Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
net
În acest curs ne propunem s prezent m ecua iile i cuno tin ele necesare pentru studiul unui
generator eolian, pentru a putea aborda exerci iile.
Resurs realizat cu sprijin financiar din partea Comunit ii Europene. Documentul de fa nu angajeaz decât
responsabilitatea autorului( rilor) lui. Comisia î'i declin orice responsabilitate ce ar putea decurge din utilizarea lui.
1. Puterea unei eoliene
Eolienele pot fi clasificate în func ie de puterea lor:
2. Prezentarea studiului
Se are în vedere studiul unei eoliene cu generator asincron (MAS), fiind ma ina cea mai utilizat
pentru astfel de aplica ii.
În studiul eolienei, trebuiesc urm rite valorile cuplurilor ML, ME i a vitezelor arborelui primar 7L i a
celui secundar 7.
Arborele primar, numit i arborele lent, este arborele rotorului turbinei eoliene. Acesta se rote te cu
viteza 7L i transmite cuplul ML. Arborele secundar, numit i arborele rapid, este cel al generatorului.
Acesta are viteza 7, fiind caracterizat de cuplul electromagnetic ME .
Pentru optimizarea puterii electrice debitate în re ea, se regleaz viteza de rota ie a eolienei 7L în
func ie de viteza vântului. Punctul de func ionare se determin pe baza caracteristicii eolienei P(7),
astfel încât puterea PM s fie maxim .
Punctul de func ionare poate fi definit i prin puterile activ PM, reactiv QM, tensiunea de faz VS ,
factorul de putere cos 9. P M i QM vor depinde de viteza vântului.
Energia vântului este în fapt, energia cinetic recuperabil a aerului, ce traverseaz suprafa a S.
Puterea asociat acestei energii cinetice este:
,
în care
v - viteza vântului [m/s];
B E 1,25 kg/m³, densitatea aerului, în condi ii normale de temperatur i presiune, la nivelul m rii;
S: suprafa a [m²] acoperit de palele turbinei.
Coeficientul de putere a fost introdus în cadrul teoriei lui Betz. Limita lui Betz indic energia maxim
ce poate fi recuperat , chiar i de cele mai performante eoliene - bipale sau tripale, cu ax orizontal.
Aceasta nu poate fi decât 59% din energia vântului, ceea ce înseamn c Cp max (teoretic) este 0,59.
Pentru o eolian real , Cp este cel mult 0,3 ÷ 0,4.
Teoria lui Betz modeleaz trecerea aerului prin palele turbine, printr-un tub de flux de aer cu vitezele:
V 1 - viteza vântului înainte de turbin ;
V - viteza vântului în dreptul palelor eolienei; este de ordinul a câ iva m/s (~ 10 m/s);
V 2 - viteza vântului dup preluarea energiei cinetice de c tre palele eolienei.
Se consider c vitezele sunt paralele cu axul turbinei eoliene, existând rela iile V 1 > V > V 2.
Observa ie: Se poate determina valoarea lui Cp max , printr-o analiz a puterilor, tiind c :
- pe de o parte, puterea recuperabil de c tre o eolian este o consecin a varia ei energie cinetice a
vântului:
- pe de alt parte, efortul care se exercit asupra eolienei, determin puterea P efort. Cunoscând for a
exercitat de vânt , exprimând puterea în func ie de lucrul mecanic efectuat de
for a vântului, rezult :
P efort corespunde puterii absorbite de rotorul turbinei, respectiv puterea mecanic furnizat de aero-
motor.
vezi Exerci iul 4: Identificarea lim itei lui Betz: Probleme de curs
Raportul de v itez -
Se define te N - raportul de avans, sau parametrul de rapiditate sau viteza specific , sau raport de
vitez la cap tul palei (în englez "tip-speed ratio") - ca fiind raportul dintre viteza tangen ial a
cap tului palelor i viteza vântului:
în care
R - raza palelor [m];
- viteza unghiular a rotorului turbinei eoliene [rad-sec];
V - viteza vântului [m/s].
Pentru a avea o imagine asupra ordinului de m rime: dac N < 3, eoliana se consider ca fiind lent ,
dac N > 3, eoliana se consider ca fiind rapid .
Curba , specific fiec rei eoliene, permite clasificarea diferitelor tipuri de eoliene.
În afara eforturilor aerodinamice datorate vântului, trebuie s se mai in seama de eforturile iner iale
i elastice datorate mi c rii palelor: b taie, flexiune, torsiune. Mai exist , de asemenea, efecte ale
vitezei vântului, ale scurgerii acestuia, ale gradientului de vânt.
Toate aceste eforturi sunt exercitate asupra palelor i transmise apoi butucului i pilonului.
- randamentul aeromotorului;
- densitatea aerului [kg/m³];
- num rul de pale;
- diametrul palelor [m];
- pasul elicei;
- suprafa a acoperit [m²];
- înclinarea palelor;
- în l imea pilonului [m];
- viteza nominal a vântului [m/s];
- tura ia nominal a rotorului [rot/min].
Bilan ul de puteri:
P aero-motor = P turbin
Vezi:
Exerci iul 1: Lungimea unei pale
Exerci iul 5: Parametrii unei eoliene de 300 kW cu vitez fix
4. Multiplicatorul
Multiplicatorul de vitez este caracterizat de raportul de transmisie i de randamentul s u.
7MAS = 7L . k
Calculul randamentului 4m
P MAS = P meca . Pm
MAS
P meca P elec (P S )
P S = P meca - Q pierderi
Puterea mecanic P meca este furnizat de ma ina primar , care aici este turbina eolian , prin
intermediul multiplicatorului. Puterea este transformat apoi în energie electric .
În cadrul unei eoliene, MAS func ioneaz ca generator. Este necesar s se cunoasc :
de exemplu:
- cuplare;
- expresia vitezei în func ie de num rul de perechi de poli;
- proba în gol i proba în scurtcircuit;
- s se determine parametrii schemei echivalente.
Schema echivalent monofazat a ma inii sincrone
- curentul nominal;
- frecven a de comuta ie.
8. Caracteristicile re elei
Parametrii re elei
- puterea de scurt-circuit P sc
Tipuri de re ele
- re ea izolat (insular ): generatorul este controlat astfel încât s furnizeze o tensiune de valoare
eficace i frecven constante, pentru un anumit domeniu de varia ie a vitezei.
- re ea infinit (re ea puternic ): aceasta impune valoarea eficace a tensiunii V i frecven a f. În cazul
generatoarelor conectate direct la re ea (eventual, prin intermediul unor transformatoare ridic toare),
viteza câmpului învârtitor statoric este impus de re ea. Când eoliana debiteaz energie în re ea, se
consider c impedan a acesteia este nul . Înainte de cuplarea la re ea îns , trebuie realizate
condi iile de punere în paralel (valori eficace ale tensiunilor, frecven , faz ). În func ionare, se
controleaz puterile activ i reactiv schimbate cu re eaua.
9. Bateria de condensatoare
Ce trebuie cunoscut:
- Dimensionarea compens rii energie reactive
Parametrii:
10. Filtrele
Filtrele se utilizeaz în cazul utiliz rii convertoarelor statice pentru conectarea eolienelor la re ea, sau
pentru reglarea acestora.
Ce trebuie cunoscut:
- no iunea de armonici;
11. Transformatoarele
Transformatoarele se utilizeaz pentru conectarea eolienelor la re ea.
Ce trebuie cunoscut:
- schema echivalent