MIHAIELA E.D.

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

ADMINISTRAREA ȘI FORMAREA RESURSELOR UMANE ÎN ORGANIZAȚII
MASTER, AN I

LUCRARE INDIVIDUALĂ LA DISCIPLINA MTSMRU

Metoda indicilor și aplicarea acesteia în analiza statistică a resurselor umane în organizații.

Studiu de caz: Să se aplice metoda indicilor la analiza statistică a unor indicatori privind forța de
muncă în organizații/productivitatea muncii/salarizarea.
 Pentru orice economist care doreste sa se specializeze in in domeniul resurselor umane,
conoasterea legilor care se aplica in acest domeniu, este esentiala. Una dintre acestea, este Legea nr.
76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, care defineste
o serie de indicatori statistici, privind piata muncii. Astfel, potrivit Art. 6. -  1)” La nivel național și
teritorial situațiile și evoluțiile de pe piața muncii sunt monitorizate, în principal, cu ajutorul unui sistem
de indicatori statistici privind:
a) resursele de muncă;

b) populația activă;

c) populația ocupată;

d) șomerii;

e) locurile de muncă vacante;

f) indemnizația de șomaj;

g) populația ieșită din șomaj prin ocupare, precum și prin părăsirea pieței muncii;

h) rata șomajului.

(2) Sistemul de indicatori statistici și metodologia de calcul a acestora se stabilesc de Institutul Național

de Statistică în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Aplicarea concretă a acestor indicatori în practica statistică, a prioritizat o parte dintre acestia,
astfel încat, principalele probleme care sunt studiate, în analiza statistică a forței de muncă sunt:
- analiza numărului, structurii și dinamicii forței de muncă;

- analiza calificării forței de muncă;

- analiza utilizării timpului de lucru;

La nivelul fiecărei organizații, existentul de forta de muncă, la un moment dat, exprimă

potenţialul uman de care aceasta dispune şi care, împreună cu fondurile fixe, dimensionează gradul de
mărime a întreprinderii sau instituţiei respective.
O importanță deosebită pentru analiza fortei de muncă la un moment dat, este cunoasterea
structurii acesteia, pe care o determinam, aplicand metoda grupării. Grupările folosite la structurarea
forței de muncă existentă au caracter comun pentru o parte dintre activitățile economice, altele, au un
caracter specific.
Dimensionarea volumului resurselor de muncă în numar de persoane.

1
 Figura 1. Indicatori de volum ai resurselor de munca. (Ghita, S. -Statistica resurselor de munca ,
pag 43)

Numărul populaţiei active ocupate la un moment dat se poate structura după mai multe criterii dintre
care amintim: ramuri ale economiei naţionale, pe categorii socio-profesionale, pe genuri, pe grupe de vârstă,
după vechime, pe unităţi teritorial-administrative, după sezonalitate ş.a.m.d. De exemplu, în vederea
realizării grupării pe ramuri (activități economice) se utilizează nomenclatorul numit Clasificarea
Activităților Economiei Naționale - CAEN.In Romania, la organizarea recensamintelor din 7 ianuarie 1992
si 18 martie 2002, s-a tinut seama de recomandarile si conceptele utilizate de Oficiul de Statistica al ONU si
de Biroul International al Muncii. (fig. 1)
In ceea ce priveste organizatia, gruparea personalului dupa diferite criterii, aceasta soliciătă
folosirea unor nomenclatoare care se elaborează pe baza experienţei din statistica naţională şi
internaţională în acest domeniu, apărând grupări oficiale privind forţa de muncă, iar rezultatele ei,
agregate la nivel național, sunt utilizate în comparaţiile din ţară şi/sau comunicate organizaţiilor la care
ţara noastră este afiliată.

2
Pe baza grupărilor statistice privind forţa de muncă existentă se pot interpreta care sunt corelaţiile şi
proporţiile pe ramuri, profesii, grad de calificare etc.

Pentru a caracteriza dinamica fenomenelor economico-sociale, prelucrarea unor serii dinamice

conduce la obţinerea unei varietăţi de indicatori. După modul de calcul şi exprimare aceştia pot fi
grupaţi în trei categorii: - indicatori absoluţi; - indicatori relativi; - indicatori medii.

