În antichitate tracii de nord (geții, dacii, tyrageţii, crobizii, tribalii,
costobocii, carpii și alții) populau regiunile de la nord de Balcani. Arealul de vieţuire al geţilor cuprindea un vast teritoriu între Balcani şi Nipru şi între regiunile de munte ale Translivaniei şi teritoriul Mării Neagră. Aceştia erau agricultori şi crescători de vite.
Primele informaţii despre geţi sunt atestate în operele literare
greceşti din secolele VI-V î.Hr., cum ar fi Hecateu din Milet, Sofocle, Herodot şi Tucidide. Herodot îi aminteşte pe geţi, ca opunându-se trecerii armatelor lui Darius I peste Dunăre în timpul campaniei persane împotriva sciţilor din anul 514 î. Hr., numindu-i pe geţi ,,cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”.