UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PROIECT

DISCIPLINA MANAGEMENT

Îndrumător,

Conf. dr. George UNGUREANU

Asist. dr. Viziteu Ștefan

Student,

MOVILĂ MĂDĂLINA-TEODORA

2017-2018
Tema:

Fundamentarea strategiei de dezvoltare la

S.C.AGROMOV S.R.L. prin înfiinţarea
culturii de FASOLE în suprafaţă totală de
7 ha
CUPRINS

PARTEA I

Studiu de fezabilitate

Capitolul I - Date generale privind solicitantul

Capitolul II - Descrierea proiectului

Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului.

PARTEA II

ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE LA

S.C AGROMOV S.R.L.

Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală

Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție

Capitolul VI - Descrierea culturii şi factorii naturali ce influenţează cultura.

Capitolul VII - Fundamentarea teoretică şi practică a tehnologiilor

Capitolul VIII - Analiza indicatorilor tehnico-economici.

Capitolul IX - Calculul necesarului forţei de muncă

Capitolul X - Calculul dozelor de îngrăşăminte.

Capitolul XI- Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor.

Capitolul XII- Determinarea pragului de rentabilitate ( punctului critic).

Concluzii și propuneri
PARTEA I

Studiu de fezabilitate

Capitolul I - Date generale privind solicitantul

1.Denumirea obiectivului de investiţii;

Masura 4. 1 Modernizarea exploatatiilor agricole. Cod CAEN 0111

„ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU

MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ”

2.Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);

Judetul: Iași
Intravilanul comunei Țibănești(identificat în tarla 36 /2, parcela 15)

3.Titularul investiţiei;

SC. AGROMOV S.R.L, cu sediul profesional în sat Țibănești, comuna Țibănești, județul
Iași;

4.Beneficiarul investiţiei;

SC. AGROMOV S.R.L, cu sediul profesional în sat Țibănești, comuna Țibănești, județul
Iași;

5.Elaboratorul studiului.

Elaborarea studiului de fezabilitate, studiului de piață, de evaluare, întocmirea cererii de

finanțare sunt realizate de către S.CAGROMOV S.R.L., cu sediul social în sat Țibăneșt, comuna
Țibănești, nr. 49, demisol, camera 2, județul Iași, , judetul Iasi, RO 29263603, J22/2666/2022,
având ca obiect de activitate: Cod CAEN 6011 – Activități de consultanță pentru afaceri și
management
6.Situația actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

6.1 Denumirea solicitantului si date de identificare ale acestuia

Beneficiar: SC. AGROMOV S.R.L

Sediu social,Sat Țibănești, comuna Țibănești județul Iași;
Cod unic de înregistrare: 25600098
Numar de ordine in registru comertului: F26/2024/30.09.2010
Reprezentant legal: MOVILĂ MĂDĂLINA-TEODORA
Nr. telefon:07556865456
Adresa de e-mail:mmovila9@gmail.com
Domeniul de activitate principală: conform codificarii (Ordin 336/2006) Rev. Caen (2) este
codul CAEN 0222 „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor
producatoare de seminte oleaginoase”.

6.2 Scurt istoric al solicitantului

Inclusiv date despre nivelul de calificare în domeniul agricol al managerului exploataţiei agricole

SC. AGROMOV S.R.L, cu sediul professional în sat Țibănești, comuna Țibănești,județul

Iași s-a înființat în data de 30.09.2010, atribuindu-i-se Codul Unic de Înregistrare 25600098 și
numărul de ordine în Oficiul Registrului Comerțului F26/2024/30.09.2010 la inițiativa doamnei
MOVILĂ MĂDĂLINA-TEODORA.
Statutul de asociat unic și funcția de administrator al societății sunt deținute de domnoa
MOVILĂ MĂDĂLINA-TEODORA, cu domiciliul în comuna Țibănești, județul Iași, sat
Țibănești, identificat prin C.I., seria mz, nr. 228883, CNP: 2940930226754, născut în județul Iași.
„ SC. AGROMOV S.R.L” a primit spre folosință de la subsemnata Movilă Mădălina-
Teodora imobilul situat în extravilanul comunei Țibănești, județul Iași, intabulat în Cartea Funciară
nr. 203456 a localității cadastrale Țibănești, județul Iași, identificat în tarla 36/2, parcela 15,
constând din suprafața de 7000 mp teren arabil, în vederea amenajării unei parcări pentru
utilaje agricole.
Domna MOVILĂ MĂDĂLINA-TEODORA deține certificatul de calificare profesională
seria F, nr. 0040522, prin care a obținut calificarea de „Lucrător în cultura plantelor”. Menționăm
faptul că durata cursului a fost de 360 de ore și diploma a fost eliberată de Ministerul Educației,
Cercetării și Tineretului.
De asemenea, domna MOVILĂ MĂDĂLINA-TEODRA deține și atestatul de participare
pentru absolvirea sesiunii de formare profesională cu o durată de 20 zile, organizată în perioada
25.06-29.06 și 09.09-22.09 în cadrul proiectului „Pregătire profesională pentru tinerii fermieri din
Regiunea/Regiunile de Dezvoltare Nord-Est și Sud-Est”, proiect care este finanțat prin Măsura 222
– „Formare profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe”.

6.3 Obiectul de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati)
si date despre nivelul de calificare în domeniul agricol al managerului exploataţiei agricole

Domeniul de activitate principală a agentului economiceste, conform codificarii (Ordin

336/2006) Rev. Caen (2) este codul CAEN 0111 „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase”.
În descrierea codului CAEN 0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase sunt incluse toate formele de
cultivare a cerealelor, a culturilor leguminoase și a semințelor oleaginoase în câmp deschis.
Această clasă include:
 Cultivarea de cereale, cum ar fi: grâu, porumb boabe, sorg, orz și orzoaică de
primăvară, secară, ovăz, mei, alte cereale;
 Cultivarea de leguminoase, cum ar fi: fasole, năut, linte, lupin, mazăre, alte culturi
leguminoase;
 Cultivarea de oleaginoase, cum ar fi: soia boabe, arahide, bumbac, ricin, in, muștar,
rapiță, șofrănel, susan, floarea-soarelui, alte oleaginoase;

Obiectele de activitate aferente proiectului sunt conform:

o Cod CAEN 0222- Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a

plantelor producatoare de seminte oleaginoase.
Această clasă include:
 Cultivareadecereale, cum ar fi: grâu,porumb boabe,sorg,orz și orzoaică de
primăvară, secară,ovăz,mei,alte cereale;
  Cultivarea de leguminoase, cum ar fi: fasole, năut, linte, lupin, mazăre, alte culturi
leguminoase;
 Cultivarea de oleaginoase, cum ar fi: soia boabe, arahide, bumbac, ricin, in, muștar,
rapiță, șofrănel, susan, floarea-soarelui, alte oleaginoase;

o Cod CAEN 0229 – Cultivarea altor plante nepermanente

Această clasă include cultura celorlalte plante neperene:
 rădăcinoase pentru nutreţ, trifoi, lucernă şi a altor plante furajere similar;
 culturi pentru sămânță de sfeclă (exclusive semințe de sfeclă de zahăr) și semințe de
plante furajere,
 flori;
 producţia de flori de tăiat şi boboci de flori;
 culturi pentru seminţe de flori;
Această clasă exclude:
 cultivarea plantelor aromatice, condimentelor şi a plantelor medicinale neperene;

