1. La 05.03. 2014 s-a deschis succesiunea lui MS.

SS, soțul supraviețuitor al defunctei, a folosit în întregime toate bunurile

lăsate moștenire, nerecunoscând celorlalți moștenitori drepturile ce li se
cuveneau. La 25.06.2014, FB1, FB2, FB3 în calitate de frați primari, FC1, FC2
în calitate de frați consangvini și FU în calitate de frate uterin al defunctei,
precum și MA în calitate de mamă a defunctei, au chemat în judecată pe SS
pentru a se stabili masa succesorală și cotele ce li se cuvin din succesiune.
Stabilind că masa succesorală din bunurile precizate în dispozitivul
hotărârii, instanța a dispus că din toate acestea se cuvine reclamanților frați
1/3, reclamantei mame 1/3, iar restul de 1/3 se cuvine pârâtului, în calitate de
soț supraviețuitor.
Soluția pronunțată este legală? Motivați. Determinați care sunt
moștenitorii cu vocație legală concretă în speță și cotele ce li se cuvin din
masa succesorală a lui MS.

Rezolvare : din enunțul speței rezultă faptul că la data deschiderii

succesiunii lui MS, se aflau în viață, îndeplineau condițiile pentru a putea
moșteni și astfel aveau vocație legală concretă, următorii:
- S.S. – soțul supraviețuitor al defunctei
- M.A. - mama defunctei
- FB1, FB2, FB3 în calitate de frați primari
- FC1, FC2 în calitate de frați consangvini
- FU în calitate de frate uterin al defunctei
În concret, în speță avem un concurs între S.S. și întreaga clasă a II –a de
moștenitori legali.
Dezbaterea succesiunii lui M.S. are în vedere în acest moment, stabilirea cotei
de moștenitor legal a lui S.S. în concurs cu clasa a II – a și acordarea sa cu
prioritate.
Astfel, S.S. va avea o cotă de 1/3 din întreaga masă succesorală, rezultând în
acest moment un RM (rest de moștenire) = 2/3, rest care urmează a fi împărțit între
ceilalți comoștenitori care au fost determinați ca având vocație legală concretă și
anume, clasa a II –a de moștenitori legali.
Așa cum am mai arătat și în cadrul altor exemple practice (vezi postarea din
data de 8 aprilie, Aplicații practice în materia moștenirii legale) în cazul în care
avem de împărțit un rest de moștenire (cum este cazul în speța de față) sau chiar
întreaga masă succesorală, în interiorul clasei a II –a de moștenitori, între cele două
categorii de moștenitori care compun această clasă, prima operațiune are în vedere
acordarea cotei ascendentului privilegiat/ascendenților privilegiați (în funcție de
situația concretă din speță) și ulterior restul rămas, se va împărți între colateralii
privilegiați.
Ținând cont de cele menționate mai sus, ne vom ocupa de împărțirea restului de
moștenire de 2/3, rămas după acordarea cotei de 1/3 lui S.S, după cum urmează:
- M.A., mama defunctei, are dreptul la ¼ din 2/3 (deoarece avem în viață
un singur ascendent privilegiat, dacă ar fi fost 2,3, sau 4, aceștia ar fi avut
dreptul la ½ împreună). ¼ din 2/3, înseamnă 2/12, care simplificat,
înseamnă 1/6. Astfel, M.A. va avea o cotă de 1/6.
- După acordarea cotei ascendentului privilegiat M.A., va trebui să aflăm
cât le mai rămâne, colateralilor privilegiați, din întreaga masă
succesorală, mai exact restul de moștenire rămas, după acordarea cotei lui
M.A.
- RM (rest de moștenire) = 2/3 – 1/6 = 4 – 1/ 6 = 3/6 = ½, rezultă că vom
avea de împărțit între colateralii privilegiați, un RM = ½
- Având în vedere că în speță, avem toate cele 3 categorii de colaterali
privilegiați, va trebui ca RM de ½, să îl împărțim de linii, între linia
maternă LM și linia paternă LP. Împărțirea pe linii presupune, așa cum
deja știți, ca suma/valoarea care urmează a fi alocată colateralilor ce
provin din categorii diferite, să fie împărțită la 2, jumătate să revină liniei
materne, cealaltă jumătate liniei paterne.
- Astfel, RM de ½ : 2 = ¼, urmând ca ¼ să revină LM, iar restul de ¼
să revină LP.
- Din reprezentarea moștenitorilor (schema) pe care ați desenat-o la citirea
enunțului speței, ați observat că avem de-a face cu frați buni, consangvini
și uterini.
 - LM = ¼ = FB1, FB2, FB3, FU = ¼ : 4 = 1/16 pentru fiecare component
al LM
- LP = ¼ = FB1, FB2, FB3, FC1, FC2 = ¼ : 5 = 1/20 pentru fiecare
component al LP
- Ultima operațiune de calcul în această speță (și pentru orice altă speță
care presupune un astfel de concurs între categorii diferite de colaterali
privilegiați) este aceea de a aduna cât îi revine fiecărui frate bun al
defunctului, de pe cele două linii (frați buni ce au fost trecuți cu
prioritate, la început, pe fiecare dintre cele două linii, ținând cont că
aceștia moștenesc atât pe LM cât și pe LP).
- FB1, FB2, FB3 = 1/16 (LM) (va fi amplificat cu 5) + 1/20 (LP) (va fi
amplificat cu 4) = 9/80 fiecare

