Cuprins

1. Controller Programabil Logic (PLC)............................................

....................................................................
.....................................
............. 5
1.1. Introducere.............................................
Introducere............................................................................................
.................................................................................
.................................. 5
1.2. Avantajelei dezavantajele automatelor programabile. ........................................................ 6
1.3. Componentele unui automat programabil ............................................................................. 8
Unitatea central........................................................................................
........................................................................................................................
................................ 8
Memoria.....................................................................................................................................
Memoria .....................................................................................................................................9
9
Modulele de intrare/ieire ......................................................................................................... 9
2. Prezentarea modulului PLC de simulare a aplica iei....................................................
.......................................................
... 11
Sursa de alimentare .................................................................................................................
.................................................................................................................12
12
CPU (Central Processor Unit) ...................................................................................................
...................................................................................................12
12
Switchul CPUului....................................................................................................................
ului ....................................................................................................................13
13
LEDuri pe CPU...........................................................................................................................
CPU ...........................................................................................................................14
14
Cardul de memorie...................................................................................................................
memorie...................................................................................................................15
15
Conectarea echipamentului de programare............................................................................
programare ............................................................................ 16
Asamblarea PLCului..................................................................................................................
PLCului ..................................................................................................................17
17
Modulul analog de intrare .......................................................................................................
.......................................................................................................29
29
Modulul analog de ieire..........................................................................................................
ire ..........................................................................................................30
30
3. Moduri de programare ale automatelor programabile ................................................
.....................................................
..... 32
3.1. Programarea folosind diagrame ladder ................................................................................ 32
Contactele. ...............................................
..............................................................................................
................................................................................
................................. 32
Bobinele ...................................................................................................................................
...................................................................................................................................33
33
3.2. Programarea folosind lista de instruciuni ............................................................................ 34
3.3. Alte moduri de programare utilizate în
utilizate în cazul automatelor programabile............................
programabile............................ 36
4. Timere. Programarea folosind timere ...............................................
.......................................................................
...............................
....... 37
5. Numr toare. Programarea num r toarelor ...........................................
.................................................................
.........................
... 41
6. Func ii aritmetice la
l a automatele programabile .......................................
................................................................
......................... 44
44
Adunareai scderea. ..............................................................................................................
..............................................................................................................44
44
 Înmulireai împrirea............................................................................................................
irea............................................................................................................45
45
Compararea...............................................
Compararea..............................................................................................
...............................................................................
................................ 45
Detecia fronturilor ..................................................................................................................
..................................................................................................................47
47
7. Descrierea aplica iei ..........................................
................................................................
.............................................
........................................
................. 49

3
 Schema de funcionare ............................................................................................................
............................................................................................................51
51
Reprezentare cu intrrii ieiri ................................................................................................
................................................................................................51
51
8. Step 7 SIMATIC Manager ..................................
.......................................................
...........................................
......................................
................ 52
8.1. Instalarea Step 7 SIMATIC Manager......................................................................................
Manager ...................................................................................... 52
8.2. Pornirea Step 7 SIMATIC Manager........................................................................................
Manager ........................................................................................ 52
Configurarea Hardware (Hardware Configuration) ................................................................. 55
8.3 Programarea............................................
Programarea...........................................................................................
...............................................................................
................................ 58
Programarea simbolic............................................................................................................
............................................................................................................60
60
8.4. Monitorizarea........................................................................................................................
Monitorizarea ........................................................................................................................61
61
PIW (Peripheral Input Word) ...................................................................................................
...................................................................................................63
63
PQW (Peripheral Output Word)...............................................................................................
Word) ............................................................................................... 63
9. Rezolvarea aplica iei .............................................
...................................................................
............................................
....................................
.............. 67
Bibliografie: .............................................
...................................................................
............................................
............................................
................................
.......... 78

4
 Schema de funcionare ............................................................................................................
............................................................................................................51
51
Reprezentare cu intrrii ieiri ................................................................................................
................................................................................................51
51
8. Step 7 SIMATIC Manager ..................................
.......................................................
...........................................
......................................
................ 52
8.1. Instalarea Step 7 SIMATIC Manager......................................................................................
Manager ...................................................................................... 52
8.2. Pornirea Step 7 SIMATIC Manager........................................................................................
Manager ........................................................................................ 52
Configurarea Hardware (Hardware Configuration) ................................................................. 55
8.3 Programarea............................................
Programarea...........................................................................................
...............................................................................
................................ 58
Programarea simbolic............................................................................................................
............................................................................................................60
60
8.4. Monitorizarea........................................................................................................................
Monitorizarea ........................................................................................................................61
61
PIW (Peripheral Input Word) ...................................................................................................
...................................................................................................63
63
PQW (Peripheral Output Word)...............................................................................................
Word) ............................................................................................... 63
9. Rezolvarea aplica iei .............................................
...................................................................
............................................
....................................
.............. 67
Bibliografie: .............................................
...................................................................
............................................
............................................
................................
.......... 78

4
1. Controller Programabil Logic (PLC)

1.1. Introducere
Ingineria controlat  a evoluat de-a lungul timpului. Cândva, în trecut,
oamenii erau principala metod  pentru a controla un sistem. Acum, în vremurile
noastre, electricitatea este folosit  pentru control, iar acest control este bazat pe
relee. Aceste relee permit întreruperea sau pornirea energiei f r  a folosi un
întrerupator mecanic. În mod obi nuit se folosesc aceste relee pentru a realiza
decizii simple logice. Dezvoltarea tehnologiei i implicit a calculatoarelor, ce au
cost scazut, a dus la revolu ionara apariie a PLC-urilor. Progresele tehnologiei la
scar  foarte larg au dus la posibilitatea simul rii în timp real a multor aplica ii din
domeniul industrial. Simul rile în timp real sunt foarte utile atunci când are loc
 programarea unui proces tehnologic, acestea prevenind sau îndep rtând eventualele
defeciuni i/sau blocaje ale sistemului ce pot distruge sau afecta temporar 
componentele acestuia. Tocmai din acest motiv are loc reducerea costurilor cu
implementarea oric rui proces tehnologic automatizat, fie el simplu sau complex,
deoarece verificarea prin simulare nu implic  un consum masiv de materiale pentru
diversele test ri iniiale. Este evident faptul c  se vor ob ine costuri mult mai mici
atunci când se folosesc simul ri în timp real a schemelor electrice.
Automatiz rile ocup un cadru foarte larg în industrie i nu numai. PLC-
urile au aprut la sfâr itul anilor `60 în industria de automobile i astfel s-a ajuns la
 performana schimbrii schemelor de comand  de la aproape 1 lun  la câteva zile.
Apariia microprocesoarelor  i utilizarea acestora în construc ia PLC-urilor a dus la
dezvoltarea funcionalit ii acestora odat  cu reducerea preului de cost,
îmbuntindu-se cu aceast ocazie i gabaritul i consumul de energie necesar. In
anul 1990 existau mai mult de o mie de produc tori de PLC-uri, fiecare dintre ei
având implementat limbajul Ladder Diagram i nu numai. Cele mai cunoscute firme
 productoare de automate programabile sunt Mitsubishi Electric, Siemens, Moeller,
Schneider, Telemecanique, Omron, General Electric.

