Evaluarea favorabilitatii oenoclimatice a anului de cultură prin

analizarea indicilor climatici

Abstract

Keywords : indici climatici, favorabilitate oenoclimatică

Introducere
Aplicarea tehnologiilor moderne de viticultură ecologică, pentru o

dezvoltare durabilă presupune realizarea unor exploataţii viticole în care să se

minimizeze presiunile tehnologice asupra mediului prin găsirea unor modalităţi de

cultivare a viţei de vie apropiate de modelul natural.

The application of modern technologies of ecological viticulture for a

durable development means the establishing of vineyards where the
technological pressures upon the environment should be minimized by
finding ways of growing grapevines close to the natural.

Oferta ecologică deţine un rol însemnat în stabilirea arealelor de cultură a

viţei de vie şi mai apoi condiţionează alegerea măsurilor tehnologice prin care

se dirijează creşterea şi rodirea viţei de vie . Condiţiile pedoclimatice influenţează

desfăşurarea proceselor fiziologo-biochimice din plantă, determină lungimea

perioadei de vegetaţie (precocitatea), influenţează regimul de alimentare hidro-

mineral, calitatea recoltelor, oferind originalitate strugurilor şi vinurilor obţinute

de pe un anumit areal, exprimată prin specificitatea arealului viticol.

The ecological offer holds an important role in establishing the
grapevine areas. The pedo-climatic conditions influence the
development of the physiological and biochemical processes inside
the plant, determine the length of the vegetation period (precocity),
influence the hydro-mineral feeding system, the quality of crops, and
offer singularity to the grapes and wines obtained on a certain area,
expressed by the specificity of the viticultural area.

Strugurii obţinuţi pe un anumit areal de cultură înglobează în constituţia lor

influenţele pe care factorii naturali le exercită asupra viţei de vie. Durata de

strălucire a soarelui, precipitaţiile şi temperatura mediului ambient determină

calitatea şi cantitatea producţiei obţinute prin influenţând sinteza numeroşilor

compuşi chimici din bobul de strugue.

Cercetări privind influenţa resurselor helio-termo-hidrice suboptimale şi

supraoptimale asupra mecanismelor fiziologo-biochimice la viţa de vie au realizat:

Condei Gh si colab 1984, 1985; Carbonneau A si Albuquerque R, 1992; Duering H si

colab 1980, 1987; Morlat si colab., 1992; Olteanu I si colab 1999, 2000, 2002; Riou Ch.,

1995, 1996, Tonietto J, 2000 etc.

 Experimental procedure

Studiile au fost realizate în cadrul Fermei viticole din cadrul Staţiunii

Didactice a Universităţii din Craiova. Pentru caracterizarea climatică s-au

utilizat date climatice înregistrate cu staţia climatică Agroexpert

amplasată înplantaşia viticolă, precum si date provenite de la Staţia

meteorologică amplasată în vecinătatea plantaţiei. Pentru

caracterizarea resurselor ecoclimatice s-au folosit indici climatici

individuali, binari şi ternari

Results and Discussions

The fame of the viticulturii româneşti is built upon the oenoclimatic

potential of the cultivated areas. Romania’s climate, huge richness, offers

the existential framework of our viticultural “miracle”, owed to the

geographical location of our country, within the latitude interval with

oenoclimatic opportunities for the development of high quality viticulture .

Climatul generos care caracterizează arealele viticole din zona colinară a

Olteniei, regiune din care face parte şi centrul viticol Banu Mărăcine, permite, în

marea majoritate a anilor de cultură, sinteza în struguri, în cantităţi mari, a celor

mai complecşi constituenţi, fapt care se regăseşte ulterior în calitatea producţiei

obţinute.
 Europe Roumanie

Europe

Vignobles Centres viticoles

independents
21.Vignoble Sâmbureşti 0.14-Tg. Jiu
22.Vignoble Drăgăşani 0.17-Poiana Cruşetu
23.Vignoble Dealurile Craiovei 0.15-Segarcea
24.Vignoble Severinului 0.36-Drăgăneşti-Olt
35.Vignoble Dacilor
36.Vignoble Calafat
37.Vignoble Sadova-Corabia

Vignobles de l’Oltenie

Fig 1. Amplasarea geografică a regiunii

 Modificările climatice resimţite la nivel global în ultimii ani s-au

manifestat şi în arealul viticol în care s-a realizat experienţa prin apariţia mai

frecventă a unor accidente climatice: vara- perioade de seceta însoţite de

temperaturi ridicate; iarna - temperaturi minime absolute sub pragul de rezistenţă

al viţei de vie.