2. La moartea soțului său, soția supraviețuitoare a stăpânit în fapt

întreaga moștenire lăsată de defunct, compusă dintr-un imobil,
dobândit în timpul căsătoriei, în valoare de 400 milioane lei, fără a
recunoaște drepturi celorlalți moștenitori. Cei doi fii ai defunctului
au cerut instanței de judecată drepturile succesorale ce li se cuvin.
Întrebare: Ce hotărăște instanța ? Cine moștenește și în ce cote ?
Rezolvare : din enunțul speței, reiese că S.S. a stăpânit imobilul, bun comun al
celor doi soți, fără a recunoaște drepturi asupra acestuia, și copiilor defunctului.
Având în vedere că imobilul este un bun comun al celor doi soți, de la bun
început, este important să avem în vedere că în masa succesorală a soțului decedat
S.S., va intra doar jumătate din valoarea imobilului, nu întreaga valoare a acestuia,
deoarece fiind un bun comun, fiecare dintre cei doi are dreptul la câte o jumătate
din respectivul imobil și astfel valoarea M.S. (masei succesorale) a lui D, va fi de
200 milioane lei.
La moștenirea lui D, în valoare de 200 milioane lei, au vocație legală concretă
următorii :
- S.S.
- Cei doi fii ai defunctului (nu are importanță dacă sunt din căsătoria lui D
cu S.S., sau din afara căsătoriei celor doi).
 - S.S. vine în concurs cu clasa I de moștenitori legali și are astfel dreptul la
¼ din 200 = 50 milioane lei (care se vor adăuga celor 200 milioane, dar
care îi revin exclusiv ei)
- RM = 200 – 50 = 150, care urmează a se împărți în mod egal, între cei
doi fii ai lui D (C1 și C2), fiecăruia revenindu-i câte 75 milioane lei
(adică 150 : 2 = 75).

3. T.A. a decedat în data de 30 mai 2019. În urma sa, în calitate de

moștenitori cu vocație legală generală, au rămas următorii:
 TS, soție supraviețuitoare, ce a moștenit cota prevăzută de lege precum
și celelalte drepturi speciale.
 TD și TF, în calitate de ascendenți privilegiați, întrucât l-au adoptat cu
efecte depline pe de cuius la vârsta de 8 luni.
 Cei doi bunici din partea mamei și cei doi din partea tatălui, în calitate
de ascendenți ordinari
 TG, TH, TL în calitate de frați rezultați din căsătoria lui TD și TF, după
adopția lui de cuius
 PU, în calitate de frate după mamă iar PT și PR, în calitate de fii ai lui
PO, de asemenea frate cu defunctul după mamă, predecedat (la
momentul căsătoriei dintre TD și TF, aceasta avea doi fii din altă
căsătorie, PU, respectiv PO, iar soțul trei fete din altă căsătorie).
 GH, GT și GE, în calitate de surori după tată ale defunctului.

Probleme de soluționat:
a) Determinați în speță, persoanele care fac parte din clasa a treia de
moștenitori legali.
b) Care este natura juridică a dreptului S.S. asupra mobilierului și
obiectelor aparținând gospodăriei casnice.
c) Delimitați în speță, moștenitorii cu vocație legală concretă la
moștenirea lui de cuius, precum și cotele ce se cuvin fiecăruia.
Rezolvare :
a) Fac parte din clasa a III – a de moștenitori legali : cei doi bunici din partea
mamei și cei doi din partea tatălui, în calitate de ascendenți ordinari
 b) Prin dispoziţiile art. 974 C. civ., dreptul special al soţului supravieţuitor este
reglementat ca un drept special de moştenire legală asupra mobilierului şi a
obiectelor de uz casnic.

