ARGUMENT

Turismul reprezintă un factor de seamă în procesul dezvoltării economice. Pornind de la

aceste considerente, precum şi de la faptul că România dispune de un bogat şi variat cadru natural, de
numeroase resurse turistice primare şi secundare, turismului îi revine un rol important în dezvoltarea
economico-socială a ţării, un accent deosebit impunându-se pentru extinderea turismului internaţional
românesc.

Turismul rural românesc este una dintre ofertele care prin lansarea „satului turistic” românesc
pe piaţa naţională, dar mai ales pe cea mondială, ar putea crea produse turistice de calitate, cu specific
naţional şi local, diversificate, contribuind astfel la personalizarea produsului turistic românesc. În
acelaşi timp, suntem conştienţi că prin complexitatea sa turismul va determina mutaţii în profil
teritorial, contribuind la ridicarea economico-socială a unor regiuni rămase în urmă sau lipsite de
resurse.

Aceste transformări se vor manifesta în sistematizarea, amenajarea, construcţia de locuinţe,

modernizarea căilor de acces şi a telecomunicaţiilor, serviciilor publice etc., îmbogăţind peisajul
geografic românesc. În acest context se impune totodată vocaţia ecologică a turismului prin măsurile
de protejare şi conservare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenţei umane.

În ultimele decenii ale secolului al XX-lea curba de popularitate a turismului rural a crescut de
la an la an, urmărind îndeaproape implementarea confortului în mediul ambiental (funcţionalităţile
spaţiului, apa, electricitatea, instalaţiile sanitare, dotările electronice şi electrotehnice de uz casnic
cotidian) cu toate dificultăţile întâmpinate de acestea, dintre care costurile şi înlocuirile nu sunt de
neglijat. Pe aceeaşi linie se remarcă faptul că de mai bine de două decenii, în numeroase ţări europene
se generalizează dorinţa de revalorificare a identităţilor locale, salvându-se şi repopulându-se
arhitectura rurală, conservându-se şi punându-se în valoare tot ceea ce este preţios şi autentic.

De la mare si pana la munte, in zone mai mult sau mai putin mediatizate si cunoscute, casele
localnicilor se transforma incetul cu incetul in case de vacanta! Daca nu aveti propria casa de
vacanta, nu va faceti probleme! Exista oameni care s-au gandit sa va ofere acelasi confort si aceeasi
atmosfera primitoare ca si cand ati veni sa petreceti timpul liber in propria dumneavoastra locuinta de
vacanta! Ati observat cu siguranta propunerile si ofertele agentiilor de turism din toata tara cu privire
la multimea de posibilitati de cazare. In afara de hotelurile si vilele in care aveti obiceiul sa faceti
rezervarea, aveti si optiunea unei vacante in locuri unde nu este neaparat nevoie sa existe un hotel. La
fel de confortabila, luxoasa chiar, poate fi o pensiune agroturistica. Amenajarea poate rivaliza cu cea
a unui hotel bine cotat, facilitatile sunt diverse si depind de specificul zonei alese. De exemplu, o
pensiune agroturistica poate avea piscina, spatiu verde si teren de joaca pentru copii, teren sportiv,
acces la bucatarie cu toate dotarile necesare, ....ca sa nu mai punem la socoteala faptul ca gazda va
poate oferi surprize ca mese traditionale, la cererea sau cu implicarea dumneavoastra, va poate insoti
in excursii in locuri stiute doar de localnici pentru a profita de apropierea de natura, dar si cursuri de

1
echitatie in cazul in care pensiunea detine si ferma. In ceea ce priveste preturile, acestea corespund
evident, ca si pentru hoteluri, gradului de dotare a pensiunii, zonei in care este amplasata, serviciilor
oferite.

Desi se poate spune ca in Romania agroturismul este de-abia la inceput de drum fata de alte
tari europene, nu trebuie sa va lipseasca increderea in cei care fac eforturi pentru a va oferi un
concediu sau o vacanta de neuitat. Fiecare zona a tarii va este deschisa explorarii si destinderii,
incepand de pe malul marii si pana in nordul tarii. Fiecare cu traditii si specific regional, iar serviciile
depind si ele de zona aleasa. In zonele unde turismul rural este deja un mijloc de trai pentru locuitori,
asa cum este Rucar -Bran, puteti descoperi cat de mult au investit proprietarii pentru a oferi aproape
totul, de la casa si masa la distractii (drumetii, calarie, seri traditionale, petreceri la foc de tabara si
gratare, cu oferte speciale de sarbatori). Pe de alta parte, exista zone unde accesul poate fi mai dificil,
ca si deplasarea in cazul in care nu aveti masina (in Maramures, Apuseni, muntii Banatului, muntii
Buzaului, Marginimea Sibiului ) sau nu exista decat un singur mijloc de transport ( Delta Dunarii );
in aceste conditii cei care vor sa profite de maximum de distractie sa nu refuze nici una din ofertele
de a trai in mijlocul traditiei si al contactului cu natura.

Ca să cunoşti cu adevărat România, să descoperi bogăţia peisajelor şi patrimoniul ei cultural,

să întâlneşti locuitorii săi cu modul lor de viaţă, cu tradiţiile şi obiceiurile lor, există o singură
posibilitate: vacanţa la ţară.

Produsul turistic rural este destinat unui larg spectru de consumatori (copii şi tineret, turişti de
vârstă medie 30-45 de ani, turişti de vârsta a treia) şi satisface multiple motivaţii (turism de week-
end, sejururi, balneoclimateric, vânătoare şi pescuit, vacanţe active, culturale) în acelaşi timp vizează
în mod special segmentul de turişti ai mediului citadin şi din ţările dezvoltate şi puternic
industrializate.

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura servicii de cazare şi masă cu
specificaţia că este asigurată o parte din alimentaţia turiştilor din producţia proprie.

Cazarea se face in locuinte aflate in spatiul rural, in care proprietarii pot sau nu sa locuiasca;

2
3
 CAPITOLUL I
1.1. Date geografice

Muntenia este o regiune istorică din sudul României, parte componentă a Țării Românești.

Limitele sale sunt: la nord munții Carpați (care o delimitează de Transilvania), la vest râul Olt (care o
separă de Oltenia), la sud și est fluviul Dunărea (care o delimitează de Bulgaria și Dobrogea), iar la
nord-est râurile Milcov, Putna și Siret (dincolo de care se află Moldova).
Are în componență actualele județe și unități administrative: 

Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Teleorman (fără
comuna Islaz), Municipiul București. De asemenea, segmentele situate la est de râul Olt din județele
Vâlcea și Olt, precum și sudul județului Vrancea (la sud de Milcov) fac parte din regiunea istorică
Muntenia. Localitatea Predeal (dar fără Timișu de Sus și Timișu de Jos) din județul Brașov face parte
de asemenea din Muntenia.

Cele mai importante orașe în această regiune sunt:

București, Alexandria, Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Pitești, Ploiești, Slatina, Slobozia 
și Târgoviște.
Principalele ape curgătoare care străbat această regiune sunt Dunărea, precum și unii afluenți
direcți ale acesteia: 
Olt, Vedea, Argeș, Călmățui (în județul Brăila și județul Teleorman), Ialomița și Siret.
Muntenia era denumirea care apare pentru prima dată în cronicile primilor domni moldoveni.
Prin Muntenia se înțelegea întregul teritoriu al Țării Românești, probabil pentru faptul că în regiunile
învecinate cu Moldova densitatea populației era mult mai mare în zona de deal și de munte, zonele de
câmpie din Muntenia fiind foarte puțin populate datorită vastelor păduri ale Teleormanului și ale
Vlăsiei care se întindeau de la râul Olt până pe teritoriul Bucureștiului de astăzi și a Bărăganului, în
care predomina la acea vreme vegetația de stepă care se termina brusc spre sud cu întinderi de
nisipuri mișcătoare apoi mlăștinoase în jurul Dunării.

