Sunteți pe pagina 1din 109
PAPISMUL SL STAREA ACTUALA A BISERICE] ORTHODOXE Regatul Roméanaiei Sa cetit in Sesiunea de prima-vérd a Sf, Sinodi in anul 1883 DE BUCURESCI TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI] 34, Strada Principatele-Unite, 34. 1883 Tnalt pre sfinfite stapdne ! Pré sfingitilor paringi! De cat-va timp s’a réspandit in Romania vestea, ci Biserica papistit tinde a se lati si a se imputer- nici in téra ndstra. De acésta se vorbegce gi prin jur- nale, atat cele biscrices: 1 cat si cele politicesei, si prin conversaticle particulare. Romanul dice: ,De unde nui foe, de acolo nu ésit fumii.« Cine maf mult, decat Sfantul Sinod, are datoria de a sta la straja Bisericei ndstre si a o apérd de primejdiele, ce o a- | inti? Din acest motivii, férte gravti, etiam fa- cut un studi asupra catholicismuluY in téra néstra si asupra staref actuale a Bisericei ndstre, pre carele acum ili depunit pe biuroul Sfantului Sinodit. Kit am facut acésta lucrare si o presentezii Stantulut Si- nod cu atata cu mai multi indra snéli, cu cit am fost indemnat la acésta de presedintele nostru, Inalt prea Sfintitul Mitropolit Primat al Romaniet, carele ca primul Archipastoriti al térei s’a migcat cel Antéiti la alarma data de jurnale despre pericolul ce ame- ninfa ortodoxia néstra din partea Romei catholice- papiste. De aceea rog bine-voitérea atentiune a Sf. Sinod. Studiul meit este impéartit in doué party : [. Istoricul catholicismulut tn Romania din timpurile cele mai vechi pani 'n dilele ndstre; I-lea Starea actual a Bisericei néstre Orthodoxe din Regatul Romaniei. 4 PAPISMUL $I BIS. ORTHODOXA IN REG. ROMANIE. Mo Documentele istorice amintesctt de o Episcopie catholica, carea in anul 1096 purtd numirea de ,Milcoviensis*, adic’ : a Milcovulut. Multi att cre- dut, ca acésta ar fi fost o episcopie eatholica tn Moldova, fiind ca sémina numele ef cu al unui yitt din Romania — Milcovul, carele desparte teritoriul Moldovei de al Munteniey. Insé acésta nu se pdte dovedi istoricesce. Este maf de credut, ca acésta. a fost o Episcopie a Secuilor din Ardéli. Aychivele ne ait pastrat un document istorictt din anul 1096, anume, o circular a lui Laurentiti Episcopul Milco- viensis, adresata catra toti chrestinii catholicY din Transilyania, éri mai ales citra Secul, carii erati sub jurisdictiunea sa. In acca circulari Laurentiti spune, ci predecesorul séit, Michael, restabilise acea Epis- copie din ciderea el, gi indémna pre Secui a face © colectit binésc& pentru episcopie, gi a ascultd de jndemnurile Paper Urban [-lea, si ale luy Caloman regelul Ungarict, de a ajuté formarea cruciatel pen- tru desrobirea Palestinci de sub stipAnirea pagani- lor, dAnd pe cei mai tinerl dintre secui, pedestri si ciliary (Hajdeit. Archiv. istor. t. L I. p. 59). Tn viacul 13-lea Romania actuala se numia Cu- mania dela populatia tatarasca numiti Cumant, sé dupre chronicarif rust — Polovti, carea s\ agedase aici. Ordinul Dominicanilor, cilugari latint, numitt »fratit predicatori*, s’a pus thema sa principala — convertirea Cumanilor la catholicismi. Pana la a- nul 1228 acesti misionarl att convertit pre multi din- tre Cumani, incft papa a autorisat pe primasul Un- gariet Robert, de a infiinfa pentru Cumania o cpis- copie latina, numita ,a Cumanilor*. Ea cuprindea teritoriul din Transilvania, ce fusese cedat cavaleri- PAPI lor theutoni si lature riuluY Seretit (Hunfa In Cumania laeuia dela Roma deasemin lor, precum se vede_ rie IX-lea citre Bela cetim urmitérele : , cum am inteles, si mese Vlachi, carit m chrestinesc, tot biceiuri si naravuri, improtivese numelui in séma Biserica R nostru Hpiscopul culut, ci dela alti ps rile Grecilor, primes nit din Criimea Un, toni si alti Ortodox mat un popor cu V tainele le primese } Ortodoxilor, gi nu ¢ chrestinesci. Drept : primejdie sufletelor si impedeciim Vlac piscopil schismatict maunilor it porunci aceluia dee Ep carele fie lui ca borulut celut gener (Sine. t. I. p. 25). Acesta este pri noéue pani acum dc lice-romane de a ¢ *) Cu timpul, Cu a Orthodox:

S-ar putea să vă placă și