ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114

Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-516345

www.ub.ro; e-mail: stiinteec@ub.ro

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE AUDIT ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE - IF

GESTIUNEA STOCURILOR DE
MATERII PRIME

Coordonatori: Masteranzi:
Conf.univ.dr. Nechita Elena Alexa Mădălina
Lect univ. dr. Simona Vârlan Percă Paula
Vișan Ana-Englitera
 CUPRINS

1. Sistemul informațional
2. Sistemul informatic
3. Sistemul informațional economic
4. Baza de date
5. Prezentarea societății SC LUGERO SHOP SRL
6. Scopul bazei de date
7. Soluțiile pe care le oferă programul informatic
8. Explicația diagramei
9. Concluzii
10. Bibliografie

2
 1. Sistemul informațional

In viața cotidiană, utilizarea computerului, considerată un rezultat uluitor al dezvoltarii

tehnologice și electronice, devine un aspect normal al realității economice. Sistemele
economice internaționale și naționale și-au adoptat un grad inalt de informatizare, răspunzând
la solicitarea în timp util (chiar in timp real) cu privire la efectuările operațiunilor economico-
financiare (în principal), determinând în acest context indespensabilitatea calculatorului, în
special pentru funcționarea satisfacătoare a unităților economice. Sintetizând rezumativ cele
spuse mai sus, concluzionăm că computerul și abilitatea gestionarii acestuia devine cheia
integrării cu success în sistemul economic. Afirmăm de asemenea ca PC-ul facilitează munca
umană, ocupandu-se de prelucrarea părții informaționale a acesteia.
In accepția generală informația reprezintă o comunicare, o știre despre un  obiect, un
proces material, un fenomen, deci ea trebuie înțeleasă ca o cunoaștere sau acțiune de
constatare aducând elemente noi în raport cu alte cunoștinte prealabile.
Pornind de la această definiție, constatăm că sistemul informațional reprezintă
ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare, de transmisie, prelucrare, etc. de
informație, informației revenindu-i rolul central din sistem. În cadrul sistemului informațional
se regăsesc : informația vehiculată, documentele purtătoare de informații, personalul, mijloace
de comunicare, sisteme de prelucrare a informației, etc. Printre posibilele activități desfășurate
în cadrul acestui sistem, pot fi enumerate : achiziționarea de informații din sistemul de bază,
completarea documentelor și transferul acestora între diferite compartimente, centralizarea
datelor, etc.

2. Sistemul informatic

În cadrul sistemului informațional, majoritatea activităților se pot desfasura cu ajutorul

tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare și apoi, rezultatul poate fi transferat mai
departe, către alt compartiment spre prelucrare. Transferul se poate face și el pe cale
electronică prin intermediul unei rețele de calculatoare sau cu ajutorul modemului.
Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare și transmitere a datelor
pe cale electronică alcatuiesc un sistem informatic.

3
 Într-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte
componente hardware, softwer-ul, datele prelucrate, personalul ce exploatează tehnica de
calcul , teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.

 Obiectivul principal al oricarui sistem informatic îl constituie asigurarea selectivă și în timp

util a tuturor nivelelor de conducere cu informațiile necesare și reale, pentru fundamentarea și
elaborarea operativă a deciziilor cu privire la desfășurarea cât mai eficientă a întregi activități
din unitatea economică.

            Sistemele informatice au urmatoarele particularități :

 au un ciclu de viață lung - intervalul de timp de la începerea lucrărilor de

realizare a unui sistem informatic până la introducerea unui nou sistem este
mare;
 fac apel la o mare cantitate de date - realizarea sistemelor informatice
integrate permite raspunsuri la cele mai variate cerințe ale conducerii;
 sunt folosite de un numar mare de utilizatori – situați de cele mai multe ori la
distanță, lucru posibil prin utilizarea rețelelor de calculatoare;
 utilizează intens aparatul matematic - cercetarea operațională, analiza
factorială, teoria stocurilor, teoria așteptării, teoria reînnoirii etc.;
 îmbină utlizarea procedurilor automate cu procedurile manuale;
 datorită schimbărilor frecvente ale cerințelor utilizatorilor, sistemul
informatic trebuie prevăzut înca din faza de proiectare cu posibilități rapide
și simple de modificare;
 sunt costisitoare - datorită resurselor materiale pe care le solicită atât în faza
de proiectare cât și în faza de exploatare.

            Se apreciază că ponderea componenței software în cadrul prețului unui sistem

electronic de calcul este în creștere continuă, ajungând la 80-90%.

4
 3. Sistemul informațional economic

Sistemul informațional economic reprezintă, considerând precedentul textual de mai

sus, un sistem informațional particularizat (individualizat), datorită adaptării lui la mediu
economic ( macromediu economic -economia naționala, și micromediu economic- entitatea
economică sau întreprinderea), rezultând astfel un sistem uzat, studiat si analizat de științele
economice, cu o structura bine determinată, și cu un ansamblu procesual stabilit.

