Jurnalismul online faţă în faţă cu presa tradiţională
Ultimele decenii au marcat o adevărată revoluţie în istoria omenirii , similară
ca proporţie şi impact cu revoluţia industrială, diferenţa fiind aceea a derulării mult mai rapide în timp. Vorbim despre revoluţia tehnologică care a modificat substanţial viaţa oamenilor, inclusiv relaţiile inter-umane. Vorbim despre ceea ce este cunoscut ca fiind social media , care a avut o evoluţie rapidă şi care se poate observa prin simpla comparaţie cu mass -media tradiţională. Deşi sisteme de informare prin Web există de câteva zeci de ani, lupta dintre cei care susţin că jurnalismul online nu aduce nimic nou în procedurile de lucru cunoscute înca din sec. al XIX-lea şi cei care cred că totul trebuie schimbat din temelii este abia la început. Practic, parerile sunt împarţite si mult mai nuanţate decât s-ar crede. Există o categorie de persoane care cred că nimic nu trebuie schimbat în modul în care se practică astăzi jurnalismul tradiţional şi că totul poate fi aplicat la jurnalismul online. Aceşti oameni neagă faptul că ar exista o nouă scriitură specifică Web-ului, nu sunt de acord cu realizarea unui interviu prin e-mail şi cred că jurnalistul online nu este deloc un tehnician, ci pur şi simplu un ziarist care lucrează pentru o publicaţie ce apare, „întamplator”şi pe Internet. Unele dintre aceste persoane sunt refractare la introducerea noilor tehnologii în activitatea de zi cu zi cu a jurnalistului şi cred că jurnalismul online nu are un viitor. Alţii consideră că numai unele deprinderi şi proceduri trebuie împrumutate din jurnalismul tradiţional, restul trebuie inventat, fiind vorba de un canal de comunicare în masă diferit de cele cunoscute până acum. Aceştia cred, de exemplu, că trebuie păstrate carnetul de notiţe şi reportofonul ca unelte ale jurnalistului online. Ei sunt de acord că jurnalistul online trebuie sa aibă unele cunoştinţe tehnice menite să îi uşureze munca şi comunicarea cu cei care realizează de fapt design-ul site-ului publicaţiei. Există însă şi o categorie de cercetători şi specialişti care cred că tot ce ţine de jurnalismul tradiţional trebuie uitat şi că cei mai buni practicieni ai jurnalismului online sunt cei din generaţiile tinere, născuţi în era tehnologiilor informaţiei. Această categorie de persoane crede că Internetul este cel care determină toate practicile şi procedurile de lucru în noul tip de jurnalism. Aceşti oameni doresc să reformeze modul în care se face jurnalism astăzi. Jurnalismul online a apărut de atât de puţină vreme, încât specialiştii încă mai discută cu privire la diferenţa dintre publicaţiile online şi scriitura pentru presa scrisă. Practic atât într-un caz cât şi în celălalt principiile conciziei, obiectivităţii şi acurateţii rămân aceleaşi.Totuşi există o serie întreagă de particularităţi care fac necesară diferenţierea sciiturii online de cea pentru presa scrisă tradiţională. Prima particularitate ar fi posibilitatea utilizării hiperlink-urilor, care oferă jurnalistului opţiunea de a sugera cititorului posibile direcţii pentru lectură. Posibilitatea de a lega textul de alte pagini de web schimbă semnificativ modul în care se realizează comunicarea. Dacă în jurnalismul tradiţional cititorul trebuie să-l creadă pe cuvânt pe ziarist, internetul permite ca cititorul să fie trimis direct la sursa care poate fi un document sau o persoană. În acest din urmă caz autorul articolului poate introduce legături electronice către alte articole referitoare la persoana respectivă, ori către documente text , audio sau video sau alte declaraţii ale sursei. Din lipsă de spaţiu şi pentru a nu încărca textul cu informaţii nerelevante, ziariştii din presa tradiţională sunt nevoiţi să facă de cele mai multe ori o selecţie riguroasă a declaraţiilor pe care le folosesc . În timp ce jurnalistul foloseşte într-un articol doar una sau două fraze dintr-un interviu care a consumat zeci de minute de bandă sau reportofon, internetul nu cunoaşte restricţii legate de spaţiul tipografic sau timpul de emisie. Spaţiul virtual nu are practic limite, astfel că cititorul este liber să-şi organizeze lectura sau vizualizarea documentelor după bunul -plac. O altă caracteristică importantă a jurnalismului online este personalizarea internetului. Netul este folosit în mod tradiţional pentru comunicarea inter-personală şi în interiorul unor grupuri cu preocupări distincte, bine delimitate. Aceasta a făcut ca jurnalismul online să ceară o scriitură potrivită mai degrabă pentru comunicarea interpersonală , decât pentru mass-media(una neformalizată, personalizată , aproape de limbajul oral).Atributele principale ale stilului jurnalistic se păstrează şi în jurnalismul online , însă se folosesc cu mai multă frecvenţă expresiile şi cuvintele la modă, de argou. Adresările la persoana a doua , care implică cititorul sunt mai des întâlnite şi chiar persoana I are uneori câştig de cauză în faţa unor formulări mai puţin personale . Totuşi un lead din online poate la fel de bine să apară şi în presa scrisă. Nu înseamnă că în presa scrisă nu se poate folosi un limbaj colocvial sau că internetul nu poate folosi unul convenţional. Netul este de asemenea mediul cel mai potrivit pentru feedback. Mediile tradiţionale nu permit feedback –ul decât într-o foarte mică măsură. Internetul favorizează feedback-ul direct şi chiar participarea activă la alcătuirea şi difuzarea