Folosind staţia climatică Agroexpert precum şi date provenite de la staţia

meteorologică amplasată în plantaţia viticolă s-a realizat o atentă monitorizare a

elementelor de bază care caracterizează disponibilitatea oenoclimatică a unui

anumit areal: precipitaţiile, temperaturile şi orele insolaţie.

Pentru a evalua favorabilitatea fiecărui an de cultură din perioada de

studiu am calculat apoi, pe baza datelor înregistrate, coeficientul precipitaţiilor,

coeficientul de insolaţie, coeficientul termic, bilanţul termic global, activ şi util

(tabelul ).

Analiza resurselor de lumină apreciate prin insolaţia reală si coeficientul

de insolaţie încadrează centrul viticol Banu Mărăcine în categoria celor cu resurse

generoase (peste 1550 ore de strălucire a soarelui a soarelui), favorabile obţinerii

de producţii de struguri de calitate superioară. Din anii studiaţi se detaşează anul

2000, an în care valoarea insolaţiei reale este de 1857,6 ore. Aceeaşi bogăţie de

resurse se întâlneşte, după cum este şi normal, şi in ceea ce priveşte efectul

caloric al radiaţiei solare exprimat prin bilanţul termic global, activ şi util (tabelul

1).
 Tabelul .1

Valori ale principalilor indici climatici

înregistraţi în centrul viticol Banu Mărăcine

Anul de

cultură
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Indicele

climatic
Suma precipitaţiilor
din perioada de 369,7 375,6 449,1 222,5 472,5 420,5 348,5
vegetaţie (mm)
Coeficientul
precipitaţiilor
2,01 2,04 2,45 1,22 2,59 2,28 1,90
)precipitaţii/zile
vegetaţie)

Insolaţia reală 1567,1 1589,0 1572,5 1857,6 1629,5 1504,3 1572,1

(ore)

Coeficientul de
8,55 8,66 8,57 9,85 8,87 8,20 9,55
insolaţie
Bilanţul termic global
3179,2 3469,2 3514,7 3698,7 3433,9 3477,7 3601,7
( o C)
Bilanţul termic activ
3039,1 3459,9 3437,2 3659,4 3350,7 3398,3 3498,7
( o C)
Bilanţul termic util
1441,9 1639,2 1698,3 1879,9 1631,3 1695,7 1818,9
( o C)
Coeficientul termic
16,54 18,86 18,74 19,95 18,25 18,52 19,05
(t a/z.v)
 La aprecierea resurselor hidrice trebuie să se ţină cont de rezultatele

studiilor care arată că, în România, viticultura se poate practica cu bune rezultate

în zonele unde cantitatea de precipitaţii anuale este în mod constant cuprinsă între

450 şi 700 mm anual, dintre care cel puţin 250 mm repartizaţi pe parcursul

perioadei de vegetaţie. Din acest punct de vedere se poate afirma că suma

precipitaţiilor a fost suboptimală în anul 2000, an în care s-au înregistrat doar

222,5 mm precipitaţii în cursul perioadei de vegetaţie.

Evaluarea separată a factorilor climatici prin intermediul indicatorilor

climatici prezentaţi anterior permite o caracterizare generală, dintr-o perspectivă

unilaterală, a condiţiilor de vegetaţie. Factorii climatici nu acţionează individual

asupra viţei de vie, ci împreună, în strânsă interdependenţă. De aceea, pentru a

avea o imagine mai exactă asupra favorabilităţii anilor de studiu în general, şi

asupra disponibilităţii hidrice în special, am calculat şi valorile unor indicatori

climatici binari şi ternari care permit aprecierea interacţiunii dintre factorii

climatici : indicele bioclimatic, indicele heliotermic, indicele hidrotermic, indicele

hidroheliotermic, indicele de aptitudine oenoclimatică

Indicele bioclimatic al viţei de vie (Constantinescu) exprimă interacţiunea dintre

coeficienţii de temperatură (Ct), de insolaţie (Ci) şi de precipitaţii (Cp) conform

relaţiei:

Ct  Ci
Ibcv 
Cp  10
Se apreciază că sunt întrunite condiţii favorabile cultivării viţei de vie atunci când

valorile indicelui bioclimatic sunt cuprinse între 5 şi 15. Valorile reduse exprimă

existenţe unor resurse heliotermice reduse pe fondul unor resurse hidrice ridicate

în timp ce valorile ridicate ne indică prezenţa condiţiilor de deficit hidric.

Analizând datele prezentate în tabelul … se detaşează anul 2000, an in care

valoarea indicelui bioclimatic de 16,10 indică insuficienţa resurselor hidrice

pentru desfăşurarea normală a proceselor fiziologo-biochimice la viţa de vie.