Domna MOVILĂ MĂDĂLINA-TEDORAdeține certificatul de calificare profesională

seria E, nr. 0040522, prin care a obținut calificarea de „Lucrător în cultura plantelor”. Menționăm
faptul că durata cursului a fost de 360 de ore și diploma a fost eliberată de Ministerul Educației,
Cercetării și Tineretului.
De asemenea, domna Movilă Mădălina - Teodora deține si atestatul de participare pentru
absolvirea sesiunii de formare profesională cu o durată de 20 zile, organizată în perioada 25.06-
29.06 și 09.09-22.09 în cadrul proiectului „Pregătire profesională pentru tinerii fermieri din
Regiunea/Regiunile de Dezvoltare Nord-Est și Sud-Est”, proiect care este finanțat prin Măsura 222
– „Formare profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe”.

6.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietatii), constructii,utilaje si echipamente, animale,etc.
 Valoare neta la data
Data întocmirii ultimului Bucăţi
Denumire mijloc fix
achizitiei bilanţ
-RON-
1.CLADIRI TOTAL 170000 3
1.1. Clădire birouri 300 mp 15.10.2010 50000 1
1.2. Magazie depozitare seminţe
15.10.2010 100000 1
2000 mp
1.3. Hală depozitare utilaje 1000
15.10.2010 20000 1
mp
2.UTILAJE TOTAL 116.500 9
2.1. LANDINI LEGEND-165 15.10.2010 60.000 1
2.2. PP3x30M 15.10.2010 7.000 1
2.3. Grapă stelată GS −1,2 M 24.04.2010 2500 1
2.3. Disc GDU 3,4 24.04.2010 15000 1
2.4. CPU8+F8 24.04.2010 9.000 1
2.5. SUP29 24.04.2010 10.000 1
2.6.SPC8 + F8 24.04.2010 8000 1
2.7.Remorcă tranport RM7 24.04.2010 5000 2
TOTAL 286.500 13

Pe langa masinile, utilajele si echipamentele agricole mentionte mai sus, S.C. AGROMOV
S.R.L. mai deține masini, utilaje si echipamente agricole uzate moral si fizic. Altfel spus, s-au
amortizat integral si nu mai pot inregistra productivitatea optima.
TERENURI
Valoarea
Nr. Amplasare Suprafata totala (ha) /
contabila Regim juridic
crt Judet/Localitate Categoria de folosinta
- Lei-

1 Iasi/Țibănești 30 50.000 Proprietate

2 Iasi/Țibpnești 30 − Arendă
TOTAL 60 50000 −
 In prezent, S.C. AGROMOV S.R.L. detine dreptul de folosinta asupra suprafetei de 60
hectare, dintre care: 30 ha conform contractelor de arenda incheiate si mentionate in tabelul
centralizator nr. 26963/R/PJ din data 24.06.2011 emis de primaria municipiului Iași, judetul Iași si
30 ha conform Contractului de vanzare nr. 902 din data de 20.09.2010. De asemenea, S.C.
AGROMOV S.R.L. detine dreptul de proprietate, asupra a 2.000 mp, conform Procesului verbal
de adjudecare din data de 22.09.2011 si a extrasului de carte funciara din data de 06.09.2011.Pe
acest teren se vor gara masinile, utilajele si echipamentele agricole ce se vor achizitiona prin
prezentul proiect.

Capitolul II - Descrierea proiectului

a)concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung
(în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi
oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat -nu este
cazul

b)Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse

Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse

presupune ca fermierul să facă investiții, respectiv să își achiziționeze următoarele mașini, utilaje și
echipamente agricole:
o Tractor;
o Combină;
o Semănătoare;
o Plug;
o Mașină de erbicidat.
o Cultivator
Luând în calcul suprafața lucrată de către „SC AGROMOV S.R.L”, producția medie la ha,
costul de producție, prețul de vânzare, s-a ajuns la concluzia că scenariul prin care obiectivele
proiectului de investiţii pot fi atinse este cel prezentat mai sus.
Mașinile, utilajele și echipamentele agricole prezentate mai sus sunt alese direct
proporțional cu dimensiunea fermei deținute de către „SC AGROMOV S.R.L”
 Implementarea proiectului asigură o mai bună exploatare a terenurilor arabile aflate în
folosința societății și efectuarea unor lucrări agrofitotehnice fară pierderi și la unnivel calitativ
corespunzător

Se precizeaza tipul de actiune eligibila conform Fisei Masurii.

Prin prezentul proiect SC AGROMOV S.R.L va realiza investiții în achiziția de mașini,

utilaje și echipamente agricole pentru modernizarea fermei vegetale, încadrându-se în acțiunile
eligibile pentru suport conform Fișei subMăsurii 4.2, respectiv: Investiții în înființarea,
extinderea şi/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacități de stocare,
condiționare, sortare, ambalare a producției vegetale pentru creșterea valorii adăugate a
produselor.

La aceasta sectiune se va fundamenta necesitatea si oportunitatii investitiei

Efectele rezultate în urma implementării proiectului „ACHIZIȚII DE MAȘINI,

UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE
AGRICOLĂ” sunt: tehnice, economico – financiare, sociale și de mediu și sunt prezentate
mai jos.

Efectele de ordin tehnic

 Mărirea gradului de mecanizareși introducerea tehnologiilor avansate de producție și

management, care să respecte principiile unei agriculturi la standarde europene înalte;
 reducerea timpilorde execuție a lucrărilor agricole.
 reducerea acțiunii factorilor de risc tehnologic - Prin achiziția de progres tehnic:
 se vor efectua lucrări agrofitotehnice fără pierderi și la un nivel calitativ corespunzător;
 se vor reduce pierderile de productie – samanta semanata si samanta obtinuta;
 se va reduce tasarea și se va îmbunătăți calitatea structurii solului;
 se va elimina riscul de îmbolnăvire a angajaților;
 se va reduce gradul de aplicare necontolată a substanțelor daunătoare mediului
înconjurator: ulei, motorina, ingrasaminte etc.;
  se va elimina posibilitatea de explozie ca urmare a uzurii pieselor aferente tehnologiei
uzate.
 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole
de calitate și performante la nivelul fermierilor;
 valorificarea optimă a potențialului local de cultivare - conform anexei 5 - Sinteza
studiului privind zonarea potențialului agricol, favorabilitatea zonei agricole din comuna Trifesti,
județul Iași pentru culturile care vor fi cultivate în sistem neirigat în exploatația agricolă deținutăde
domna Movilă Mădălina - Teodora este mijlocie (grâu, porumb, floarea soarelui, orz, orzoaică,
lucernă, rapiță, fasole, soia).