Muntenia este regiunea din sudul României care a format împreună cu Oltenia principatul

medieval al Țării Românești, începând cu domnia lui Basarab I sau după alți istorici a lui Vladislav
I (Vlaicu Voda) și până la unirea principatelor (1859). Toate capitalele Țării Românești s-au situat în
Muntenia (cu excepția perioadei 1770-1771când aceasta s-a aflat în Craiova). Până în secolul XVIII
denumirea "Muntenia" se întindea și asupra Olteniei, care abia după stăpânirea habsburgică a început
să fie percepută ca o regiune istorică distinctă.

Muntenia este situată între Dunăre la sud și est, Carpații Meridionali și Milcov la nord, în

timp ce granița vestică este râul Olt. În perioada medievală când teritoriul Munteniei era administrat
direct de către domnitor, iar teritoriul Olteniei (adica județele situate dincolo de râul Olt) era
administrat de catre banii Craiovei, supuși domnitorului muntean. Între 1718-1739, când Oltenia a
fost sub dominație habsburgică, Țara Românească a fost alcătuită numai din Muntenia.

4
 După Unirea Principatelor, în 1872 la o nouă împărțire teritorială s-a revenit la delimitarea
medievală iar pe emblema Principatelor Unite au fost introduse separat, simbolurile
Munteniei(vulturul) și Olteniei(leul) alături de bourul moldovenesc. După Marea Unire de la 1
decembrie 1918 Muntenia dispare ca regiune administrativă până în 1952 când se revine la împărțirea
regională. După 1968 titlul de regiune Muntenia, nu mai apare decât în medii neoficiale, care nu
constituie diviziuni administrative, spre exemplu, regiunea de dezvoltare Sud Muntenia, care însă nu
cuprinde decât două treimi din suprafața regiunii istorice.

Relieful şi geologia Regiunea Sud - Muntenia se întinde de la 450 36’ latitudine nordică până
la 430 30’ latitudine sudică şi de la 280 longitudine estica până la 240 26’ longitudine vestică. În
partea de nord, Regiunea Sud Muntenia se învecinează cu Regiunea 7 Centru de-a lungul crestei
Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi. În partea de NE, limita este una administrativă cu
Regiunea 2 Sud-Est (judeţele Buzău şi Brăila), la sud de râul Buzău.

În partea de est şi sud, limita este dată de cursul Dunării. Limita vestică este tot una
administrativă cu Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia (judeţele Vâlcea şi Olt) şi este dată de cursurile
râurilor Topolog, Vedea, Cotmeana. În centrul regiunii se află Regiunea 8 - Bucureşti Ilfov. Regiunea
Sud Muntenia este una dintre cele mai mari regiuni ale ţării, astfel: Suprafaţa – 34.453 km2 ,
reprezentând aproximativ 14,45% din suprafaţa României; Populaţia – 3.254.562 locuitori,
reprezentând aproximativ 15% din populaţia totală a ţării. Relieful Regiunii Sud Muntenia este
caracterizat de o mare varietate, diferenţa de nivel fiind de peste 2400 m este repartizată proporţional,
coborând în trepte de la nord la sud, din crestele Munţilor Făgăraş şi Bucegi şi până în Lunca
Dunării. Munţii Făgăraş sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, reprezentând unitatea montană cea mai
înaltă nu numai din Carpaţii Meridionali, dar şi din întreaga ţară, cu vârful cel mai înalt, Moldoveanu
de 2544 m, urmat de Negoiu, de 2535 m. În timp ce spre nord, munţii Făgăraş, prezintă o mare
denivelare, materializată printr-un puternic abrupt, înspre sud aceştia coboară în trepte.

Harta regiunii

Relieful muntos este reprezentat în judeţul Dâmboviţa prin masivul Bucegi– Leaota. Morfologic,
munţii Bucegi corespund unui sinclinal suspendat, înălţat spre nord (2000-2500m), coborât spre sud
(1300 m) şi mărginit de abrupturi spre exterior. În judeţul Prahova Munţii Bucegi impresionează prin
5
altitudinile lor, dar şi prin abrupturile estice şi nordice, a vârfurilor Caraiman (cu emblematica cruce
de metal), Coştila (2498 m), şi Omu (2505 m). Munţii Ciucaş au altitudini mai modeste, respectiv
Vârful Ciucaş - 1954 m.

Dealuri subcarpatice, faţă de care munţii se înalţă abrupt spre nord cu 400-500 m, iar spre sud,
dealurile scad în înălţime, pierzându-se treptat în câmpie, mai ales la vest de Argeş.

Relieful subcarpatic este format dintr-o succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale,

distingându-se două subunităţi: - Subcarpaţii externi care fac trecerea de la câmpiile piemontane la
zona montană; - Subcarpaţii interni care fac trecerea de la subcarpaţi la munte Câmpia este forma de
relief predominantă şi cuprinde în totalitate suprafaţa judeţelor Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi
Teleorman. Astfel, câmpia deţine o pondere de 70,7% din suprafaţa regiunii, urmează dealurile cu
19,8% şi munţii cu 9,5%. Altitudinea medie a regiunii este de 1263 m, cu precizarea că altitudinea
medie a judeţelor din nord este de circa 350 m, iar a celor din sud de circa 35 m. Altitudinea medie a

6
principalelor localităţi din regiune este de circa 500 m, cu precizarea că există mari diferenţe între
localităţile din nord care au altitudini mari (Azuga 930m, Sinaia 880m) şi cele din sud cu altitudini de
30m faţă de nivelul mării.

1.2. Clima
Clima – dispunerea în trepte a reliefului conduce la apariţia următoarelor tipuri de climă:
climatul de munte, climatul de deal, climatul de câmpie. Zonalitatea verticală pregnantă impune
separarea a două tipuri: subtipul climatului alpin, corespunzător înălţimilor de peste 1900 m şi
subclimatul munţilor mijlocii. Temperatura medie anuală a fost de 10,22oC caracterizată printr-o
minimă de –22,9oC înregistrată în luna martie la Vf. Omu (jud. Prahova) şi o maximă de 36,5oC
înregistrată în luna iulie la Turnu Magurele (jud. Teleorman). Vânturile puternice bat tot timpul
anului, dominante fiind cele de nord-vest şi est. Climatul de deal este influenţat de prezenţa unor
fenomene de întrepătrundere a elementelor climatice atât dinspre munte, cât şi dinspre câmpie. În
câmpie în timpul iernii predomină vânturile geroase dinspre stepa rusă (crivăţ) în est, iar din sud -
vest bate austrul care are intensitatea mai mică decât crivăţul şi prevesteşte seceta.. Numărul
populaţiei în anii şi deceniile următoare va depinde de evoluţia paralelă a natalităţii şi mortalităţii,
precum şi de nivelul migraţiei 8 externe nete (imigraţiei şi emigraţiei).

Menţinerea valorilor actuale ale fertilităţii şi ale duratei medii a vieţii va duce la o accelerare a
declinului demografic. Redresarea natalităţii este singura cheie a viitorului demografic al ţării, iar
stoparea derapajului demografic ar trebui să constituie componenta majoră a viitoarei strategii de
dezvoltare durabilă. Având în vedere că variaţiile mari ale natalităţii produc dezechilibre de lungă
durată, o politică de redresare a natalităţii trebuie să fie pe termen lung şi să urmărească îndeaproape
modificările structurale ale fenomenului, pentru eventuale intervenţii de tip corectiv.