Indicele heliotermic (elaborat de Branas J. şi colaboratori) reprezintă produsul

dintre insolaţia reală (  ir ) şi bilanţul termic util (  ta0 ) din perioada de vegetaţie

Ih   ir   ta0  106

Valorile cuprinse între 2,25 şi 2,85 încadrează anii de studiu în categoria celor

favorabili pentru cultura viţei de vie ; anul 2000 în care valoarea indicelui

heliotermic este 3,49 reprezintă un an de excepţie, foarte bogat din punct de

vedere al resurselor heliotermice.

Indicele hidrotermic , calculat conform formulei de mai jos, prezintă

interacţiunea dintre cantitatea de precipitaţii şi temperaturile active din cursul

perioadei de vegetaţie

IHT   PV  10
 t 0C
Datele obţinute conduc la concluzia că parţial în anul 2003, dar mai ales în anul

2000 resursele hidrice au fost suboptimale în condiţiile unui regim termic ridicat.
 Tabelul 2

Valori ale indicatorilor climatici binari şi ternari înregistrate în centrul

viticol Banu Mărăcine

Anul

indice 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

climatic
Indicele bioclimatic
7,03 8,00 6,55 16,10 6,24 6,66 9,57
(IBCV)
Indicele heliotermic
2,25 2,60 2,67 3,49 2,65 2,55 2,85
(Ih)
Indicele

hidrotermic 1,21 1,08 1,30 0,60 1,41 1,23 0,99

(IHT)
Indicele

hidroheliotermic 6.54 6.73 6.56 7.73 6.16 6.48 6.46

(IHH)
Indicele aptitudinii
4486,5 4923,3 4810,6 5544,5 4757,7 4732,1 4972,3
oenoclimatice(A)
Indicele

higrohidrotermic 9.35 4.40 7.47 2.25 6.96 7.96 4.00

(IHHT)
Indicele hidroheliotermic (elaborat de Popa V. Gh., 1978) indică interacţiunea

dintre temperaturile active, insolaţia reală şi evapotranspiraţia reală optimă

(calculată prin metoda bilanţului apei) a fost calculat după formula:

Ihh 
 ta0   i r :10
ETRo  Nzv

Valorile obţinute prin calcul mai reduse comparativ cu ale indicelui bioclimatic

semnifică deficit de precipitaţii ( exemplu -in cursul perioadei de vegetaţie in

special în anii 2000 şi 2003) pe când valorile mai ridicate semnifică exces de

precipitaţii

Indicele de aptitudine oenoclimatică (elaborat de către Teodorescu Şt., 1977)

înglobează interacţiunea a trei factori (bilanţul termic activ, insolaţia reală şi suma

precipitaţiilor) din cursul perioadei de vegetaţie.

A   t 0 a   ir  ( Pv  250)

Conform acestui indice valorile peste 4600, prezente în marea majoritate a anilor,

indică favorabilitatea arealului pentru obţinerea vinurilor roşii de calitate

superioară. Cantitatea redusă de precipitaţii din cursul perioadelor de vegetaţie din

anii 1998, 2003 şi mai ales 2000, determină obţinerea unor valori ale acestui

indice de peste 4900, respectiv 4923,3 în 1998; 4972,3 în anul 2003 ş 5544,5 în

anul 2000.
Indicele higrohidrotermic integrează influenţele generate de umiditatea relativă

a aerului şi temperatura maximă la anumite momente critice (pentru România în

luna august).

U r13   PV  1000
Ihht 
 t v  tmax
0
aug  tmax abs aug
0 0

Valorile obţinute confirmă şi întăresc concluziile desprinse deja prin analiza

indicilor anteriori

Pentru a completa imaginea disponibilităţii oenoclimatice cu date privind

aprovizionarea hidrică ]n perioada anilor de studiu, am realizat clasificarea

climatică pe baza indicilor De Martonne, Bailey şi Thornthwaite

Clasificarea climatică după Bailey

Clasificarea climatică Bailey grupează anii analizaţi din punct de vedere al

aprovizionării hidrice pe baza indicelui de seceta (Si) calculat după relaţia:

0 .1 8 p
Si  1 .0 4 5 T
,

în care p - precipitaţii medii anuale (mm);

T - temperatura medie anuală ( 0 C).

În funcţie de valorile indicelui de ariditate Bailey pot fi identificate 6 tipuri de

climat prezentate în tabelul 3

De remarcat în special valorile înregistrate în anul 2000, an în care precipitaţiile

reduse cantitativ determină încadrarea arealului viticol studiat în cadrul celor cu

climat semiarid. Anul 2000 este considerat din acest punct de vedere un an uscat.

