Proiect didactic

Propunător: Ciauşu Ana-Maria

Şcoala: Şcoala Gimnazială Nr.1 Pietreni
Data: 03.03.2016
Clasa: a VIII-a
Profesor: Ciauşu Ana-Maria
Unitatea de ȋnvăţare: Genul epic. Romanul
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Textul nonliterar. Articolul de revistă/ziar
Tipul lecţiei: însușire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE:
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise în diferite contexte de comunicare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE :
3.1 dovedirea ȋnţelegeriiunui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date;
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de ȋmbogaţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate;
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale ȋntr-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele.

Valori și atitudini:
  Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a
folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului
cultural

OBIECTIVE OPERATIONALE: La sfârşitul lecţiei ,elevii vor fi capabili:

O1 – să identifice trăsăturile acestui tip de text;
O2 – să definească conceptul de articol de revistă/ziar;
O3 – să demonstreze că un text este text nonliterar ;

STRATEGIA DIDACTICĂ:
A)Metode şi procedee: conversația, brainstormingul, explicația,jocul didactic (ghicitoarea),cvintetul, lucrul în grup
B)Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, planşe,
C)Forme de organizare: frontală,individuală, pe grupe;

Resurse

D) Temporale: 50 minute;

E) Umane: - colectiv 14 elevi

F) Bibliografice:
Programa școlară pentru Limba și literatura română,clasa a VIII- a;
Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Ed. Humanitas;
Alina Pamfil ,Limba si literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Pitești, Ed. Paralela 45, 2008
Mimi Dumitrache, Carmen Iosif, Exersează compunerile pentru nota 10, Bucureşti, Ed. Delfin, 2015.
 O.O. Conţinutul activităţilor Strategia didactică Evaluare
Evenimentele
lecţiei Activitatea Activitatea Resurse
profesorului elevilor forma
timp procedurale materiale de org..
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.Moment Organizează clasa și asigură un 1’ Frontal
organizatoric climat necesar bunei desfașurări Se pregătesc pentru oră. ă
a lecției.
2.Verificarea Profesorul verifică cunoștințele Sunt atenți la întrebările profeso- 5’ Indivi- Evaluare
cunoștințelor dobândite anterior despre textele rului și răspund, eventual ȋşi duală frontală
dobândite literare şi trăsăturile acestora. notează pe caiete.
anterior Textul literar este creaţia ȋn
versuri sau ȋn proză ȋn care autorul
creează un univers imaginar, prin
intermediul căruia redă fapte, idei,
aspecte din natură, folosind un
limbaj expresiv.
Trăsături:
‫٭‬Scopul său este de a trezi
emoţii puternice lectorului;
‫٭‬Expresivitatea este generată de
figuri de stil, imagini artistice;
‫٭‬Limbajul este bogat şi variat;
‫٭‬Cuvintele sunt folosite cu sens
figurat.
3. Captarea Propune elevilor o ghicitoare pentru Elevii stabilesc împreună cu 4’
atenţiei a afla titlul lecției și pentru profesorul răspunsul ghicitorii:
captarea atenției acestora: „Anunțul”, şi sunt atenţi la jocul
„Schimb, închiriez ce vrei, explicaţiile profesorului. didactic Indivi- chestionare
Vând și cumpăr chiar orală
duală
căței”(,,Anunţul”, text nonliterar
studiat ȋn clasa a VI-a). Profesorul
le explică elevilor că textele
nonliterare le sunt cunoscute ȋncă
dinainte de a citi şi a scrie, prin
intermediul televiziunii.
Exemplu: Celebra păpuşă de lemn
a scriitorului Carlo Collodi, a ajuns
în faţa unui afiş, dar cum atunci nu
ştia să citească a rugat pe cineva să
i-l citească.
 „ Deodată, iată - l ajuns în faţa unei
pieţe, ticsită de lumea care se
îngrămădea, în jurul unei mari
bărăci de lemn, acoperită cu o pânză
mare colorată.
- Ce –i cu baraca aceasta? Întreabă
Pinocchio întorcându –se către un
băieţel de prin partea locului, care
se afla acolo.
 - Citeşte afişul şi - o să vezi.
- L- aş citi bucuros, dar până acum
n - am învăţat să citesc.
 - Atunci am să- ţi citesc eu. Uite
afişul acesta anunţă cu litere roşii ca
focul: MARE TEATRU DE
MARIONETE. (Collodi, 18)”
Profesorul anunţă elevii că vor
studia articolul de revistă.
4. Anunţarea Scrie titlul lecției pe tablă și enumeră 1’ conversaţia
subiectului obiectivele. Scriu titlul lecţiei în caiete. explicaţia frontală observare
lecţiei şi a sistematică
obiectivelor