1.3. Resursele naturale

Resursele naturale reprezintă totalitatea surselor pe care mediul geografic le oferă societăţii
spre a fi valorificate. Acestea sunt împărţite în două categorii: resurse regenerabile şi resurse
neregenerabile (epuizabile). Resurse naturale neregenerabile Cercetările pedologice au pus în
evidenţă existenţa unei mari varietăţi de soluri. În partea de nord a regiunii au o largă răspândire
solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice. A doua categorie de soluri o
constituie cele din etajul pădurilor de răşinoase şi de amestec care sunt soluri brun acide montane de
pădure. Principalele resurse naturale neregenerabile ale Regiunii 3 Sud Muntenia sunt: zăcămintele
de hidrocarburi (petrol, gaze naturale), zăcământul de cărbuni (lignit), calcarul, sarea acestea ocupă
ponderi diferite la nivelul regiunii, se încadrează în regiunea dealurilor subcarpatice, la contactul cu
zona de câmpie. Menţionăm prezenţa apelor geotermale evidenţiate prin studii de prospecţiuni
geologice din zona Giugeni, Amara.

Lacurile terapeutice Amara şi Fundata sunt importante atât prin rezervele de nămol
sapropelic, terapeutic cât şi de apă mineralizată cu calităţi terapeutice benefice pentru sănătatea
omului. În judeţul Argeş cele mai cunoscute resurse de ape minerale şi termale sunt la Brădet, pe râul
7
Vâlsan, cu debit de 1,2 l/s si cu o temperatură de 140C şi la Bughea de Sus cu un debit de 1,1 l/s si o
temperatură de 15oC. În compoziţia acestor ape se găsesc fier şi sulf. În comuna Bârla prin foraj de
adâncime s-a captat un izvor termal cu un debit de 1,3 l/s şi o temperatură de 76oC. În compoziţia
apei se găsesc iod (1%), fosfor (2%), sulf (92%). 1.1.5.2. Resurse naturale regenerabile Caracteristica
principală a acestor resurse constă în capacitatea lor de regenerare continuă, în condiţii normale de
viaţă a ecosistemelor în care se găsesc (ex: apa, aerul, vegetaţia, energia eoliană). Ele sunt practic
inepuizabile, dar în acelaşi timp sunt destructibile fiind sub influenţa unor factori externi care produc
transformări, uneori ireversibile asupra cadrului lor existenţial. În condiţiile date, stocul disponibil la
un moment dat se poate menţine stabil sau poate creşte. Vegetaţia, fauna şi flora - marea varietate a
formelor de relief a determinat o evidentă zonalitate pe verticală a vegetaţiei sălbatice şi chiar a
plantelor cultivate, distingându-se, de la nord la sud, următoarele etaje de vegetaţie: etajul alpin,
etajul pădurilor răşinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de stepă. Flora este deosebit de variată:
specii de arbori, arbuşti, specii de plante cărora li s-a atribuit prin lege calitatea de monument al
naturii, de exemplu floarea de colţ (Leontopodium alpinum), garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus
calizonius).

În Regiunea Sud Muntenia există o bogată reţea de râuri şi văi ce aparţin următoarelor bazine
hidrografice: Argeş, Vedea, Olt, Dunărea, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, etc. 10 Tabel 1.2.1
Principalele cursuri de apă din Regiunea Sud Muntenia Cursuri de apă pe teritoriul judeţului
Lungimea cursului de apă monitorizate(Km) Judeţul Argeş 670 Judeţul Călăraşi 281 Judeţul
Dâmboviţa 700 Judeţul Giurgiu 847 Judeţul Ialomiţa 371 Judeţul Prahova 1066 Judeţul Teleorman
948 Total 4883 1.1.6. Economia Spatial, structura economică a regiunii este caracterizată de
dominarea industriei în cele 3 judete (Prahova, Dâmboviţa şi Argeş) din nordul acesteia şi agriculturii
în cele 4 judeţe (Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa) din sud. Compexă şi diversificată,
industria este reprezentată prin toate ramurile ei, ponderea însă deţinând-o industria chimică şi
petrochimică (judeţele Prahova şi Argeş), industria construcţiei de masini, echipamente şi mijloace
de transport (judeţele Prahova, Argeş şi Dâmboviţa), industria textilă, a confecţiilor şi alimentară etc.
În producţia de utilaj petrolier şi chimic şi producţia de automobile, regiunea deţine supremaţia la
nivel de ţară. Prezentă în toata regiunea, industria are o pondere ridicată în judeţele din Nord, aici
aflându-se si importantele centre urbane ale acesteia: Ploieşti, Piteşti şi Târgovişte - care au constituit
si constituie în continuare poli de dezvoltare şi centre de polarizare pentru noi activităţi industriale pe
lânga cele tradiţionale existente şi pentru investiţiile străine. În ceea ce priveşte agricultura, condiţiile
naturale ale regiunii şi calitatea solului sunt favorabile dezvoltarii tuturor ramurilor din domeniul
acesta.

Suprafaţa agricolă de 2.147.868 ha, reprezinta 71,1% din suprafaţa totală a regiunii, restul
fiind ocupată de păduri (19,3%) şi de ape şi bălţi (3,4%). Din totalul acesteia, ponderea cea mai mare
este deţinută de terenul arabil (80,2%) urmat de păşuni şi fâneţe (15,7%) şi de vii şi livezi (4,1%).
Caracteristic este productia vegetală, orientată spre cultura cerealelor, plantelor uleioase, plantelor de
nutreţ şi legumelor. Reteaua de drumuri naţionale (21,2% din 11.818 km lungime totala drumuri), în
mare parte modernizate, asigura o buna comunicare în special între centrele urbane din regiune,

8
facilitând totodată accesul din şi înspre diverse centre importante cum ar fi: Bucuresti-capitala ţării,
portul maritim Constanta etc. Comunicarea cu teritoriul tarii aflat în interiorul arcului carpatin este
asigurata de 4 culoare si anume: - Valea Prahovei (rutier si feroviar) - Valea Oltului (rutier si
feroviar) - Rucar-Bran (rutier) - Transfăgărăşan (rutier-accesibil numai pe perioada verii) 11
Transportul rutier este sustinut de transportul feroviar, din reteaua de căi ferate a regiunii facând parte
4 magistrale care asigură legătura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea, Transilvania si
Banat.

Transportul naval este asigurat de fluviul Dunărea principala cale de navigaţie transeuropeană
. Legătura cu Bulgaria se face prin intermediul a 3 puncte de trecere a frontierei, cel mai important
fiind cel de la Giurgiu-Ruse datorita podului rutier-feroviar existent, prin acest punct realizându-se
una din legaturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat.

1.4. Fauna si flora

Flora si fauna acestui judet sunt caracteristice mediului de stepa, padure si acvatic, si sunt ideale
pentru vanatoare. Judetul Ialomita are o capacitate de cazare de pestre 3.000 locuri, din care 473 in
hoteluri, peste 600 in vile si moteluri, 1.540 in spitaluri de tratament in Amara si 300 in vile in
taberele scolare de la Amara. Cel mai important loc turistic al judetului sunt Baile Amara, situate la 7
km distanta de Slobozia si 126 km distanta de Bucuresti, cunoscute pentru namolul sapropelic si
apele minerale medicinale folosite in tratarea reumatismului cronic. De asemenea, Parcul de Vacanta
Hermes, situat lânga Municipiul Slobozia este un punct de interes turistic.

Peisajul turistic al judetului Ialomita mai cuprinde: un baraj si un lac artificial la Dridu,
Manastirea-monument Pitesteanu, fortareata getica de la Piscul Crasani, crucile cioplite in piatra
folosite pentru a marca granitele dintre proprietati sau anul in care s-a intemeiat un sat, Muzeul
Satului, Muzeul Agriculturii, si Centrul Cultural "Ionel Perlea" din Slobozia, Manastirea "Sfintii
Voievozi" din Slobozia dateaza din timpul domniei lui Matei Basarab, Casa Memoriala "Ionel
Perlea" din Ograda, si podurile de peste Dunare de la Fetesti.

