Raport Special Revista de Management Financiar

Cum realiza]i cel mai eficient buget de venituri [i cheltuieli
Ce principii trebuie s` respecta]i \n

elaborarea sistemului bugetar
Previziunea financiar` este cea mai important` ac-
tivitate de planificare. Ea se realizeaz` prin interme-
diul bugetelor firmei, care v` ajut` s` v` orienta]i
spre realizarea obiectivelor propuse pentru exerci]iul
financiar viitor.
Decizia financiar` („Aloc sau nu bani pentru

aceast` activitate?“) este premerg`toare oric`rei deci-
zii economice, ceea ce arat` importan]a elabor`rii
decizia
financiar` unui buget pentru orice activitate important` a firmei.
Cu ajutorul bugetelor v` pute]i orienta firma c`tre

scopuri precise: rentabilitate, lichiditate, diminuarea
riscurilor.
|n lipsa unui astfel de plan, conducerea ar fi aleato-

rie [i s-ar ghida numai dup` experien]a precedent`,
care nu este \ntotdeauna concludent`, avånd \n
vedere condi]iile specifice din respectiva perioad`
anterioar` (pentru o firm` aflat` la \nceputul afacerii
nici nu exist` o activitate anterioar` care s` fie luat` ca
baz` pentru elaborarea unui buget).
Bugetul reprezint` previziunea cifric` a resurse-

lor disponibile [i a responsabilit`]ilor aferente pen-
tru realizarea obiectivelor firmei \n condi]ii de maxi-
mizare a profitului.
Elaborarea bugetelor va favoriza [i implementarea

bugetele, unui sistem eficace de control, prin compararea rea-
instrumente liz`rilor cu previziunile [i prin luarea m`surilor de
de control corectare la momentul oportun.
www.tehnicidevanzare.manager.ro
Obiectivele prev`zute \n bugete v` servesc ca stan-

darde de referin]`, fa]` de care pute]i aprecia perfor-
man]a firmei dvs. \n fiecare faz` a perioadei bugetate.
Indiferent de natura lor, bugetele se realizeaz` [i se

folosesc \n dou` etape:
1. Etapa de realizare \n previziune a bugetului.

Aceast` faz` are loc \nainte de perioada de bugetare
(de exemplu, bugetul de produc]ie pentru 2011 se previzionarea
realizeaz` \n lunile octombrie-noiembrie 2010).
Previzionarea este un proces complex, care pre-

supune strångerea de informa]ii, analiza acestora [i
transpunerea \n buget a concluziilor.
Bugetul previzionar anual are forma:
Articole de buget Ian. Feb. ... Nov. Dec. Total
Articole de venituri
.........
Articole de cheltuieli
........
Rezultate (profit sau
pierdere)
|n func]ie de tipul de buget, veniturile [i cheltu-

ielile au forme specifice (de exemplu, la bugetul chel-
RENTROP & STRATON
tuielilor salariale, partea de venituri a bugetului este

reprezentat` de \ncas`rile firmei alocate pentru chel-
tuielile salariale).
De aici rezult` un aspect foarte important al plani-
fic`rii bugetare: bugetele diverselor activit`]i trebuie
realizate \n conexiune, astfel \ncåt ele s` se „plieze“
unul pe cel`lalt.
Astfel, nu se pot include \n buget cheltuieli cu

salariile mai mari de 50-60% din \ncas`ri, decåt dac`
E xemp lu pentru aceasta se fac credite bancare (semn clar de
\ndreptare a firmei spre faliment).
De asemenea, nu ve]i face investi]ii \n m`rirea
capacit`]ii de produc]ie dac` bugetul vånz`rilor va
ar`ta c` vånz`rile din anul 2010 vor sc`dea (datorit`
\ngust`rii pie]ei, mic[or`rii puterii de cump`rare etc.).
2. Etapa de execu]ie, adic` de urm`rire, comparare

[i corectare (dac` este cazul), \n timpul perioadei
bugetate, a realiz`rilor fa]` de previziuni.
execu]ia De exemplu, bugetul de produc]ie pe 2010 se
urm`re[te \n execu]ie lun` de lun`, se analizeaz` dife-
ren]ele observate, se trag concluzii [i se iau m`suri de
corectare a deficien]elor.
La orice buget, indiferent de natura lui, exist` o

parte de venituri [i una de cheltuieli. |ntotdeauna, \n
faza de execu]ie trebuie s` verifica]i dac`:
venituri [i
cheltuieli ● fiecare articol bugetar de „venituri“ este realizat;
● fiecare articol bugetar de „cheltuieli“ nu este dep`-
[it;
● pe total, „cheltuielile“ realizate nu dep`[esc „veni-
turile“ realizate.
De exemplu, v-a]i propus ca \n anul 2010 firma dvs.