În afara cerințelor întrebării, menționăm și condițiile :

Dreptul special al soţului supravieţuitor există numai dacă sunt îndeplinite două
condiţii speciale:
– soţul supravieţuitor să nu vină la moştenire în concurs cu descendenţii
defunctului (clasa I de moştenitori legali), deci trebuie să vină la moştenire numai
în concurs moştenitori legali din clasele a II-a, a III-a şi a IV-a;
– de cuius să nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalităţi inter
vivos (donaţii) sau mortis causa (legate făcute prin testament); astfel, este posibil
ca defunctul să fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin acte liberale făcute în
favoarea unor terţe persoane ori în favoarea tuturor moştenitorilor săi; în aceste
situaţii, bunurile în cauză nu mai pot fi dobândite în exclusivitate de soţul
supravieţuitor în virtutea dreptului său special. Soţul supravieţuitor nu este
rezervatar în privinţa acestor bunuri, astfel încât actele liberale ale defunctului sunt
valabile.

c) Moștenitorii cu vocație legală concretă la moștenirea lui de cuius sunt

următorii :
- TS, soție supraviețuitoare
- TD și TF, în calitate de ascendenți privilegiați
- TG, TH, TL în calitate de frați rezultați din căsătoria lui TD și TF, după
adopția lui de cuius, care sunt astfel încadrați în categoria fraților buni ai
lui D.
- PU, PO (predecedat), în calitate de frați uterini, iar PT și PR, în calitate
de fii ai lui PO.
- GH, GT și GE, în calitate de surori după tată ale defunctului, adică vor fi
încadrate în categoria consangvinilor.
Din determinarea moștenitorilor cu vocație legală concretă la moștenirea lui
de cuius TA, rezultă un concurs între T.S. (care are calitate de S.S.) și componenți
ai clasei a II - a de moștenitori legali.
 Dezbaterea succesiunii lui T.A. are în vedere în acest moment, stabilirea cotei
de moștenitor legal a lui T.S. în concurs cu clasa a II – a și acordarea sa cu
prioritate.
Astfel, T.S. va avea o cotă de 1/3 din întreaga masă succesorală, rezultând în
acest moment un RM (rest de moștenire) = 2/3, rest care urmează a fi împărțit între
ceilalți comoștenitori care au fost determinați ca având vocație legală concretă și
anume, clasa a II –a de moștenitori legali.
Așa cum am mai arătat și în cadrul altor exemple practice (vezi postarea din
data de 8 aprilie, Aplicații practice în materia moștenirii legale ) în cazul în care
avem de împărțit un rest de moștenire (cum este cazul în speța de față) sau chiar
întreaga masă succesorală, în interiorul clasei a II –a de moștenitori, între cele două
categorii de moștenitori care compun această clasă, prima operațiune are în vedere
acordarea cotei ascendentului privilegiat/ascendenților privilegiați (în funcție de
situația concretă din speță) și ulterior restul rămas, se va împărți între colateralii
privilegiați.
Ținând cont de cele menționate mai sus, ne vom ocupa de împărțirea restului de
moștenire de 2/3, rămas după acordarea cotei de 1/3 lui T.S, după cum urmează:
- T.D. și T.F., părinții defunctului, au dreptul la 1/2 din 2/3 (deoarece
avem în viață de această dată 2 ascendenți privilegiați, care au dreptul la
½ împreună). 1/2 din 2/3, înseamnă 2/6, care simplificat, înseamnă 1/3.
Astfel, T.D. și T.F., părinții defunctului vor avea împreună o cotă de 1/3,
care se va împărți între cei doi, în mod egal și astfel fiecare ascendent
privilegiat va avea o cotă de 1/6.
- După acordarea cotei ascendenților privilegiați, va trebui să aflăm cât le
mai rămâne, colateralilor privilegiați, din întreaga masă succesorală, mai
exact restul de moștenire rămas, după acordarea cotei lui T.D. și T.F.
- RM (rest de moștenire) = 2/3 – 1/3 = 2 – 1/ 3 = 1/3, rezultă că vom avea
de împărțit între colateralii privilegiați, un RM = 1/3
- Având în vedere că în speță, avem toate cele 3 categorii de colaterali
privilegiați, va trebui ca RM de 1/3, să îl împărțim de linii, între linia
maternă LM și linia paternă LP. Împărțirea pe linii presupune, așa cum
deja știți, ca suma/valoarea care urmează a fi alocată colateralilor ce
provin din categorii diferite, să fie împărțită la 2, jumătate să revină liniei
materne, cealaltă jumătate liniei paterne.
 - Astfel, RM de 1/3 : 2 = 1/6, urmând ca 1/6 să revină LM, iar restul de
1/6 să revină LP.
- Din reprezentarea moștenitorilor (schema) pe care ați desenat-o la citirea
enunțului speței, ați observat că avem de-a face cu frați buni, consangvini
și uterini. (Trebuie să menționez că eu, personal, am considerat-o pe TD,
ca fiind mama defunctului iar TF, ca fiind tatăl acestuia. Nu este nicio
problemă dacă dumneavoastră, ați făcut o calificare inversă a celor doi
ascendenți privilegiați)
- LM = 1/6 = TG, TH, TL, PU, PO ( PO este predecedat și pentru acesta
din urmă, vor veni prin reprezentare1, cei doi fii ai acestuia, PT și PR,
care îi vor prelua partea de moștenire care i s-ar fi cuvenit acestuia (PO)
dacă ar fi fost în viață, urmând a o împărți între ei, în mod egal). = 1/6 : 5
= 1/30 pentru fiecare component al LM
- Pentru PO, vor veni prin reprezentare, cei doi fii ai acestuia și vor prelua
cota de 1/30, care i s-ar fi cuvenit lui PO și o vor împărți, între ei, în mod
egal.
- LP = 1/6 = TG, TH, TL, GH, GT, GE = 1/6 : 6 = 1/36 pentru fiecare
component al LP
- Ultima operațiune de calcul în această speță (și pentru orice altă speță
care presupune un astfel de concurs între categorii diferite de colaterali
privilegiați) este aceea de a aduna cât îi revine fiecărui frate bun al
defunctului, de pe cele două linii (frați buni ce au fost trecuți cu
prioritate, la început, pe fiecare dintre cele două linii, ținând cont că
aceștia moștenesc atât pe LM cât și pe LP).
- TG, TH, TL = 1/30 (LM) (va fi amplificat cu 6) + 1/36 (LP) (va fi
amplificat cu 5) = 11/180 fiecare

