Constituţia a fost şi este concepută într-o viziune mai largă, ce excede juridicului, fiind nu numai o lege

fundamentală, ci de fapt şi o realitate politică şi statală ce se identifică cu chiar societatea creată în urma
revoluţiilor victorioase.
Adoptarea constituţiei este un eveniment de o mare importanţă în viaţa politică şi socială a unui stat, deoarece
în ea sînt consacrate principiile fundamentale ale întregii vieţi economice, politice, sociale şi juridice, în
conformitate cu valorile fundamentale pe care statul le promovează şi le apără.
Prima constituţie scrisă din lume, cea americană, din 1787 arată în preambul că “Noi, poporul american, în
vederea formării unei uniuni mai perfecte, stabilirii justiţiei, asigurării liniştii interioare, asigurării apărării
comune, dezvoltării bunăstării generale şi asigurării binefacerilor libertăţii pentru noi şi urmaşii noştri,
poruncim şi stabilim prezenta Constituţie”.
Pentru a da definiţia Constituţiei este necesar de a pune accent pe elementele calitative, care să fie aplicabile
tuturor tipurilor de Constituţie, să evidenţieze clar locul ei în sistemul de drept şi în subdiviziunile de
drept constituţional.
1.Caracterul de lege al Constituţiei. Constituţia este şi ea o lege, care conţine norme juridice, reguli de
conduită, iar aceste norme de fapt exprimă voinţa celor care deţin puterea.
2.Caracteril de lege fundamentală. Acest caracter rezultă din conţinutul şi calitatea reglementărilor.
3. De aici rezultă şi motivul pentru care Constituţia este caracterizată ca lege fundamentală, care stă la
temelia organizării statale, şi este baza juridică a întregii legislaţii, deci este investită cu forţă juridică
supremă.
4. Spre deosebire de celelalte sisteme de drept şi acte normative Constituţia ca lege fundamentală
reglementează relaţii sociale fundamentale, care sînt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi
exercitarea puterii.

Putem defini Constituţia ca: Legea fundamentală a unui stat, constituită din norme
juridice, investite cu forţa juridică supremă şi care, reglementează acele relaţii sociale
fundamentale, care sînt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii
politice a poporului.

Constituţie se deosebeşte de celelalte legi prin : 1) Conţinuturi normative (obiectul ei sînt cele mai importante
relaţii sociale, celelalte legi numai detailează aceste relaţii, 2) Forma de adoptare şi modificare (2/3), 3) Forţa
juridică (Are o forţă juridică superioară altor legi, care trebuie să fie conform Constituţiei).