E xemp lu s` cheltuiasc` 200.000 RON cu salariile, iar \n cadrul
acestora cheltuielile de training s` fie de 15.000 RON.
|n 2010 ve]i urm`ri ca:
● \ncas`rile firmei dvs. s` fie de cel pu]in 400.000

RON, astfel \ncåt s` ave]i disponibile pentru salarii
200.000 RON;
● cheltuielile
cu salariile s` nu dep`[easc` 200.000
RON (dac` ele sunt dep`[ite, trebuie s` reg`si]i o
m`rire a valorii \ncas`rilor firmei cu cel pu]in acela[i
procent);
● cheltuielile
de training s` fie de 15.000 RON (dac`
sunt mai mici, probabil c` angaja]ii nu [i-au \mbu-
n`t`]it preg`tirea profesional` – de unde va rezulta
sc`derea productivit`]ii muncii; dac` sunt mai mari,
ele trebuie s` se reg`seasc` \n m`rirea cu cel pu]in
aceea[i valoare a \ncas`rilor firmei).
Planificarea financiar` impune [i unele constrån-

geri, pe care va trebui s` le dep`[i]i printr-un efort
actualizarea
continuu de actualizare a prevederilor bugetare. prevederilor
|n caz contrar, \n loc s` v` serveasc` drept ghid, bugetare
bugetele pot deveni o från` \n eforturile dvs., dimi-
nuånd flexibilitatea firmei pe care o conduce]i.
Acorda]i aten]ie planific`rii financiare; ea poate

deveni o surs` de risip`, prin tendin]a tuturor com-
partimentelor de a-[i supraestima nevoile proprii de
finan]are.
Periodicitatea elabor`rii bugetelor

Cel mai des folosite bugete sunt cele anuale, dar
pot fi elaborate [i bugete cu periodicitate mai mare de
un an (de exemplu, bugetul investi]iilor) sau cu peri-
odicitate mai mic` de un an (cel al trezoreriei).
RENTROP & STRATON
SFATUL NOSTRU
Pute]i elabora un buget pentru orice perioad` de timp, \n
✘
func]ie de nevoile specifice firmei dvs. Ave]i \ns` grij` ca periodi-
citatea bugetului s` fie \ntotdeauna superioar` celei a ciclului de
activitate analizat.
F o r m u lar
Cumulat de Cumulat de Realiz`ri \n Media
Articol Previziune Realizat Diferen]e Diferen]e
la \nceputul la \nceputul aceea[i lun` lunii pe
din luna luna
anului – anului – a anului ultimii
buget curent` curent`
+ – previzionat realizat + – precedent 3-5 ani
Trucuri ce v` stau la \ndemån`

pentru \ntocmirea bugetelor
Dac` dori]i ca bugetul dvs. s` fie corect [i util, iat`
cåteva recomand`ri:
✓ Strånge]i toate informa]iile relevante [i realiste.

✓ Colabora]i \n procesul de bugetare cu celelalte com-
partimente func]ionale ale firmei.
✓ Planifica]i cåt mai realist veniturile [i cheltuielile.
✓ Lucra]i cu ajutorul calculatorului, fie \ntr-un pro-
gram specializat, fie \ntr-o simpl` foaie de calcul
Excel. V` va scuti de multe calcule inutile [i de timp
pierdut.
|ncadrarea \n timp
Ave]i grij` cånd \ncepe]i s` realiza]i bugetul.