4. Dirijarea Pentru a-i conștientiza pe elevi conversaţia

învățării despre utilitatea unui articol de Elevii vor fi grupați în 3 grupe.
revistă/ziar, profesorul aduce
elevilor diferite articole (ANEXA 24’
1)

Notează la tablă următoarele

aspecte ce vor fi urmărite de către
elevi în analiza articolelor: fişe de lucru în aprecieri
a) scopul articolelor lucru grup orale
b) posibilii destinatari ai articolelor
c) informațiile oferite de articole
d) particularități de limbaj/scriere.
Conversa-
Profesorul corecteză eventualele Cele trei grupe vor analiza ția
greșeli. materialul adus de profesor din
punctele de vedere notate pe tablă.
explicația

O1
 Stabilește împreună cu elevii o
definiție pentru articolul de revistă
și conturează câteva trăsături ale
acestui tip de text.
Textul nonliterar este scris de un
autor/emiţător care nu se implică
afectiv ȋn cele relatate.
observare
Elevii sunt atenți la întrebările sistemati-
profesorului și notează în caiete că
definiția articolului de revistă
precum și caracteristicile acestui
tip de text.

Trăsături: frontală
‫٭‬Face referire la un eveniment,
obiect, fenomen din realitate;
‫٭‬Scopul textului este de a informa,
de a convinge, de a comunica date
O2 exacte, idei etc; Conversa- indivi-
‫٭‬Termenii sunt folosiţi cu sens
ția duală
propriu(denotativ);
‫٭‬Lipsesc figurile de stil şi alte
procedee expresive; Brainstor-
‫٭‬Apar termeni ştiinţifici, ming
neologisme, termeni de specialitate;
‫٭‬Este redactat, de obicei, la
persoana a III-a;
‫٭‬În această categorie intră:
reţetele, mersul trenurilor,
articolele de ziar, instrucţiunile de
folosire pentru anumite aparate,
anunţurile etc.
 În limba română, cuvântul
articol are mai multe ȋnţelesuri.
Exemple:
Eu am citit un articol interesant
ȋntr-un ziar. Articolele de lux,
 expuse ȋn vitrină, sunt frumoase.
Articolul de lege condamnă dur pe
inculpat. Constituţia are multe
articole.Cuvântul ,,un” este articol
nehotărât, iar cuvântul ,,al” este
articol genitival.
Articolul de ziar/revistă este o
compunere scrisă, de proporţii
reduse, ce se tipăreşte ȋntr-un
ziar sau ȋntr-o revistă cu un scop
utilitar, informativ.

5.Asigurarea O3 Profesorul anunță grupele Elevii vor lucra pe grupe. Câte fișe de
feed-back-ului constituite anterior că vor lucra un elev din fiecare grupă va citi lucru
pe textele primite la ȋnceput, şi rezolvarea. 10’ lucru pe observare
anume vor demonstra că sunt grupe sistematică
texte nonliterare după modelul
pe care ȋl vor primi(ANEXA 2).
6. Asigurarea Împarte elevilor fișe cu exercițiul Elevii vor complete fișele 5’ cvintetul lucru
retenției și a cvintet.(ANEXA 3) primite cu noțiunile indivi-
transferului 1. Articolul corespunzătoare și apoi vor dual
2. .............., ..............(2 prezenta cele scrise.
adjective)
3. .............., .............., .........
....... (3 verbe la gerunziu)
4. .........................................
..............(o propoziție
scurtă, în care se exprimă
 o părere personală cu
privire la lecție)
5. ...................(un cuvânt-
cheie)

Profesorul face aprecieri cu

privire la desfășurarea orei. aprecieri
colective şi
individuale
Temă pentru acasă: Redactează
o compunere ȋn care să
demonstrezi că un text(la
alegere) este nonliterar.
 ANEXA 1
Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de
formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în
alimentație, dar și ca furaj.

Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile,Peru, Ecuador și Columbia,
se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară.

Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni. În anul 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de
milioane de tone.

Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu.