1
Reprezentarea operează și în interiorul clasei a doua de moștenitori, pentru categoria colateralilor privilegiați, până la gradul 4
de rudenie)
 4. Defunctul a lăsat o avere de 600 mii lei. La moartea sa, se aflau în
viață o soție supraviețuitoare (din căsătoria legală) și o soție
supraviețuitoare (din căsătoria putativă, bigamie) precum și un
părinte (mama defunctului) și un frate al său, care au acceptat
moștenirea.
Întrebare: Cine moștenește și în ce cote ?

Rezolvare : Moștenitorii cu vocație concretă la moștenirea lui D, sunt :

- S.S. (din căsătoria legală) și S.S. (din căsătoria putativă, bigamie)
- M, mama lui D
- F, fratele defunctului (pe care în acest caz îl considerăm ca fiind frate
bun, deoarece în speță nu este încadrat într-o anumită categorie de
colaterali privilegiați).
- Moștenirea lui D în valoare de 600 mii lei, se va împărți între cei de mai
sus, după cum urmează:
- Prioritate are S.S. în acordarea cotei de moștenitor legal, care vine în
concurs cu componenți ai clasei a II – a de moștenitori legali și astfel are
dreptul la 1/3 din 600, însemnând 200 mii lei. Având în vedere că în
speță avem 2 soții, cele două vor împărți în mod egal cota de 200 mii lei,
fiecare urmând a avea dreptul la câte 100 mii lei.
- În acest moment, va trebui să calculăm RM (rest de moștenire), rămas
după acordarea cotei lui S.S., adică 600 – 200 = 400, rest care urmează a
fi împărțit în interiorul clasei a II –a de moștenitori legali.
- În speță, din clasa a II –a, avem M, mama defunctului și F, fratele
acestuia.
- M, mama defunctului, are prioritate în acordarea cotei de moștenitor
legal, astfel că fiind un singur părinte, ea va avea dreptul la ¼ din 400 mii
lei, adică ¼ din 400 = 100 mii lei.
- RM (rest de moștenire) = 400 – 100 = 300 mii lei, care se va duce și va fi
moștenit de către colateralul privilegiat, adică F.
- Așadar, avem următoarele cote :
- S.S. (din căsătoria legală) și S.S. (din căsătoria putativă, bigamie) =
200 împreună
- M, mama lui D = 100
- F, fratele defunctului = 300