|nainte de a-l supune aprob`rii conducerii, sunt cåte-
etapele
va etape pe care trebuie s` le parcurge]i \n \ntocmirea
\ntocmirii
unui buget: strångerea informa]iilor, analiza [i corob- bugetului
orarea lor, \ntocmirea propriu-zis` a proiectului de
buget – uneori se \ntocmesc chiar 2-3 variante.
|n consecin]`, dac` dori]i s` ave]i un buget al in-

vesti]iilor pentru anul 2011, probabil c`, \n func]ie de
m`rimea firmei, va trebui s` \ncepe]i procesul de
RENTROP & STRATON
bugetare cu 3-6 luni \nainte.
Articolele de buget
Atunci cånd \ntocmi]i un buget, este foarte impor-

tant s` existe o coresponden]` cu planul de conturi
bugetul [i prev`zut de legisla]ia contabil`. De ce? Pentru c` toate
planul de datele pe care le include]i \n buget le ve]i verifica [i
conturi analiza \n func]ie de datele care vor ap`rea \n con-
tabilitatea firmei \n perioada bugetat`.
Dac` nu va exista aceast` coresponden]`, va fi
foarte dificil s` pute]i monitoriza evolu]ia articolelor
din buget.
De asemenea, este foarte important ca liniile buge-

tului s` fie suficient de detaliate pentru ca acesta s` fie
clar [i u[or de urm`rit atunci cånd este analizat.
Astfel, dac` ve]i denumi o linie a bugetului „Chel-
tuieli cu salariile“, analiza [i urm`rirea acestora \n
execu]ie va fi foarte dificil`, chiar imposibil`.
Cum vi se pare \ns` un buget care cuprinde \n plus
urm`toarele linii?
● prime
● sporuri
● concedii medicale pl`tite de firm`
linii ale
bugetului ● cheltuieli sociale aferente salariilor
● training
● recrutare
Analiza unui astfel de buget este mult mai perti-

nent` [i v` poate oferi mult mai multe solu]ii de \m-
bun`t`]ire a activit`]ii. Pe de alt` parte, pentru o firm`
adapta]i cu doar cå]iva angaja]i o asemenea detaliere este,
bugetul poate, inutil`.
Depinde de dvs. s` alege]i gradul de detaliere a
articolelor bugetare \n func]ie de specificul firmei dvs.
Estimarea realist` a cheltuielilor [i veniturilor
Este foarte important s` pute]i justifica estimarea

pe care a]i f`cut-o \n ceea ce prive[te cheltuielile [i
veniturile firmei.
Chiar dac` ave]i un buget pe care l-a]i realizat pen-
tru anul trecut [i [ti]i c` activitatea firmei dvs. se va
dubla, nu face]i gre[eala s` \nmul]i]i cu 2 toate liniile
bugetului, s` ad`uga]i rata infla]iei previzionat` [i s`
considera]i bugetul \ncheiat.
Aceast` metod` poate fi, f`r` \ndoial`, foarte ra-

pid`, dar are un grad mare de probabilitate. Bugetul
pe anul trecut poate fi considerat doar un punct de
plecare, deoarece un buget este o transpunere \n cifre
a condi]iilor previzionate pentru perioada viitoare. bugetul
De asemenea, este posibil ca \n perioada anterioar` anterior
s` fi fost anumite evolu]ii economice particulare, care
s` nu se mai repete. Legisla]ia se schimb` foarte
repede. Puterea de cump`rare [i preferin]ele cump`-
r`torilor se modific` permanent.
SFATUL NOSTRU ✘
|ncerca]i \ntotdeauna s` v` baza]i pe informa]ii despre viitor;
nu neglija]i trecutul, dar ]ine]i seama de faptul c` acesta constituie
o baz` de pornire care nu poate anticipa 100% viitorul.
Acurate]ea
RENTROP & STRATON
Atunci cånd face]i previzionarea anumitor articole

din buget, \ncerca]i s` le analiza]i de cåteva ori, even-
tual coroboråndu-le cu informa]ii din alte surse.
|n nici un caz nu trece]i \n buget prima cifr` pe care
o calcula]i sau o identifica]i ca fiind corect`.
De exemplu, la bugetul investi]iilor, dac` dori]i ca