Prezentam mai jos potentialul agricol din comuna Țibănești, judetul Iași

Nr.
Denumire cultură Potențial
Crt.
1 Porumb mijlociu
2 Floarea soarelui mijlociu
3 Grâu comun de toamnă mijlociu
6 Fasole mijlociu
6 Rapiță mijlociu

În anul 2017, firma „SC AGROMOV S.R.L”lucrează la o suprafață egală cu 60 ha, din
care: 10 ha porumb, 20 ha floarea-soarelui, 10 ha grâu 13 ha rapiță, 7 ha fasole.

Efectele de ordin economico - financiar

 creșterea rentabilității culturilor obținute (grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță,

fasole) ca urmare a diminuării costurilor de productie;
 creșterea productivității caurmare a consumării eficiente a resurselor și îndeplinirea
eficace a obiectivelor stabilite;
 creșterea competitivității ca urmare a diminuării costurilor de producție și a utilizării
de tehnologie performantă;
 creșterea valorii adăugate brute–prin utilizarea în producție a utilajelor și
echipamentelor achiziționate prin proiect, se obține creșterea valorii adăugate brute a exploatației
agricole, utilizarea factorilor performanți de producție influentând pozitiv valoarea producției
obținute.

Efecte sociale

 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole de

calitate și performante la nivelul fermierilor;
 asigurarea produselor sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
 asigurarea valorificării superioare eficientea resurselor locale ale comunităţilor
rurale;
 educarea populaţiei şi formarea de deprinderi pentru practicarea unui sistem
integrat de exploatare a resurselor agricole locale.

Efecte de mediu

 Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră și o mai bună gestionare a

deșeurilor rezultate din activitatea de producție– toate utilajele și echipamentele ce vor fi
achiziționate prin proiect corespund nivelurilor stabilite prin normele de mediu, astfel încât
investiția nu va avea un impact negativ asupra mediului;
 asigurarea respectării cerințelor fitosanitare –Respectarea cerințelor fitosanitare
prin practicarea unor metode de cultivare sănătoase, astfel încat să asigure siguranța alimentară a
consumatorilor, să respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa și solul și de a ține
evidența tratamentelor fitosanitare și a produselor chimice utilizate în procesul de producție;
 reducerea deșeurilor din activitatea de producție și managementul acestora
conform standardelor de protecție a mediului.
Tehnologia de producție a culturilor se va baza pe:
 elaborarea asolamentelor raționale;
 externalităţi pozitive de producţie şi consum (utilizarea raţională a resurselor locale);
 informaţii asupra intensităţii riscului de poluare şi eliminarea dezeconomiilor de
mediu;
 utilizarea de tehnologii nepoluante conform cu normele fitosanitare și de mediu;
 reducerea deșeurilor din activitatea de producție și managementul acestora conform
standardelor de protecție a mediului;
  protejarea pe termen lung a fertilităţii solului, prin menţinerea nivelurilor de materie
organică, încurajarea activităţii biologice şi intervenţii mecanice atente;
 furnizarea indirectă de elemente nutritive pentru culturi, utilizând surse nutritive relativ
insolubile la care planta ajunge prin acţiunea microorganismelor din sol;
 atenţie specială acordată impactului sistemului agricol asupra mediului înconjurător şi
conservării biodiversităţii şi a habitatelor naturale.
Din cele prezentate mai sus rezultă necesitatea și oportunitatea realizării proiectului.
Considerăm că proiectul este viabil și are toate șansele de a fi realizat întrucât comuna
Trifesti, judetul Iași, are un potential agricol mijlociu.
Toate aspectele menționate mai sus stau la baza fundamentării necesității investiției
propuse de solicitant – prin achiziționarea: mașinilor, utilajelor și echipamentelor necesare în
ferma vegetală.

Calculul dimensiunii economice a fermei.

Conform mențiunilor din ghidul solicitantului,dimensiunea exploatatiei agricole se va

calcula pe baza înregistrărilor din ultima perioadă (campanie) de depunere (înregistrare) a cererii
unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA (2026) în cazul proiectelor
care vizează modernizarea exploatației agricole.
În anul 2017, firma „SC AGROMOV S.R.L” lucrează la o suprafață egală cu 60 ha, din
care: 10 ha porumb, 20 ha floarea-soarelui, 10 ha grâu 13 ha rapiță, 7 ha fasole.
În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o
suprafață egală cu 100 ha din care: 25 ha porumb, 23 ha floarea-soarelui, 25 ha grâu, 20 ha rapiță,
7 ha fasole, suprafață pe care o va păstra până în anul 5 de operare.
Pentru determinarea dimensiunii economice a fermei s-a luat în calcul Lista Coeficienților
de producție standard SO2020 și suprafața cultivată de către„SC AGROMOV S.R.L”. În acest
sens, s-aînmulțit suprafața cultivată din anul din ultima perioadă (campanie) de depunere
(înregistrare) a cererii unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA
(2026) cu producția strandard aferentă.
COEFICIENŢI PRODUCŢIE STANDARD 2020

Suprafața SO în urma
SO
Denumire SO 2010 Suprafața activitate (ha) în urma realizării

cultură euro/ha (ha) 2017 realizării investiției investiției în anul

existentă
în anul I de operare I de operare

Porumb 640.66 10 6.407 25 16.017

Floarea
502.36 20 10.048 23 11.554
soarelui
Grâu 529.66 10 5.297 25 13.242
Rapiță 622.65 13 8.095 20 12.453
Fasole 499.32 7 3,495 7 3.495

Total 60 33.342 100 56.461

În cazul în care investiţia vizează adaptarea unitatii la standarde sanitar-veterinare, sanitare, ale
Uniunii Europene, se va preciza standardul la care se adapteaza.

NU ESTE CAZUL

Se va avea în vedere descrierea îndeplinirii fiecărui criteriu de eligibilitate(dupa caz) și de selecție