Regiunea Sud-Muntenia este formata din 7 judete: Giurgiu, Calarasi, Ialomita,

Prahova,Dambovita ,Arges,Teleorman .Are o suprafata de 35 770 km2, reprezentand 14,5 % din
suprafata tarii. Ocupa locul 3 ca marime in cadrul celor 8 regiuni. Componenta: 2575 localitati din
care 48 de municipii si orase, 509 de comune si 2018 sate .

Datorita formelor variate de relief, conditiilor naturale deosebite si peisajului pitoresc, aceasta
regiune are un potential turistic considerabil.

Existenta in cadrul regiunii a unor valori si monumente cultural - istorice si a parcurilor

naturale din Muntiii Bucegi si Piatra Craiului determina gradul sporit de atractivitate turistica a
acesteia.

9
 Fondul turistic natural este format din varietatea formelor de relief montan si masive cu
caracter alpin (Bucegi, Fagaras, Iezer, Leaota, Ciucas), cu peisaj carstic (pesteri, chei).

Fondul cultural este alcatuit din monumente ale evului mediu, muzee memoriale ale unor
cunoscute personalitati (Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Liviu Rebreanu), castele si
conace etc.

In ultimii ani, investitiile care s-au facut in cele trei judete din nord - Prahova, Arges si
Dambovita - au vizat extinderea retelei hoteliere si ameliorarea calitatii serviciilor. Turismul de
week-end, sporturile de iarna au adus beneficii insemnate investitorilor din aceasta zona.

In prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare economice cu
potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putand contribui substantial la revigorarea soci-
economica a regiunii.

Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului

de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei-Masivul Bucegi, acestea dispunand
de o retea hoteliera care acopera in mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura si structura
turistica adecvata. 509 de comune si 2018 sate .

Judetele Prahova, Arges si Dambovita, al caror grad de dezvoltare turistica este mai ridicat
comparativ cu judetele din sudul regiunii, ofera o gama variata de servicii turistice, asigurand
totodata practicarea urmatoarelor forme de turism: sejur, cura si tratament balnear, sporturi de iarna
in statiunile montane, vizitarea oraselor si zonelor de interes turistic, pescuit si vanatoare.

Tratamentul balnear este asigurat in cadrul regiunii de catre 3 statiuni balneoclimaterice

(Slanic - Prahova, Pucioasa si Amara), conditiile de cazare, dotarea bazelor de tratament si calitatea
serviciilor oferite de catre acestea satisfacand intr-o mica masura cerintele turistilor.

O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si pentru atragerea unui
numar cat mai mare de turisti o constituie imbunatatirea serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor
de informare si promovare turistica.

Turismul rural, de asemenea, este apreciat ca o alta sursa de valorificare a potentialului

regional, iar posibilitatea obtinerii de finantari din fondurile de preaderare, pana in 2007 (SAPARD,
PHARE), a fost folosita de unii parteneri locali pentru crearea de unitati turistice, pensiuni, fapt ce a
oferit sansa unei valorizari a spatiului rural.

1.5Forme de turism practicate

După modalitatea de comercializare a vacanţelor, se disting următoarele forme de turism:

10
Turismul organizat se caracterizează prin angajarea anticipată a prestaţiei, respectiv atuturor sau
principalelor servicii legate de călătorie şi sejur.

Turismul pe cont propriu ,vizitatorul hotărăşte singur asupra destinaţiei, duratei deplasării,

perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de transport, modalităţilor de agrement. 

Turismul semiorganizat (mixt) -se practică de asemenea în grup sau individual

şi presupune contractarea şi achitarea prealabilă a unei părţi din prestaţii urmând ca o altă parte să fie
achitată în cursul călătoriei , direct la unităţile prestatoare.

Din punct de vedere al periodicităţii sau frecvenţei de manifestare a cererii se distinge: 

Turism continuu (permanent)organizat pe întreaga durată a anului calendaristic. 

Turism sezonier legat de existenţa anumitor condiţii naturale sau evenimente culturale, artistice,
sportive. El se grupează în: turismul de iarnă, turismul de vară, turismul de circumstanţă.

 În funcţie de motivaţia deplasărilor, se disting următoarele forme ale circulaţiei turistice:

Turismul de odihnă şi recreereeste cea mai frecventă formă de turism întâlnită,reprezentând o

formă de relaxare fizică şi intelectuală. 

Turismul de agrement este o formă frecvent întâlnită, oferind un bun prilej de a cunoaşte

locuri noi, istoria şi obiceiurile lor; astfel el se interferează cu aşa-numitul turism cultural. 

Turismul de tratament şi cură balneară vine în completarea turismului de odihnă,

particularizându-l într-o măsură apreciabilă prin intermediul curelor profilactice, cureactive, post
traumatice şi de convalescenţă şi chiar şi a celor de întreţinere.

 Turismul sportiv acoperă toate categoriile de sporturi, de la cele nautice, sporturile deiarnă până la
alpinism, vânătoare, pescuit. 

Turismul ştiinţific are un caracter ocazional, referindu-se la participarea la congrese, lavizitarea unor
obiective industriale. Din punct de vedere ştiinţific un interes aparte îl prezintă vizitarea unor peşteri,
rezervaţii naturale, monumente ale naturii. 

Turismul de cumpărături (shopping tourism)determinat de deplasările ocazionale în altelocalităţi

(ţări) în vederea achiziţionării unor produse în condiţii mai avantajoase decât cele oferite pe plan
local (naţional) sau a unor produse pe care nu le oferă piaţa locală.

 După caracteristicile socio-economice ale cererii se disting următoarele forme de turism:

11
Turismul urban se referă, în general, la petrecerea timpului liber, a vacanţelor în
oraşe, pentru vizitarea acestora şi pentru desfăşurarea unor activităţi de natură foarte diversă,

cum sunt: vizite la rude, întâlniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, expoziţii,efectuarea de

cumpărături. 

Turismul cultural presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale şispirituale, a
monumentelor de artă şi arhitectură, locurilor istorice, galeriilor de artă.

Turismul rural se referă la toate activităţile ocazionate de petrecerea unei perioade detimp
determinate în mediu rural, mijlocul de găzduire putând fi atât gospodăria ţărănească –  pensiune,
fermă agroturistică – cât şi hanuri, hoteluri rustice, popasuri. 

 Agroturismul presupune şederea în gospodăria ţărănească –  pensiune, fermă – consumarea

de produse agricole din gospodăria respectivă şi participarea, într -o măsură mai mare sau mai
mică, la activităţile agricole specifice.

 Ecoturismul – „călătoria responsabilă în arii naturale, care conservă mediul şi susţine bunăstarea

populaţiei locale ” 

Turismul de aventură – se bazează pe călătoria în locuri noi şi palpitante (de obicei înmijlocul
naturii) cu intenţia de a căuta aventură. Adesea el include activităţi ca: alpinism, scufundări sub-
acvatice, ciclism extrem, kayak-canoe, safari, etc 

Turismul religios -se practică în masă şi se modernizează continuu, dezvoltând o cererespecială

pentru servicii de cazare, transport, alimentaţie, comercializarea obiectelor decult şi nu numai,
telecomunicaţii, tipărituri şi confecţii specifice (tămâie, lumânări,talismane, cruciuliţe, statuete,
icoane etc). 

După vârsta participanţilor:

Turism pentru preşcolari -este practicat de copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 7 ani, în acţiuni de
o jumătate de zi, în zonele apropiate oraşelor, însoţiţi de educatoare şi părinţi. 

Turism pentru elevi - predomină excursiile tematice, tabere şi cantonamente. 

Turismul pentru adulți – este practicat de cei cu vârsta cuprinsă între 31 şi 60 de ani. 

