Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pulpa dentară:
ETIOPATOGENIE
Patrund in pulpa bacterii+
Alterarea barierei smal-
Procese carioase produse si substante
dentina/ cement-dentina
chimice
Staza
Agenţii patogeni ai pulpitelor pot fi clasificaţi în factori externi şi interni.
Evoluţia → vindecare numai în cazul instituirii unei terapii precoce şi adecvate. În absenţa
acesteia → pulpită purulentă sau către cronicizarea afecţiunii.
PULPITA ACUTĂ PURULENTĂ PARTIALA
inflamaţie acută supurată localizată la nivelul porţiunii coronare a pulpei
dentare
vasodilataţia şi staza sunt mult mai accentuate.
prezenţa germenilor piogeni determină marginaţie şi diapedeză
leucocitară masivă
leucocitele exercită activitate fagocitară, suferă modificări degenerative
şi devin piocite, intrând în alcătuirea exsudatului purulent
Macroscopic
-ţesutul pulpar este friabil şi are culoare gălbuie-roşietică .
Microscopic în :
-stază accentuată şi prezenţa unui exsudat alcătuit din polimorfonucleare,
piocite, detritusuri celulare, fibrină şi germeni microbieni.
-Procesul supurativ interesează toate structurile pulpare -în centrul zonei
afectate sunt distruse şi înlocuite prin necroză supurată, iar la periferie se poate
constitui iniţial o capsulă piogenă care în timp devine colagenă
-Fibrele de colagen sunt de asemenea distruse, iar filetele nervoase sunt
fragmentate şi pot dispare total.
Evoluţia → extiderea procesului supurativ la nivel radicular şi apariţia pulpitei acute
supurate totale,
→ către gangrena pulpară,
→ către cronicizare realizând aspectul de pulpită cronică deschisă ulceroasă
Abces
Abces
PULPITA ACUTĂ PURULENTĂ TOTALA
inflamaţie acută supurată extinsă la toată suprafaţa pulpei dentare,
cauzată de invazia masivă cu germeni piogeni. Procesul supurativ poate
îmbrăca aspect circumscris cu formare de microabcese pulpare sau
aspect difuz constiuind flegmonul pulpar.
Macroscopic
-in abcesul pulpar se observă una sau mai multe zone de culoare gălbuie, pe fondul
violaceu-roşietic al pulpei dentare
-in flegmonul pulpar, locul pulpei dentare este luat de o masă vâscoasă, cremoasă de
culoare galben-cenuşie.
Microscopic în :
-in abcesul pulpar, se disting trei zone concentrice: o zonă centrală de necroză purulentă,
o zonă intermediară de necrobioză şi zona periferică de ţesut normal. În zona centrală de
necroză purulentă se constată dispariţia tuturor structurilor normale ale pulpei dentare
care sunt înlocuite de exsudatul purulent alcătuit din polimorfonucleare, piocite,
detritusuri necrotice şi germeni microbieni. În zona medie infiltratul cu polimorfonucleare
este de intensitate mai redusă, iar structurile pulpare prezintă modificări de dip
degenerativ.
-in flegmonul pulpar inflamaţia supurată are carater difuz, disociind şi distrugând aproape
în totalitate structurile pulpei dentare. Filetele nervoase sunt dispărute prin fragmentare,
iar vasele de sânge dilatate sunt frecvent trombozate.
Evoluţia → către diseminare prin foramenul apical către parodonţiul apical, realizând aspectul de
parodontită apicală acută
Abces
Flegmon
PULPITELE CRONICE
Infl. cr.
deschisa
polipoasa
Infl. cr. deschisa polipoasa
PULPITA CRONICĂ ÎNCHISĂ
proces inflamator cronic cu evoluţie lentă, care se desfăşoară în
condiţiile unei camere pulpare închise
apare şi în absenţa unei pulpite acute
morfologic, pulpitele cronice inchise pot îmbrăca două forme:
-pulpita cronică închisă granulomatoasă şi
-pulpita cronică închisă sclero-atrofică
Pulpita cronică închisă granulomatoasă
proces inflamator cronic care poate afecta unul sau mai mulţi dinţi şi evoluează lent, pe dinţi
indemni sau aparent indemni
predilecţie la persoanele tinere, afectând preponderent incisivii şi molarii.