\n anul 2011 s` achizi]iona]i un utilaj, nu trece]i \n
E xemp lu buget prima valoare pe care v-o d` furnizorul. Cere]i
\nc` cel pu]in dou` oferte [i, eventual, interesa]i-v`
care este nivelul de pre] normal, dac` nu chiar cel mai
bun, pe care \l pute]i ob]ine pentru respectivul utilaj.
Sezonalitatea
|n ultima faz` a elabor`rii bugetului, defalca]i

vånz`rile [i cheltuielile de la previziuni anuale [i glo-
bale la previziuni pe trimestru [i pe luni, \n raport cu
sezonalitatea vånz`rilor firmei dvs. (de exemplu, o
firm` produc`toare de patine va vinde mai mult iarna
[i aproape deloc vara), [i pe familii de produse sau
grupe de beneficiari.
Cheltuielile uitate
Verifica]i \ntotdeauna s` nu existe cheltuieli pe care

nu le-a]i trecut \n buget. Ele nu vor avea surse de
finan]are [i dvs. ve]i fi r`spunz`tor pentru acest lucru.
Iat` cåteva dintre cele mai frecvent uitate cheltuieli:
● cheltuieli legate de personal – costuri cu recrutarea,

publicitatea care se face \n acest scop, cheltuieli cu
deplas`rile [i diurna, traininguri etc.;
cheltuieli ● cheltuieli de lansare – cånd dori]i s` face]i o inves-

frecvent ti]ie ve]i face cheltuieli cu cererea de oferte, cu ana-
uitate liza lor etc.;
● cheltuieli de management – cheltuieli cu [edin]ele

Consiliului de Administra]ie [i ale Adun`rii Gene-
rale a Ac]ionarilor, cheltuieli legate de publicarea ra-
poartelor anuale;
● cheltuielicu auditarea – firmele cu ac]ionari, cre-

ditori sau parteneri comerciali externi sunt adesea
obligate s` se supun` unui audit \ntocmit de o firm`
recunoscut` interna]ional (de exemplu una dintre
„Big Four“), ale c`rei onorarii sunt de obicei sub-
stan]iale;
● cheltuieli cu consultan]a – adesea firma dvs. va fi

nevoit` s` apeleze la serviciile unor consultan]i
externi pentru furnizarea unor servicii specifice care
necesit` o \nalt` calificare (evaluarea unor active,
cheltuieli
\ntocmirea unor planuri de fezabilitate etc.). Aceste frecvent
servicii se pl`tesc, [i nu ieftin; uitate
juridice – \n cazul \n care firma dvs. este

● cheltuieli
angajat` \n vreun proces, aceste cheltuieli trebuie
neap`rat incluse \n buget;
● cheltuielibancare – dac` dori]i s` apela]i la metode

de garantare a \ncas`rilor externe, precum forfetarea
sau factoringul, sau vi se cere s` garanta]i plata prin
intermediul acreditivului sau prin scrisoare de
garan]ie bancar`, v` va costa. |ncerca]i s` include]i
\n buget toate aceste costuri.
Cheltuielile neprev`zute
Pentru a evita apari]ia unor cheltuieli nea[teptate,

pentru care firma dvs. s` nu aib` surse de acoperire,
RENTROP & STRATON
este bine ca \n fiecare buget s` apar` o linie de „Chel-

tuieli neprev`zute“.
Aceasta va avea o valoare procentual` \n general

\ntre 5 [i 10% din cheltuielile prev`zute \n bugetul
respectiv.
Adnot`ri [i explica]ii
Bugetul trebuie s` fie u[or de \n]eles [i de c`tre alte

persoane, nu numai de c`tre dvs. De aceea, v` reco-
mand`m s` folosi]i, cåt mai mult posibil, explica]ii
pentru sumele pe care le-a]i trecut \n el.
pentru un Explica]i, de exemplu, cum a]i ajuns la valoarea pe
buget clar care a]i inclus-o \n buget pentru cifra de afaceri.
Este important de asemenea s` nota]i ce pre-
supuneri a]i f`cut la \ntocmirea bugetului (ce curs
previzionar RON/USD sau RON/EURO a]i folosit, ce
rat` previzionat` a infla]iei etc.).
Verificarea
Dup` ce a]i elaborat proiectul de buget, verifica]i