5
 Figura 1.1. – PLC Siemens S-300

1.2. Avantajelei dezavantajele automatelor  programabile.

Avantajele lucrului cu automatele programabile sunt urm toarele:

 flexibilitate : în trecut era nevoie pentru fiecare dispozitiv care trebuia
controlat de un automat care s -l conduc. Prin intermediul automatelor 
 programabile este posibil  conducerea concomitent a mai multor dispozitive
folosind un singur automat programabil. Fiecare dispozitiv va avea
 programul s u care va rula pe automatul programabil;
 implementarea schimbrilor i corecia erorilor: prin intermediul unei
conduceri realizat în logica cablat era nevoie de timp în cazul unei
schimb ri sau în corectia unei erori. Prin utilizarea automatelor programabile
aceste schimbari sau corec ii pot fi efectuate foarte usor in program;
 cost redus: la acest cost s-a ajuns in decursul timpului i astfel poate fi
achiziionat un automat cu numeroase timere, num ratoare i alte funcii
 pentru sume pornind de la câteva sute de dolari;

6
 posibilitati de testare : programul poate fi rulat i evaluat înainte de a fi
instalat pe automat pentru a realiza conducerea dispozitivului. Astfel, pot fi
evaluate cu costuri foarte mici erorile care apar precum i posibilita ile de
îmbunatire a programului;
 viteza de operare: este un alt avantaj. Viteza de operare este dependent  de
timpul de scanare al intr rilor, timp care in prezent este de domeniul
milisecundelor;
 modul de programare: prin introducerea diagramelor ladder, respectiv a
metodei booleeene de programare a fost facilitat accesul la mediul de
 programare i pentru cei care nu au cuno tine deosebite în domeniul
 programrii;
 documentare: este posibil o foarte bun documentare a programelor prin
inserarea de comentarii în spa iile alocate acestora facilitând astfel
continuarea i depanarea acestora de c tre ali programatori;
 securitatea: mrit datorit modului de lucru cu procesul;

Dintre dezavantajele lucrului cu automate programabile putem mentiona:

 aplicaii ‘fixe’: unele aplicaii nu au nevoie de automat programabil datorit 
gradului foarte mic de complexitate neexistând astfel necesitatea
achiziionrii unui automat programabil relativ sofisticat;
 probleme de mediu: în unele medii exist  temperaturi ridicate sau alte
condiii care pot duce la deteriorarea automatelor programabile astfel c 
acestea sunt greu sau chiar imposibil de utilizat;
 funcionare ‘fix’: dac nu apar schimbri în cadrul procesului de multe ori
folosirea automatului poate fi mai costisitoare;

7
1.3. Componentele unui automat  programabil 

Acestea pot diferi ca num r de la un studio la altul dar elementele care se

regsesc în general sunt urm toarele:

 unitatea central : reprezint partea cea mai important  a automatului

 programabil i este compus din 3 par i importante: procesor, memorie si
surs de alimentare. Prin intermediul acesteia se realizeaz  practic
conducerea întregului proces;

 unitatea de programare: la ora actual este reprezentat în multe cazuri de

ctre un calculator prin intermediul c ruia pot fi scrise programe care apoi
sunt încarcate pe unitatea central  i rulate. În cazul în care se doreste o
unitate mai usor de manevrat sunt puse la dispozi ia programatorilor (de c tre
majoritatea firmelor) console (sisteme de genul - laptop) prin intermediul
crora pot fi scrise programe pentru automate;

 modulele de intrare/ieire:  permit interconectarea cu procesul primind sau

transmiând semnale ctre acesta. Aceste module pot fi cuplate direct cu
unitatea central sau prin control la distant  (dac este cazul pentru un
anumit proces);
 sina: dispozitivul pe care sunt montate unitatea central , modulele de
intrare/ie ire i alte module func ionale adiionale (dac este cazul).

Unitatea central

La automatele programabile mici, unitatea central  (cu par ile ei) i module

de intrare/ieire se gsesc într-o singur  carcas aprând ca o unitate compact . În
cazul automatelor mai mari doar procesorul i memoria se gsesc în aceeai unitate,
sursa de alimentare i modulele de intrare/ie ire formând entiti separate.

8
 Procesorul reprezint “creierul” fiecrui calculator  i ‘tie’ ce are de facut
 prin intermediul unor programe. Caracteristicile care ne spun cele mai multe lucruri
despre un microprocesor sunt viteza (cu ajutorul c reia ne putem da seama cât de
rapid execut instruciuni) i mrimea datelor care sunt manipulate (8, 16, 32 de
 bii). Pe baza acestor date pot fi clasificate i microprocesoarele care sunt
componente ale unit ii centrale. Astfel:
 în cazul automatelor mici acestea au viteze în jur de 4 MHz i sunt pe 8 bi i;
 în cazul automatelor medii viteza ajunge la 10 MHz i sunt pe 16 bi i;
 în cazul automatelor complexe viteza e în jur de 50 Mhz i sunt pe 32 de bi i.

Memoria poate fi împ r it i ea în dou  entiti: memoria fix i cea

volatil. Cea fix este memoria care este înscris  de c tre productorul automatului
în timp ce memoria volatil  este cea în care sunt înscrise programele utilizatorului.
Tipurile de memorie fix  i volatile care pot fi întâlnite în cazul automatelor 
  programabile sunt urmtoarele: ROM, RAM, PROM, EPROM, EEPROM si
 NOVRAM. Este evident c dependent de mrimea memoriei pot fi conduse procese
mai complexe sau mai simple.

Blocurile în care este împ r it în mod obinuit o memorie sunt:

 memoria utilizator: destinat  programelor scrise de c tre utilizator;
 imaginea intr rilor procesului : memoreaza datele care vin din proces;
 imaginea ieirilor procesului: memoreaza datele care pleac  spre proces;
 starea timerelor;
 starea numr toarelor;
 date numerice;
 alte funcii.

Modulele de intrare/ieire. Un modul de intrare/ie ire are 4, 8, 12,16 sau

32 de canale. În cazul canalelor de intrare semnalele sunt primite de la butoane,
senzori în timp ce în cazul celor de ie ire acestea sunt trimise c tre diverse elemente

9
de execuie. Semnalele care intr  sau care ies sunt semnalate printr-o scanare la
fiecare apelare a programului ciclu care ruleaza pe automatul programabil.

Figura 1.2. Sursa de alimentare, unitatea central  i modulele de intrare/ie ire

10
2. Prezentarea modulului PLC de simulare a aplica iei

Figura. 2.1. Ansamblu PLC cu toate componentele aferente

11
Sursa de alimentare

Sursa de alimentare ofer  24V DC necesare celorlalte module. M rimea

sursei depinde, printre altele de num rul modulelor.

