Preţurile la alimente ridicate artificial în hipermarketuri

Hipermarketurile, supermarketurile si magazinele de discount au reprezentat anul trecut

principalele locuri de cumparaturi pentru 55% dintre români.
România consemneaza cea mai importanta dinamica dintre pietele de retail în tranzitie. În
timp ce cota de piata a magazinelor alimentare s-a diminuat cu peste 30% în patru ani (de
la 51% în 2003 la 22% în 2007), hipermarketurile au crescut semnificativ în popularitate
(de la 4% în 2003 la 29% în 2007). Magazinele de discount urmeaza la rândul lor acest
tipar, începând de la zero în 2005 la 13% în 2007.
În afara retelelor moderne de retail, 45% dintre români au în continuare ca principal loc
de cumparaturi magazinele mici sau alte formate, ponderea acestora scazând însa de la
58% în 2006.
Patronatele si sindicatele din industria alimentara au solicitat o ancheta confidentiala din
partea Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului
(ANPC), care sa investigheze posibilele abuzuri ale retailerilor fata de furnizori. ANPC
considera ca aspectele reclamate trebuie demonstrate.1
Se stie ca marile hipermarketuri de la noi au contracte directe cu producatorii prin care-i
obliga sa tina preturile cat mai ridicate. In realitate scumpirile sunt dictate de marile retele
de hypermarketuri, dar ele se prezinta ca niste campioni in lupta cu preturile. Toti credem
ca laptele, oualele, carnea si multe alte produse le gasim cel mai ieftin in hypermarketuri,
dar oare asa este?
Nu tot timpul cresterea pretului este dictata de producator. Daca ai ales sa-ti vinzi marfa
intr-un hypermarket printr-un contract semnat, esti obligat sa nu vinzi nici unui alt
magazin cu un pret mai mic. Dar tot acel producator plateste si taxa de listare, taxa de raft
pentru fiecare produs in parte, la fiecare magazin in parte.Aceasta inseamna un adaos
comercial mascat, iar daca vrei sa rezisti pe piata, ori cresti pretul produsului ori faci
rabat de la calitate.2
In Romania, supermarketurile s-au bucurat de succes inca de la inceput. Dovada sta si
fluxul de vanzari din preajma sarbatorilor (poate va mai amintiti cozile si bataia la