(dupa caz) detaliind cerințele prevăzute în ghdul solicitantului din dreptul fiecărui criteriu
Luând în calcul performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole „SC
AGROMOV S.R.L”va fi eficientă (va scadea cantitatea de resurse necesare executarii lucrarilor
agricole –forța de muncă, motorina, piese de schimb) și eficace (se va reduce timpul de executare a
lucrarilor agricole).
Executarea lucrărilor de bună calitate și în timpi optimi contribuie la creșterea producțiilor,
la creșterea calității culturii fară a solicita cheltuieli suplimentare la hectar.
Performanța exploatației agricole depinde departea economico-financiară, de prețurile la
care sunt achiziționate resursele consumate (cheltuielile totale) și prețurile la care se vor vinde
produsele (veniturile totale).
 Calitatea culturilor va fi asigurată ca urmare a utilizării de:
 sămânță de calitate;
 mașini, utilajeși echipamenteagricole performante ce se vor achiziționa prin proiect
(timp scurt de execuție - printr-o singură trecere se evită tasarea solului; consum redus de
motorinăși ulei; reparatii reduse etc.);
 personal pregatit în domeniu – efectuarea lucrărilor în luna și decada optimă utilizând
mașini, utilaje și echipamente agricole performante, materii prime (sămânță, îngrășământ, erbicide
etc.) și materiale (motorina, uleiuri) de calitate;
Viteza executării lucrarilor este data de performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor
agricole ce se vor achizitiona prin prezentul proiect si de personal pregatit in domeniu.
„SC AGROMOV S.R.L” se va adapta rapid la cerinţele pieței și va fi inovatoare ca
urmare a factorilor de producție de care va dispune:
 personal pregatitîn domeniu;
 teren agricol de 100 ha situat în localitatea Țibănești, județul Iași, teren cu un potențial
agricol mijlociu;
 capital:
- mașini, utilaje și echipamente agricole achiziționate prin proiect: (tractor – 1 bucată, ,
combină – 1 bucată, mașină de erbicidat – 1 bucată, plug- 1 bucată , semănătoare- 1 bucată,
cultivator - 1 bucată).
- mașini, utilaje și echipamente agricole deținute în prezent: (agregat combinat, tractor,
plug,echipament pentru recoltat, semănătoare cu fertilizare, plug reversibil).
- teren deținut în prezent: solicitantul deține dreptul de proprietate, asupra 2000 mp,
conform Procesului verbal de adjudecare din data 22.22.2010 si a extrasului de carte funciara din
data 06.04.2009.Pe acest teren se vor gara masinile, utilajele si echipamentele agricole ce se vor
achizitiona prin prezentul proiect.
 inteligență -Domna Movilă Mădălina- Teodora deține certificatul de calificare
profesională seria E, nr. 0040522, prin care a obținut calificarea de „Lucrător în cultura plantelor”.
Menționăm faptul că durata cursului a fost de 360 de ore și diploma a fost eliberată de Ministerul
Educației, Cercetării și Tineretului.
De asemenea, domna Movilă Mădălina Teodor deține si atestatul de participare pentru
absolvirea sesiunii de formare profesională cu o durată de 20 zile, organizată în perioada 25.06-
29.06 și 09.09-22.09 în cadrul proiectului „Pregătire profesională pentru tinerii fermieri din
Regiunea/Regiunile de Dezvoltare Nord-Est și sud-Est”, proiect care este finanțat prin Măsura 222
– „Formare profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe”.
 Luând în calcul cele menționate mai sus, în urma implementării prezentului proiect „SC
AGROMOV S.R.L”își va îmbunătăți performanțele generale ale exploatației agricole prin
creșterea competitivității activității agricole, a diversificării producţiei agricoleşi a calităţii
produselor obţinute.

Restructurarea exploataţiilor de dimensiuni mici şi medii şi transformarea

acestora înexploataţii comerciale;

Obiective de mediu

 Achizitia de masini utilaje si echipamente agricole care respecta standardele de mediu.

Îndeplirea obiectivelor de mediu va determina următoarele efecte de mediu:

 Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilor

rezultate din activitatea de producţie- tractorul împreună cu echipamentele vor fi performante și
vor emana un grad redus de gaze și noxe dăunătoare mediului, care se încadreazăîn limitele
prevăzute de normele europene. Deșeurile rezultate în cadrul activității de producție vor fi
gestionate conform normelor în vigoare.
 Asigurarea respectării cerinţelor fitosanitare-protecția mediului și a calității produselor
se va realiza prin utilizarea în mod rațional a mijloacelor de producție agricolăși efectuarea corectă
a lucrărilor solului și în timpii optimi.
 Reducerea emisiilor de CO 2și a scurgerilor de uleiuri, motorină etc.
Îndeplinirea obiectivelor de ordin tehnic, economico-financiar și de mediu
determinăîndeplinirea obiectivelor specifice care la randul lor îndeplinesc obiectivul general
al proiectului, obiective care sunt în concordanță cu obiectivele submăsurii 4.2. Investiții în
exploatații agricole.
 CAPACITATEA EXISTENTĂ ŞI CAPACITATEA PROPUSĂ
Suprafața (ha) în SO în urma Producția totală în
SO Suprafaț Producție
Productie SO activitate urma realizării realizării urma realizării
Denumire culturi 2020 a (ha) totală
medie existentă investiției an I de investiției an I investiției an I de
euro/ha 2017 existentă
operare de operare operare
Porumb 4,000 640.66 10 6.407 25,628,000 25 16.017 64,086,000
Floarea-soarelui 2,600 502.36 20 10.048 26,124,800 23 11.554 30,040,400
Grâu 3,500 529.66 10 5.297 18,539,500 25 13.242 46,347,000
Rapiță 2,900 622.65 13 8.095 23,475,500 20 12.453 36,113,700
Fasole 2,200 499.32 7 3.495 7,689,000 7 3.495 7,689,000
Total 26,900 50 33,342 1,345,000 100 56,461 1,518,800,900

În anul 2017, firma „SC AGROMOV S.R.L” lucrează la o suprafață egală cu 60 ha, din care: 10 ha porumb, 20 ha floarea-soarelui, 10
ha grâu 13 ha rapiță, 7 ha fasole.
În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o suprafață egală cu 100 ha din care: 25 ha porumb,
23 ha floarea-soarelui, 25 ha grâu, 20 ha rapiță, 7 ha fasole, suprafață pe care o va păstra până în anul 5 de operare
Luând în calcul cele menționate, în urma implementării proiectului solicitantul va adauga la portofoliul de produse cultura de orzoaică, pe
care o va elimina în cel de-al doilea an de implementare.
Plan de cultură

PERIOADA DE OPERARE
CULTURA
AN 1- ha AN 2 - ha AN 3 - ha AN 4 - ha AN 5 - ha
Porumb 25 30 25 30 30
Floarea soarelui 23 23 20 20 20
Grâu 25 20 25 23 23
Orzoaică primavară 0 0 0 0 0
Rapiță 20 20 23 20 20
Fasole 7 7 7 7 7
Total 100 100 100 100 100

Pentru clădirile care se modernizează se va prezenta ca parte componentă din studiul de

fezabilitate, expertiza tehnică de specialitate asupra construcţiei existente, întocmită, datată,
semnată şi ştampilată de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevăd
modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiinţarea parţială/ lucrări de reparaţii, precum şi
finalizarea construcţiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a
acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor.

- NU ESTE CAZUL

În situația în care realizarea investiției este condiționată de obținerea de avize și acorduri se

va realiza o corelare a datelor tehnice din acestea cu caracteristicile investitiei.
- NU ESTE CAZUL

Se va descrie modul în care prin realizarea investiției se realizează adaptarea la standarde

sau respectarea noilor cerinte ale legislatiei europene.