În lucrearea de fată, ne vom opri la cateva noțiuni și anume” greutățile specifice sau ponderile , indicele
de dinamică si modificarea absolută .

Procente şi proporţii.

„Exprimarea rezultatelor prin procente şi proporţii este cu deosebire utilă atunci când dorim să
comparăm grupuri diferite. Definiţia procentului: Procentul (ponderea, structura, greutatea specifică)
reprezintă raportul dintre numărul de cazuri dintr-o categorie a unei variabile şi numărul total de cazuri,
rezultatul fiind înmulţit cu 100.

Procent (%)=f/n*100, unde f este frecvenţa sau numărul de cazuri în fiecare categorie, iar n este
numărul de cazuri per total. De exemplu, numărul populaţiei pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie 2011.
Întrucât numărul total – populaţia la 01.01.2011 diferă mult în Republica Moldova de cel din România,
compararea numărului relativ de o anumită vârstă este greu de realizat numai pe baza frecvenţelor. Care
dintre cele două state are cel mai mare număr relativ de persoane cu vârstă peste 65 de ani? Pentru a
înlesni comparaţiile de acest fel, calculăm procentele pentru fiecare interval de vârstă. Definiţia
proporţiei / sructurii / ponderii: Proporţia reprezintă numărul de cazuri dintr-o categorie a unei variabile
împărţit la numărul de cazuri din toate categoriile variabilei respective. 22 Statistica în comunicare
Proporţie (p)= f/n, unde f este frecvenţa sau numărul de cazuri în fiecare categorie, iar n este numărul de
cazuri din toate categoriile. În general, dacă nu se menţionează baza de comparaţie, atunci procentele şi
proporţiile nu ne spun nimic sau chiar ne pot induce în eroare. Cunoştinţele de statistică dovedesc o mai
bună înţelegere şi evaluare a informaţiilor ” statistice” prezentate în presa scrisă sau posturile de radio şi
televiziune. O eroare care poate să apară în folosirea procentelor constă în încercarea de a aduna
procentele ca şi cum ar fi adunate numerele cardinale, această însumare se poate efectua atunci când
procentul reprezintă fie pondere, fie o structură a aceluiași fenomen/clasificări (ponderea elevilor în
total populație + ponderea studenţilor în total populație + ponderea cadrelor didactice în total populație
= obținem ponderea totală a populației aflată în sistemul educațional curent

3
 Pentru a caracteriza dinamica fenomenelor economico-sociale, prelucrarea unor serii dinamice
conduce la obţinerea unei varietăţi de indicatori. După modul de calcul şi exprimare aceştia pot fi
grupaţi în trei categorii: - indicatori absoluţi; - indicatori relativi; - indicatori medii. ştere (reducere).

Indicele dinamicii – se calculează ca raport între nivelul indicatorului de comparat şi nivelul

indicatorului folosit ca bază de comparaţie. Acesta exprimă de câte ori sau în ce proporţie s-a modificat
fenomenul y în perioada considerată. În funcţie de baza de comparaţie aleasă, indicele dinamicii poate fi
de două feluri: - cu baza fixă – când arată proporţia existentă între nivelul indicatorului de comparat şi
nivelul indicatorului din perioada de bază. Relaţia de calcul este:

T ∑Ti 1
I 1/ 0= ‚
∑Ti 0

Modificarea absolută – se determină ca diferenţă între nivelurile absolute ale uneia dintre
variabilele seriei, luate succesiv, şi un nivel oarecare considerat bază de comparaţie (această bază
trebuie să fie un moment sau interval de timp considerat reprezentativ pentru seria supusă cercetării).
Modificarea absolută exprimă, în valori absolute, cu cât a crescut sau a scăzut nivelul fenomenului
cercetat în perioada de timp considerată. Baza de comparaţie poate să fie fixă, atunci când rămâne
aceeaşi pentru toţi termenii seriei, sau variabilă, când se modifică odată cu modificarea indicatorului de
comparat. În funcţie de baza de comparaţie aleasă, modificarea absolută poate fi: - cu baza fixă – arată
cu cât a crescut sau a scăzut nivelul indicatorului y faţă de perioada de bază. Relaţia de calcul este
următoarea:

∆ T1/ 0=∑ T i 1−∑ T i 0

i i

Bibliografie:

Lilea, E., Roşca, R.E., Șerban, D., Vătui, M., Metode şi tehnici statistice de studiu în
managementul resurselor umane, Curs pentru programul de studii universitare de master Administrarea
și formarea resurselor umane în organizații (teorie și aplicații), Universitatea „Ştefan cel Mare”
Suceava, 2016, Ediție revizuită 2019

Ghita, S. -Statistica resurselor de munca , Editura Meteor Press, București , 2005

Jaba. E -Statistica, Editura Economica, Bucuresti, 1998

4
Studiu de caz :

În legătură cu distribuția vânzătorilor de la SC LILIAC SA pe categorii de calificare, categorii de

lucrări, după timpul efectiv lucrat exprimat în om-ore se cunosc datele din Tabelul 1.

Tabelul 1. Distribuția vânzătorilor și a timpului efectiv lucrat, pe categorii de calificare și pe

categorii de lucrări, în anii 2018 și 2019
Categoria lucrări de pregătire a Vânzarea propriu-zisă Activități post-
de lucrări vânzarii vânzare
2018 2019 2018 2019 2018 2019
Categoria
de nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr.
personal per om pers om per om pers om per om per om
- - - - - -
s ore . ore s ore . ore s ore s ore
4 6 27 28 9 14
Vânzători produse 3.600 3.420 36.243 48.589 13.589 16.523

alimentare
8 10 5 4 3 3
Vânzători produse 9.600 11.280 6.423 8623 3848 1.823

nealimentare
12 16 32 31 12 17
Total 13.200 14700 42.666 57.212 17.437 18.346

Se cere:
a) să se determine și să se compare structura numărului de personal, pe categorii de personal și pe
categorii de lucrări, în anii 2018 și 2019;

b) să se determine și să se interpreteze dinamica personalului societății comerciale, pe total unitate și pe

categorii de personal, în anul 2019 față de 2018;

c) să se determine și să se compare indicatorii calificării forței de muncă la societatea comercială

analizată, în anul 2019 față de 2018.

Rezolvare:
a) Greutățile specifice sau ponderile categoriilor de personal ale societății comerciale analizate pe
categorii de personal, în cei doi ani se determină cu relația :

Ti
g¿ Ti %= n
∗100
∑ nT i
i=1

5
Tabelul 1. Calculul greutăților specifice ale personalului societății comerciale analizate, pe categorii de
personal, în anii 2018 și 2019

Indicatori 2018 2019

efectiv Structură % efectiv structură%
Total SC LILIAC SA, din care: 56 100,00 64 100,00
Vânzători produse alimentare 42 75,00 48 75,00
Vânzători produse nealimentare 14 25,00 16 25,00

Din analiza datelor din Tabelul 1, rezultă că societatea comercială SC LILIAC SA și-a păstrat
în anul 2019 aceeași structură de personal pe categorii de specializare, cu cea din anul 2018, adică
75% din personal sunt vânzători produse alimentare și 25% din personal sunt vânzători produse
nealimentare
Greutățile specifice sau ponderile personalului societății comerciale analizate, pe categorii de
lucrări, în anii 2018 și 2019 se determină cu relația:

Tj
g¿ Ti %= m
∗100
∑Tj
j=1

Tabelul 2. Calculul greutăților specifice ale personalului societății comerciale analizate, pe categorii de
lucrări, în anii 2018 și 2019
Indicatori 2018 2019
efectiv % efectiv %
Total SC LILIAC SA, din care: 56 100,00 64 100,00
- vânzători care realizează lucrări de
pregătire a vânzării 12 21,43 16 25,00
- vânzători care se ocupa de 32 57,14 31 48,43
vânzarea propriu-zisă
- vânzători care realizează activități
post- vânzare 12 21,43 17 26,57