Indicele Bailey oferă informaţii despre aprovi-zionarea hidrică în ansamblu, la

nivelul unui an intreg, fără a putea analiza separat perioada de vegetaţie activă de

perioada de vegetaţie pasivă. De aceea , pentru a defini starea de aprovizionare

hidrică pe o perioadă mai scurtă, am utilizat indicii Thornthwaite.

Clasificarea climatică după Thornthwaite

Pentru studierea caracteristilor climatului în ce priveşte aprovizionarea hidrică,

prin metoda Thornthwaite, se utilizează 2 factori: precipitaţiile şi

evapotranspiraţia potentială (ETP). Atunci când între apa pierdută prin

evapotranspiraţie şi precipitaţii sunt diferenţe de valoare apar perioade de deficit

(d) sau surplus (s) de apă.

 Clasificarea climatică după Thornthwaite se bazează pe valorile indicelui de

umiditate ( moisture index – Mi), calculat pe baza următoarei relaţii :

100 * ( s  d )
MI 
ETP
Dacă valorile indicelui MI sunt negative climatul este secetos iar daca sunt

pozitive climatul este umed . Tipurile de climat după valorile indicelui de

umiditate (Mi) sunt prezentate în tabelul 5

Deoarece raportările care se fac numai pentru anumite perioade din an (ex

perioada de vegetaţie activă, perioada de repaus, vara, iarnă etc) pot avea caracter

diferit faţă de caracterul anului luat ca întreg, au fost definiţi 2 indici cu ajutorul

cărora poate fi descrisă starea de aprovizionare hidrică pe o anumită perioadă.

100  d
- indicele de secetă (index of dryness): Di  ,
ETP

100  s
- indicele de umiditate (index of humidity): Hi 
ETP

Valorile indicilor Thorntwaite încadrează centrul viticol Banu Mărăcine în

categoria celor care au beneficiat de un climat umed cu deficit foarte mic în

perioada de vegetaţie activă în majoritatea anilor de studiu; anul 2003 a fost

subumed cu deficit hidric moderat în perioada de vară în timp ce anul 2000 este

semiarid cu deficit hidric puternic în perioada de vegetaţie.

CONCLUZII
 Tabelul 3

Clasificarea climatică după valorile indicelui de ariditate

Bailey

INDICE ANUAL TIPUL ANULUI

BAILEY (SI)
< 2.5 arid
2.5 to 4.7 semi-arid
4.7 to 6.37 sub umed uscat
6.37 to 8.7 puţin umed
8.7 to 16.2 umed
16.2 foarte umed umed

Tabelul 4

Valorile indicilor de ariditate Bailey şi Martonne

pentru centrul viticol Banu Mărăcine

 INDICE
Indice BAILEY
AN
(Si)
1997 6.75
1998 5.73
1999 6.11
2000 2.93
2001 5.77
2002 5.85
2003 5.03

Tabelul 5

Tipuri de climat după valorile indicelui de umiditate –Mi

SIMBOL TIP CLIMATIC MI

A Foarte umed peste 100
B4 Umed 80-100
 B3 Umed 60-80
B2 Umed 40-60
B1 Umed 20-40
C2 Sub-umed 0-20
C1 Sub- secetos -33-20
D Semiarid -66-33
E Secetos -110-66
 

Tabelul 6

Corelarea tipului climatic cu variaţia sezonieră a umidităţii

Perioada analizată
Simbol DI şi HI
(cu surplus sau deficit hidric)
A, B, C2 climat umed Indicele de secetă
r Fără deficit sau deficit foarte mic 0-16.7
s deficit moderat in perioada de vară 16.7-33.3
w deficit moderat in perioada de iarnă 16.7-33.3
s2 deficit puternic in perioada de vară > 33.3
w2 deficit puternic in perioada de iarnă > 33.3
C1, D, E climat secetos Indicele de umiditate
d Fără deficit sau deficit foarte mic 0-10
s deficit moderat in perioada de vară 10-20
w deficit moderat in perioada de iarnă 10-20
s2 deficit puternic in perioada de vară >20
 w2 deficit puternic in perioada de iarnă > 20
 

Tabelul 7

Valorile indicilor Thornthwaite anual (Mi)

şi pentru perioada de vegetaţie (Di şi Hi)

pentru centrul viticol Banu Mărăcine (1997-2003)

INDICE THORNTHWAITE
pentru perioada de vegetaţie
Indice anual (MI)
(Di şi Hi)
An
valoare semnificaţie valoare semnificaţie
1997 58.87 B2 -1.85 r
1998 23.22 B1 -13.51 r
1999 34.40 B1 0.28 r
2000 -38.95 D -45.81 s2
2001 21.82 B1 6.04 r
2002 23.83 B1 -4.05 r
2003 5.05 C2 -21.68 s