Exist o conexiune primar  pentru 230/130V AC i o ieire secundar  pentru

24V DC la modulele surs  de alimentare. Se g sete de asemenea un switch on/off 
i un switch de selec ie pentru 230/130V AC.

CPU (Central Processor Unit)

12
 Exist un microprocesor în CPU care controleaz  ieirile în baza intr rilor i
a programului.
CPU face aceasta lucrând în 3 pai:
1. CPU verific statusul intr rilor (dac sunt high sau low).
2. CPU se uit în program.
3. CPU controleaz ieirile. Acest lucru e f cut prin trimiterea unui semnal la
modulul de ie ire astfel încât statusul modulului de ie ire devine fie high, fie low.
Se pot observa de asemenea un switch, LEDuri, cardul de memorie i
conexiunile pentru programarea echipamentului i sursa de 24V DC pe CPU.
Programul începe din nou dup  al treilea pas.

Switchul CPUului

Switch-ul este folosit pentru a seta CPU în modul (RUN) sau off (STOP) .
Poate fi folosit i pentru a reseta memoria. (MRES)

13
LEDuri pe CPU

LEDurile prezint starea de operare i erorile în CPU:

SF: Eroare hardware sau software. SF vine de la System Fault.

DC5V: Exist tensiune de 5V. Tensiunea de 5Vol i este folosit  pentru a alimenta
componentele electronice din CPU i modulele de intrare i de ieire (via BUS).
FRCE: FRCE vine de la Forced. Acest LED galben arat  c o intrare sau o ie ire a
fost fortat s aib o stare particular . Aceast stare poate fi dat numai de ctre
 programatorul care lucreaz  cu PLC-ul.

14
RUN: Când acest LED este aprins, CPU lucreaz  prin intermediul programului
(modul run). Când LEDul pâlpâie cu o frecven  de 2 Hz (de dou  ori pe secund),
CPU este în modul de pornire. Dac  LEDul pâlpâie cu o frecven  de 0.5 Hz ( o
data la dou secunde), CPU este în pauz .

STOP: Când acest LED este aprins, CPU este în modul STOP, pauz , sau de
  pornire. Dac LEDul pâlpâie cu o frecven  de 2 Hz (2x pe secund ), CPU se
reseteaz. Dac LEDul pâlpâie cu o frecven  de 0.5 Hz (1x la 2 secunde) CPU
necesit resetare.

Cardul de memorie

Un program poate fi scris i salvat pe cardul de memorie (MMC micro).

Configuraiile i alte date (de exemplu, istoricul sau rapoartele de erori) pot fi de
asemenea salvate pe card.

Cardul de memorie este o memorie non-volatil , aceasta însemnând c  la

scoaterea de sub tensiune, datele vor ramane salvate pe card. Pentru a scoate cardul
din modul, trebuie ap sat butonul albastru.
Atenie:
MMC-ul se va pune sau scoate din CPU numai când este deconectat de la
tensiune.

15
Conectarea echipamentului de programare

Echipamentul de programare, un PC sau un laptop, poate fi conectat la CPU.

Acesta poate fi folosit pentru a scrie sau a schimba un program în cardul de
memorie.

Sunt necesare cabluri cu adaptoare. Acestea difer , în funcie de tipul

CPUului.

16
 Asamblarea PLCului

Acum c tim cum funcioneaz modulele, vom vedea cum pot fi combinate
 pentru a forma un PLC complet.

Sursa de alimentare este plasat  pe prima in.

Un modul este fixat pe in mai întâi prin atârnarea p r ii superioare peste
in, apsând în jos i apoi fixând urubul dedesubt.
CPU-ul este poziionat urmtorul, lâng  sursa de alimentare.
Se fixeaz conexiunea magistralei în spate înaintea pozi ionarii CPU-ului. Aceast 
conexiune este utilizat  pentru a transfera datele de la CPU la modulele I/O.

17
 Conectm CPU-ul i sursa de alimentare folosind conectorul. Acest conector 
alimenteaz CPU-ul cu 24V DC.

18
 Modulele de intrare sunt de obicei plasate imediat lâng  CPU, dup cum
urmeaz: conectm magistrala în spatele modulelor mai întâi. Pozi ionm primul
modul de intrare lâng  CPU astfel încât se conecteaz  la magistrala de la CPU.

Toate modulele de intrare care urmeaz  sunt poziionate unul lâng  cellalt,
astfel încât fiecare s  fie conectate la conexiunea cu magistrala CPU-lui.
Ordinea general a poziionrii modulelor este cum urmeaz :
- PS-CPU-DI-DO-AI-AO

Cablarea

Modulul de alimentare este conectat la 230 V.

Conectm cablurile necesare semnalelor de intrare i de ieire ale modulelor 

19
I/O la ieirile de 24 V r mase. O surs de alimentare extern poate fi de asemenea
utilizat  pentru aceasta.
De obicei se folose te un cablu alb pentru M (-) i unul rou pentru L (+).

Exist un conector pe modulele I/O. Acesta poate fi scos prin strângerea

resortului de deasupra i tragerea conectorului în afar .

20
 Conectorul este fixat cu o urubelni în mijloc la modulele cu 32 de intr ri
sau ieiri. Cablurile sunt conectate prin ap sarea cu o urubelni mic.

Se apas cablul în gaur , care se va fixa în acel loc când se extrage

urubelnia.

21
 Conexiunile pentru senzori i actuatori sunt prezentate pe partea interioar  a
uiei modulelor I/O.

22
 Modulele analogice convertesc semnalele analogice de la intrare în semnale
digitale, astfel încât CPU s  le poat procesa. Semnalele digitale pe care CPU le
transmite apoi sunt convertite în cadrul modulelor analogice înapoi în semnale
analogice pentru ie ire.

Fig. 2.2. a) Semnal analogic; b) Semnal digital

23
 Diferena dintre un modul digital i unul analogic este c  un modul digital
 poate citi i transmite 0 sau 1. Aceasta în contrast cu un modul analogic care poate
transmite i citi numai semnale analogice.
De asemenea, nu exist LEDuri de stare pe modulele analogice. Dac  dorim
s verificm intr rile i ieirile analogice, aceasta se face fie prin intermediul
 programului, fie cu un aparat de masur .
Exist trei tipuri de module analogice:
 Module de Intrare (AI – Analog Input)
 Module de Ieire (AO – Analog Output)
 Combinaie de module de Intrare i Ieire (AI/AO)
Fiecare tip este disponibil în mai multe versiuni. Fiecare versiune are o
manier  diferit de a trata intr rile i ieirile.

a) b) c)
Fig. 2.3. a) Intr ri analogice; b) Ie iri analogice; c) Intr ri/ieiri analogice

24
  Numai senzorii care lucreaz  cu semnale variabile (analogice) (de exemplu o
rezisten termosensibil  cum ar fi PT100) pot fi conecta i la modulele cu intr ri
analogice.