dac` cifrele incluse \n el sunt corecte [i dac` n-a]i uitat
anumite cheltuieli sau venituri.
Dac` este posibil, ruga]i un coleg s` verifice aceste
cifre: se prea poate ca el s` observe o eroare pe care dvs.
n-a]i depistat-o nici dup` ce a]i verificat ni[te calcule de
2-3 ori.
De asemenea, verifica]i dac` nu a]i f`cut vreo
gre[eal` chiar \n timpul procesului de bugetare. O
eroare de tastare a unei cifre v` poate da peste cap tot
bugetul!
Planul de rezerv`
Ideal ar fi ca, odat` \ntocmit [i aprobat, bugetul s`

variante ale aib` [i un „buget de rezerv`“, care s` poat` fi aplicat
bugetului dac` nu se realizeaz` vreuna din previziunile care au
aprobat stat la baza bugetului aprobat.
Acesta este de fapt [i motivul pentru care se
\ntocmesc uneori mai multe variante de buget, \n vari-
ant` „optimist`“, pesimist`“ [i „realist`“.
Ce pa[i trebuie s` urma]i

\n elaborarea bugetelor
– List` de control –
❏ Identifica]i obiectivele firmei pentru anul de plan

(ob]ine]i informa]iile din planul general strategic
elaborat pentru trei ani).
❏ Realiza]i studii preg`titoare privind:

● furnizorii;
● pia]a de desfacere;
● concuren]a;
● investi]iile.
❏ Elabora]i prebugete (proiecte de buget), ca rezultat

al test`rilor diferitelor scenarii [i al negocierii lor
\ntre diferitele compartimente [i conducerea gene-
proiecte de
ral` a firmei. buget
❏ |ntocmi]i bugetele firmei, cu detalieri pe segmente

de pia]` [i pe perioade operative de gestiune (lun`,
trimestru).
❏ Trimite]i bugetele spre aprobare Adun`rii Ge-

nerale a Ac]ionarilor (dac` firma dvs. este S.A.) sau
asocia]ilor majoritari ai firmei (\n cazul unui S.R.L.).
❏ Efectua]i controlul bugetar:

● Compara]i \n permanen]` realiz`rile cu
RENTROP & STRATON
preve-derile.
● Trage]i concluzii \n timp util [i (atunci cånd
este cazul) implementa]i corec]iile. Cel mai controlul
productiv este s` face]i lunar cåte o astfel de bugetar
corectare a bugetului.
Cum s` \ntocmi]i bugetul general

al firmei
Bugetele depind de m`rimea, profilul [i natura

activit`]ii firmei. De exemplu, o firm` din domeniul
distribu]iei va \ntocmi obligatoriu un buget al
vånz`rilor, dar nu va \ntocmi un buget al produc]iei,
\n timp ce o firm` de dimensiuni mici din domeniul
serviciilor probabil c` nu va \ntocmi un buget al
investi]iilor, dar va \ntocmi obligatoriu un buget de
cash flow.
bugetul
|n consecin]`, v` recomand`m ca, indiferent de general
m`rimea, natura, profilul sau domeniul de activitate al firmei
al firmei dvs., s` \ntocmi]i o serie de bugete.
Aceste bugete pot fi grupate sub denumirea gener-
ic` „bugetul general al firmei“.
La \ntocmirea acestuia, nu uita]i c`:

✓ bugetul trebuie s` aib` fixate obiective rezonabile [i
realizabile;
✓ bugetul nu reprezint` decåt o previziune care se
poate sau nu realiza;
✓ bugetul poate [i chiar trebuie s` fie modificat dac`
este necesar.
Ce etape s` urma]i \n elaborarea

bugetului general al firmei
RENTROP & STRATON
– List` de control –
Pentru realizarea bugetului general al firmei,

urm`ri]i parcurgerea urm`toarelor patru etape:
❏ etapa de preg`tire – fiecare coordonator de depar-
tament \[i creeaz` propriul buget (bugetul de
R&S
www.onlineprofit.ro
– Bugetul de cash flow –
Nr. Indicatori 2008 Report 2009 Report