Macroscopic: dinţii afectaţi apar pătaţi în roz datorită vizualizării pulpei dentare prin pereţii
camerei pulpare subţiaţi prin demineralizare, de unde şi denumirea de “boala petelor roz” (pink
spots).
Microscopic :
-prezenţa ţesutului de granulaţie care la debut se dezvoltă radicular sau coronar, apoi
substituie întreaga pulpă dentară
-consecutiv au loc procese de liză a substanţei dure dentare, cu demineralizarea şi
subţierea dentinei → datorat pe de o parte atrofiei prin compresia exercitată de ţesutul de
granulaţie, iar pe de altă parte acţiunii pulpoclaştilor, similară cu cea a osteoclaştilor
-odontoblaştii din zonele învecinate ţesutului de granulaţie suferă procese degenerative
şi dispar.
Evoluţia → generalizarea procesului de demineralizarea al dentinei care duce la scăderea
rezistenţei dintelui şi apariţia fracturilor dentare, fie cu perforaţie coronară, fie cu perforaţie
radiculară şi constituirea fistulelor gingivale
Resorbtia
dentinei
Pulpita cronică închisă sclero-atrofică
inflamaţie cronică a pulpei dentare cu evoluţie lentă, având semnificaţia unei
îmbătrâniri premature a pulpei dentare .
primitiv atunci când se dezvoltă pe carii dentare care nu comunică cu cavitatea bucală
şi au foramen apical larg ce permite menţinerea îndelungată a vitalităţii pulpei dentare
modalitatea evolutivă a unei pulpite acute
Macroscopic → reducerea a camerei pulpare prin depunerea dentinei tertiare, locul
pulpei dentare fiind luat de o structură albicioasă-sidefie, cu zone roz-roşietice uşor
sângerânde
Microscopic în :
-ţesutului de granulaţie alcătuit din vase de neoformaţie şi din
celule inflamatorii
-zone de scleroză colagenă, zone hialinizare şi calcificare
-Vasele de sânge au pereţii hialinizaţi, iar filetele nervoase
suferă modificări degenerative
-Odontoblastele din vecinătatea leziunii suferă de asemenea
modificări degenerative cu vacuolizări ale citoplasmei şi remanieri
nucleare .
Alti pulpoliti
NECROZA PULPARĂ
moartea pulpei dentare produsă în condiţii de asepsie
Factorii locali implicaţi:
traumatisme - accidental, fie apărute în cursul unor intervenţii chirurgicale.
determină ischemie totală sau parţială prin secţionarea sau comprimarea vaselor
pulpare la nivelul apexului. Dacă traumatismele acţionează cu intensitate redusă
dar repetată, moartea pulpei dentare se produce lent prin scăderea progresivă a
aportului sanguin necesar activităţii metabolice a pulpei. Dacă traumatismele sunt
violente ischemia se instalează brutal şi este completă prin secţionarea sau
ruperea pachetului vasculo-nervos pulpar
fizici - temperaturile crescute sau scăzute.Temperaturi foarte mari (75 grade) se
poate instala necroza pulpară prin coagularea proteinelor . Scăderile brutale de
temperatură pot avea acelaşi efect
Unele substanţe chimice folosite în terapia stomatologică pot fi de asemenea
cauza necrozei pulpare prin coagularea proteinelor sau prin denaturare
enzimatică. Dintre acestea mai frecvent utilizate sunt preparatele pe bază de
formol, acidul tricloracetic, azotatul de argint, fenolul, antiformina,
Factorii generali → modificare reactivităţii pulpei dentare, diminuându-i capacitatea
de apărare :
boli cu caracter general se produc spasme vasculare prelungite care crează o
stare de ischemie pulpară relativă în special datorită faptului că ţesutul pulpar are
circulaţie de tip terminal: boala Raynaud, hipotensiunea arterială, tromboza
arterială, inflamaţii de vecinătate, infecţii virale, etc
modificări ale pereţilor vasculari care conduc la creşterea sau micşorarea
permeabilităţii lor → diabet, arterite, ateroscleroză, avitaminozele A şi C
Microscopic în :
-în locul ţesutului pulpar apare un material nestructurat,
acidofil, în care se pot vedea resturi celulare, fragmente de fibre
conjunctive şi germeni microbieni