1
http://radupress.wordpress.com/2008/03/08/preturile-la-alimente-ridicate-artificial-in-hipermarketuri/
2
http://www.clauteo.com/tag/hipermarketuri
propriu la lansarea a cate unui nou hipermarket). Si sa nu credeti ca apetitul a scazut.
Romanii au adoptat rapid aceasta forma de comert, vrajiti in principal de publicitatea
foarte agresiva pe care lanturile mari de hipermarketuri si-o permite. Publicitate facuta
chiar din banii furnizorilor care isi desfac marfa prin respectiva retea. orin Minea,
presedintele Asociatiei Romane a Carnii, sustine ca, pe langa pretul de vanzare,
supermarketurile mai cer o serie de taxe suplimentare. Printre acestea se afla taxa de raft,
precum si o taxa de marketing (aparitia in pliantele lantului de retail), pret care este
suportat tot de furnizor si platit periodic pentru fiecare produs in parte. Astfel, produsul la
raft poate fi mai scump cu cel putin 10-20%, spune Minea. Pretul acesta nu cuprinde
adaosul comercial pe care fiecare lant de retail il practica, in functie de politica sa
comerciala. In unele cazuri, adaosurile comerciale pot ajunge si pana la 500%. Concret,
supermarketurile scumpesc produsele, nu le ieftinesc, chiar daca vedem ca se ofera super
promotii, ne-a mai declarat Minea. Fara sa stie, romanii ajung sa cumpere multe produse
al caror pret este de cateva ori mai ridicat decat in mod normal. Astfel, desi traiesc cu
impresia ca fac o mica afacere din „vanarea" super-ofertelor, nu mai ajung sa vada alte
preturi.3
Multe articole ne arata ca preţurile din supermarketuri sunt mai mari decât cele din pieţe.
Luand doua cazuri particulare, se pare ca promoţiile anunţate de hipermarketurile
Kaufland sau Auchan nu sunt chiar atât de avantajoase precum par. Deşi magazinele mari
au seara reduceri substanţiale de preţ, producătorii autohtoni se prezintă cu produse de
calitate la preţuri mai scăzute sau cel mult egale cu cele din hipermarket. Merele, cartofii
şi chiar ouăle se găsesc mai ieftin în pieţele de cartier, cu aproape 50 de bani, iar
promoţiile „de seara”, care se pot compara ca preţ cu cele din pieţe, se aplică în special
pentru produsele a căror termene de valabilitate se apropie de limită sau care nu sunt atât
de aspectoase. O astfel de „reducere” conteză nu doar pentru pensionari ci şi pentru
studenţi, care cumpără zilnic aceste alimente de la hipermarketuri, în speranţa unor
economii. 4
Producatorii platesc o serie de taxe si comisioane solicitate pentru a putea intra marile
lanturi de retail : Kaufland, de exemplu, are taxe de deschidere de magazine mai mici -
undeva pe la 800 euro/magazin, dar cere o data pe an bani foarte multi pentru promotii.
3
http://www.prezentonline.ro/article_detail.php?idarticle=5334
4
http://www.agendaclujeana.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=840&Itemid=2
Costurile in acest caz pot depasi si 100.000 de euro, pentru circa 20 de magazine, cu mai
putin de zece produse in promotii. In cazul Real, taxa de deschidere pentru fiecare
magazin este de 3.500 Ron, la care se adauga 240 Ron pe produs/pe magazin. Aceasta
suma nu include taxele de promotie si discounturile aferente (evident, cer discount cat
mai mare). In cazul Selgros, 4.000 Ron - taxa de deschidere si 400 ron/magazin - taxa de
listare/produs. La Billa, 5.400 Ron la deschiderea de magazin, plus 180
Ron/produs/magazin/listare. Auchan - 14.000 Ron la deschidere de magazin, plus 700
Ron/produs/magazin listare. Carrefour cere la ora aceasta 40.000 Ron/magazin taxa de
deschidere. Se adauga si taxa de listare, plus promotii cat mai multe si foarte agresive.
Pentru mai mult de 10 produse se plateste circa 30.000 euro pe an in promotie, fara
discounturile aferente ( 4.000 euro pentru a fii in revista Carrefour, plus circa 3.000 euro
pentru o plasare in aleea centrala in toate magazinele). 5
In articolele ziarelor din data de 7 martie gasim urmatoarea informatie : ‘’Furnizorii de
produse alimentare s-au unit impotriva dictaturii marilor lanturi de magazine pe care le
acuza ca umfla preturile in detrimentul calitatii si al consumatorului.’’ Patronatele si
sindicatele din industria alimentara s-au unit impotriva hipermaketurilor, pe care le acuza
de dictatura in stabilirea preturilor. De fapt, magazinele si-au anuntat intentia de a majora
taxele aplicate furnizorilor pentru produsele vandute in supermarketuri, ceea ce a generat
reactia extrem de puternica a industriei de profil, avand in vedere ca noile taxe avansate
sunt cu mult mai mari decat cele aplicate in prezent, care, oricum, sunt foarte ridicate.
Cele mai importante asociatii patronale din industria alimentara, la care s-au alaturat si
sindicatele de profil, au atras atentia asupra politicilor comerciale neadecvate aplicate de
lanturile de magazine in relatia cu furnizorii, fapt ce are impact direct asupra lor, dar si
asupra consumatorilor. "Pretul pe care supermagazinele il afiseaza este unul fals, pentru
ca acesta include tot felul de taxe percepute de magazin, taxe care pot ajunge pana la 60-
70% din pretul afisat", a declarat Sorin Inea, presedintele Romalimenta, ieri, intr-o
conferinta de presa. De altfel, supermagazinele pun taxe pe orice: de la taxa de intrare in
magazine, taxa de raft, taxa de deschidere pentru noile magazine, la taxa de catalog sau
de promotie. "In plus, nu esti liber sa vinzi unde vrei, pentru ca hipermarketurile impun
conditii contractuale prin care nu ai voie sa vinzi sub pretul stabilit cu aceste magazine",