„SC AGROMOVS.R.L” s-a înființat în anul 2010, an în care a început să lucreze și

terenul. Societatea deține documente de la mediu, atât pentru activitatea curentă, cât și pentru
prezentul proiect.
În prezent, firma„SC AGROMOV S.R.L” deține, pentru activitatea desfășurată, nota
de constatare nr. 26329/06.20.2025 din care rezultă ca solicitantul desfășoară activități care
nu necesită autorizarea din punct de vedere al protecției mediului, iar la finalizarea investiției
este obligat să notifice APM Iași + GNM.
 Pentru proiectul „Achiziții de mașini, utilaje și echipamente agricole pentru
modernizare exploatație agricolă” la „SC AGROMOV S.R.L”, solicitantul deține Clasarea
notificării nr. 26699/29.09.2025 din care rezultă că proiectul nu intră sub incidența H.G. nr.
445/2009 – privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului
sau art.29 din O.U.G. nr. 56/2006 – proiectul propus nu se supune procedurilor de evaluare a
impactului asupra mediului și de evaluare adecvată.
Investiția ce va fi realizată nu va avea efecte negative asupra mediului. Astfel,
mașinile, utilajele, echipamentele agricole propuse prin proiect sunt noi și înglobează o
tehnologie modernă, având un consum redus de combustibil, nivel redus de emisii toxice în
atmosferă, deci un impact negativ redus asupra mediului.
Societatea „SC AGROMOV S.R.L” va solicita sprijin în vederea desfășurării
activităților prevăzute în codul CAEN 0222- Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase si a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. Altfel spus, investiția nu
necesită: autorizare DSP conform Ordinului 2030/20.009.2009 și autorizare DSV conform
hotararii 563 din 2002.
Investiția va respecta legislația în vigoare din domeniul: sănătății publice, sanitar-
veterinar și de siguranță alimentară.
Luând în calcul cele menționate mai sus, societatea respectă legislația în vigoare atât
în activitatea curentă, cât și în urma realizării investiției.

În cazul fermelor vegetale care vizează investiţii în sisteme de irigaţii se va descrie

modalitatea de îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi economia realizată prin
achiziţia propusă prin proiect. De asemenea se va preciza dacă investiția afectează corpuri
de apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare/satisfăcătoare
(conform avizului ANAR) în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai
infrastructurii existente. Aceste precizări vor avea la bază menţiunile din soluţia tehnică
prezentată în vederea obţinerii avizelor favorabile de la instituţiile abilitate, în speţă, ANAR,
ANIF, APM.

- NU ESTE CAZUL

În cazul plantaţiilor de viţă de vie pentru struguri de masă se vor descrie investiţiile realizate
în concordanţă cu Devizul pe obiect specific conform Fişei privind costurile standard
prezentă în Fişa submăsurii..
 Se va prezenta proiectul de plantare avizat de Institutia de cercetare viticola abilitata, din
zona de aplasare a investitiei

- NU ESTE CAZUL

Se va prezenta cantitatea de materie prima folosita cantitatile de produse finite obtinute si

consumul specific pe fiecare produs.

PRODUCȚIA EXISTENTĂ ȘI PRODUCȚIA PROPUSĂ

Suprafața (ha) în Producția totală în

Suprafaț Producție
Productie urma realizării urma realizării
Denumire culturi a (ha) totală
medie investiției an I de investiției an I de
2017 existentă
operare operare
Porumb 4,000 10 25,628,000 25 64,086,000
Floarea-soarelui 2,600 20 26,124,800 23 30,040,400
Grâu 3,500 10 18,539,500 25 46,347,000
Rapiță 2,900 13 23,475,500 20 36,113,700
Fasole 2,200 7 7,689,000 7 7,689,000
Total 26,900 50 1,345,000 100 1,518,800,900
Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi managementul
proiectului.

Descrierea personalului existent.

Total personal existent: 5 din care personal de execuţie: 3.
Estimări privind forţa de muncă ocupată pentru realizarea investiţiei.
Numărul locurilor de muncă nou create prin implementarea acestui proiect va fi de 4
ajungându-se la un număr total de 9 salariaţi, din care personal de execuţie 5.
În cadrul unităţii activează la această dată 5 salariaţi angajaţi cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată, din care personal de execuţie 3.
Activităţile manageriale în cadrul exploataţiei sunt realizate de responsabilul legal al unităţii:
Movilă Mădălina- Teodora - are pregătirea profesională necesară, asigură un management de
calitate în cadrul exploatatiei şi permite realizarea unor lucrări agricole de bună calitate –
având pregătirea necesară. Lucrările agricole sunt efectuate de 2 mecanizatori agricoli iar în
perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de muncă
sezonieră.
Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi
experienţă profesională)
Responsabil legal Movilă Mădălina - Teodora, persoană împuternicită cu puteri
depline în cadrul S.C. AGROMOV S.R.L.;
Studii: în prezent an terminal la Facultatea de Agricultură din cadrul
UNIVERSITĂŢII DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION
IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI..
Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea, numărul,
valoarea şi caracteristicile tehnice şi funcţionale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziţionate
prin proiect
Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect
si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile
(inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/
echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi achizitionate,
cu fundamentarea necesitatii acestora din punct de vedere tehnic si economic. Numarul de
utilaje, masini, echipamente, etc. se va corela dupa caz(tipul de proiect) cu suprafata, nr.
capete, tipul de activitati, frecventa lucrarilor, productivitate, etc (utilizati formatul tabelar
prezentat mai jos). Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul
proiectului (plan de cultura pe perioada de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci
ani pentru ferma zootehnica si altele)

Valoare fară
Denumire/Tip Număr TVA Total cu TVA
Nr.crt TVA
utilaj/echipament bucăți -Lei- -Lei-
-Lei-

2 Tractor 1 292,900 36,590 229,490

3 Combină 1 262,900 34,590 206,490

4 Plug 1 22,600 4,520 26,220
5 Semănătoare 1 25,000 2,000 27,000
6 Cultivator 1 20,500 2,200 22,600
20 Mașină de erbicidat 1 30,600 6,240 36,940

TOTAL 654,500 203,623 858,123

Atenție! Nu se va menționa marca, denumirea producătorului, firma etc.

Caracteristicile tehnice ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se vor
achiziționa prin proiectsunt prezentate în cele ce urmează:

1. Tractor
o Puterea motorului (CP): 250-290;
o Motor: 4-9 cilindri;
o Pompă hidraulică: 220-250 l/min;
o CTP: 4x4 transmisie;
o Control electronic al tiranților;
o Cabină cu climă
2. Combină
o Volumul buncărului (litri): 6500 – 9500;
o Putere maxima (CP): 230-290;
o Capacitate cilindrică: 5-9 litri;
o Transmisie hidrostatică;
o Cutie de viteză mecanică cu acționare electrică;
o Sistem cu aer condiționat, ventilație și încălzire automata;

3. Plug
o Lățime de lucru- 2,5 m
o Trupița de lucru- 2,50 m
o Distanța între trupițe - 100 cm
o Înălțime cadru -80 cm
o Tip corp - B35

4. Semănătoare
o Lățime de lucru -3m
o Număr dicuri - 8
o Număr scarificatoare -11
o Cerere de energie - 94 W
o Cuplu - D

