Ê

 




 Ê 

Peninsula scandinavă a fost relativ izolată de restul Europei, în mare parte datorită
geografiei şi climei, lucru ce a contribuit la originalitatea folclorului său.
Contactele cele mai puternice au fost cu triburile germanice, de la care au păstrat
numeroase influenţe în mai toate domeniile: folclor, religie, civilizaţie, limbaj. Mitologia
scandinavă nu poate fi studiată decât în contextul germanic, fiind un sincretism între vechile
credinţe păgâne vikinge şi noile superstiţii aduse de migratorii din centrul Europei.
Folclorul din peninsula scandinavă e diferit de la o regiune la alta, nu neapărat de la un
stat la altul, însă se încadrează între aceleaşi linii mari, prin urmare lucrarea de faţă încearcă o
tratare succintă a unor elemente tradiţionale scandinave, nu doar norvegiene.


  

Poate datorită geografiei atât de variate, ori poate datorită abundenţei pădurilor,
scandinavii au încercat mereu o apropiere de natură. Ori când aceasta dezvăluia fenomene
stranii, de necrezut, locuitorii acestor regiuni au încercat o explicare simplă, naturală şi
intuitivă a acestora.
Astfel iau naştere mituri şi legende despre locuitori nevăzuţi şi neînţeleşi ai naturii.1
În timp, poveştile spuse de bătrâni copiilor iau amploare datorită imaginaţiei fără limite a
acestora din urmă. Entităţile, odată misterioase, prind contur şi devin personaje de basm, care
făptuiesc bine şi rău, cărora le sunt atribuite întâmplări moralizatoare. Acest proces de creaţie
s+a extins pe mii de ani.
Dintre aceste fiinţe mitice, tipic scandinave ori cel puţin întâlnite adesea în aceste
locuri, amintesc trolii, elfii, `

 sau sirenele.
Probabil cei mai faimoşi dintre toţi ± trolii + locuiesc în păduri, sub pământ sau nu,
de obicei în apropierea izvoarelor sau a pârâurilor. Pot fi fie uriaşi cu feţele distorsionate şi
relativ solitari, fie cu statură şi chip uman, însă cu proprietăţi magice de seducţie. Cauzează

  
 



c
pagube de obicei când sunt mâniaţi ori în joacă, având adesea un echilibru prost şi o lipsă
acută de respect pentru lucrurile făurite de om. În propriile comunităţi, însă, se spune că ar fi
pricepuţi în toate meşteşugurile.
Elfii împânzesc nu doar mitologia norvegiană, ci pe cea germanică în totalitate.
Fiinţe arogante, dar nespus de frumoase, elfii au de asemenea puteri seductive. De cele mai
multe ori, însă, ei sunt văzuţi ca entităţi negative, ce provoacă rău oamenilor pentru propriul
amuzament. Locuiesc la marginea pădurilor şi noaptea pot fi uneori văzuţi dansând in cerc pe
o muzică imperceptibilă pentru om. Dimineaţa următoare, în iarbă se poate vedea un cerc de
iarbă arsă sau uscată în locul unde elfii au dansat noaptea.
De `

, care sunt de multe tipuri şi au diferite funcţii, se leagă cele mai multe
tradiţii. Cei mai mulţi norvegieni îi descriu cu chip de bărbat în vârstă, de statură mică,
îmbrăcaţi precum fermierii. Unele basme, însă, le atribuie puteri de metamorfoză. Ei
protejează casa, ferma şi copiii omului, însă sunt răzbunători dacă nu sunt respectaţi, ori dacă
tradiţiile sunt încălcate.
Mitologia norvegiană numără multe creaturi pitoreşti ce au stat la baza celor mai
frumoase basme şi poveşti populare, ori a cântecelor bătrâneşti, uneori cântate ori spuse şi
astăzi cu ocazia diverselor sărbători.

! " # $

Cele mai frumoase obiceiuri norvegiene se leagă de sărbătorile religioase, fiind un

sincretism între superstiţiile păgâne şi cultul creştin. Acest lucru se petrece în toate statele
creştine, însă în peninsula scandinavă se resimte mult mai puternic elementul păgân.
$, de exemplu, îşi ia numele de la o lună a calendarului norvegian vechi,
corespunzând perioadei determinate de mijlocul lunii decembrie şi începutul lunii ianuarie.
În ajunul Crăciunului se servesc bucate tradiţionale, ce variază de la o regiune la alta.
La masa festivă de Crăciun se bea jull, o bere tradiţională, brună, mai tare decât berea
consumată în mod normal pe parcursul anului. Un vechi obicei al copiilor e să se deghizeze în
diferşi `

 ori alte creaturi fantastice din mitologia scandinavă şi să-şi viziteze vecinii.
Aceştia le mulţumesc pentru vizită oferindu-le bomboane, nuci ori clementine.
De , norvegienii au un obicei ciudat, de a viziona filme, ori de a citi romane de
suspans, poliţiste, thriller, noir. Asta pentru că de cele mai multe ori, norvegienii pleacă la

è
munte, la cabană ori la ski pe perioada Sfintelor Sărbători Pascale, iar în pustietatea muntelui
senzaţiile sunt mult amplificate.
Obiceiul s-ar părea că a început prin 1923, din cauza unei strategii de marketing banale
a editurii Gylendal. Aceasta a publicat în plin sezon pascal un roman de suspans al cărui
acţiune se petrecea chiar în noaptea Învierii.
Religia şi evenimentele religioase norvegiene sunt presărate cu obiceiuri păgâne, cele
mai multe derivate din cultura şi religia Sami, bazată pe cultul naturii. Astfel, sărbătorile
scandinave sunt nu doar celebrare a creştinătăţii, ci şi a trecutul, a devenirii.

%·
&# '

Ca în mai toate statele lumii, costumul tradiţional e de provenienţă rurală şi variază de
la o regiune la alta, chiar în cadrul aceleiaşi ţări.
În general, ½u`-ul e o lucrare elaborată de artă, ce reuneşte broderie fină, eşarfe,
şaluri şi bijuterii din argint ori aur lucrate manual, adesea chiar de purtătorul costumului.
În Norvegia e obişnuită purtarea ½u`-ului la diverse ceremonii, mai ales de 17 mai.
În ultimii ani a ajuns să depăşească graniţele dansului popular ori a anumitor sărbători şi să fie
purtat chiar la teatru, operă ori alte evenimente culturale, sociale ori politice. În 1947 s-a
format o instituţie oficială specială, cu rolul de a clasifica stilurile de creaţie a ½u`-urilor
acceptate naţional. Nu se poate spune în mod sigur câte au fost descoperite şi acceptate, însă
numărul speculat este de aproximativ 200.
Precum costumurile populare din oricare alt stat al lumii, ½u`-ul reprezintă unitatea
neamului, parte din credinţele sale actuale şi trecute, simţul său estetic şi practic. u`-ul nu
e doar un costum, ci chiar artă adevărată, populară, creaţie a OMULUI.

D
 ! ( (

Ê 



‘ $&&
)*+,,##,,, -,.-*/-
*0%1)02-,
!‘ $&34
#" (&
)*+,,2222-5,
"62-,,7 ,),,
%‘ 8.' * &  '  4 9$    $$:&  & & &
 & * $&(&! !
;‘ 83# Ê  
 + 7)
)*-  #*-
3 3-:& à

 
à
â
<1<
=‘ 8) #*:& 
><%&(&! !&
?‘ 8 @ )  :& 3 "&    (5& (
! ?&