1.

Particularitati / tema si viziunea într-un roman traditional

“Baltagul” de Mihail Sadoveanu

-roman tradițional realist - mitic
-perioada interbelica

1.contextul publicării
Publicat în 1930, romanul “ Baltagul” este considerat de majoritatea criticilor literari o
capodoperă a literaturii române, fiind un roman tradițional ce recompune imaginea unei
societăți arhaice, păstrătoarea a tradițiilor și credințelor vechi ale poporului român, ale cărei
legi nescrise sunt puse în lumină prin prezența destinului Vitoriei Lipan.

2. încadrarea în specie / curent literar

Opera “ Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman din perioada interbelică,
obiectiv, realist - mitic și tradițional. Romanul este o specie epică în proză, de mari
dimensiuni, cu acțiune complexă, desfășurată pe mai multe planuri și cu un număr mare de
personaje puternic individualizate.
“Baltagul” este un roman tradițional pentru că înfățișează viața satului românesc, a
universului rural dar și a specificului personajelor, țăranul român fiind principalul erou a lui
Sadoveanu.
Romanul este de asemenea unul mitic pentru că zugrăvește o civilizație veche pastorală și
valorifică mituri precum cel al transhumanței ( Miorița) sau cel al coborârii în infern ( Isis și
Osiris). Aspectul mitic al romanului reiese și din gesturile rituale ale Vitoriei, tradițiile
pastorale, motivul comunicarii om - natura și mitul Marii treceri.

3. perspectiva narativă
Narațiunea se face la persoana a treia, iar naratorul omniprezent și omniscient
reconstituie lumea satului de munteni și acțiunile Victoriei, în mod obiectiv, prin tehnica
detaliului și a observației. Deși naratorul omniscient este unic, la parastasul soțului, Vitoria
preia rolul naratorului. Inteligentă și calculată, ca “ un Hamlet feminin’, ea reconstituie
crima pe baza propriilor deducții și o povestește veridic celor prezenți, ceea ce îi determină
pe criminali să-și recunoască vina în fața statului și a autorităților.

4. relațiile temporale și spațiale

Timpul derulării acțiunii este vag precizat, prin repere temporale din calendarul
religios al satului tradițional: “ aproape de Sfântul Andrei” ; “ în Postul mare”; “ 10 martie”,
atemporalitatea este o trăsătură a atmosferei legendare, a aspectului mitic.
Locul acțiunii este satul de munte Măgura Tarcăului, zona Dornelor și a Bistriței. Fiind un
roman realist, pentru veridicitate, traseul parcurs de Vitoria împreună cu Gheorghiță, pe
urmele lui Nechifor, este transcris de pe hartă. Fiind totuși o scriere ficțională cu valențe
mitice satul în care locuiește familia Lipan este unul imaginar.
5.Titlul
Titlul “ Baltagul’ înseamnă topor cu două tăișuri, un obiect simbolic ambivalent: armă
a crimei și instrument al dreptății. De remarcat că în roman, același baltag ( al lui Lipan)
îndeplinește cele două funcții. Baltagul tânărului Gheorghiță se păstrează neatins de sângele
ucigașilor.

6. tema
Fiind un roman al perioadei de maturitate, marile teme ale universului lui Sadoveanu se
regăsesc aici: viața pastorală, natura, călătoria, miturile, iubirea, familia, arte povestirii,
înțelepciunea.
Călătoria și căutarea adevărului constituie alte teme ale romanului și se asociază cu
motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificații. Victoria reconstituie
evenimentele care au condus la moartea bărbatului ei, ceea ce devine o dublă aventură: a
cunoașterii lumii și a cunoașterii de sine. Opera lui Sadoveanu poate fi considerată un
bildungsroman deoarece călătoria are rol educativ și de inițiere a lui Gheorghiță.
Un prim episod reprezentativ pentru tema romanului este constituit de povestea
despre neamurile lumii pe care Nechifor obișnuia să o rostească la cumetrii și ospete. Aceasta
surprinde specificul muntenilor: neînzestrați nativ, dar puternici, cu inimă bună și dragoste de
petrecere.
Un alt episod care ilustrează tema romanului este acela al nopții petrecute în prăpastie
de către Gheorghiță lângă trupul tatălui său. Amintind de coborârea în infern a lui Isis,
momentul este de o încărcătură emoțională foarte mare deoarece înseamnă maturizarea
personajului.