5. Cultivator
o Lățime de lucru - 5,6 m
o Lățime transport - max. 2,5 m
o Cadru- rigid
o Distanța dintre rânduri - 7 cm

6. Mașină de erbicidat
o Lățime de lucru (m): 25-20;
o Capacitate rezervor (litri): 2900-2500;
o Comenzi electrohidraulice;
o Indicator de presiune digital;
o Filtru de presiune autocuratant;
 Caracteristicile funcționale ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se
vor achiziționa prin proiect sunt prezentate în cele ce urmează:

Fundamentarea achizițiilor
Necesarul de mașini, utilajeși echipamente agricole a fost calculat în funcție de
activele deținute în prezent, de suprafața lucrată, de potențialul agricol local, structura
culturilor, caracteristicile agrotehnice și climatice ale zonei, productivitatea utilajelor și
echipamentelor, volumul producției și strategiile de viitor ale unității agricole, astfel:
 Tractor:1 buc - va avea o putere cuprinsă între 250-290CP și va fi utilizat în
agregat cu toate utilajele și echipamentele agricole necesare efectuării operațiilor tehnologice
din fișa tehnologică aferentă fiecărei culturi: grau, porumb, floarea soarelui, , rapiță, fasole.
Astfel tractorul va fi utilizat pentru tractarea sau purtarea utilajelor și echipamentelor agricole
achiziționate prin proiect a celor deținute în prezent și a celor care vor fi închiriate pentru
asigurarea mecanizării tehnologiilor agricole în proporții de peste 90%..
 Combină:1 buc –va avea o putere cuprinsă între230-290 CP și va fi
folosităpentru efectuarea lucrării de recoltat.
 Plug : Are o lățime de lucru de 2,5 m cu distanța între trupițe de 100 cm și va fi
folosit in agregat cu tractorul de 250-290 CP pentru efectuarea arăturii.
 Semănătoare:1 buc – Este o semănătoare de păioase pneumatică ce poate fi folosită
în teren pregătit sau semipregătit.În arătură se vor folosi roţi nivelatoare.Această
semănătoare se caracterizează prin sistemul paralelogram pe care îl are la fiecare
unitate de semănat asigurând o semănare foarte uniformă. Presiunea pe fiecare unitate
este de 70-80 de kg. Rata de dozare a seminţelor este de la 0,8 la 400 kg/ha.Nu are
cardan de conectare la priza de putere, acţionarea pompei făcându-se punând pompa
direct la priza tractorului. Are o lăţime de lucru intre 3 si 6 m, un buncăr de la 1000 l
până la 3200 l, viteza de lucru între 7 şi 15 km/h, puterea necesară începe de la 120
cp.
 Cultivator: 1 buc - Cultivatorul preintăo construcţie progresivă, fapt ce ii permite
crearea patului germinativ ideal printr-o singură trecere. Construcţia utilajului corespunde
cerinţelor comfortului general şi al fluenţei necesare pentru realizarea patului germinativ.
Partea frontală a utilajului poate fi ajustată hidraulic direct din cabina tractorului, permiţând
astfel un răspuns prompt şi comfortabil în cazul denivelărilor terenului. Rulourile anterioare
ajută la netezirea suprafeţei terenului. Secţiunile SWIFTER reprezentate de 2 rânduri de
brăzdare (sau 4 rânduri de arcuri "gama") sunt ataşate pe arcuri tip frunză, fapt ce asigură o
urmărire precisă a suprafeţei terenului chiar şi la viteze ridicate. Ruloul greu "Croskill" dublu
(sau rulourile cu tije) echipat adiţional cu tije detaşabile asigură fărâmarea corespunzătoare a
denivelărilor terenului. Ruloul posterior finalizează întregul proces.
 Mașină de erbicidat: 1 buc –se va folosi pentru tratarea chimică a culturii de
camp.

„SC AGROMOV S.R.L”,. lucrează o suprafață de 60 ha de teren agricol. Din fișele

tehnologice ale culturilor se observă necesitatea mașinilor, utilajelor și echipamentelor
agricole, atât din punct de vedere tehnic, cât și numeric. De asemenea, din cadrul fiselor
tehnologire rezultă frecvența utilizării mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole ce se
vor achiziționa prin prezentul proiect.
În prezent, solicitantul deține un tractoar și echipamente auxiliare– mașini,
utilaje și echipamente agricole insuficiente desfășurării optime a activităților agricole
necesare culturilor.
Pe lângă mașinile, utilajele și echipamentele agricole mențioante mai sus, SC
AGROCompany S.R.L mai deține un plug cu 5 brăzdare, un plug reversibil, și un agregat
cobinat, mașini, utilaje și echipamente agricole uzate moral și fizic, care nu mai pot înregistra
productivitatea optimă.
Pentru a realiza în bune condiții toate etapele tehnologice ale exploatației, precum și
pentru a evita costurile suplimentare cu închirierea utilajelor, întreprinderea individuală
solicită acest sprijin financiar nerambursabil pentru realizarea parcului de utilaje agricole.
În acest sens, solicitantul va achiziționa:
 Tractor –1 bucată;
 Combină– 1 bucată;
 Plug– 1 bucată;
 Semănătoare– 1 bucată;
 Cultivator– 1 bucată;
 Mașină de erbicidat – 1 bucată,
în vederea efectuării lucrărilor agricole la momentul oportun, reducerii dependenței față de
terți etc.
 Fluxul tehnologic, activitatea și tehnologia aplicatăîn cadrul proiectului (plan de
cultură pe perioada de cinci ani, plan de producție pe perioada de cinci ani pentru
ferma zootehnicăși altele).

Plan de cultură

PERIOADA DE OPERARE
CULTURA
AN 1- ha AN 2 - ha AN 3 - ha AN 4 - ha AN 5 - ha
Porumb 25 30 25 30 30
Floarea soarelui 23 23 20 20 20
Grâu 25 20 25 23 23
Rapiță 20 20 23 20 20
Fasole 7 7 7 7 7
Total 100 100 100 100 100