Disponibil
|mprumuturi pe termen lung
Rambursare \mprumut pe ter-
men lung
Dobånda la \mprumuturile
pe termen lung
Investi]ii pentru derularea
afacerii
Investi]ii financiare
Dobånzi favorabile la
investi]iile financiare
Dobånzile pozitive curente
Recuperarea investi]iilor
financiare
Soldul de trezorerie \n afara
exploat`rii
( = 1 + 2 – 3 – 4 – 5 – 6 –7 –
– 8 – 9)
Cifra de afaceri net`
Furnizori de materii prime
Comisioane bancare
Salarii direct productive
Cheltuieli fixe de produc]ie
Cheltuieli fixe de proiectare
Cheltuieli fixe de marketing
Cheltuieli fixe de administra]ie
Taxe [i impozite
( TVA + altele)
Soldul de exploatare
( = 11 – 12 – 13 – 14 – 15 –
– 16 – 17 – 18 – 19)
Dividende
Soldul final ( = 10 + 20 – 21)
www.onlineprofit.ro
vånz`ri, de produc]ie, de publicitate, administrativ

etc.);
❏ etapa de autorizare – bugetul fiec`rui departament bugetul

este analizat [i dac` se consider` c` nu \ndepline[te fiec`rui
condi]iile cerute (de bani, de timp, de personal etc.), departament
se trece la negocierea bugetului cu coordonatorul
departamentului, pentru a se face corec]iile nece-
sare;
❏ etapa de asamblare – toate bugetele individuale

sunt asamblate \n bugetul general al firmei, core-
spunz`tor cu scopurile [i obiectivele generale;
❏ etapa de implementare – cånd bugetul general al

firmei este aprobat, cifrele din buget nu mai sunt bugetul
previziuni, ci obiective, iar bugetul devine planul aprobat
opera]ional pentru fiecare coordonator de departa-
ment.
SFATUL NOSTRU
Odat` bugetul aprobat, trebuie s` urm`ri]i permanent modul
✘
\n care acesta se execut`. Compara]i, la intervale regulate,
prevederile bugetului cu rezultatele ob]inute.
Pe baza rapoartelor [i a situa]iilor ob]inute, informa]i-l pe
managerul general al firmei; atunci cånd este cazul, el poate
decide asupra m`surilor corective care trebuie luate.
RENTROP & STRATON
Bugetul general al firmei este alc`tuit din:

● bugetul de cash flow, bugetul
● contul de profit [i pierderi [i general
● bilan]ul contabil previzionat.
al firmei
www.onlineprofit.ro
– Contul de profit [i pierderi –
Nr. Indicatori/Anul fiscal 2006 2007 2008
www.onlineprofit.ro
1 Cifr` de afaceri brut`
2 Rabaturi la cifra de afaceri brut`
3 Cifra de afaceri net` ( = 1 – 2)
4 Materii prime
5 Salarii direct productive
6 Marja brut` ( = 3 – 4 – 5)
7 Total cheltuieli fixe de exploatare
8 Rezultatul de exploatare ( = 6 – 7)
9 Cheltuieli financiare
10 TVA + alte impozite [i taxe
11 Rezultatul \nainte de impozitare ( = 8 – 9 –
12 10)
13 Impozit pe profit (16%)
Profitul net ( = 11 – 12)
14 Repartizarea beneficiilor:
15 – Rezerve legale
16 – Beneficiu reportat
Bugetul de cash flow
Acest buget previzioneaz` \ncas`rile [i pl`]ile

efective ale firmei pentru diferite perioade (de obicei
12 luni, dar \n func]ie de m`rimea [i strategia firmei se
poate face [i pe perioade cuprinse \ntre 5 [i 15 ani).
Realizarea acestui buget v` ajut`:

✓ s` afla]i cåt numerar ave]i la dispozi]ie [i cånd;
avantajele
✓ s` identifica]i din timp deficitul de numerar [i astfel
bugetului
s` evita]i criza de lichiditate; de
✓ s` v` planifica]i \mprumuturile (pentru dezvoltarea cash flow
afacerii sau, \n unele cazuri, pentru evitarea crizei
de lichi-ditate).
Contul de profit [i pierderi
Acesta cuprinde totalitatea veniturilor, cheltu-

ielilor [i nivelul estimat al profitului. Pute]i elabora
acest buget folosind formularul de la pag. B 79/042.
Veniturile reprezint`, \n principal:

✓ vånz`rile facturate clien]ilor; veniturile
✓ cre[terea stocurilor de produse finite;
✓ dobånzi [i dividende \ncasate.
Cheltuielile reprezint` totalitatea costurilor \nre-

