Exigente in constructii

Exigentele in constructii sunt conditii pe care utilizatorii cladirii le doresc indeplinite in

imobilele pe care le vor folosi.
Calitatea unei cladiri rezulta din gradul in care sunt satisfacute exigentele pe intreaga durata a
de existenta a constructiei.
Exigentele in constructii sunt determinate de :
- Cerintele fiziologice naturale
- Cerintele psihosociale
- Eficienta
Cerintele fiziologice naturale se refera la posinilitatea utilizarii spatiilor din cladire in
conditii de igiena, confort, protectie fata de factorii nocivi si de circulatie usoara si simpla.
Cerintele psihosociale vizeaza: senzatia de confort in mediul inconjurator si posibilitatea
de a comunica sau de a fi separat (izolat)
Cerintele de eficienta se refera la: cheltuieli de investitii si exploatare in constructii si
consumuri minime de materiale si energie in condictii de durabilitate.
Intre nivelul de performanta necesar sic el normat exista relatia in care NC- nivelul de
performanta necesar prevazut in proiect este mai mare sau egal cu nivelul de performanta
normat prevazut in standard normative, etc.
Metodele de evaluare a performantelor sunt :
- In faza initiala, calculele
- Apoi, incercarile la scara redusa, la scara naturala si in-situ
Verificarea prin calcule se face in mod analitic si prin simulare.
Verificarea prin experimentari se realizeaza prin simulare si incercari pe prototip.
Conform legii nr 10/1997 privind calitatea in constructi, cladirile trebuie sa respecte
urmatoarele exigente esentiale.
A. Rezitenta mecanica si stabilitate
B. Siguranta in exploatare
C. Siguranta la foc
D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
E. Izolarea termica, hidrofuga si economia de energie
F. Protectia impotriva zgomotului

A. Rezistenta mecanica si stabilitatea, exigenta se refera, in principal la apatitudinea

pentru exploatare, capacitatea de rezistenta si stabilitate, durabilitatea structurala
Cladirile trebuie sa fie astfel concepute si executatea, incat actiunile ce se exercita in
timpul executiei si exploatarii sa nu determine:
- Prabusirea in intregime sau a unei parti de constructie
- Deformatii neadmisibile, care ar periclita stabilitatea, rezistenta mecanica,
functionalitatea cladirii sau ar micsora durabilitatea
- Deteriorari partiale ale : elementelor nestructurale, instalatiilor sau echipamentelor
inglobate, ca rezultat al unor deformatii importante ale structurii de rezistenta
- Distrugeri din evenimente accidentale ( explozii, socuri, erori umane) ce ar fi putut fi
evitate sau limitate
B. Siguranta in exploatare
Exigenta se refera in principal la:
- Circulatia pietonala
- Circulatia cu mijloacele de transport
- Factorii agresanti legati de instalatii
- Lucrari de intretinere si efractie
Cladirile trebuie sa fie astfel concepute si executate incat utilizarea si functionarea lor
sanu prezinte riscuri de accidentare, alunecare, cadere, lovire, ardere, electrocutare sau
ranire.
C. Siguranta la foc
Exigenta se refera la:
- Protectia si evacuarea utilizatorilor
- Limitarea pierderilor de bunuri
- Preintampinarea propagarii incendiului
- Protectia pompierilor ce intervin in timpul incendiului
Izbucnirea si dezvoltarea incendiului depinde de urmatorii factori:
- Natura si distributia continutului cladirii
- Alimentarea cu aer a cladirii
- Proprietatile termice ale elementelor de inchidere ale constructiei
- Sistemele de evacuare a fumului si a gazelor arse
- Eficacitatea sistemelor de protective contra incendiului
Siguranta la foc a ocupantilor poate fi imbunatatita:
- Prin detectarea incendiului in faza incipienta. Ce se realizeaza print-un system automat
de detectare si alarmare si/ sau prin stingerea incendiului cu sisteme corespunzatoare
de protectie si stingere.
D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si proetctia mediului
Exigenta se refera, in principal, la:
- Igiena aerului si a apei
- Igiena higrotermica a mediului interior
- Insorirea si iluminatul
- Igiena Acustica a mediului interior
- Calitatea finisajelor
- Igiena evacuarii apelor uzate si a dejectiilor
- Igiena evacuarii deseurilor si a gunoaielor
- Protectia mediului exterior
Cladirile trebuie sa fie concepute si executate astfel incat sa nu constituie un pericol
pentru igiena, sanatatea ocupantilor sau a vecinilor datorita:
- Degajarii de gaze toxice
- Prezentei in aer a unor particule sau gaze periculoase
- Emisiei de radiatii periculoase
- Poluarii, contaminarii apei sau a solului
- Evacuarii defectuoase a apelor reziduale, a fumului si a deseurilor solide sau lichide
- Prezentei umiditatii in unele zone ale cladirii sau pe suprafetele interioare ale acesteia
E. Izolarea termica, hidrofuga si economia de energie
In constructii, energia este consumata sub forma de caldura si electricitate.
Deosebim :
- Energie utilizata in industria materialelor de constructii, transporturi si pe santier,
denumita conventional energie inglobata
- Energie folosita in exploatarea constructiilor (energie finala)
- Energie necesara pentru lucrari de reparatii, demolare, etc.
Satisfacerea exigentei presupune energia utilizate pentru:
- Incalzirea sau racirea spatiului
- Controlul umiditatii aerului
- Producerea apei calde menajere
- Ventilare mecanica si iluminat artificial
Conservarea energiei in constructii se poate face pe mai multe cai:
- Masuri privind diminuarea pierderilor de caldura
- Folosirea aporturilor energetice regenerabile: solare, geotermale, etc.
- Optimizarea ventilarii naturale
- Incurajarea investitiilor pentru conservarea energiei
- Constientizarea utilizatorilor
- Adoptarea de conditii mai rationale de exploatare
F. Protectia impotriva zgomotului
Exigenta se refera, in principal, la izolarea Acustica si antivibratila.
Cladirile trebuie sa fie concepute si executate incat zgomotul perceput de ocupanti, sa fie
mentinut la un nivel scazut care sa nu afecteze sis a perite odihna si activitatea in conditii
optime.
Protectia impotriva zgomotului aerian din exteriorul cladirilor este caracterizata prin
izolarea existenta intre un spatiu inchis si exteriorul zgomotos.
 Protectia impotriva zgomotului de impact, datorat deplasarii obiectelor sau persoanelor de
pardoseala, scari, etc. este caracterizat prin nivelul presiunii sonore transmisa de cladire
sau subansambluri ale acesteia.