Fig. 2.4. Senzorul PT100

Doar actuatoarele care lucreaz exclusiv cu semnale variabile ( de exemplu,

un regulator de frecven ) pot fi conectate la modulele de ie ire.

Fig. 2.5. Modul ie iri analogice

25
 Fig. 2.6. Aranjament PLC cu Regulator de frecven 

Senzorii analogici pot fi împ r ii în sisteme de msurare cu 2-fire (Pasive) i

cu 4-fire (Active).
Un sistem de msurare cu 2-fire se alimenteaz via celor 2 fire prin care
semnalul analogic merge la PLC. Alimentarea se face de la PLC.
Un sistem de m surare cu 4-fire se alimenteaz  via 2 fire, iar semnalul
analogic care merge la PLC via alte 2 fire. Alimentarea se poate face direct de la
PLC, dar aceasta nu este un necesar. Poate exista de asemenea o surs  de alimentare
extern.
Sistemul de msurare cu 2-fire are ca limitare faptul c  numai un semnal în
curent poate fi transmis la PLC, de exemplu 0...20mA sau 4...20mA.
Sistemul de msurare cu 4-fire poate trimite ambele semnale în curent i
tensiune la PLC, de exemplu 0...20mA, 4...20mA, 0...5V sau 0...10V.

26
 Fig. 2.7. Sistem de m surare pasiv

Fig. 2.8. Sistem de m surare activ

Înainte de a fi montate pe in, la unele module cu intr ri analogice trebuie

setai parametrii hardware.

27
 Setrile pentru tensiune, curent, rezisten  sau temperatur  sunt f cute pe
 partea lateral  a modulului.

Fig. 2.9. Setarea parametrilor hardware

28
 Urmtoarele module analogice sunt utilizate în acest modul:
- SM331 AI 8x 13 bits
- SM332 AO 2x 12 bits

Modulul analog de intrare

SM331 AI 8x 13 bits are 8 canale de intrare.

Fiecare canal de intrare const  din:
- U+ (intrare în tensiune)
- I+ (intrare în curent)
- S- (minusul pentru senzori pasivi)
- M+ (pinul de alimentare pentru m sur ri pasive i plusul pentru termocuple)
- M- (pinul de minus).

29
Modulul analog de ieire

SM332 AO 2x 12 bits are 2 canale de ie ire.

Fiecare canal const din:
- QI / QV (ie ire comun pentru -20 la 20 mA sau -10 la 10V)
- S+ (plusul senzorului)
- S- (minusul senzorului)
- Mana (masa analogic)

 Not
Când actuatorul este departe în câmp i au loc pierderi în tensiune, ie irile
S+ i S- pot fi folosite pentru a compensa aceast  pierdere. În acest caz trebuie ca
aceste dou ieiri s fie conectate împreuna cu QV i împamântarea la actuator.

30
 Pentru toate modulele analogice, cu excep ia celor combinate de tipul SM334
AI 4x / AO 2x 8 / 8 bi i, parametrii trebuie seta i software în programul Step 7
SIMATIC Manager în ordine pentru a selecta semnalele dorite i intervalele pentru
intr ri i ieiri.

Fig. 2.10. Setarea parametrilor software

31
3. Moduri de programare ale automatelor programabile

3.1. Programarea folosind diagrame ladder 

Programarea folosind diagrame ladder a aparut în cazul automatelor 

 programabile datorit necesitii de a exista un mod facil de programare care s 
  permita realizarea de aplicaii f r  a fi nevoie de cuno tine complexe de
  programare. Diagramele ladder sunt preluate din electrotehnic i ‘motenesc’
anumite denumiri i reprezentri caracteristice acesteia. Elementele de baz  sunt, în
cazul diagramelor ladder, contactele i bobinele.
Contactele. Sunt cunoscute ca intr ri. Fiecare intrare a unui modul de intr ri
este recunoscut de c tre unitatea central  în cazul folosirii diagramelor ladder ca un
contact. Adresele prin care putem face deosebirea între diverse intr ri pot fi notate
cu I,E sau alt liter . În continuare vom considera modelul care e mai familiar  i
limbii române:
I. Datorit faptului c aceste contacte sunt valori binare, putând fi deschise
sau închise, ele sunt grupate în octe i sau cuvinte astfel ca pentru recunoa terea lor 
sunt folosite dou  cifre. Prima reprezint numrul octetului iar cea de-a doua
numrul bitului din octet. Ca i în lumea real, contactele pot fi normal deschise sau
normal închise ca i cele din figura 3.1.
Prin aranjarea contactelor în serie sau în paralel pot fi realizate opera ii
logice asupra st rii semnalelor. Cele normal deschise sunt testate pentru valoarea
‘1’ a semnalului respectiv iar cele normal închise pentru valoarea ‘0’. În al treilea
caz sunt reprezentate contacte care nu sunt doar citite, asupra lor se execut  i
anumite modificri / reini ializri.

32
 Figura 3.1. Tipuri de contacte

Figura 3.2. Tipuri de bobine

Bobinele Acestea sunt de fapt ie irile dinspre automat spre proces. Ca i

 .

notaie cea mai utilizat  este folosind litera Q. Din aceleai motive ca i în cazul

33
contactelor sunt folosite dou  cifre pentru notarea unei anumite ie iri. În cazul
 bobinelor simple, bitul de la adresa bobinei este setat doar dac  rezultatul este 1 în
timp ce în cazul apari iei de litere sau simboluri apare o func ionare adiional (salt
într-un anume loc în program, controlul timerului, func ii de numrare).
Bobinele i contactele sunt elementele de baz  în cadrul acestui tip de
 programare. Bazat pe acestea pot fi construite i altele cum ar fi bistabilele RS sau
SR care înlocuiesc anumite funcii logice:

Figura 3.3 Tipurile de bistabile SR  i RS

În exemplul ilustrat de figura 3.3 putem considera cazul în care avem o

instala ie cu dou butoane: unul pentru pornire i unul pentru oprire. Ac ionarea
acestora conduce la aprinderea sau stingerea unui led care avertizeaz  asupra
faptului c instalaia este în stare de func ionare sau este oprit . Problema putea fi
rezolvat doar cu ajutorul contactelor, prin dispunerea acestora în retea dar prin
folosirea unui bistabil de tip SR sau RS se ajunge la o solu ie mai eleganta.