Din analiza datelor din Tabelul 2. rezultă că vânzătorii care realizează lucrări de pregătire a
vânzării aveau o pondere de 21,43% în anul 2018, care a crescut la 25%, în anul 2019 prin angajarea
a încă 4 vânzători; vânzători care realizează producția aveau o pondere de 57,14% în anul 2018, care
a scazut la 48,43, scazand ca efectiv, cu 1 vânzător în anul 2019 , în expresie relativă, comparativ cu
numărul total de vânzători; în expresie absolută, la acestă categorie efectivul a scazut cu 1 vânzător;
vânzători care realizează lucrări de finisaj aveau o pondere de 12 % în anul 2018, care a crescut
26,57 în anul 2019, prin angajarea a 5 vânzători
a) Dinamica personalului societății comerciale analizate în anul 2019 față de 2018 se
analizează utilizând indicele de dinamică, care se calculează cu relația:

6
 T ∑Ti 1
I 1/ 0= ‚
∑Ti 0
T
Si și modificarea absolută, care se calculează cu relația: ∆ 1/ 0=∑ T i 1−∑ T i 0
i i

7
Tabelul 3. Indicatorii de dinamică ai personalului societății comerciale analizate pe total și pe
categorii de personal, în anul 2019, comparativ cu 2018
Anii Total personal, din care: Vânzători produse Vânzători produse
alimentare nealimentare
efecti 𝑇 𝑇 efecti 𝑇 𝑇 efecti 𝑇 𝑇
v 𝐼2019/2
01 ∆2019/20
18 v 𝐼2019/2
01 ∆2019/20
18 v 𝐼2019/2
01 ∆2019/20
18
2018 56 100,00 0,00 42 100,00 0,00 14 100,00 0,00
2019 64 114,28 +8 48 114,28 +6 16 114,28 +2

Datele din Tabelul 3. arată că numărul total al personalului societății comerciale SC

ELEGANT SA a crescut în anul 2019, față de 2018 de 114,28% (de 1,14 ori), creștere
căreia îi corespunde o valoare absolută de 8 salariați; pe categorii de calificare, creșterea
relativă este aceeași, de 114,28% (de 1,14 ori), dar dinamica în expresie absolută este mai
mare în cazul vânzătorilor produse alimentare (+6 salariați), comparativ cu cea a
vânzătorilor de produse nealimentare (+2 salariați).

În scopul evidențierii influenței dinamicii celor două categorii de personal după

calificare asupra dinamicii totale a personalului societății comerciale SC LILIAC SA în
anul 2019 față de 2018 se utilizează indicele de dinamică a personalului total, calculat cu
relația:

T
gTi 1 ∑ Ti 1 0,75 x 48+ 0,25 x 16
I = T = =1,14 sau 114%
❑
g i 0 ∑ Ti 0 0,75 x 42+0,25 x 14

Relația de descompunere a acestui indice pe cei doi indici factoriali este:

gTi 1 ∑ Ti 1 g Ti 0 ∑ Ti 1 gTi 1 ∑ Ti1

= x
g Ti 0 ∑ Ti 0 g Ti 0 ∑ Ti 0 gTi 0 ∑ Ti0

Creșterea numărului pe categorii a personalului societății comerciale SC LILIAC SA

a influențat asupra dinamicii totale astfel:
g Ti 0 ∑ Ti 1 0,75 x 48+ 0,25 x 16
= =1,14 sau 114%
g Ti 0 ∑ Ti 0 0,75 x 42+0,25 x 14

iar modificarea structurii personalului societății comerciale a influențat dinamica totală

astfel:

8
gTi 1 ∑ Ti 1 0,75 x 48+ 0,25 x 16
T = =1 sau 100%
g i 0 ∑ Ti 0 0,75 x 48+ 0,25 x 16

După cum se observă, dinamica personalului societății comerciale SC LILIAC SA

este determinată în întregime de creșterea numărului de personal pe categorii, iar faptul că
structura pe categorii de personal se menține aceeași în cei doi ani, face ca indicele care
evidențiază influența de structură să aibă valoarea 100%.