Turismul pentru vârsta a III-a –  cuprinde tratamente balneo-medicale şi de întreţinere.

 Turismul pentru tineret constituie o formă particulară a turismului social, adresându-se, c

cu precădere, categoriilor tinere ale populaţiei. În plan social, turismul răspunde unei multitudini de
nevoi umane-de odihnă, recreere,cunoaştere, îngrijire a sănătăţii, destindere, îmbogăţire a orizontului

12
cultural, comunicare,aventură şi altele-ceea ce argumentează antrenarea unei ponderi ridicate a
populaţiei la circulaţiaturistică. Din acelaşi motiv, turismul este considerat un important indicator al
calităţii vieţii şitotodată un mijloc de creştere a acesteia.

1.6. Traditii si obiceiuri din Muntenia

Muntenia este teritoriul situat in sudul Romaniei, regiunea estica a vechii Valahia (sau Tara
Romaneasca). Dupa cum ii spune si numele, ocupa tinutul de sub munte, fiind delimitata de lantul
carpatic, Dunare si raul Olt. Cuprinde judetele Arges, Dambovita, Prahova, Buzau, Braila, Ialomita,
Calarasi, Ilfov, Giurgiu, Teleorman si municipiul Bucuresti. In Antichitate, Muntenia a fost locuita de
geti, apoi a fost parte componenta a regatului dac al lui Burebista. De-a lungul timpului, valurile de
popoare migratoare au determinat stabilirea unei populatii destul de reduse in aceasta zona; abia in
secolul al XIV-lea, cand s-au pus bazele Tarii Romanesti, au inceput sa vina grupuri de romani sud-
dunareni, bulgari si greci. Influenta slaba a grupurilor etnice si lipsa efortului de a impune propriile
valori si obiceiuri au facut ca in Muntenia sa se pastreze mai putine traditii. Cu toate acestea, daca
vizitezi satele, vei intalni cateva dintre cutumele care au rezistat trecerii timpului.

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Muntenia

In Muntenia, atmosfera sarbatorilor de iarna se face simtita incepand cu ziua Sfantului

Nicolae (6 decembrie), cand copiii asteapta nerabdatori cadourile din ghetute. Pana in Ajunul
Craciunului, gospodarii se ocupa cu taierea porcului, femeile fac curatenie in casa si in curte, iar cei
mici invata colinde si impodobesc bradul. Ulitele satelor sunt invaluite de mirosuri apetisante si de
cantece vesele care anunta nasterea lui Iisus. In aceasta perioada, muntenii nu uita nici de cei care nu
se mai afla printre ei; in judetul Arges se pastreaza obiceiul colindetilor: in seara de Ajun, satenii isi
daruiesc unii altora covrigi, vin si tuica fiarta, pomenind numele celor morti.

In apropierea Craciunului se formeaza diferite cete de colindatori care merg sa vesteasca

sarbatoarea si sa ureze gazdelor sanatate, belsug si noroc. Tipica Munteniei subcarpatice este ceata de
fete care colinda in special flacaii; odinioara, doar barbatii neinsurati indeplineau acest obicei. Mai
actuale sunt grupurile mixte si cele formate din membrii familiei, care viziteaza cu precadere rudele,

13
prietenii si vecinii. Ritual plin de culoare si originalitate, colindatul are rolul de a indeparta spiritele
rele si de a aduce prosperitatea.

Traditii de Paste in Muntenia

Pastele este in primul rand o sarbatoare de suflet, un moment care aminteste de iubirea divina
si de miracolul invierii. Obiceiurile pastrate in aceasta perioada sunt mai putine, importante fiind
valorile spirituale si semnificatia lor pentru crestini. In Saptamana Mare, gospodinele inrosesc ouale
si pregatesc mancarurile traditionale cu care ii vor servi pe musafiri. De pe masa si din cosul pascal
nu lipseste in niciun an pasca, aliment care face aluzie la trupul lui Hristos. In Muntenia, pasca este
deseori inconjurata de zimtisori, avand forma unui soare care ofera vitalitate oamenilor si naturii.

La denia din Joia Mare, fetele si baietii vin la biserica aducand o sfoara; dupa fiecare
evanghelie citita fac un nod si isi pun o dorinta. Sfoara cu cele 12 noduri se pune sub perna in
noaptea de joi spre vineri pentru ca tinerii sa-si viseze jumatatea. De asemenea, daca una dintre
dorinte se indeplineste, nodul corespunzator se desface. Mai exista obiceiul ca fetele nemaritate sa
ascunda matraguna sub pragul bisericii; daca preotul trece peste ea, vor avea noroc in dragoste tot
anul.

In seara Invierii, credinciosii de toate varstele merg la slujba, incercand sa uite de suparari si
sa-si regaseasca pacea sufleteasca. Se spune ca fetele trebuie sa pastreze lumanarea primita in
biserica si s-o aprinda pentru cateva momente in timpul evenimentelor fericite din viata lor;
respectand traditia, vor fi bine vazute de ceilalti si vor avea parte de reusite. Enoriasii care nu merg la
slujba indeplinesc in prima zi de Paste un ritual menit sa-i purifice: se spala pe fata cu apa proaspata,
in care pun un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint. Aceasta datina este considerata aducatoare de
belsug, sanatate si energie; abia apoi familia se asaza la masa, bucurandu-se de sarbatoarea pascala,
de cadouri si de preparatele delicioase. Obiceiurile de Paste din Muntenia si-au pierdut insemnatatea
sau au fost uitate in timp, lasand locul unei celebrari linistite si armonioase.

14
Traditii de nunta in Muntenia    

Obiceiurile de nunta din Muntenia se intalnesc cu precadere in zona rurala, acolo unde
batranii satului ii invata pe tineri randuiala unui astfel de eveniment. Respectate, acestea aduc noroc
si viata prospera cuplului, marcand intr-un mod cat mai festiv intemeierea noii familii.

In dimineata nuntii, se obisnuieste ca mirele si cativa prieteni apropiati sa impodobeasca doi

brazi cu fructe, colaci, clopotei, panglici si hartie colorata; unul dintre ei este legat la poarta nasilor,
iar celalalt este dus la casa miresei. Dupa nunta, acesta din urma este asezat in curtea tinerilor
casatoriti pentru a atrage belsugul si sanatatea.  

Mirele si mireasa nu se intalnesc inainte de slujba religioasa; fiecare merge la casa parintilor
si se pregateste pentru nunta. Tanara fata este gatita de catre nasa, soacra mica si domnisoarele de
onoare; ele ii pun voalul si o dau cu parfum, avand grija ca mireasa sa fie atragatoare pentru sotul ei.
In acest timp, cavalerul de onoare il barbiereste pe mire, un gest care simbolizeaza initierea
barbatului in viata de familie.

O alta datina specifica este ruperea turtei, un colac mare, frumos ornamentat, pe care nasa il
rupe deasupra capului miresei. Se spune ca este semnul bogatiei si ca toti nuntasii trebuie sa manance
din ea. Apoi se danseaza nuneasca (hora miresei), ocazie cu care soacra mica ofera cadouri nasilor si
socrilor ca semn al bucuriei prilejuite de maritisul fetei. De asemenea, mai exista obiceiul ca mireasa
impreuna cu un fecior sa ude alaiul. De la casa tinerei, ei se opresc in dreptul celei de-a treia fantani
spre rasarit; aici baiatul scoate apa cu un ulcior, iar mireasa ii stropeste pe nuntasi cu un buchet de
busuioc si un prosop ud. Repetata de trei ori, traditia este menita sa aduca noroc de casatorie pentru
tineri.