3.2. Programarea folosind lista de instruc   iuni 

Programarea de acest tip presupune cuno tine bune de programare fiind

foarte apropiat de programarea în limbaj de asamblare. Este cunoscut  sub
denumirea de programare în STL (statement list) i folosete un set de instruc iuni

34
cu ajutorul crora se pot scrie programe. Cunoa terea modului de programare STL
 pentru un anumit tip de automat nu prezint  o piedic pentru realizarea de aplica ii
folosind alte tipuri de automate datorit  faptului c exist doar o notaie diferit.
Adresele intr rilor  i ieirilor sunt notate la fel ca în cazul diagramelor ladder cu
  posibilitatea utilizrii de notaii echivalente care s fie mai sugestive în cazul
depanrii sau complet rii programelor dezvoltate. În continuare vom lua în
considerare setul de instruc iuni folosit în cazul limbajului STEP 7 dezvoltat pentru
automatele programabile din clasa SIMATIC. Pentru exemplificare vom lua în
considerare doar câteva dintre acestea pentru a putea face o paralel  între cele dou
moduri de programare prezentate:
 A – realizeaz un ‘i’ logic (prescurtare de la and);
 AN – realizeaz un ‘i’ logic cu variabila negat ;
 O -- reprezint un ‘sau logic’;
 ON – reprezint un ‘sau logic’ cu variabila negat ;
 X – realizeaz un ‘sau exclusiv’ .
Pentru o ilustrare mai bun  a modului de programare vom face o paralel 
între exemplele prezentate pentru cazul diagramelor ladder  i programele
corespunztoare în limbajul STL:

35
3.3. Alte moduri de programare utilizate în cazul automatelor 
 programabile

Pe lâng cele 2 moduri utilizate în principal pentru programarea automatelor 

 programabile mai sunt folosite i altele printre care se remarc  urmtoarele dou:
 Utilizarea ‘function charts’ – se refer  la scrierea programelor pornind de la
diagramele de funcionare ale acestora numite diagrame de st ri. Astfel,
fiecare stare are caracteristic anumite ie iri iar între st ri se execut tranziiile
în momentul apari iei anumitor intr ri. Modul acesta de programare este
oferit doar de anumite firme i este mult mai facil în cazul aplica iilor care
 presupun o rezolvare rapid , far  intervenia unui programator specializat, în
acest caz fiind mai util  o persoan care cunoate foarte bine procesul, a
semnalelor care trebuie s  vin din proces i respectiv a modului de r spuns
al acestuia. Datorit  faptului c este un mod special de programare în general
este livrat separat de pachetul principal de software furnizat pentru un anumit
automat programabil (bineîn eles numai dac firma productoare a prevzut
o astfel de posibilitate);
 Utilizarea ‘function block diagram’ – este foarte apropiat  de cazul
diagramelor ladder, programele fiind ob inute prin conectarea mai multor 
cutii de simboluri. Bobinele sunt înlocuite în acest caz prin cutii simple.
Principalele elemente sunt cele prezentate în figura urm toare:

Figura 3.4. Simboluri pentru programarea în FBD

36
4. Timere. Programarea folosind timere

Dispozitivele cele mai utilizate dup  contacte i bobine, în cazul program rii
folosind diagrame ladder, sunt timerele. Bineîn eles c nu se schimb situaia nici în
cazul altor variante de programare folosirea acestora fiind foarte important  pentru
 programele de conducere cu automate programabile. Memoria limiteaz  numrul de
timere care poate fi folosit de c tre un automat programabil.
Tipurile de aplica ii care impun folosirea timerelor sunt destul de diverse i
constau în necesitatea trecerii unui interval de timp pentru a fi schimbate anumite
ieiri ale automatului.
Programarea unui timer este dat  în figura urmtoare:

Figura 4.1. Programarea unui timer de tipul on delay.

Datele care apar în figur  sunt:

 Intrarea de set – este pornit timerul- S;
 Valoarea care este încarcat în timer : TV;
 Intrarea de reset – oprire timer – R;
 Ieiri.
În funcie de tipul de timer ob inem diverse variante pentru interpretarea
semnalelor de la intr ri i activarea ie irii.
În cadrul mediului de programare Step 7 sunt folosite urm toarele tipuri de
timere:

37
 On Delay: dac  intrarea S trece pe 0 înainte de epuizarea timpului,
funcionarea timerului este întrerupt . Intrarea de reset (R) permite resetarea
timerului i a bazei de timp. Valoarea scris  în timer la un moment dat poate
fi citit în cele dou formate disponibile (binary i BCD). Funcionarea este
caracterizat de diagrama urmtoare (în care t reprezint  timpul presetat).
Timerul este prezentat în figura 4.2.;

Figura 4.2. Diagrama de func ionare a unui timer on delay

 Stored On Delay. Aceea i funcionare ca i la timerul on delay cu deosebirea

c în acest caz timerul î i continu decrementarea i la trecerea pe 0 a intr rii
de set. Practic acesta r mâne pornit la un impuls de 1 pe intrarea de set
nefiind obligatoriu ca aceast  intrare s fie tot timpul activ . Dac îns
intrarea de set trece din nou pe 1, adic  are loc o varia ie de tipul S = 1 - 0 -
1, timerul va începe decrementarea de la valoarea de presetare. Diagrama de
funcionare este prezentat  în figura 4.3. iar reprezentarea acestuia în figura
4.4. a;

Figura 4.3. Diagrama de func ionare a unui timer stored on delay

38
 Figura 4.4. Reprezentarea timerelor stored on delay (a),off delay (b),
 pulse(c) i extended pulse(d)

 Off Delay. Timerul este pornit în momentul în care detecteaz  la intrarea de

set o valoare de 0. În cazul în care intrarea de set trece din 0 în 1 în timp ce
timerul este pornit acesta se va opri iar la urmatoarea re-setare va fi pornit
din nou de la început. Func ionarea este asemntoare cu cea de la timerul on
delay cu deosebirea c  în acest caz func ionarea se bazeaz pe valori de 0
(front coborâtor) i nu valori de 1. Diagrama de func ionare în acest caz este
dat în figura 4.5. iar reprezentarea
reprezen tarea timerului în figura 4.4. b;

Figura 4.5. Diagrama de func ionare a unui timer off delay

 Pulse. Pornirea timerului se realizeaz  când este detectat  o trecere din 0 în 1

la intrarea S. Ie irea timerului este pe 1 în acest caz. Aceasta î i schimb
valoarea i trece în 0 dac  expir  timpul înscris în timer, intrarea de set trece
înapoi pe 0 sau apare un semnal de reset (R=1). Diagrama de func ionare

39
  pentru timer este prezentat  în figura 4.6 iar reprezentarea acestuia este dat 
în figura 4.4 c;

Figura 4.6. Diagrama de func ionare a unui timer pulse

 Extended pulse. Timerul este pornit daca intrarea S este setat  (trece pe 1).
Ieirea Q este setat  i ea pe 1. În acest caz ie irea Q ramâne pe 1 i dac
intrarea S trece înapoi pe 0 dar dac  vom avea succesiunea 1 – 0 – 1 la
intrarea S timerul va fi repornit. Ie irea Q este resetat dac expir  timpul sau
dac este activat semnalul de reset. Diagrama de func ionare o regsim în
figura 3.8 iar reprezentarea timerului în figura 3.5 d.