5
idem 3
a mai spus Minea. El a atras atentia ca "dictatura supermarketurilor" este evidenta, in
conditiile in care 80-90% din populatia urbana cumpara din aceste locuri. Minea a
precizat ca populatia rurala nu face parte din clientela acestor lanturi de magazine. Aurel
Popescu, presedintele Rompan, a declarat ca hipermaketurile de tip cash & carry
"incurajeaza evaziunea fiscala". "Exista supermagazine care produc paine fara sa respecte
legislatia. Ar trebui sa aiba spatii de productie adecvate, iar productia sa nu depaseasca 2
tone/saptamana. Am identificat doua hipermarketuri - Cora si Carrefour - care vand 5
tone/zi", a adaugat Popescu.
Pe de alta parte, taxele impuse de lanturile de magazine au determinat podgorii
importante sa se retraga de pe rafturile acestor magazine. "Recas si Cotnari au iesit din
Carrefour acum mai bine de un an. Altii se delisteaza singuri", a declarat Ovidiu
Gheorghe, directorul Patronatului National al Viei si Vinului. Consecinta directa -
consumatorii nu vor mai avea la dispozitie cele 100-120 de marci de vin, ci numai 20-30,
a adaugat Gheorghe.
"Politica lanturilor de magazine duce la disparitia micilor magazine, de cartier, iar micii
producatori, care nu au bani sa plateasca taxele cerute de supermagazine, vor disparea,
pentru ca nu mai au unde desface marfa. In aceste conditii, si salariatii din industria
alimentara sunt loviti de politica hipermarketurilor", a declarat Dragos Frumosu, seful
sindicalistilor din industria alimentara. "Sectorul de legume si fructe proaspete, in special,
inregistreaza pierderi incomensurabile, pentru ca lanturile de magazine prefera sa importe
astfel de produse in detrimentul celor autohtone", a spus Nicolae Stefan, liderul
sindicalistilor din agricultura.
Asociatia Romana a Carnii, Asociatia Producatorilor din Industria Laptelui, Patronatul
National al Viei si Vinului, Rompan, Federatia Sindicala din Industria Alimentara si
Federatia sindicatelor din agricultura Agrostar solicita o ancheta confidentiala din partea
Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, care
sa investigheze posibilele abuzuri ale retailerilor fata de furnizori.
Asociatiile propun si realizarea unui Cod de Bune Practici Comerciale pentru
supermarketuri. Producatorii vor sa stabileasca un astfel de cod pe modelul unei conventii
similare incheiate anul trecut in Spania, intre producatori si marii comercianti. "Toate
acele cheltuieli suplimentare nu am spus sa nu existe, am spus sa fie transparente (...)
Vrem ca acest cod sa aduca transparenta si sa permita ca taxele platitie supermarketurilor
sa fie facturate separat si sa nu intre in costul produsului, asa cum se intampla acum", a
precizat Minea.
Daca documentul va fi semnat de producatori si retaileri sub patronajul unor institutii
publice precum Consiliul Concurentei, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sau
Ministerul Economiei si Finantelor, incalcarea lui ar putea permite furnizorilor sa
actioneze in justitie retailerii. Minea a mai adaugat ca singurul retailer care s-a aratat
dispus pana in prezent sa poarte discutii cu producatorii a fost Carrefour Romania.
Parlamentul European a adoptat, la sfarsitul lunii ianuarie, o declaratie scrisa prin care
solicita Directiei Generale pentru Concurenta sa efectueze o ancheta privind efectele pe
care concentrarea sectorului european de supermarketuri le are asupra micilor
producatori, a furnizorilor, lucratorilor si consumatorilor si, in special, sa evalueze
abuzurile legate de puterea de cumparare care ar putea fi generate de o astfel de
concentrare. Deputatii au aratat ca pe teritoriul Uniunii Europene sectorul de vanzari cu
amanuntul este dominat de un numar din ce in ce mai mic de retele de magazine si ca
acesti distribuitori cu amanuntul isi exercita controlul asupra accesului pe care il au
agricultorii si alti distribuitori la consumatorii din UE.6

6
http://www.ziua.net/display.php?data=2008-03-07&id=234243