Cartoful conține glicoalcaloizi, cum ar fi solanina și ciaconina. Acești alcaloizi, care protejează planta, se găsesc în special în frunze, germeni, vlăstari și
fructe. Expunerea la lumină, deteriorarea fizică și îmbătrânirea cresc conținutul de glicoalcaloizi din tuberculi, concentrațiile lor puternice aflându-se imediat
sub piele. Gătitul la temperaturi de peste 170 °C distruge parțial aceste substanțe. Glicoalcaloizii pot produce dureri de cap, diaree, crampe iar în cazuri
severe coma sau decesul, ceea ce se întâmplă însă foarte rar. Expunerea la lumină produce înverzire prin sinteză de clorofilă, aceasta indicând cazurile în
care tuberculii devin mai toxici; totuși acest indicator nu este sigur, deoarece înverzirea și acumularea de glicoalcaloizi se pot petrece una fără cealaltă.

11
12
 BOMBOANE DIN BISCUIŢI
 

Autor: Iuliana S. / bucate-aromate.ro
Categorie: Deserturi
LISTA DE INGREDIENTE
pentru aprox. 20-25 de bomboane
 250 g de biscuiți simpli (eu am folosit Petit Beurre, sunt de post)
 100 g miez de nucă
 80 g zahăr (depinde şi cât sunt de dulci biscuiţii folosiţi)
 100 ml lapte (sau orice lapte vegetal în varianta de post)
 4 linguri cacao (2 în compoziție + 2 pentru decorat)
 100 g unt moale (sau unt de cocos în varianta de post)
 1 sticluță de esență de rom
 3-4 linguri de semințe de cânepă
MOD DE PREPARARE
1. Biscuiţii şi miezul de nucă se macină cât mai fin. Se pun într-un castron şi se amestecă împreună cu 2 linguri de cacao.
2. Se pune laptele la încălzit împreună cu zahărul şi untul. Nu e nevoie să fiarbă, ci doar să fie fierbinte cât să se topească untul şi să se dizolve zahărul.
3. Se toarnă compoziţia de lapte peste componentele uscate din castron. Tot acum se pune şi esenţa de rom şi se amestecă să se omogenizeze compoziţia.
4. Cu palmele umede facem biluţe pe care le tăvălim prin cacao şi seminţe de cânepă.
5. Le dăm la rece 1-2 ore ca să se întărească, apoi le putem servi sau ambala ca să le facem cadou celor dragi :)

Notă: Seminţele de cânepă le găsiţi de cumpărat la magazinele naturiste sau  online la Solaris și tot acolo găsiți și unt și lapte de cocos.

Dacă doriţi, puteţi pune în interiorul fiecărei bomboane câte o vişină din vişinată sau din compot, sau câte o alună de pădure, de exemplu.

13
Poneii sunt animale de companie extraordinare, din ce in ce mai des intalnite si la noi. Cand vine vorba de nutritie, majoritatea oamenilor cred ca ei ar trebui sa aiba
aceeasi dieta ca si caii. Avand in vedere ca ei fac parte din aceeasi specie, rationamentul nu ar parea atat de eronat. Insa este. Poneii au nevoi nutritionale foarte diferite
fata de cai. Cantitatea de hrana si de suplimente necesare poneiul este mult mai mica decat la cai. Un singur tain al unui cal adult i-ar putea fi suficient unui ponei o zi
intreaga. De asemenea zicala „vrei calule ovaz?!” nu se aplica intotdeauna si la calutii pitici. 

Poneii s-au dezvoltat in zone geografice unde conditiile de mediu erau foarte dificile si hrana era putina, slab nutritiva si greu de dobandit. Toate acestea au avut impact
asupra taliei lor, care a avut de suferit, insa astfel a fost creat un organism robust, puternic, care tine piept cu brio oricaror intemperii. Evolutiv, poneii dragalasi din ziua
de azi, au avut de parcurs un drum lung si anevoios, cu multe lipsuri si suferinte. In concluzie, calutii acestia se multumesc cu hrana putina, dar de calitate, iar cerealele
sau suplimentele alimentare se servesc doar in conditii speciale. In gospodariile noastre  poneii nu mai au parte de conditii anevoioase de mediu si sacrifica mai putina
energie pentru procurarea hranei decat inaintasii lor. In plus aspectul lor dragalas ne indeamna pe toti sa ii oferim de fiecare data o gustare delicioasa. Astfel nu e de
mirare ca multi caluti ajung obezi si pot suferi de boli inflamatorii(…)