Figura 4.7. Diagrama de func ionare a unui timer extended pulse

Unul dintre avantajele majore în folosirea timerelor în cadrul automatelor 

 programabile îl constituie faptul c  timpul care este înscris în ele poate fi o variabil 
de programare sau o valoare fix  de timp. Un alt avantaj îl constituie faptul c 
intervalul de timp este foarte precis datorit  utiliz rii unei tehnologii adecvate.

40
5. Numrtoare. Programarea numrtoarelor

 Numr toarele utilizate de c tre automatele programabile au aceea i

funcionare ca i cele cunoscute (integrate). Controlul aplica iilor care utilizeaz 
numr toare poate fi realizat prin incrementarea pân  la o anumit valoare dup
care cauzeaz apariia unui eveniment sau provoac  apariia evenimentului pân 
când numr torul atinge valoarea presetat .
Un numr tor este setat sau resetat în func ie de semnalele prezente la
intr rile sale. Frecven a de numrare depinde de timpul de procesare al programului.
 Numrarea se poate face cresc tor prin aplicarea unui impuls pe intrarea respectiv 
sau în sens descresc tor pentru intrarea de ‘count down’. Diferen a între
numr toare const în tipul de num rare care poate fi efectuat : în sens cresc tor 
(CU), în sens descresc tor (CD) i în ambele sensuri (CUD).
 Numr torul prezent în aplica ia din figura 4.2. este unul care însumeaz 
ambele tipuri de num rare. Prin activarea intr rii I0.2 este setat, adic  este înscris 
valoarea 20 dat  de formatul C#20, iar prin activarea intr rii I0.3 este resetat 
aceast valoare urmând s fie tears. Pentru incrementare este folosit intrarea I 0.0
iar pentru decrementare intrarea I 0.1. Valoarea care se g seste în numr tor poate fi
citit prin folosirea variabilei de memorie C1 sau direct pe cele dou  ieiri în
valoare binar  sau în cod BCD. Ie irea Q 0.0 este 1 dac  valoarea înscris în
numr tor este diferit  de 0 i în caz contrar ieirea Q 0.0 este 0.

41
 Figura 5.1. Programarea unui num r tor de tipul CUD.
Codul scris în limbaj STL echivalent pentru diagrama ladder prezentat  în
figura 5.1. este urmtorul:
A I 0.0
CU C 1
A I 0.1
CD C 1
A I 0.2
L C#20
S C 1
A I 0.3
R C 1
A C 1
= Q 0.0

Celelalte dou tipuri de numr toare întâlnite la automatele din familia

Simatic sunt redate în figura 5.2 i reprezint de fapt doar p r i ale celui de tip CUD
 prezentat, permiând doar opera ia de incrementare sau decrementare. Sunt folosite
în cazul în care nu exist  decât operaii de acest tip pentru a evita o func ionare
eronat a întregului sistem de conducere.

a) b)
Figura 5.2. Numr toarele de tip CU(a) i CD(b) care pot fi
utilizate la automatele din familia Simatic

42
  Numr toarele au o zona rezervat  în memoria unit ii centrale. Pentru
fiecare adres a unui numr tor este rezervat un cuvânt de 16 bi i. Capacitatea
unitii centrale este de 256 de astfel de num r toare. Biii cuprini între 0 i 9
conin valoarea care este înc rcat în numr tor. Limitele între care poate fi
cuprins aceast valoare sunt cuprinse între 0 i 999.

Figura 5.3. Înscrierea unei valori într-un num r tor 

În figura 5.3 putem observa modul în care se transform  valoarea înscris în

numr tor de la aplicarea ei la intrarea dat  de codul C#127 în acest caz i
transformarea binar  a acesteia datorat folosirii doar a celor 10 bi i.
Instruciunile mai importante care sunt folosite în cazul scrierii programelor 
folosind STL sunt urm toarele:
 L – încarc valoarea numr torului;
 LC - încarc valoarea numr torului în format BCD;
 R - reseteaz numr torul;
 S – încarc numr torul cu valoarea presetat ;
 CU - incrementeaz valoarea numr torului;
 CD – decrementeaz valoarea numr torului.

43
6. Func ii aritmetice la automatele programabile

Automatele programabile de clas  medie i mai complex sunt prevzute cu

funcii aritmetice. Principalele func ii utilizate în programare sunt: adunarea,
scderea, înmulirea, împr irea i r dcina ptrat.
 Adunarea i scderea. Pot fi aplicate mai multor tipuri de operanzi i
 presupun efectuarea opera iilor de scdere i adunare asupra operanzilor respectivi.
În figura 6.1. am reprezentat blocurile cu care se lucreaz  în programarea ladder (în
cazul automatelor din familia Simatic) pentru operanzi de tip întreg (a) i real (b).

Figura 6.1. Blocurile folosite pentru adunare cu operanzi reali i întregi

Figura 6.2. Exemplu de adunare a doi operanzi

În figura 6.2 este prezentat un model de adunare a doi operanzi. Ace tia sunt
reprezentai de MW0 i MW2 la intr rile IN1 i IN2. Rezultatul adun rii este
  prezent la ieirea OUT reprezentat de MW12. Fiecare adunare a doi operanzi se
realizeaz atâta timp cât intrarea de enable (EN) (I0.1 în figur ) are valoarea „1”
logic. Iar în cazul în care avem o dep ire aceasta este subliniat  de ieirea EN0.

44
 Pentru operaia de scdere obinem o reprezentare de acelai tip cu diferen a
c reprezentarea poart alt nume (SUB_I pentru cazul sc derii a doi întregi) iar 
operaia este dat de: OUT=IN2-IN1 restul pinilor având aceea i semnificaie,
existând posibilitatea efectu rii operaiei asupra mai multor tipuri de operanzi.
Înmul irea i împr irea. În cazul operaiilor de înmul ire i împr ire
 blocurile sunt asem ntoare diferind doar opera iile care se realizeaz. În figura 6.3.
  putem observa reprezentrile în programarea bazat  pe diagrame ladder pentru
operaiile de înmulire i împr ire pentru întregi(a) i numere reale(b).

Figura 6.3. Reprezentarea opera iilor de înmulire i împr ire pentru

întregi (a) i numere reale (b)

Operanzii sunt aceia i diferind doar opera ia care se realizeaz între ei.
Ceilali pini au aceea i semnificaie de validare(EN), rezultat(OUT) sau indicator 
depsire(ENO). Exemplificarea pentru realizarea unei anumite opera ii este facut
în figura 6.4. în cazul înmul irii a doi întregi:

Figura 6.4. Înmul irea a doi operanzi

Compararea. Automatele de capacitate medie i complex au prevzute

funcii de comparare a datelor care sunt vehiculate. Numerele sunt comparate intern
întro variant similar  cu cea de la microprocesoare. Datele care pot fi comparate
sunt de diverse tipuri pornind de la num rul înscris într-un contor vis-a-vis de o dat 

45
fix sau compararea a dou  date de intrare la un anumit interval de timp. Func iile
de comparare care apar în general la automatele programabile sunt urm toarele:
 egal – cele dou  numare au valori egale;
 inegal (diferit) - cele dou  numere sunt de valori diferite;
 mai mare sau egal - primul operand în raport cu cel de-al doilea;
 mai mic – primul num r este strict mai mic decât al doilea;
 mai mare – primul operand este mai mare decât al doilea;
 mai mic sau egal – primul operand este mai mic sau egal în raport cu al
doilea.
Cazurile prezentate sunt ilustrate în figura 6.5. pentru programarea utilizând
diagrame ladder din cadrul limbajului Step 7 iar identificarea fiec rei operaii se
 poate face pe baza operatorilor înscri i pe ele.