7. structura romanului
Prima parte ( capitolele 1 -5) prezintă frământările Victoriei în așteptarea soțului și
pregătirile de drum. În expozițiune se prezintă satul și schița portretului fizic al Vitoriei care
toarce pe prispă, gândindu-se la întârzierea soțului său plecat la Dorna să cumpere oi.
Intriga cuprinde frământările ei, dar și acțiunile pe care aceasta le face înainte de a pleca în
căutarea soțului: ține post negru douăsprezece vineri, se închină la icoana Sfintei Ana, anunță
autoritățile despre dispariția lui Nechifor, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani pentru
drum, pe Minodora o lasa la mănăstire, iar lui Gheorghiță îi încredințează un baltag sfințit.
Partea a doua ( capitolele 7- 13) conține desfășurarea acțiunii și prezintă drumul
parcurs de Vitoria și fiul ei Gheorghiță în căutarea lui Nechifor Lipan. Ei reconstituie traseul
lui Nechifor, făcând o serie de popasuri. De asemenea participă la anumite evenimente
precum un botez și o nuntă, marile momente din viața omului, lucru care o face pe Vitoria să
creadă că următorul eveniment va fi o înmormântare.
Întrebând din sat în sat, ea își dă seama în ce localitate a dispărut soțul ei. Își regăsește
câinele, Lupu, în gospodăria unui sătean și cu ajutorul acestuia femeia descoperă rămășițele
lui Lipan într-o râpă.
Partea a treia ( capitolele 14- 16) prezintă sfârșitul drumului: ancheta poliției,
înmormântarea, parastasul lui Nechifor Lipan și pedeapsa ucigașilor. Coborârea în râpă și
veghea nocturnă a mortului sunt probe de maturizare pentru Gheorghiță, etapă care se încheie
cu înfăptuirea actului de dreptate la parastas.
Punctul culminant este scena de la parastas în care Vitoria povestește în detaliu scena crimei,
surprinzând pe ucigași: Ilie Cuțui și Calistrat Bogza. Primul își recunoaște vina, însă al
doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghiță cu baltagul lui Nechifor și sfâșiat de câinele
Lupu, făcându-se astfel dreptate.
În deznodământul romanului, ucigașul Calistrat Bogza îi cere iertare Vitoriei și își
recunoaște fapta. Odată ce își ating scopul, Vitoria și Gheorghiță se pregătesc de plecare spre
casă pentru a duce la bun sfârșit și alte treburi, căci viața merge înainte fiindcă toate au un
rost pe lume. La praznicul de patruzeci de zile o vor aduce și pe Minodora să vadă mormântul
tatălui.

8. personajele
În ce se privește personajele romanului, acestea înfățișează tipologii umane reprezentative
pentru lumea satului de la munte la începutul secolului al XX-lea. Personajul principal este
Vitoria Lipan, femeie voluntară, munteanca, soție de cioban. Ea este curajoasă, puternică și
hotărâtă. Inteligența ei și stăpânirea de sine sunt evidențiate pe drum, dar mai ales la parastas
când îi des mască pe ucigași. Este un personaj complex caracterizat atât direct cât și indirect.
Ea aparține unei lumi arhaice, patriarhale și transmite copiilor respectul pentru tradițiile și
obiceiurile populare. Ca mamă, îi interzice Minodorei să se îndepărteze de tradiție și
contribuie prin călătorie la maturizarea lui Gheorghiță.
Personajul secundar, Gheorghiță reprezintă generația tânără care trebuie să ia locul tatălui
dispărut. Romanul poate fi considerat bildungsroman deoarece prezintă drumul spre
maturizarea lui Gheorghiță.
Nechifor Lipan este personajul absent, personaj exponențial pentru că în jurul lui se învârte
acțiunea romanului. El este tipul munteanului, om cu “ inima ușoară și blândă” căruia îi
plăcea să petreacă și să binedispună lumea la nunți. Bărbatul reflectă tragismul existenței
tradiționale românești, fiind o proiecție a ciobănașului din balada populară “ Miorița”.

9. concluzia
În concluzie, romanul ” Baltagul” de Mihail Sadoveanu aparține realismului mitic.
El are un caracter monografic deoarece înfățișează viața muntenilor, ocupațiile și tradițiile
acestora.