PLAN DE LECŢIE Nr.

4
Clasa a IX-a
Prof. : Brunchi Doina
Liceul Tehnologic, sat Puiești
Data:

Titlul lecţiei: „Reţele metalice”

Tipul lecţiei: lecţie mixtă

Obiective:
A. Obiective cognitive. Elevii trebuie:
A1- să dobândească un sistem de cunoştinţe privind reţelele metalice ce le vor servi la
formarea limbajului chimic;
A2- să transpună dintr-un limbaj vorbit în reprezentări folosind simboluri chimice şi invers;
A3- să-şi completeze vocabularul cu termeni specifici reţelelor metalice.
B. Capacităţi şi deprinderi intelectuale
Elevii trebuie să posede următoarele abilităţi:
B1- dezvoltarea mobilităţii în gândire, a capacităţii de generalizare şi abstractizare;
B2- formarea unei viziuni globale despre realitate prin reliefarea unităţii materiei şi a
posibilităţii de cunoaştere a structuralităţii acesteia;
B3- să utilizeze un limbaj ştiinţific corect şi adecvat;
B4- dezvoltarea mobilităţii gândirii prin corelaţii interdisciplinare.
C. Comunicarea
Deprinderea de comunicare include capacitatea elevilor de a:
C1- identifica surse de informaţii potrivite pentru dobândirea noilor cunoştinţe;
C2- interpretarea ştiinţifică a fenomenelor fizice şi chimice studiate;
C3- identifica surse de informaţie potrivite pentru explicarea proprietăţilor cristalelor
metalice.
D. Rezolvare de probleme
D1- selectarea celei mai adecvate metode pentru rezolvarea unei probleme;
D2- aplicarea algoritmilor în rezolvarea problemelor.
Metode şi mijloace folosite: conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea .

Material didactic folosit: fişe de lucru, sistemul periodic al elementelor.

Desfăşurarea lecţiei:
I. Moment organizatoric
-verificarea prezenţei;
-stabilirea condiţiilor pentru desfăşurarea procesului de învăţământ.
II. Verificarea cunoştinţelor anterioare
 Verificarea temei pentru acasă
 Prin dialog se obţin informaţii referitoare la:
- clasificarea substanţelor în funcţie de modul de aranjare a particulelor;
- definiţia substanţelor cristaline şi a reţelei cristaline;
- clasificarea reţelelor în funcţie de natura particulelor şi tipul de legătură.
rezolvarea fişei de lucru.

Fişă de lucru
1. Deşi NaCl este format din ioni în toate stările de agregare, nu conduce curentul electric
decât în stare topită şi în soluţie.
De ce nu conduce curentul electric în stare solidă?
2. Reprezentaţi cristalul de NaCl şi stabiliţi câţi ioni de Na+ înconjoară ionul de Cl-.
3. Na2SO4 se dizolvă în apă. Un alt sulfat, BaSO 4, nu se dizolvă în apă, deşi ambele substanţe
sunt compuşi cu structuri cristaline. Cum se explică acest lucru?
4. Să se discute natura legăturilor chimice în următoarele hidruri şi să se spună ce tipuri de
reţele cristaline formează:
CsH, SiH4, CaH2, H2S, HI.
5. Identificaţi tipul de legătură în cristalele următoarelor substanţe: argon, apă, clorură de
calciu, siliciu, oxid de carbon, aluminiu, iodură de zinc.
6. Compară duritatea cromului cu durităţile potasiului, a zincului şi a cuprului din diagrama
prezentată în figura de mai jos şi explică diferenţa prin legăturile care se stabilesc în cristal.
7. Interpretează punctele de topire ale metalelor:
Na  98C; Zn  419C; Cu  1083C; Fe  1529C.
Activitatea elevului:
-răspunde la întrebările adresate de profesor;
-rezolvă exerciţiile din fişa de lucru.
III. Trecerea la noua lecţie:
 Prezintă importanţa cunoaşterii tipului de legătură pentru stabilirea proprietăţilor metalelor.
IV. Noua lecţie
1. Anunţarea titlului lecţiei: „Reţele metalice”
2. Comunicarea de noi cunoştinţe
Informaţie: Un cristal metalic poate fi considerat ca o reţea de ioni pozitivi orânduiţi regulat,
legaţi între ei printr-un nor electronic comun (format din electronii situaţi în benzile de
energie). Aceşti electroni comuni cristalului nu sunt localizaţi ci sunt liberi să se deplaseze
prin toată reţeaua cristalină, fiind foarte mobili.
Datorită mobilităţii electronilor de legătură, cristalele metalice conduc căldura şi
curentul electric(figura 4.1).

Fig. 4.1.
O conductibilitate termică şi electrică mare o are cuprul, ceea ce îl face utilizabil în
electrotehnică (cabluri electrice) şi în industria constructoare de maşini (cazane, recipiente
industriale, tuburi etc.).
Tot electronii liberi din cristal permit alunecarea planurilor şi deci o deformare a
cristalelor (fig. 4.2.), această deformare face ca metalele să poată fi trase în foi (sunt
maleabile) şi în fire (sârme), sunt ductile.
 Tragerea în foi a metalelor se face prin procesul numit laminare, iar obţinerea de sârme
se face prin filare.
Cele mai maleabile şi ductile metale sunt cuprul, argintul şi aurul (dintr-un gram de
aur se poate trage un fir de peste 2000 m lungime).

Fig. 4.2.
Studiul metalelor cu ajutorul radiaţiilor Röntgen a arătat că metalele cristalizează în una din
următoarele 3 tipuri de reţele cristaline (vezi tabelul 4.1.).

Tabelul 4.1.
 În reţelele cubice cu feţe centrate şi hexagonale, în care numărul de coordinare este 12,
particulele sunt foarte apropiate şi, de aceea, sunt reţele compacte.
Ionii metalici aşezaţi în reţelele cristaline nu stau într-o poziţie fixă, ci au şi ei o
mişcare de vibraţie, după cum temperatura este mai mică sau mai mare; de aceea, astfel de
reţele metalice pot încorpora impurităţi (atomi din alte metale) fără ca ele să fie distruse.
Aceasta explică formarea aliajelor.
Unele metale, ca Fe, Co, Cr, în anumite condiţii au structuri cristaline diferite (prezintă
fenomenul de polimorfism).
Astfel ferul -  are o reţea cubică centrată intern (stabilă până la 906C) şi ferul -  este
sub formă de reţea cu feţe centrate (stabilă între 906C şi 1401C).
V. Fixarea cunoştinţelor.
Activitate frontală: 1.Atribuiţi tipul de reţea cristalină (a-d) corespunzător substanţelor (1-5):
1. sulf a)ionică
2. ţipirig b)covalentă
3. cupru c)metalică
4. heliu(solid) d)moleculară
5. carborund
2. Aproape jumătate din producţia mondială de cupru se foloseşte sub formă de aliaje cu
diferite destinaţii. Dintre acestea, alamele – aliaje ale cuprului cu zincul, sunt cele mai
folosite. Compoziţia procentuală a alamelor variază. În alamele numite tombac, procentul de
cupru este de peste 70% şi de aceea, au culoare roşiatică.
Se tratează o plăcuţă dintr-o alamă cu masa de 125 g cu o soluţie de acid clorhidric
când se obţin 0,5 moli de hidrogen (numai zincul este atacat de acid).
Care este compoziţia procentuală a alamei?
Este ea o alamă tombac? Motivaţi răspunsul!