Definiție. Sistemul informațional economic reprezintă un asamblu organizat și integrat

al principiilor, metodelor, mijloacelor și procedeelor utilizate într-o unitate pentru culegerea,
înregistrarea, prelucrarea, stocarea sau transmiterea, analiza și valorificarea informațiilor
economice necesare organelor de conducere în vederea luării deciziilor. Etapele succesive
parcurse din momentul culegerii până la valorificarea informațiilor reprezintă fluxurile
informaționale.

 Importanța sistemelor informaționale economice a crescut pe masură ce datele au

devenit resursa cheie pentru orice organizație, alături de resursele umane și materiale.
Descendenții au realizat că informația nu este numai un rezultat în sine, ci mai curând materie
prima a unei afaceri și poate fi considerată factor hotărâtor în determinarea succesului sau
eșecului acestuia.

4. Baza de date

O bază de date, uneori numită și bancă de date (abreviat BD), reprezintă o

modalitate de stocare a unor informații și date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare),
cu posibilitatea extinderii ușoare și a regăsirii rapide a acestora. La prima vedere sarcina poate
părea banală. Totuși, în condițiile în care este vorba de a lucra cu milioane de elemente,
fiecare putând consta din mari cantități de date care trebuie accesate simultan prin Internet de
către mii de utilizatori răspândiți pe întreg globul; și în condițiile când disponibilitatea
aplicației și datelor trebuie să fie permanentă (de ex. pentru a nu pierde ocazia de a încheia
afaceri), soluțiile bune nu sunt de loc simple.

De obicei o bază de date este memorată într-unul sau mai multe fișiere. Bazele de date
sunt manipulate cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date.

5
Cel mai răspândit tip de baze de date este cel relațional, în care datele sunt memorate
în tabele. Pe lânga tabele, o bază de date relațională mai poate conține: indecși, proceduri
stocate, declanșatori, utilizatori și grupuri de utilizatori, tipuri de date, mecanisme de
securitate și de gestiune a tranzacțiilor etc.

5. Prezentarea societății SC LUGERO SHOP SRL

SC LUGERO SHOP. SRL este o societate comercială cu răspundere limitată, având ca

obiect de activitate vânzarea de mărfuri și produse finite. Societatea dispune de 3 puncte de
lucru (Covrigărie – Republicii, Pizzerie, Covrigărie – Bucium), fiecare punct de lucru având
depozit și bucătărie proprie. Materiile prime achizitionate de la diverși furnizori ajung în
depozitul fiecărui punct de lucru având NIR-ul atașat fiecărei facturi, iar din depozit acestea
sunt trimise în bucătarie spre prelucrare cu ajutorul bonurilor de consum, astfel, în bucătăria
fiecărui punct de lucru cu ajutorul materiilor prime, produsele finite sunt pregătite (făcute)
de angajați. În situația în care un punct de lucru rămâne fară o materie primă , poate primi din
depozitul altui punct punct de lucru materiile necesare, acestea fiind însoțite de un AVIZ DE
ÎNSOȚIRE A MĂRFII. La finalul fiecărei zile se întocmește un raport de producție unde se
înregistrează denumirea produselor făcute, la preț de producție și prețul de vânzare, iar
produsele vândute sunt regăsite în evidența raporturilor zilnice.

6. Scopul bazei de date

Baza de date a fost creată având următoarele scopuri :

• centralizara datelor;
• independență între date și prelucrări;
• realizarea de legături între date;
• integritatea datelor;
• securitatea datelor;
• confidențialitatea datelor;
• partajarea datelor.

6
7
 7. Soluțiile pe care le oferă programul informatic

A considera informația ca resursă principală într-o afacere a devenit o ințelepciune

convențională. Dar pentru a organiza această informație este necesar un sistem
informatic adaptat profilului societății. Astfel, implementarea unei soluții software este un
factor cheie pentru atingerea performanțelor societății și îi poate oferi un important avantaj
competitiv.

Pentru a profita cât mai mult de pe urma investițiilor în tehnologie, o societate trebuie
să opteze pentru un sistem informatic care sa îmbine standardele de calitate cu adaptările la
structura specifică fiecărei organizații în parte. În acest fel, o societate își poate crea un
avantaj competitiv solid prin optimizarea activității pe care o desfașoară reușind să se
concentreze mai mult pe activitatea specifică și mai puțin pe standardizarea și eficientizarea
proceselor care au loc în cadrul societății.

Fluxul  informational reprezintă circuitul informaţiilor în interiorul unei entităţi

organizaţionale sau  între mai multe entităţi organizaţionale. Fluxul informational specifică
modul în care circulă şi sunt utilizate informaţiile între diverse departamente din cadrul unei
organizaţii.