Dupa ceremonia religioasa, unde cuplul primeste binecuvantarea preotului, nuntasii dau
startul petrecerii. Muzica, dansurile populare si mancarurile traditionale sunt nelipsite, sugerand
intrarea familiei in comunitate si impartasirea acelorasi valori. Un moment care face intotdeauna
spectacol il constituie jucatul gainii: o femeie danseaza in fata nasului ducand pe o tava o gaina fripta

15
si impodobita; nasul trebuie sa negocieze pretul ei sau sa incerce sa o fure. Oricare ar fi rezultatul,
gaina este apoi impartita tuturor participantilor la eveniment. Spre sfarsitul petrecerii se indeplineste
un obicei care ii aminteste miresei ca a intrat in randul femeilor maritate; nasa ii scoate voalul,
cedandu-l domnisoarei care a prins buchetul, si il inlocuieste cu un batic.  

Chiar daca sunt mai putin numeroase, traditiile din Muntenia infrumuseteaza nunta si creeaza
o atmosfera de sarbatoare. Ele scot in evidenta rolurile barbatului si ale femeii si principiile pe care
trebuie sa le adopte noua familie.

Traditii din timpul anului in Muntenia

Dragobetele este sarbatoarea romaneasca a iubirii, anuntand sosirea primaverii si un an

rodnic. In Muntenia, fetele strang apa de pe florile de fragi si o folosesc pentru a-si pastra frumusetea.
Tinerii petrec in aer liber, in jurul focurilor, bucurandu-se de soare si de primele flori. Se spune ca
cine nu serbeaza aceasta zi va fi singur tot anul.

Rusaliile (sau Pogorarea Sfantului Duh) se sarbatoresc duminica, la 50 de zile dupa Paste. In

satele muntenesti, mai ales in Arges si Muscel, tinerii indeplinesc un ritual cu origini dacice.
Daruindu-si unii altora farfurii decorate pline cu paine si coliva, baietii se infratesc, iar fetele se
insuratesc. In trecut, acest obicei avea loc in biserica, unde preotul citea rugaciuni pentru a intari
legaturile dintre tineri.

Filipii sunt sarbatori satesti legate de lupi si de superstitiile populare referitoare la acestia. Se

tin in fiecare anotimp, avand date diferite in functie de regiune: Filipii de vara (29 iunie), Filip cel
schiop (21 octombrie), Filipii de toamna (14- 30 noiembrie), Filipii de iarna (la sfarsitul lunii

16
ianuarie), Nedeia lupilor (16 ianuarie). Cei care respecta Filipii vor fi feriti de pagubele pricinuite de
lupi si de pradatori. In aceste zile femeile nu scot cenusa din casa, considerandu-se ca lupoaicele se
hranesc cu taciuni aprinsi si devin mai fertile. De asemenea, langa cos se atarna o secera sau un topor
pentru a tine animalele periculoase departe de casa.

Universul rural muntean are un farmec aparte, ascuns in peisajele pitoresti si in sufletele calde
ale satenilor. Sarbatorile petrecute in aceasta zona iti vor dezvalui simbolurile traditiilor si frumusetea
vietii traite dupa vechile obiceiuri.

Obiceiuri și tradiții de Ignat

  

Pe 20 decembrie este sărbătoarea închinată Sfântului Ignatie Teoforul și este cunoscută în

popor sub denumirea de Ignatul porcilor.

Iată care sunt tradițiile românești legate de Ignat:

La tăierea porcului nu e bine ca cei miloși să fie prezenți. Se zice că porcul moare cu mare greutate,
iar carnea va fi tare și va fierbe greu.

17
În zona Olteniei, dar nu numai, după ce porcul a fost tăiat, pârlit și spălat, se pune o pătură pe el și un
copil mic să-l încalece. Asta va aduce un an fără boli și plin cu bogății și sănătate.

In zona Teleormanului, un alt obicei spune că pe fruntea copiilor este bine să se facă semnul crucii cu
sângele animalului sacrificat la Ignat, pentru a fi plini de sănătate și roșii în obraji în anul care vine.

In ajunul Ignatului se ia un dovleac, i se taie coada și se păstrează. Se spune că e bun pentru

leac de bube dulci la copii.

În unele locuri, untura de porc negru este folosită la vrăji. Cei care erau bănuiți că vor ajunge
strigoi erau unși cu untură de porc negru.

În ajun de Ignat, vrăjitoarele umblă să „ia belșugul” caselor, iar gospodinele împrăștie mei și
grâu în fața casei.

Paparuda - tradiții și obiceiuri mistice

În folclor, paparuda este un ritual de aducere a ploii, un ritual magic, aparținând

tipologiei cultelor agrare. În timp de secetă, tinerele fete din sat dansează Jocul Paparudelor, un dans
rudimentar, în fuste simbolice din frunze; în timp ce femeile din sat le stropesc cu găleți de apă.

Jocul este practicat în a treia joi după Rusalii; poate însă avea loc și în orice zi de vară, după o
secetă prelungită. Este jucat de fete tinere, mai rar și de băieți, toți cu vârste sub 14 ani.

Alaiul care însoțește paparuda este alcătuit din mai multe personaje, dintre care cel puțin una-
două trebuie să fie mascate. Acestea sunt dezbrăcate și apoi înfășurate în frunze si ghirlande de boz
(brusture, fag, stejar, alun).

Paparuda este însoțită de un cortegiu care merge prin sat de la o casă la alta, și în curte,
însoțitoarele cântă un cântec, bătând din palme, în timp ce paparuda joacă un dans săltăreț.

18
 Paparuda invocă ploaia prin dans, prin bătăi din palme, prin răpăitul tobelor improvizate din
tigăi, dar mai ales prin textul pe care trebuie să îl spună cu ardoare:

„Paparudă-rudă, / vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toată ceata; / cu ciubărul –bărul / peste tot
poporul. / Dă-ne Doamne, cheile / să descuiem cerurile / să pornească ploile, / să curgă șiroaiele / să
umple pâraiele. / Hai, ploiță, hai! / udă pământurile / să crească grânele / mari cât porumbele. / Hai,
ploiță, hai!”

În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a întregului
alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiți prin daruri rituale ce semnifică abundența și belșugul: ouă,
mălai, grâu, , lapte, colaci, fructe etc.

După ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg apoi la o apă curgătoare, aprind paie pe apă
și își aruncă aici veșmintele din frunze.

Dimitrie Cantemir vorbea despre acest obicei, atât de popular la sate în acea vreme, în lucrarea sa 
Descrierea Moldovei, însă ritualul era practicat în mai toate zonele țării.

Se pare că ritualul nu se întâlnește numai la români, și bulgarii, sârbii și croații invocau Paparudele,
pe timp de secetă. (Sursă foto: imperialtransilvania.com)

1.7. Obiceiuri gastronomice

Bucatarie din Muntenia se caracterizeaza prin diversitate, ingeniozitate, delicatete.

Ea a suferit de-a lungul vremii influenta greceasca, orientala, finetea si rafimamentul

bucatariei franceze si pana in zilele noastre influenta italieneasca. Bucataria din Muntenia, foloseste
un sortiment variat de legume, carne, produse din came, peste, lapte, paste fainoase, fructe.

19
 Bucataria traditionala din Muntenia se poate caracteriza prin mancaruri gustoase. Ciorbele
sunt realizate din carne de pasare si vaca dar si din legume, ele sunt acrite mai ales cu bors, se
foloseste mult leusteanul care le da un gust aparte. Ciorbele, mai ales cele din legume, sunt
imbunatatite cu orez, dar si cu "zdrente" obtinute din oua cu faina. Ciorba de burta si tuslamaua sunt
foarte cautate.

La prepararea mancarurilor se foloseste untdelemnul, untul dar si untura mai ales in timpui
iernii. Sosurile sunt de regula colorate si se obtin din rosii vara si bulion in timpul iernii. Salatele sunt
intr-un sortiment foarte diversificat, se obtin din legume proaspete sau fierte in combinatii cu fructe,
oua, branzeturi, "legate" intre ele cu sosuri si mai ales cu maioneza care este un "liant" foarte
apreciat.