RENTROP & STRATON
gistrate de firm` \n exerci]iul financiar respectiv:

✓ consumuri de materii prime [i materiale;
cheltuielile
✓ cheltuieli salariale;
✓ consum de utilit`]i (energie, ap` etc.);
✓ alte costuri.
www.onlineprofit.ro
– Bilan]ul contabil previzionat –
– euro –
ACTIV 2010 PASIV 2010
www.onlineprofit.ro
Active imobilizate Fonduri proprii
TOTAL imobiliz`ri TOTAL fonduri proprii

Active circulante Datorii pe termen lung
TOTAL datorii pe termen lung

Datorii pe termen scurt
TOTAL active circulante TOTAL datorii pe termen scurt

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
Diferen]a dintre venituri [i cheltuieli reprezint`

profitul/pierderea exerci]iului.
Contul de profit [i pierderi permite aprecierea per-

forman]elor firmei, m`surånd profitul sau pierderea
\n decursul unui an.
Un plan de afaceri se desf`[oar` pe mai mul]i ani [i avantajele

contului de
de aceea este nevoie s` prevede]i care este posibilul
profit [i
profit ce poate fi ob]inut. pierderi
Bilan]ul contabil previzionat
Acesta anticipeaz` modific`rile structurii activu-

lui [i pasivului firmei la sfår[itul exerci]iului finan- avantaj
ciar-contabil, \n func]ie de obiectivele propuse.
Firma ABCD S.R.L., care are ca obiect de activitate

produc]ia de mobilier de buc`t`rie, \[i propune pen-
tru anul 2010 atingerea unei cifre de afaceri de 180.000 E xemp lu
EUR.
Pentru achizi]ionare de echipamente noi [i pentru

materiile prime, firma a contractat un credit bancar de
72.000 EUR, ce va fi restituit \n termen de 5 ani cu o
dobånd` de 10% pe an.
RENTROP & STRATON
www.onlineprofit.ro
Bugetul de cash flow

E xemp lu
– EUR –
Nr. Indicatori 2010 Report
1 Disponibil 30.000
2 |mprumuturi pe termen lung 72.000
3 Rambursare \mprumut pe termen lung 14.400 57.600
4 Dobånda la \mprumuturile pe termen lung 7.200
5 Investi]ii pentru derularea afacerii 50.000
6 Investi]ii financiare
7 Dobånzi favorabile la investi]iile financiare
8 Dobånzile pozitive curente
9 Recuperarea investi]iilor financiare
10 Soldul de trezorerie \n afara exploat`rii
( = 1 + 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7 – 8 – 9) 30.400
11 Cifra de afaceri net` 180.000
12 Furnizori de materii prime 70.000
13 Comisioane bancare 500
14 Salarii direct productive 35.000
15 Cheltuieli fixe de produc]ie 30.000
16 Cheltuieli fixe de proiectare 1.500
17 Cheltuieli fixe de marketing 4.000
18 Cheltuieli fixe de administra]ie 8.000
19 Taxe [i impozite (TVA + altele) 7.800
20 Soldul de exploatare
( = 11 – 12 – 13 – 14 – 15 –
– 16 – 17 – 18 – 19) 23.200
21 Dividende
22 Soldul final ( = 10 + 20 – 21) 53.600
www.onlineprofit.ro
Încheiaţi rapid şi legal cele mai
avantajoase contracte pentru afacerea
dvs.
contabilitate-financiar * marketing - vânzări * resurse
umane * managementul afacerii * achizi ţii-logistică
Iată 6 argumente imbatabile pentru a utiliza un

instrument de lucru pra ctic şi inteligent în activitatea
zilnică:
 Câştigaţi timp în activitatea zilnică, pe care îl puteţi aloca pentru

activităţile complexe ale afacerii dvs.
 Asiguraţi legalitatea şi siguranţa documentelor şi a contractelor
folosite pentru afacerea dvs.
 Eliminaţi orice risc legat de organizarea firmei dvs.
 Folosiţi modele de contracte complete, conforme cu ultimele
reglementări legislative
 Evitaţi apariţia greşelilor în încheierea contractelor esen ţiale
pentru afacerea dvs
 Utilizaţi cele mai avantajoase clauze în contractele pe care le
redactaţi
Comandaţi acum Colecţia dvs. 5 CD -uri Modele de