S.C. Lugero Shop S.R.L. are nevoie de un astfel de program informatic care să țina
evidența datelor de intrare în societate (facturilor prin care se achizitionează materiile prime),
bonurilor de consum (astfel ținandu-se evidența materiilor date în consum spre prelucrare în
bucatarie, scoase din depozite, dar și a materiilor prime ramase în continuare spre depozitare).
Este necesară ținerea evidenței vânzărilor ce sunt rezultate din bonurile emise de casa de
marcat sau a rapoartelor zilnice.

Programul informatic pe care noi îl propunem pentru societate ajută fluidizarea datelor
de producție, finaciar-contabile, de vânzări. Informația este operată o singură dată și este
accesibilă oricărei persoane îi este necesară. Astfel se economisește timp, reurse, se
diminuează probabilitatea de a comite erori de operare, se facilitează accesul la informație de
ultim moment etc. Una dintre particularitățile uzuale ale acestui program este stocarea tuturor
informațiilor într-o bază de date unică. Astel vom putea ține evidența materiilor prime intrate
în societate, a mărfurilor vândute, a tva-ului pe care l-am vândut chiar și a materiilor prime

8
ramse înca în depozit. Vom putea ști în orice moment cât am vândut într-o anumită zi, sau
dacă am vândut mai mult sau mai puțin decât ziua, luna sau chiar anul trecut.

8. Explicația diagramei

SC LUGERO SHOP achiziționează materii prime de la furnizori ce intră în depozit cu

ajutorul NIR-ului, dar , pentru a putea ieși din depozit trebuie creat bonul de consum,care,
împreună cu materiile prime ajung în bucătării pentru a fi preparare produsele destinate
vânzării. Din bucătărie produsele sunt transferate în cele trei magazine specializate, două de
patiserie și o pizzere, fiecare din cele două secții având oferte promoționale, spre exemplu în
cazul pizzeriei la două pizza calzone primești una gratis, sau la o pizza bun-bun primști una
gratis după ora 18, în cazul patiseriei, la cinci ștrudele primști unul gratis, iar la 50 de covrigi
primești 5 covrigi gratis. În fiecare magazin există case de marcat conform legistației în
vigoare ce emit fiecărui client bon fiscal, la sfârșitul fiecărei zile, pe baza bonurilor fiscale
vândute în ziua respectivă se emite un raport zilnic ce cuprinde toate vânzările din ziua
respectivă.
Toate aceste date ajută la formarea balanței lunare ce cuprinde cumulul de informații
financiare ale firmei, facturie de achiziție de la furnizori, materiile prime achiziționate și date
spre prelucrare, și veniturile din vânzarea produselor finite.
Tabela furnizori (cu atributele id furnizor, denumire furnizor, adresă, nr. telefon) este
în strânsă legătură cu tabela materii prime (cu atributele id. Materii prime, id. societate,
denumire, cantitate, preț), de la mai mulți furnizori putem achiziționa mai multe materii
prime, materiile prime vor apărea pe tabela NIR (cu atributele: cod nir, id depozit, id materii
prime), pe un NIR pot apărea una sau mai multe materii prime. Tabela depozite (cu atributele:
id depozite, cod nir, id materii prime, cantitate) ajută societatea prin crearea tabelei Bon de
consum (cu atributele: cod bon consum, id depozite, id materii prime, cantitate, denumire).
Tabela Bon de consum ajută la intrarea materiilor prime în tabela Bucătărie (cu atributele: id
bucătărie, cod bon consum, id materii prime). Din tabela Bucătărie se va emite tabela Produse
(cu atributele: cod produse, id bucătărie, denumire produs, preț). Din tabela Produse operația
se va tranfera în tabela Magazine (cu atributele: id magazine, adresă, id depozite, cod
produse) ce nu are un obiect de obligativitate, dar există posibilitatea ca un clint sa opteze și
pentru tabela Oferte (cu atributele: cod ofertă, descriere, preț), având următoarele variante:

9
tabela Ofertă pizzerie (cu atributele cod pizzerie, denumire, cantitate, preț) și tabela Ofertă
patiserie (cu atributele: cod patiserie, denumire cantitate, preț).
Tabela Magazine va ajuta la emiterea automată a tabelei Bon fiscal (cu atributele: cod
bon fiscal, id magazine, cod produse, cantitate, preț), iar tabela Bon fiscal ajută la emiterea
tabelei Raport zilnic (cu atributele: cod raport, id magazine, cod produse, denumire produse,
cantitate, preț). Toate datele furnizate în acest circuit ajută în mod direct sau indirect la
crearea tabelei Balanță (cu atributele: id balanță, cod raport, id furnizor, id materii prime).

Diagrama relațiilor tabelare rezumă toată munca administrării societății noaste. Pentru a
explica acest lucru am desenat scheletul întregii bazei de date.