Mancarurile sunt obtinute din carne si legume sau numai din legume proaspete sau
conservate, mult apreciatele: tocanite, musaca, ostropelul din carne de pasare, pestele gatit la cuptor
sau fript cu diferite garnituri, sarmalele cu mamaliguta, stufat de miel.

20
Hanurile de altadata din Muntenia si marile restaurante, amintim numai Hanul lui
Manuc si restaurantul Capsa, au fost renumite inca din secolul trecut printr-o bucatarie rafinata.
Astazi, marile restaurante din Bucuresti si de pe Valea Prahovei sunt recunoscute in preparate
specifice bucatariei romanesti, preparate care au fost imbunatatite si rafinate, adaptate la gustul
turistilor straini.

Printre preparatele specifice bucatariei din Muntenia, amintim: ciorba de burta, ciorbele

taranesti din carne de vaca si porc, sarmalele cu mamaliguta, renumitii mititei, tuslamaua, fripturile la
gratar, pestele, garniturile din legume, cartofii, paste fainoase si dulciurile de bucatarie precum:
budincile din paste fainoase, placintele, papanasi, compoturi de fructe, dulciurile de cofetarie cu
frisca si ciocolata.

21
Capitolul II Pensiuni agoturistice din zona Munteniei

Pensiunea agroturistica“La Rusi”

Situata in comuna prahoveana Cornu, Pensiunea va ofera confortul unui hotel de 4 stele,
imbinand stilul rustic cu cel modern. 
Este locul ideal pentru a petrece vacantele, pentru a organiza intalniri de afaceri, petreceri si
teambuilding-uri.
Pensiunea este finalizata in luna iulie 2006. 
Fiecare camera este dotata cu mobilier elegant, televizor, baie proprie cu dus cu hidromasaj si uscator
de par, minibar, telefon, seif, terasa.

Pensiunea dispune de un numar de 8 camere, capacitate de 19 persoane si ofera urmatoarele

servicii:

acces cu animale, Acces cu automobilul, Aer conditionat, Calarie, Casa de valori, Ciclism, Cina,
Drumetii, Dus, Foisor, Garaj, Gratar, Grup sanitar, Incalzire, Internet, Jacuzzi, Masina de spalat rufe,

22
Mic dejun, Mini Bar, Monumente istorice, Parcare, Plimbari, Pranz, Room-service, Sauna, Telefon,
Tenis de masa, Terasa, TV/Cablu, VCR/DVD Player,

Pensiunea are urmatoarele dotari: masa tenis, sala fitness, jacuzzi 5 locuri, sauna, vestiar.
Living de 60 mp cu semineu, canapele si fotolii confortabile, TV plasma, DVD, PS 2, computer.
Salon multifunctional pentru servit masa (22 de locuri) dotat cu TV LCD, aparatura muzica si
lumini, karaoke, proiector cu ecran, masina de gheata, espresor, bucatarie si bar.

23
Gradina, foisor si gratar. 
Parcare proprie (10 autoturisme).

SERVICII OFERITE:
Cazare cu demipensiune / pensiune completa sau all inclusive
Internet wireless gratuit

ACTIVITATI LA CERERE
Team building, ATV, Jocuri de echipa, Orientare, Paintball, Park Adventure, Tir cu arcul sau
arbaleta.

24
 Pensiunea Andrei din Mărăcineni 4****

Pensiunea Agroturistica Andrei se afla pe drumul DN73 in Comuna Maracineni, Sat

Argeselu, nr. 248. Beneficiaza de o pozitie superba, aflandu-se la poalele padurii, cu vedere catre
doua orase (Pitesti la dreapta si Mioveni in stanga). 

Aceasta a fost construita la cele mai inalte standarde si dispune de 8 camere de lux, toate
dotate cu baie proprie si balcon propriu. 
Cele 8 camere sunt luminoase, spatioase, dispun de saltele Luxurious 5*, pilote si perne din puf de
gasca de cea mai buna calitate. Televizoare de ultima generatie (smart TV full HD Samsung in cele 8
camere), in living fiind instalat TV Samsung UHD alaturi de un sistem home cinema tot de la
Samsung. 

In living este de asemenea un semineu din lemn masiv, import Canada. Tot parterul are
incalzire in pardoseala pentru un confort sporit. Bucataria este complet mobilata si utilata.

25
 De pe balcoane si de pe terasa pensiunii se pot vedea cele doua orase (Mioveni la stanga si
Pitestiul la dreapta) aceastea aflandu-se la aprox. 5 km de cele doua orase. 

In noaptea dintre ani, de pe terasa pensiunii se pot vedea peste tot artificiile inclusiv din cele doua
orase. 

Pensiunea are de asemenea la subsol doua saune pentru un total de 4 persoane. Acestea au
dusuri fiecare, lumini led si radio.
Dispune de o piscina neacoperita de dimensiuni generoase, din structura metalica.
WI-FI (gratuit) este prezent peste tot avand conexiune AC-4G.

In spatele pensiunii se afla o padure unde regasim multe trasee pentru pasionatii de off-road
(masini off-road, motorcross sau ATV-uri). Din padure coboara mereu caprioare pentru mancare. De
cele mai multe ori coboara pana in livada pensiunii. Va anuntam ca braconajul este strict interzis insa
in zona!
Dispune de asemenea de un foisor cu TV FullHD, gratar si o piscina sezoniera.
Se pot organiza si evenimente private, inchiriere completa a pensiunii.

26
Facilități unitate:

 frigider in unitate
 TV in living
 internet wireless
 crama
internet prin cablu
 sala de fitness
 se accepta animale
 parcare
gradina/curte
 piscină proprie
 teren de sport
 acces la bucatarie
 jacuzzi
 sauna
 terasa
 ferma proprie
 foisor in curte
 gratar/barbeque
 living
sala de mese
 semineu
 livada

27
Facilități camere:

 internet in camera
 uscator de par
 baie cu cada
 baie pe hol
 camere cu balcon
 jacuzzi in camera
 incalzire centrala
 baie in camera
 camera cu TV

28
 Pensiunea Toma

Situată în Ploieşti, la 10 minute de mers cu maşina de centrul oraşului, Pensiunea Toma oferă
o terasă cu facilităţi de grătar. Accesul la internet WiFi în întreaga clădire şi parcarea privată sunt
disponibile gratuit.

Camerele includ baie privată şi TV prin cablu. Pentru oaspeţi este disponibilă o zonă de luat masa.

29
La 10 metri se află un restaurant, iar la 500 de metri se găseşte un centru comercial. 

Această proprietate este de asemenea bine cotată pentru locația sa excelentă în Ploieşti!
Clienții i-au acordat un scor mai mare decât altor proprietăți din zonă.

Cuplurile apreciază în mod deosebit această locaţie. I-au dat scorul 8,7 pentru un sejur pentru 2
persoane.

Această proprietate este de asemenea cotată pentru cel mai bun raport calitate/preţ în Ploieşti!
Clienții primesc mai mult pentru banii lor comparativ cu alte proprietăți din acest oraș.

Vorbim limba dumneavoastră!

Pensiunea Toma a întâmpinat clienții Booking.com începând cu 23 mai 2013

Cele mai apreciate facilități

 parcare gratuită

 WiFi gratuit inclus

 bar

Ideale pentru cupluri – acestea au evaluat facilitățile cu 8,8 pentru un sejur pentru 2 persoane.

Schimb valutar Aveţi nevoie de valută locală? Această proprietate oferă servicii de schimb valutar.