Contracte şi Acte Esenţiale pentru Afaceri!
Tel.: 021.209.45.45; www.modelecontracte.manager.ro

Raport Special Revista de Management Financiar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Special Revista de Management Financiar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum realiza]i cel mai eficient buget de venituri [i cheltuieli

Ce principii trebuie s` respecta]i \n

Decizia financiar` („Aloc sau nu bani pentru

Cu ajutorul bugetelor v` pute]i orienta firma c`tre

|n lipsa unui astfel de plan, conducerea ar fi aleato-

Bugetul reprezint` previziunea cifric` a resurse-

Elaborarea bugetelor va favoriza [i implementarea

Obiectivele prev`zute \n bugete v` servesc ca stan-

Indiferent de natura lor, bugetele se realizeaz` [i se

1. Etapa de realizare \n previziune a bugetului.

Previzionarea este un proces complex, care pre-

Articole de buget Ian. Feb. ... Nov. Dec. Total

|n func]ie de tipul de buget, veniturile [i cheltu-

tuielilor salariale, partea de venituri a bugetului este

Astfel, nu se pot include \n buget cheltuieli cu

2. Etapa de execu]ie, adic` de urm`rire, comparare

La orice buget, indiferent de natura lui, exist` o

De exemplu, v-a]i propus ca \n anul 2010 firma dvs.

● \ncas`rile firmei dvs. s` fie de cel pu]in 400.000

Planificarea financiar` impune [i unele constrån-

Acorda]i aten]ie planific`rii financiare; ea poate

Periodicitatea elabor`rii bugetelor

Trucuri ce v` stau la \ndemån`

✓ Strånge]i toate informa]iile relevante [i realiste.

Ave]i grij` cånd \ncepe]i s` realiza]i bugetul.

|n consecin]`, dac` dori]i s` ave]i un buget al in-

bugetare cu 3-6 luni \nainte.

Atunci cånd \ntocmi]i un buget, este foarte impor-

De asemenea, este foarte important ca liniile buge-

Analiza unui astfel de buget este mult mai perti-

Estimarea realist` a cheltuielilor [i veniturilor

Este foarte important s` pute]i justifica estimarea

Aceast` metod` poate fi, f`r` \ndoial`, foarte ra-

Atunci cånd face]i previzionarea anumitor articole

De exemplu, la bugetul investi]iilor, dac` dori]i ca

|n ultima faz` a elabor`rii bugetului, defalca]i

Verifica]i \ntotdeauna s` nu existe cheltuieli pe care

● cheltuieli legate de personal – costuri cu recrutarea,

cheltuieli ● cheltuieli de lansare – cånd dori]i s` face]i o inves-

● cheltuieli de management – cheltuieli cu [edin]ele

● cheltuielicu auditarea – firmele cu ac]ionari, cre-

● cheltuieli cu consultan]a – adesea firma dvs. va fi

juridice – \n cazul \n care firma dvs. este

● cheltuielibancare – dac` dori]i s` apela]i la metode

Pentru a evita apari]ia unor cheltuieli nea[teptate,

este bine ca \n fiecare buget s` apar` o linie de „Chel-

Aceasta va avea o valoare procentual` \n general

Bugetul trebuie s` fie u[or de \n]eles [i de c`tre alte

Dup` ce a]i elaborat proiectul de buget, verifica]i

Ideal ar fi ca, odat` \ntocmit [i aprobat, bugetul s`

Ce pa[i trebuie s` urma]i

❏ Identifica]i obiectivele firmei pentru anul de plan

❏ Realiza]i studii preg`titoare privind:

❏ Elabora]i prebugete (proiecte de buget), ca rezultat

❏ |ntocmi]i bugetele firmei, cu detalieri pe segmente

❏ Trimite]i bugetele spre aprobare Adun`rii Ge-

❏ Efectua]i controlul bugetar:

Cum s` \ntocmi]i bugetul general

Bugetele depind de m`rimea, profilul [i natura

La \ntocmirea acestuia, nu uita]i c`:

Ce etape s` urma]i \n elaborarea

Pentru realizarea bugetului general al firmei,

– Bugetul de cash flow –

Nr. Indicatori 2008 Report 2009 Report