(Nicolae Hasegan, Nutriţia poneiului, sursa: htpp://www.zooland.ro)

‫٭‬tain – porţie

14
Constanța este orașul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (și chiar sub
apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis. Localitatea a fost cucerită de romani în 71 î.Hr. și redenumită Constantiana după sora
împăratului Constantin cel Mare. În cursul secolului XIII Marea cea mare (cum era denumită atunci Marea Neagră) a fost dominată de negustorii italieni
dinGenova care au ajutat la dezvoltarea orașului. Ulterior, Constanța a suferit un declin sub conducerea otomană, devenind un simplu sat locuit de pescari greci și de
crescători tătari de cai și oi. Localitatea a redevenit oraș după construirea căii ferateCernavodă-Constanța și a portului, în 1865, pentru exportul grânelor românești.
După Războiul de Independență (1877-1878), când Dobrogea a devenit parte a Regatului României, Constanța, principal port al statului, a crescut continuu, deținând
acest rol până astăzi

Portul Constanța acoperă o suprafață de 39,26 km, are o lungime de aproape 30 km, este cel mai mare port din bazinulMării Negre și se află pe locul 4 în Europa.

Aşezare

Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României. Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în
partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Orașul Constanța posedă o plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată
stațiune turistică de pe Litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.

Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la sud (cu aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui
Traian la vest, orașul Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est. Constanța este împărțită în cartiere : la cele tradiționale precum Anadolu
(Anadol-Köy în turcește), Tăbăcăria, Brotăcei, Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula, Agigea sau Viile Noi, s-au adăugat cartiere sau
subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și 5 ,Faleza Sud(Poarta 6) și alte nume poetice, moșteniri ale "epocii de aur". Cartierele nu au
o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate.

15
 ANEXA 2

PLANUL COMPUNERII COMPUNEREA

Textul nonliterar este un text care are drept scop

I.INTRODUCERE informarea obiectivă a cititorului în legătură cu
- definiţia textului nonliterar anumite aspecte ale realităţii  într-un limbaj clar şi
precis, conţinând adesea termeni ştiinţifici şi
tehnici.

II. CUPRINS Textul “Cartoful” este un text nonliterar, pentru că

are toate caracteristicile unui astfel de text.
 Argumentarea apartenenţei textului "Cartoful", În primul rând, este text nonliterar, deoarece
la categoria textelor nonliterare: conţine  informaţii obiective despre cartof, şi nu
a)      îşi propune să informeze în mod obiectiv cititorii opiniile subiective ale autorului. Aflăm prin urmare
în legătură cu aspecte ale realităţii – prezinţi pe despre cartof că este o plantă erbacee din familia
scurt conţinutul textului; solanaceelor şi că este cultivat pentru tuberculii săi
b)      foloseşte un limbaj clar şi precis, fără procedee comestibili. Ni se spune că este originar din
de expresivitate artistică: America de Sud şi că reprezintă, după orez, grâu şi
      cuvinte cu sens propriu; porumb, a patra sursă de energie alimentară de pe
      termeni ştiinţifici şi tehnici pământ. Alte informaţii oferite de text se referă la
      date numerice conţinutul cartofului. Cartoful conţine amidon,
vitamina C, fibre, proteine şi mult potasiu. De
asemenea conţine glicoalcaloizi, cum ar fi solanina

16
 şi ciaconina. Acestea sunt câteva dintre informaţiile
conţinute de text.
În al doilea rând, caracterul nonliterar al textului
este dat de limbajul său. Este un limbaj clar şi
precis, lipsit de expresivitate artistică, în care
cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu. Se
folosesc mulţi termeni ştiinţifici şi tehnici,
precum erbacee, solanacee, tubercul, amidon,
potasiu, glicoalcaloizi etc. De asemenea, apar date
numerice: 200 ( de specii de cartof ), 170 de grade (
temperatura ).

III. ÎNCHEIERE În concluzie, textul “Cartoful” este nonliterar,

 Concluzii - rezumatul cuprinsului pentru că ni se prezintă informaţii obiective despre
o plantă reală, folosindu-se un limbaj ştiinţific.

ANEXA 3

17
 CVINTETUL

1. Articolul
2. .............., ..............(2 adjective)
3. .............., .............., ................ (3 verbe la gerunziu)
4. .......................................................(o propoziție scurtă, în care se xprimă o părere personală cu privire la
lecție)
5. ...................(un cuvânt-cheie)

18