Grâul

Grâul este o plantă considerată pretențioasă, iar sub raport economic, alături de
porumb, este planta cea mai importantă din țara noastra.De aceea locul cel mai bun în
rotație se va acorda în primul rand grâului.
Planta premergatoare
Datorită ponderii culturilor de grâu și porumb în suprafața totală arabilă a țării, trebuie
aplicate măsuri care fac din porumb o mai bună premergătoare pentru grâu. Grâul de toamnă
nu se se cultive în monocultură sau cultură repetată. Grâul reușește un an doi dupa el însuși
daca solul este bine lucrat din vară, daca prima data s-a cultivat după o premergătoare bunăși
dacă nu au aparut daunători (gândacul ghebos- Zabrus Tenebrioides, cărăbușul grâului-
Anoxia villosa). O bună premergătoare pentru grâul de toamnă este rapița de toamnă. Floarea
soarelui este, în general, o potrivită premergătoare pentru grâul de toamnă.
Fertilizare
În toate condițiile pedoclimatice din țara noastră, grâul reactionează pozitiv la
aplicarea îngrășămintelor, având o capacitate ridicată de a valorifica economic atât
îngrașămintele organice cât și pe cele minerale.
 Datorită sistemului radicular slab dezvoltat, grâul este considerat o plantă pretențioasă
față de îngrașăminte, acest fapt datorându-se de asemenea și perioadei scurte de extragere a
elementelor nutritive ( de la împăiere la maturitateaîn lapte).
Azotul în cantități corespunzătoare asigură o bunăînfrațire și înrădăcinare a plantelor,
mărește rezistența la temperaturi scăzute, mărește numărul de flori fertile în spic și
îmbunătațește conținutul boabelor în substante proteice. Pentru solurile din Romania, azotul
rămâne principalul element pentru obținerea unor producții ridicate de grâu. Dozele mari de
fosfor determină creșterea în bobul de grâu a conținutului de P2O5 și a amidonului și
reducerea conținutului de proteină. Pe solurile din țara noastră carența de potasiu se manifestă
la grâu pe unele soluri podzolite mai ușoare, mai ales in urma aplicarii amendamentelor cu
calciu.
In functie de recolta scontata, tipul de sol, planta premergatoare, conditiile de mediu
(temperatura, umiditatea atmosferica, umiditatea solului, etc), in primavara, doza de
ingrasamant cu azot se poate abate de la cea stabilita initial.
Ingrasamintele organice (gunoi de grajd semifermentat si must de gunoi) pot fi
administrate direct graului in cantitati de 25-20 tone.
Lucrarile solului
Grâul cere un sol afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită,
dar fără bulgări în sol, aşezat, nivelat, fără resturi vegetale pentru a permite semănatul în bune
condiţii. De starea în care se prezintă solul în momentul semănatului depinde în cea mai mare
măsură felul cum vegetează plantele de grâu în toamnă şi, implicit, capacitatea lor de a trece
peste perioada de iarnă. Arătura se execută imediat după eliberarea terenului de către planta
premergătoare, perioada septembrie-octombrie, la 20-25 cm adancime. Lucrarea se va
executa cu tractorul de 250-290 CP în agregat cu plugul reversibil. După arătură se
realizează o mărunține și o afânare a solului. Aceasta se realizează cu tractorul de 250 –
290CP în agregat cu discul. Întârzierea arăturii are efecte nedorite: îmburuienare, pierderea
rapidă a umidității din solul care nu mai este protejat de plante, solul se întărește și nu se mai
poate ara; orice întârziere a efectuării arăturii conduce la scăderi progresive de
recoltă.Trebuie realizată afânarea solului pe urmele compactate de trecerile repetate cu
tractorul (pentru lucrările de îngrijire din timpul vegetaţiei şi la recoltare). Dezvoltarea
sistemului radicular al plantelor de grâu şi pătrunderea rădăcinilor în profunzime sunt
favorizate de afânarea adâncă a solului; ca o consecinţă, gradul de compactare a solului
influenţează în mare măsură dezvoltarea în ansamblu a plantelor şi formarea componentelor
de producţie. Până în toamnă, arătura trebuie prelucrată superficial, pentru mărunţirea
bulgărilor, nivelarea terenului, distrugerea buruienilor care răsar.
Pregătirea patului germinativ se realizează înainte de semănat prin lucrări cu agregatul
format din tractor 250 – 290 CP și combinatorul.Se urmărește realizarea unei suprafeţe
nivelate, curate de buruieni, afânată pe adâncimea de semănat, dar nu prea mărunţită, şi ceva
mai tasată sub adâncimea de semănat, pentru a asigura ascensiunea apei (spre seminţele în
curs de germinare).
Sămânța și semănatul
Pe baza a numeroase cercetari si a rezultatelor obtinute in productie s-a stabilit
urmatorulul interval pentru semanat 20 septembrie- 25 octombrie. Epoca de semănat a
grâului se stabileşte astfel încât, până la venirea iernii să rămână 40-50 zile în care plantele să
vegeteze normal, în care să se acumuleze suma temperaturilor de 450-500˚C temperaturi
pozitive, iar la intrarea în iarnă plantele de grâu să ajungă la stadiul de 2-3 fraţi şi 3-4 frunze .
Semanatul se realizeaza cu ajutorul semanatoarei de paioasein agregat cu tractorul de
250-290 CP.
Adancimea de semanat a grâului este de 5-6 cm si tine cont de umiditatea solului,
starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive etc.
Densitatea la semanat se stabilieste astfel incat sa se asigure accesibilitatea
elementelor nutritive pe intreaga suprafata pentru fiecare planta.
Pentru a asigura densitatea spicelor/m2 se va utiliza samanta de cea mai buna calitate,
cu o puritate ridicata, cu o facultate si energie germinativa mare, iar lucrarea de semanat se va
realiza cu o semanatoare de precizie.
Cantitatea de samanata la hectar va fi intre 220-250 kg samanta/ha.
Semanatul se va realiza in randuri obisnuite la distanta de 22,5 cm.
Recoltarea:
Alegerea momentului optim de recoltare se face in functie de umiditatea boabelor,
care trebuie sa atinga valoarea de 24%. Lucrarea se realizeaza cu ajutorul combinei de 250-
350 CP în agregat cu heder de paioaseși echipament de recoltat cereale paioase.
Conform site-ului insse.ro, productia, exprimata in kg/ ha inregistrata in anul 2024 a
fost de 3596 kg/ha la nivel national, 3496kg/ha la nivelul regiunii Sud-Est si 3632 kg/ha la
nivelul judetului Iași.
Productia inregistrata de fermier este de 3500 kg la ha, motiv pentru care aceasta
inregistrare s-a folosit si la intocmirea proiectiilor financiare.
 Porumb