Am utilizat următoarele tipuri de relații: 1-n (ex: un depozit poate să emită mai multe
bunuri de consum) și n-m (ex: mai mulți furnizori pot să vândă materii prime la societate, iar
societatea poate să achiziționeze mai multe materi prime de la mai mulți furnizori).

Diagramele ERD sunt apelate visual și permit utilizatorilor să observe cu unșurință

comparații, modele și tendințe în date.

Reguli structurale:

• FURNIZORI - MATERII PRIME

Societate achiziționează de la furnizori mai multe materii prime.

FURNIZORI MATERII PRIME

• MATERII PRIME – NIR

Un nir poate să conțină mai multe materii prime.

10
 NIR

MATERII PRIME

• NIR – DEPOZIT

Un depozit poate să primească materiile prime pe baza mai multor nir-uri.

DEPOZIT NIR

• DEPOZIT – BON DE CONSUM

Spre a fi date în consumație din depozit spre bucătărie, trebuie emise mai multe bonuri de
consum, fiecare bon poate să conțină una sau mai multe materii prime.

DEPOZIT BON DE CONSUM

• BON DE CONSUM – BUCĂTĂRIE

În bucătărie, materiile prime intră pe baza mai multor bonuri de consum.

BON DE CONSUM BUCĂTĂRIE

• BUCĂTĂRIE – PRODUSE

11
Pentru a ieși mai multe produse, materiile prime trebuie prelucrate în bucătărie.

BUCĂTĂRIE

• PRODUSE – MAGAZINE

Mai multe produse pot să intre în mai multe magazine.

PRODUSE MAGAZINE

• MAGAZINE – OFERTA

Un magazin poate să aibă mai multe oferte.

MAGAZINE OERTE

• OFERTĂ – OFERTĂ PATISERIE – OFERTĂ PIZZERIE

O ofertă poate să fie inclusă într-o ofertă patiserie sau ofertă pizzerie, dar niciodată în ambele
oferte.

OFERTĂ

12
 OFERTĂ OFERTĂ
PATISERIE PIZZERIE

• MAGAZINE – BON FISCAL

Mai multe magazine pot să emită mai multe bonuri fiscale.

MAGAZINE BON FISCAL

• BON FISCAL – RAPORT ZILNIC

Mai multe bonuri fiscale pot fi cuprinse într-un singur raport zilnic.

BON FISCAL RAPORT ZILNIC

• RAPORT ZILNIC – BALANȚĂ

13
Mai multe rapoarte zilnice sunt incluse într-o singură balanță.

RAPORT ZILNIC BALANȚĂ

• FURNIZORI – BALANȚĂ

Mai mulți furnizori sunt cuprinși într-o singură balanță.

FURNIZORI BALANȚĂ

• MATERII PRIME – BALANȚĂ

Mai multe materii prime sunt cuprinse într-o singură balanță.

MATERII PRIME BALANȚĂ

9. Concluzii

Acest program informatic este în folosul societății ajutând la o mai bună gestionare a
stocurilor, sistemul de gestiune a stocurilor prelucreaza date care reflectă schimbările
cantitative/ale produselor aflate pe stoc. Odată cu primirea comenzii de la client sistemul de
procesare a comenzilor prelucrează și transmite datele cartre acest sistem care produce avizele

14
de insotire a marfurilor. De asemenea realizează schimbările de stoc, furnizează date pentru
reaprovizionare, și multe alte rapoarte referitoare la stocuri. Ajută la evidența încasărilor,
aceste sisteme pastrează înregistrarile referitoare sumele datorate de clienți  și furnizează
lunar  situația plăților și a creditelor. Furnizează managerilor rapoarte care îi ajută să
contoleze cantitatea creditelor și suma de bani datorată. Aceasta activitate ajuta la
maximizarea creditelor profitabile și minimizarea debitelor neeficiente. Ajută la evidența
plățiolor către furnizori, înregistrează cumpărările, sumele datorate furnizorilor, plațile către
furnizori și produce rapoarte despre lichidități. Această activitate ajută la păstrarea unor relații
bune cu furnizorii asigurând un statut de bun platnic care poate face ca firma să beneficieze de
discounturi datorită efectuării plaților la termen .

10. Bibliografie

1. Adam Romică, Pravăţ Ionela Cristina, Sisteme informatice de gestiune -

Note curs, Bacău, 2007.

2. Nechita Elena, Bazele tehnologiei informţiei - Note curs, Bacău, 2006.

15
3. Sisteme informatice de contabilitate- suport de curs, Lect. Dr. Ramona
Vasilescu, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2008.

4. ***Surcel Traian, Muşatescu Radu, Tehnologii web şi baze de date.

5. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=432&idb=

6. http://attosoft.ro/

7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Baz%C4%83_de_date

16