Actiuni in constructii
Incarcarea seismica
Cutremurele de pamant sunt fenomene fizice complexe carcaterizate printr-o miscare brusca
si dezordonata a scoartei terestre
Aceste fenomene sunt provocate de eliberari masive de energie, care se produc in adancime.
Cauzele care pot provoca cutremurele sunt:
- Activitatea vulcanica
- Prabusiri ale structurilor de adancime
- Explozii naturale sau artificiale
- Miscari tectonice

Incarcarea seismica
Placile tectonice pe glob si zonele de miscare ale acestora
Scoarta pamantului este alcatuita dintr-un numar de placi tectonice rigide in miscare continua.
Conturul zonei de alunecare a placilor poarta numele de focar sau hipocentru, iar punctul pe
verticala focarului de la suprafata terenului, se numeste epicentru.
Din hipocentru si din epicentru se propaga prin scoarta in toate directiile oscilatii puternice
(unde seismice), astfel ca un punct de pe suprafata se va afla concomitant sub influenta
undelor provenite direct de la hipocentru si a celor reflectate prin epicentru.
Ca rezultat, punctele de pe scoarta vor avea in timpul cutremurelor atat miscari verticale, cat
si miscari orizontale, cele vertical fiind cu atat mai reduse cu cat distanta punctului fata de
epicentru este mai mare.
Criteriile cantitative si calitative a socului seismic sunt materializate in scarile de intensitate
seismica. Ele au la baza efectul pe care cutremurul il produce asupra oamenilor, cladirilor,
fiind inregistrat de seismometer si accelerografe.
Scarile de intensitate seismica ne dau gradul de intensitate al cutremurului.
Scara Mercalli modificata clasifica efectele seismului in 12 grade de intensitate. Pentru fiecare
grad de intensitate seismica are descrisa comportartea oamenilor si animalelor, deplasarile
scoartei si efectele asupra cladirilor. Incadrarea cutremurlui intr-o grupa de intensitate
seismica are un caracter subiectiv.
Scara magnitudinii Richter. Magnitudinea unui cutremur poate fi corelata cu cantitatea de
energie eliberata de seism. Cutremurele cu magnitudinea M<5 nu produc avarii in structura de
rezistenta producand insa avarii in celelalte elemente ale constructiei.

Determinarea fortelor seismice

Cutremurele tectonice se transmit prin scoarta terestra sub forma de unde seismice, care vor
impune miscarea fundatiilor cladirilor.
Acestei miscari I se va opune inertia proprie masei cladirior, generand fortele seismice (forte
de inertie)
Fortele seismice au un caracter dynamic, a caror intensitate variaza rapid in timp, fiind de
natura aleatorie.

Protectia antiseismica a cladirilor este functie de clasa de importanta a acestora.

Criteriile dupa care se gradeaza importanta cladirlor sunt :
- Asigurarea masurilor de functionare neintrerupta la cutremur
- Protectia vietilor omenesti, a valorilor economice sau/si artistice deosebite
- Asigurare impotriva degajarii de substante toxice si a incendiilor
Cladirile sunt impartite din acest punct de vedere in patru clase de importanta.
Prima clasa curpinde cladirile a caror functionare nu trebuie sa se intrerupa in timpu
cutremurului si imediat dupa incetarea acestuia :
- Spitale de urgenta
- Statii de pompieri
- Cladiri administrative in care se iau decizii privind organizarea masurilor de urgenta
de dupa cutremur
- Cladiri de dirijare a comunicatiilor nationale si judetene
- Constructii in sistemul energetic national
- Muzee de importanta nationala
Clasa a II-A cuprinde cladiri cu aglomeratii mari de personae
- Spitale
- Sali de spectacole, sport
- Biserici, centre comerciale
- Cladiri industrial cu echipamente de mare importanta economica
- Cladiri ce adapostesc valori artistice, istorice sau stiintifice
- Depozite de produse de stricta necessitate pentru aprovizionarea de urgenta a
populatiei
Clasa a III-a curpinde restul cladirilor de importanta normala, blocurio
Clasa a IV-a cuprinde cladiri de importamta redusa ( constructii zootehnice, cladiri de locuit
parter sau parte si etaj )