5. Tipuri de poluanți ai aerului interior.

− poluanţi chimici care se regăsesc in alimente, apă, aer, fiind emişi de materiale de construcţii,
mobilier, produse de intreţinere, vestimentaţie etc. Efectele poluării chi-mice asupra stării de
sănătate sunt multiple şi merg de la simpla percepţie senzorială la efecte foarte grave, care pot
afecta sistemul respirator şi sistemul nervos sau gastrointestinal. Anumiţi poluanţi chimici sunt
incadraţi chiar in categoria substanţelor cance-rigene. Dacă toxicitatea individuală a celei mai
mari părţi din aceşti poluanţi este cunoscută, nu se ştie aproape nimic de toxicitatea acestora cand
se găsesc in amestec şi au concentraţii reduse, aşa cum se prezintă cel mai adesea in aerul interior
al clădirilor de locuit şi de producţie.
-poluanţi fizici care sunt umiditatea excesivă, radonul, praful, fibrele (in special de azbest),
campurile electrice şi magnetice, campurile electromagnetice de joasă şi inaltă frecvenţă.
Prezenţa acestor poluanţi poate cauza cele mai diverse simptome, de la uscăciunea căilor
respiratorii, la pierderi de memorie şi dificultăţi de concentrare pană la boala canceroasă.
− poluanţi biologici care includ microbii, viruşii, bacteriile, polenul şi mirosurile ce se dezvoltă
in aerul interior şi provin de la fiinţe umane, animale de casă, acarieni, gandaci, plante de
interior, mucegai etc. Acestea provoacă alergii, afecţiuni ale căilor respiratorii, cei mai
vulnerabili fiind copiii şi persoanele in varstă. Riscurile legate de aceşti poluanţi sunt cu atat mai
mari cu cat concentraţia este mai mare. O bună calitate a aerului presupune cunoaşterea surselor
de poluanţi, reducerea emisiilor la minimum posibil şi evacuarea continuă a poluanţilor prin
ventilare.

6. Care sunt cerintele de calitate necesare pe durata de existență a unei construcții conform
legii nr. 10/95?
a) rezistență și stabilitate;
b) siguranță în exploatare;
c) siguranță la foc;
d) igienă, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului;
e) izolație termică, hidrofugă și economie de energie;
f) protecție împotriva zgomotului.

7. Relația dintre nivelul de iluminare, temperatura luminii și confortul vizual?

Din punctul de vedere al redării culorilor, confortul vizual poate fi analizat pe baza
diagramelor Kruithoff, care prezintă variaţia iluminării E in planul de lucru, cu temperatura
luminii T (Fig. 2.4).
Astfel, o sursă de lumină cu temperatura T, poate crea diferite senzaţii observatorului, in
funcţie de valoarea iluminării:
− pentru E < Ea, iluminatul este perceput ca fiind rece;
− pentru Ea< E < Ef sunt indeplinite condiţiile confortului vizual;
− pentru E > Ef, iluminatul este perceput ca fiind nenatural (deranjant).
Pentru o valoare dată a iluminatului E, senzaţia vizuală subiectivă creată depinde de
temperatura luminii: iluminat artificial
la TI; confort vizual la TII şi iluminat rece la TIII.
8. Ce reprezintă sindromul ”clădirii bolnave”?
Multe din persoanele care îşi desfăşoară activitatea în clădiri cu suprafeţe exterioare vitrate
întinse,dotate cu instalaţii de climatizare sofisticate (centre comerciale, clădiri cu birouri etc.)
suferă însă de aşa numită „boală a construcţiei”, ce se manifestă prin afecţiuni ale căilor
respiratorii, dureri de cap, stare de oboseală, somnolenţă, iritaţii ale ochilor şi mucoaselor nazale
etc. În Fig. 2.5 şi 2.6 se prezintă principalele simptome ale „bolii construcţiei” la ocupanţii
acestor clădiri, respectiv cauzele posibile ale acestora.