp.eu

http://pr-romania.ro

http://www.antena3.ro

Comunicarea cu presa 94
Fănel Teodorașcu Alte Tehnici de Comunicare

http://stiri.tvr.ro

http://www.gandul.info

http://www.revista22.ro

Comunicarea cu presa 95