30
 Pensiunea RAZA DE SOARE – CARTA

Situata intr-un cadru deosebit, pensiunea dispune de un numar de 15 camere, din care: 

- 10 camere cu doua paturi individuale 

- 3 camere cu pat dublu si canapea (organizate in stil apartament) 
- 2 camere cu pat dublu, 
Totalizand un numar de 34 locuri de cazare ( inclusiv canapele ). 
Toate camerele au bai individuale dotate cu cabine de dus. 
- televiziune prin cablu in toate camerele, Tv Lcd 
- telefon 
- internet wireless 

Restaurantul propriu Pensiunii Raza de Soare, situat la parterul cladirii are o capacitate de 50
locuri pune la dispozitia clientilor sai cele mai gustoase, proaspete si variate meniuri. 
Meniurile se pot particulariza in functie de dorintele si comenzile clientilor. Organizare petreceri
copii si mese festive cu ocazia diferitelor evenimente. 

Sala de conferinte 
Pensiunea dispune de sala de conferinte (22 persoane) si asigura suportul tehnic pentru sesiunile de
team-building. 
La cerere, in cadrul unei sesiuni de team-building, pentru intimitatea si succesul sesiunii acordam
exclusivitate la cazare si masa grupului participant la sesiune. 

Oaspetii nostri au acces la 2 terase mari: una situata la etajul 1 in suprafata de 40 mp si una la parter
in fata restaurantului in suprafata de 70 mp. 
31
Conditii de recreere si relaxare: 

- curtea foarte larga (3800 mp) este ideala pentru petrecerea timpului liber si relaxarea copiilor si
adultilor, dand oaspetilor un sentiment de libertate. 
- spatiu de joaca pentru copii. Copii se pot juca cu poneiul Misu sau ciobanescul Rambo 
- joc de football de masa si tenis de masa, sala de fitness 
- badminton. Trambulina elastica 
- sah, rummy, table, darts.

Facilități

în unitate:

   restaurant

   bar

   terasă

   acces internet

   internet wireless

   sală de conferințe

   sală de fitness

   teren de fotbal

   loc de joacă amenajat pentru copii

   parcare

   grădină

   foișor

   leagăn

   organizare nunți, aniversări, petreceri, simpozioane

   foc de tabără

32
    închirieri biciclete

   biliard

   tenis de masă (ping-pong)

   darts

   șah

   remi

   cărți de joc

   acceptăm plata cu carduri

în camere:

   camere cu balcon

   camere cu aer condiționat

   cablu TV

   încalzire centrală

   posibilitate suplimentare pat în cameră

   camere cu baie

   baie cu cabină de duș

   uscător de păr

   internet wireless

   mic dejun la cerere

   demipensiune la cerere

   pensiune completă la cerere

33
10 locuri de vizitat în Muntenia

Valea Teleajenului

Valea Prahovei este cea mai renumită staţiune din ţară şi poarta de trecere dintre Muntenia şi
Transilvania. Ştiai însă că există o alternativă la perla staţiunilor româneşti? Este vorba despre Valea
Teleajenului, de la poalele Masivului Ciucaş. Valea Teleajenului a fost un important drum comercial
în urmă cu câteva sute de ani şi datorită acestui fapt, în zonă s-au format aşezări precum  Vălenii de
Munte, Cheia sau Cocorăştii Colţ.

Peştera Ialomiţei

Peştera din Masivul Bucegi este un loc sălbatic, perfect pentru explorat dacă te afli în căutarea
aventurii.Peşterea Ialomiţa este situată la o altitudine de 1.500 de metri şi este un loc de care se leagă
evenimente istorice şi legende locale. Din punct de vedere speologic, Peştera Ialomiţei este deosebit
de valoroasă şi are numeroase grote, galerii şi încăperi în care natura a sculptat stalagmite cu forme
deosebite.

34
 Parcul Natural Comana

Parcul Natural Comana este o oază de linişte şi verdeaţă situată la doar 40 de kilometri de

Bucureşti şi este o destinaţie ideală pentru o escapadă de weekend. Aria protejată mai este cunoscută
şi sub denumirea de Delta Munteniei, fiind a treia zonă umedă din ţară ca mărime. Parcul Natural
Comana reproduce pe o suprafaţă mult mai mică fauna şi flora din Delta Dunării. Tot aici se află şi
Mânăstirea Comana şi o rezervaţie de bujori care atinge apogeul peisagistic în luna mai.

Vulcanii noroioşi

Nu împrăştie lavă, dar din adâncurile lor izvorăsc şiroaie de noroi. Ai ghicit! Este vorba
despre Vulcanii noroioşidin judeţul Buzău. Aceste formaţiuni geologice oferă un spectacol
senzaţional care se datorează gazelor naturale care ies la suprafaţă. Odată cu acestea sunt scoase din
subteran şi nisipuri şi argile amestecate cu apă.

35
 Castelul Peleş

Castelul Peleş nu mai are nevoie de nicio prezentare. Peleșul este cea mai bine conservată
reședință regală din România, un loc de poveste și încărcat de istorie, situat în Sinaia. Ridicat în urmă
cu un secol, într-o regiune extrem de pitorească, Peleșul este fosta reședință de vară a familiei regale
din România. Castelul a fost transformat în muzeu, iar în prezent cele 170 de încăperi adăpostesc
colecţii de artă şi decoruri sofisticate.

Mânăstirea Căldăruşani

Mănăstirea Căldăruşani este una dintre cele mai vechi lăcaşe de cult ortodoxe din Muntenia şi
este situată la mică distanţă de municipiul Bucureşti. Mănăstirea are o istorie care coboară patru
secole pe scara timpului şi a fost ridicată în timpul domniei lui Matei Basarab, în codrii
Vlăsiei. Mănăstirea Căldăruşani este o oază de linişte şi un loc de reculegere pentru mii de ortodoxi.

36
 Platoul Carstic Salin Meledic

Platoul Meledic este o arie naturală protejată şi unul dintre principalele obiective turistice din
Ţinutul Buzăului. Întreg arealul prezintă formaţiuni geologice interesante, de la doline mlăştinoase, la
canioane şi lacuri cu apă dulce, formate într-un mediu preponderent salin. Platoul Carstic Salin
Meledic găzduieşte şi numeroase peşteri şi grote, printre care şi Peştera 6S Meledic, a doua ca
lungime în lume, dintre toate peşterile formate în mediu salin.

Mănăstirea Curtea de Argeş

Mănăstirea Curtea de Argeş este un lăcaş de cult de legendă, de construcţia căreia se leagă

povestea meşterului Manole. Lacăşul de cult a fost ctitorit la începutul secolului al XVI-lea, în timpul
domniei lui Neagoe Basarab, iar între 1739 şi 1748 a fost scaun episcopal. Mănăstirea Curtea de
Argeş este locul în care îşi dorm somnul de veci cei mai mulţi domnitori şi regi ai Munteniei

37
 Focurile vii din comuna Lopătari

Judeţul Buzău este renumit pentru fenomele naturale ieşite din comun. Focurile vii din
comuna Lopătari este unul dintre acestea. Datorită emanaţiilor de gaze, din pământ ţâşnesc limbi de
foc care măsoară până la 20 de centimetri înălţime. În zona Focurilor Vii nu există pic de vegetaţie,
dar este vizitată anual de mii de turişti. De precizat şi faptul că Focurile Vii au inspirat şi flacăra care
este aprinsă pe durata Jocurilor Olimpice.

Traseul Transfăgărăşan

Transfăgărăşanul este cel mai frumos traseu montan din România şi unul dintre cele mai
spectaculoase drumuri din lume. Tranfăgărăşanul a intrat în atenţia turiştilor străini după ce
realizatorii emisiunii Top Gear l-au decretat cel mai impresionant drum pe care au condus vreodată.
Şoseaua traversează Munţii Făgăraş şi leagă judeţul Argeş de judeţele Braşov şi Sibiu. Şoseaua
străbate arii naturale protejate şi oferă privelişti impresionante.

38