Figura 6.5. Cazurile de comparatoare a dou  numere întregi

În figur  sunt prezentate doar comparatoare a dou  numere întregi. În

general, în programarea automatelor, exist  comparatoare pentru diverse tipuri de
date (real).

Figura 6.6. Compararea a doi întregi folosind diagrame ladder 

46
Detec ia fronturilor

În partea dreapt se observ un catalog cu toate

tipurile de func ii care pot fi folosite în programul
PLC.
Vom trata urmtoarele dou funcii:
Positive RLO Edge Detection instruction --(P)--
i
Negative RLO Edge Detection instruction --(N)--
Adic instruciunile de detec ie a vârfului
rezultatului operaiei logice pe front pozitiv sau
negativ.
Aceste blocuri detecteaz  când are loc o
schimbare de stare din 0 în 1 sau din 1 în 0. Când
aceast schimbare are loc, aceste blocuri transmit un
  puls cu o lungime de 1 ciclu de timp al PLC-ului.
Blocurile au nevoie de o loca ie de memorie în care s 
memoreze în care stare era semnalul de intrare înainte
de a se produce o schimbare, comparându-l cu starea
actual de la intrare.

47
 Adresa
memoriei

Intrare Ie ire

Semnal
intrare

Funcia P

Durata de ciclu a
PLC-ului

Adresa
memoriei

Intrare Ie ire

Semnal
intrare

Funcia N

Durata de ciclu a
PLC-ului

48
7. Descrierea aplica iei

La intrarea într-o parcare cu maxim 10 locuri se afl o poart de acces.

Poarta de acces trebuie s  funcioneze în concordan cu urmtoarele cerine.

Control
I0.0 S1: Bucl detecie 1 (detecteaz mainile care intr  în parcare)
I0.1 S2: Bucl detecie 2 (detecteaz mainile care ies din parcare)
I0.2 S3: Senzor 1 poarta este închis
I0.3 S4: Senzor 2 poarta este deschis
I0.4 S5: Senzor presiune
I0.5 S6: Celula fotoelectric 

Monitorizare
Q0.0 H1: Motorul deschide poarta
Q0.1 H2: Poarta este deschis 
Q0.2 H3: Motorul închide poarta
Q0.3 H4: Poarta este închis 
Q0.4 H5: Far intermitent
Q0.5 H6: Locuri parcare pline
Q0.6 H7: Locuri parcare libere
PQW288 Display 1 Numrul de masini

A) Cu ajutorul buclelor de detec ie S1 i S2  poarta trebuie s se deschid, iar  H1

trebuie s se activeze.

B) Cu ajutorul buclei de detec ie 1 (S1), mainile care vin, iar cu ajutorul buclei de
detecie 2 (S2), mainile care pleac  sunt numrate. Acest lucru îl facem cu ajutorul
deteciei fronturilor pozitive i negative.

49
C) Dac poarta este deschis  la maxim (S4) motorul se opre te , H1 trebuie s se
dezactiveze i H2 trebuie s se activeze.

D) Poarta trebuie s  se închid automat dup 5 secunde când: - O ma in este

numrat cresctor/descresc tor Sau – Când nici o ma in nu st pe una din buclele
de detecie când poarta este deschis . Când poarta se închide, H2 trebuie s se
dezactiveze i H3 s se activeze.

E) Dac, în timp ce poarta se închide, senzorul de presiune S5 sau celula

fotoelectric S6 sunt activate, poarta trebuie s  se deschid complet i s se închid
automat dup 5 secunde dup ce ambii senzori nu mai sunt activi. Aceasta este o
masur  de precauie.

F) Dac poarta este complet închis  (S3) motorul se opre te, H3 trebuie s se
dezactiveze i H4 trebuie s se activeze.

G) Când sunt 9 ma ini sau mai puine în parcare, H7 trebuie sa fie activat. Când
sunt 10 ma ini în parcare H6 trebuie s se activeze i H7 s se dezactiveze.

H) Dac sunt 10 ma ini pe locurile de parcare, poarta nu ar trebui s  se mai

deschid pentru mainile care vin (S1).

I) În timpul închiderii i deschiderii por ii, becul intermitent H5 trebuie s clipeasc 

cu o frecven de 2 Hz pân  când poarta este complet deschis  sau închis.

J) Când poarta este deschis /închis, numrul mainilor care sunt pe locurile de
 parcare trebuie afiat pe display 1. 1 main = 1 V. (Valoarea afiat poate avea o
mic deviaie care provine din conversia de semnal digital în analog.)

50
 Schema de func ionare

Reprezentare cu intrrii ieiri

51
8.Step 7 SIMATIC Manager

8.1. Instalarea Step 7  SIMATIC Manager 

Sunt posibile dou  metode de instalare a programului Step 7 SIMATIC
Manager.
1. Folosind CD-ROM i o dischet 
Sau:
2. Folosind HUB + USB stick înglobate în module practice.

Fig. 8.1. Cele dou metode de instalare

8.2. Pornirea Step 7  SIMATIC Manager 

Odat ce instalarea programului s-a terminat, se d  dublu click pe iconi a
“SIMATIC Manager” de pe desktop pentru a porni programul.
Dac acest link rapid nu este prezent pe desktop, vom da search pentru a-l
cuta.

52
 Proiect
Odat ajuni în program, se va deschide fereastra “Step 7 Wizard: New
Project”.
Trebuie s închidem fereastra, deoarece CPU-ul folosit în modulul practic nu
 poate fi selectat prin acest wizard. Fereastra o închidem folosind “Cancel” i crem
un proiect nou.
Când se creeaza un proiect nou, apare o fereastr  în care trebuie introdus
numele proiectului. Aceasta se închide ap sând “OK”.

53
 Va aprea acum o fereastr  cu o iconi proiect i o iconi “MPI”. Putem
crea o reea cu MPI la care putem conecta panourile de control, echipamente de
control, etc.
Trebuie s adugm seria PLC-ului cu care lucr m (în cazul nostru, seria
300). Click dreapta în fereastra proiectului i selectm "Insert New Object" =>
"SIMATIC 300 Station".
Dac am selectat seria corect  a PLC-ului se va observa o iconi “SIMATIC
300” în fereastra proiectului.

54
Configurarea Hardware (Hardware Configuration)
Acum dm dublu click pe "SIMATIC 300" => "Hardware" pentru a deschide
fereastra de configurare hardware.