mesajelor.Implicarea maximă a utilizatorilor în procesul jurnalistic se realizează la unele portaluri şi site-uri internet prin opţiunea oferită vizatorilor de a customiza sau personaliza pagina de web, alegând ce fel de informaţii să afişeze aceasta. La nivelul scriiturii, o consecinţă a caracterului interactiv al internetului este chiar adreasarea directă , folosirea , mai frecvent decât în presa scrisă a persoanei a doua. Tipul de scriitură Internet necesită cunoaşterea cu exactitate a publicului căruia ne adresăm , evitând întrebuinţarea unor expresii care nu fac parte din vocabularul uzual al acestora, regulă căreia i se supune însă şi presa tradiţională. In ce priveşte articolele din ziarele şi revistele tradiţionale tipărite pe hârtie avem de-a face cu o scriitură lineară.Aceasta înseamnă că există un singur mod în care poate fi recepţionată informaţia, unica alegere pe care o are cititorul fiind aceea a respingerii sau întreruperii lecturii. Internetul are avantajul folosirii unei sciituri nonliterare, care sparge textul în câteva părţi cu link-uri către alte pagini de web sau către elemete multimedia. Practic, subiectul este împărţit în fragmente de sine stătătoare, dar legate între ele, iar cititorii îşi pot organiza lectura cum cred de cuviinţă, fiindu-le astfel menţinută atenţia. Organizarea textului sub forma unei piramide răsturnate este recomandată şi pentru articolele online cât şi pentru presa tradiţională , însă internetul are un avantaj prin faptul că multe site-uri oferă pe prima pagină doar un sumar al ştirilor , adică un text care să incite la lectură, practic echivalentul şapoului din prea scrisă tradiţională. Dacă şapoul nu este interesant, în presa scrisă, cititorul îşi poate pierde interesul şi poate abandona căutarea ştirii în paginile ziarului. Teaserul , care este de obicei scris aşa încât să ofere o idee despre ce conţine articolul, incită cititorul să clicheze link-ul care conduce la textul complet cu mai multa uşurinţă. Ştirea nu riscă să fie abandonată şi atrage astfel cât mai multe accesări. Internetul are şi avantajul live-ului.Live-ul sau descrierea în timp real este o particularitate care a fost practicată pe internet mai întâi de presa sportivă şi care impune munca în echipă- cineva povesteşte prin telefon de la faţa locului, altcineva tastează la calculator.Acum se regăseşte pe majoritatea site-urilor şi aduce evenimentul mai aproape de cititor, oferind detalii pe care presa scrisă nu le poate oferi. Regăsim în jurnalismul online ceea ce se poate numi nararea cu ajutorul fotografiilor, de multe ori relatarea unui eveniment cu impact fiind însoţită nu doar de o fotografie , ci de o galerie. La acestea se pot adaăuga fieşiere audio sau video. Emailul este mijlocul de comunicare cu cea mai impresionantă dezvoltare din istorie. În doar câţiva ani, email-ul a ajuns să fie o modaliate esenţială de comunicare între persoane, dar şi un mediu de informare în masă.Rapiditatea , convenienţa şi costurile minime ) nu mai e nevoie de hârtie, creion sau timbre au făcut ca emailul să fie mijlocul preferat de comunicare pentru mulţi , atât în viaţa particulară , cât şi în mediile de afaceri.Emailul este util şi în documentare pentru că permite schimbul de mesaje cu sursele. Spre deosebire de poşta clasică , emailul economisesşte bani şi timp preţios. Este mai ieftin decât telefonul şi permite formularea cu claritate , în scris a întrebărilor şi răspunsurilor.Deşi interviul prin email nu este recomandabil, avantajele utilizării emailului pentru a obţine răspunsuri şi declaraţii de la surse sunt evidente. Social media înseamnă conversaţie şi interacţiune, iar în acest spaţiu virtual activarea sau particiarea se face prin intermediul site-urilor şi a blogurilor. În ultima vreme, blogurile sunt întrebuinţate şi pentru activităţi cu specific jurnalistic, precum o transmisiune în direct de la un eveniment live, rubrici permanente de opinie, bloguri de nişă (micro-jurnalism) Blogurile includ texte de dimensiuni reduse, iar un post poate conţine ceva simplu, ca un link sau un comentariu. Blogurile, exemple de microconţinut, permit în primul rând răspândirea rapidă a ideilor (chiar prin comparaţie cu site-urile care au la bază formate mai tradiţionale). Deşi blogurile nu dispun de vreun proces formal de editare sau de verificare a informaţiilor şi de detectare a greşelilor,autocorectarea apare în cadrul sistemului înţeles ca întreg. Ele oferă utilizatorilor libertatea de a edita şi de a şterge material, principiile lor fundamentale fiind informalul,simplitatea şi viteza de interacţiune. Spre deosebire de jurnalismul tradiţional, în cazul blogurilor oricine poate citi, adăuga sau şterge text din paginile sale, lucru ce nu mai este posibil în cazul formatului print. Comunităţile online, de genul Facebook , blogurile şi forumurile, devin elemente din ce in ce mai importante pentru dezvoltarea relaţiilor inter-personale,, în contextul în care acestea mijlocesc o interacţiune direct între lideri şi membrii grupurilor., şi chiar între jurnalişti şi cititor. În mediul virtual, social media oferă posibilităţi aproape nelimitate de acces şi exprimare , fapt ce pune în reală dificultate mass-media tradiţională, care este obligată să ţină pasul cu noile tehnologii , cu nevoia publicului de a fi informat în timp real.
Manual de jurnalism , Sorin preda-Jurnalismul online :internetul ca mijloc de