Dm click dreapta în unul din cele dou  câmpuri goale apoi în meniul "Insert
Object".
Apare acum o mic fereastr . Dm click pe "SIMATIC 300" => "RACK-
300"=> "Rail". Va aprea o list cu numere.

55
 Acum construim partea hardware în concordan  cu modulul. Gsim aceste
 pr i coninute de “SIMATIC 300” din partea dreapt  a ecranului în catalog.
Trebuie s fim siguri c modulele de intrare – ie ire s fie coninute de “SM-300”.

 Not
Atunci când este selectat CPU-ul, va fi deschis  o fereastr  cu setri care sunt
necesare numai pentru Profinet. Închidem aceast  fereastr  apsând “OK”.

56
 Dupa ce am selectat modulele de intrare i ieire se observ  c intr rile i
ieirile sunt adresate automat.

57
8.3 Programarea
Acum, configuraia trebuie înc rcat în CPU. Dm click pe “Download”. O
fereastr  se va deschide în care putem trimite configura ia la CPU-ul selectat.
Închidem aceast fereastr  apsând “OK”. Se va vedea alt  fereastr . Închidem
aceast fereastr  de asemenea prin ap sarea “OK”.
În acest moment putem salva configura ia hardware dând click pe "Save and
compile" i închidem fereastra.

58
 Deschidem fereastra programului dând dublu click pe "CPU 315-2 PN/DP"
=> "S7 Program" => "Blocks" => "OB1".
Vedem acum fereastra “Properties-Organization Block”. Set m limbajul de
 programare în LAD.
Apoi dm click pe “OK”.

59
Programarea simbolic

În tabelul de simboluri, atribuim nume simbolice i tipul de date tuturor 

adreselor absolute c rora ne vom adresa mai târziu în program; de exemplu pentru
intrarea I 0.1 numele simbolic Detectie_1. Aceste nume se aplic  tututor pr ilor din
 program i sunt cunoscute ca variabile globale.
 Navig m în fereastra proiectului “example project” pân  ajungem la S7
Program(1) i dm dublu click pe Symbols pentru a deschide.
Aici completm cu numele Simbolului, Adresa, Tipul de date (care este
introdus automat în func ie de adresa) i Comentariul.

60
8.4. Monitorizarea

Se pot vedea strile intr rilor  i ieirilor folosind func ia monitor.

Vor aprea odat cu activarea acestei func ii csue coninând valorile
curente în dreptul intr rilor  i ieirilor. Valorile se actualizeaz  în timp real.

61
Afiarea valorilor este setat  pe automat. Ea poate fi de asemenea setat  manual.
Dm click dreapta în re ea i selectm "Representation" => "Decimal" pentru a afi a
valorile ca decimale.

62
 PIW (Peripheral Input Word) este folosit s  activeze adresele canalelor 
de intrare. De exemplu, folosim I0.0 s  activm intrarea. Instruciunea PIW 272
activeaz adresa 272 a canalului de intrare 0.
272 este adresa de început a modulului i este salvat  în configuraia
hardware. Canalul de intrare 0 începe deci la adresa de intrare 272.

PQW (Peripheral Output  Word) este folosit doar s  activeze adresele

canalelor de ieire. De exemplu, pentru semnale digitale se poate folosi Q0.0 pentru
a activa ieirea. Deci instruc iunea PQW 288 activeaz  adresa 288 a canalului de
ieire 0.

Fiecare canal de intrare i ieire const în dou adrese care împreun au

lungimea de un cuvânt (word).

63
 Întotdeauna se folose te prima adres a canalului pe care îl dorim activat
atunci când folosim o instruc iune PIW sau PQW.
Aadar nu putem folosi instruc iunea PIW 273 (a doua adres ), deoarece pe
lâng aceast adres 273 a canalului 0, adresa 274 a canalului 1 va fi de asemenea
activat.
Acest fapt ar conduce la valori gre ite.

64
 Toate gamele de m surare pozitive (de exemplu 0..10V si 0..20mA) sunt
întotdeauna scalate de la 0 la 27648.

Gamele de msurare cu valori negative (de exemplu +/-10V si +/-20mA)

sunt întotdeauna scalate de la -27648 la 27648.

65
 O formul care poate fi folosit  pentru a calcula valoarea decimal 
corespunztoare unei tensiuni dorite în gama de m surare 0 la 10V este:
27648 x voltajul dorit / valoarea maxim  a gamei = valoarea decimal a voltajului.

66
 9. Rezolvarea aplica iei

OB1 - <offline> 
""
 Name: Family:
 Author: Version: 0.1
Block version: 2
Time stamp Code:
Interface:
06/03/2009 01:16:42 PM
02/15/1996 04:51:12 PM
Lengths (block/logic/data): 00692 00538 00022

Name Data Type Address Comment

67
68
Symbol information

I 0.0 Detectie_1 Bucla detectie 1

Q 0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta
I 0.4 S_Presiune Senzor presiune
I 0.5 C_Fotoelectrica Celula fotoelectrica
M 0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
I 0.1 Detectie_2 Bucla detectie 2
I 0.3 Poarta_deschisa Senzor 1 poarta este deschisa
Q 0.1 Poarta_e_deschisa Poarta este deschisa

Symbol information
I0.0 Detectie_1 Bucla detectie 1
M0.0 M_front_negativ1 Detectie front negativ bucla1
I0.1 Detectie_2 Bucla detectie 2
M0.3 Mas_care_intra Masini care intra
M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
M0.1 M_front_negativ2 Detectie front negativ bucla2
M0.4 Mas_care_ies Masini care ies

69
Symbol information

I0.3 Poarta_deschisa Senzor 1 poarta este deschisa

Q0.1 Poarta_e_deschisa Poarta este deschisa
M0.2 M_temporiz_5s Temporizare 5s

70
71
Symbol information

M0.2 M_temporiz_5s Temporizare 5s

Q0.2 Motor_inchide Motorul închide poarta
I0.4 S_Presiune Senzor presiune
I0.5 C_Fotoelectrica Celula fotoelectrica
Q0.3 Poarta_e_inchisa Poarta este închisa
Q0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta

Symbol information

I0.2 Poarta_inchisa Senzor 2 poarta este inchisa

Q0.3 Poarta_e_inchisa Poarta este închisa
Q0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta

72
Symbol information

M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline

73
Symbol information

M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline

Q0.6 Locuri_libere Locuri parcare libere

Symbol information
M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
Q0.5 Parcare_plina Locuri parcare pline

74
Symbol information
M2.3 M_intermitenta Memorie intermitenta
Q0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta
Q0.2 Motor_inchide Motorul închide poarta
Q0.4 Intermitent Far intermitent

75
76
Symbol information

Q0.1 Poarta_e_deschisa Poarta este deschisa

Q0.3 Poarta_e_inchisa Poarta este închisa
PQW288 Nr_masini Numarul de masini

77