In Romania, alaturi de suprafata ocupata cu grau de toamna, suprafata ocupata cu

porumb este precumpanitoare fata de alte culturi (circa65%) . Datorita sistemului radicular
bine dezvoltat, cultura de porumb necesita araturi normale (29-20 cm), un numar insemnat de
prasile in timpul vegetatiei, daca nu se folosesc erbicide, ceea ce conduce la o mai buna
mobilizare a solului si o combatere eficienta a buruienilor.
Rotatia
Porumbul se poate cultiva dupa o serie de plante, in general, se plaseaza dupa
cerealele de toamna sau de primavara, plante prasitoare, si de multe ori dupa el insusi.
Porumbul este o planta putin pretentioasa fata de cultura premergatoare. Porumbul se poate
cultiva dupa el insusi 2-3 ani si chiar mai multi cand urmeaza dupa leguminoase perene
respectandu-se conditiile de a se administra ingrasaminte orano-minerale in cantitati mai mari
si de a se combate eficient bolile si daunatorii. Deoarece grâul şi porumbul ocupă mai mult de
jumătate din suprafaţa arabilă a ţării, cea mai răspândită este rotaţia grâu-porumb. Neajunsul
rotatiei este reprezentat de faptul că poate duce la îmburuienarea solului şi există posibilitatea
apariţiei unor boli comune (fuzarioza- Fusarium spp.) sau a unor dăunători comuni
(sfredelitorul-Ostrinia nubilalis, gărgăriţa frunzelor- Tanymecus dilaticollis etc.). Intrerupera
periodică a rotaţiei grâu-porumb şi intercalarea, după 3-4 rotaţii, a altor culturi (mazărea,
soia, floarea-soarelui, sfecla de zahăr etc.) devine o necesitate. La rândul lui, porumbul este o
bună premergătoare pentru toate culturile de primăvară; de asemenea, el devine o bună
premergătoare şi pentru grâul de toamnă.
Fertilizarea
Porumbul este o planta cu un consum ridicat de substanţe nutritive, cu un maxim de
consum atins până la începutul formării bobului. Datorita faptului ca in perioada formării
boabelor porumbul foloseşte numai o parte 20-25 % din elementele nutritive, cea mai mare
parte din elementele N,P si K - (azot, forfor si potasiu) ce se acumulează în bob provin din
plantă, din rezervele anterioare.
Cantitatea de azot administrata culturi de porumb este influientata de cultura
premergatoare si de cantitatea de ingrasamant organic (gunoi grajd) administrat odata cu
executarea araturii.
Pentru aplicarea ingrăşămintelor pe bază de fosfor se ia in considerare conţinutul
solului în fosfor mobil şi producţia planificată ţinandu-se cont ca pentru fiecare tonă de
porumb boabe consumul de fosfor este de 9-9 kg. Îngrăşămintele cu fosfor se administrează
uniform pe toată suprafaţa şi se încorporează sub arătura de bază sau o dată cu lucrările de
pregătire a patului germinativ.
O altă metodă de aplicare a îngrăşămintelor cu fosfor este primăvara împreună cu
îngrăşămintele cu azot o data cu semanatul.
Pe solurile usoare, pe cele acide şi pe solurile care au un conţinut mic de potasiu sub
250 ppmK se aplica ingrasaminte pe baza de potasiu.
O data la 2-3 ani pe solurile grele şi o dată la 3-4 ani pe celelalte soluri se va aplica
gunoiul de grajd, se vor administra 20-60 t/ha. Conditia esentiala este sa se aplice uniform pe
toată suprafaţa şi sa se încorporeze imediat sub aratura de bază pentru a se evita pierderile de
azot prin volatizare. Pe solurile acide cu un pH mai mic de 5,9 în apă şi gradul de saturaţie
sub 65% se vor aplica în prelabil amendamente pe bază de calcar prin împrăştierea uniformă
la suprafaţa solului şi încorporarea sub arătura în doza de 4-5 tha. odată la 5 ani. Fertilizarea
culturii se va executa cu ajutorul cisternei inchiriate.
Lucrarile solului
Porumbul trebuie semanat intr-un sol afanat, usor tasat, maruntit la suprafata in
vederea distrugerii capilaritatii si reducerea pierderilor de apa. Lucrarea de baza, aratura, se
efectueaza in flux continuu sau imediat dupa recoltarea plantei premergatoare pentru a reduce
pierderile de apa si a se asigura intervalul necesar asezarii solului in vederea semanatului.
Arătura se va executa la o adâncime de 20-29 cmsi se va efecuta cu ajutorul
tractorului de 250-290 CPîn agregatcu plugulsi cu grapa cu discuri.
Pregatirea patului germinativ, reprezinta lucrarea sau succesiunea de lucrari prin
care se asigura un strat de sol afanat, umed usor tasat in profunzime, bine maruntit la
suprafata, in care samanta gaseste un mediu prielnic germinarii.
Pregătirea patului germinativ se execută în ziua sau preziua semănatului cu tractorul
in agregat cucombinatorul, pentru a nu favoriza îmburuienarea terenului înaintea răsăririi
culturii. Calitatea patului germinativ este asigurată de reglarea corectă a agregatelor de lucru
şi evitarea executării lucrării când solul este prea umed.
Sămânţa şi semănatul
Sămânţa pentru semănat trebuie să fie certificată să aparţină hibrizilor daţi pentru
fiecare zonă de cultură.
Epoca de semănatîncepe de regulă după data de 20 aprilie, hibrizi timpurii se
seamană la începutul intervalului optim, continuând cu hibrizi târzii.
 Densitatea optimă la semănat - se stabileşte în funcţie de hibridul cultivat
aprovizionarea cu apă, fertilitatea solului şi condiţiile de cultură.Avand in vedere faptul ca
porumbul este o planta cu inradacinare viguroasa, are nevoie de un spatiu de nutritie mai
mare, de aceea la un ha porumb, in cultura neirigată, densitatea la semănat va fi de 45- 60 mii
plante recoltabile ha, la hibrizii timpurii, 40- 55 mii, la cei semitimpurii şi de 40-50 mii la cei
târzii.
Norma de samanta se mareste cu 20-25% atunci cand conditiile de clima si sol sunt
nefavorabile, deoarece o parte din seminte nu vor avea conditii optime pentru germinare. De
asemena, desimea la semanat este mai mare, deoarece o parte din plante vor fi distruse sub
actiunea bolilor, daunatorilor si a lucrarilor de ingrijire( prasile manuale sau mecanice).
Cantitatea de sămânţă - se foloseste o cantitate de 25-25 kg samanta /ha .
Distanţa între rânduri – semanatul se face in randuri distantate, atât pe terenul irigat
cât şi pe cel neirigat distanţa dintre rânduri va fi de 60 cm, permiţând astfel combaterea
buruienilor prin praşile manuale şi mecanice. Semanatul se face bob cu bob.
Adâncimea de semănat – influenteaza germinatia, rasarirea si uniformitatea culturii si
deprinde de particularitatile morfologice si fiziologice ale semintelor, conditiilor de clima si
sol, epoca si metoda de semanat, etc. Semintele trebuie introduse in sol la o adancime de cca
9-20% mai mare decat diametrul lor. La porumb adanc adancimea de semanat este cuprinsa
in intervalul 6-9 cm.
Semanatul se va executa cu ajutorul tractorului in agregatcu semanatoare de
prasitoare.
Lucrările de îngrijire
In intervalul semanat-recoltat, plantele au nevoie de o serie de lucrari de ingrijire, care
asigura cresterea si dezvoltarea in conditii optime a plantelor. Prin lucrarile de ingrijire se
asigura combaterea buruienilor, mobilizarea solului s.a.
Combaterea buruienilor - se realizează prin integrarea mai multor metode cultivarea
porumbului în asolamente, în special cu cereale păioase, prin arături mai adânci şi lucrări ale
solului corect executate, prin praşile mecanice şi manuale, precum şi prin utilizarea
erbicidelor.
Cercetările efectuate până în prezent arată faptul, că la cultura porumbului pierderile
de producţie cauzate de buruieni ajung până la 30-90%.
Combaterea integrată a buruienilor se realizează prin alternanţa culturilor şi
respectarea asolamentului, a adâncimii şi epocii de executare a arăturii, prin praşile
mecanice şi manuale şi prin aplicarea erbicidelor, reVASILESCU date de specialistul
agricol, conform CODEXULUI fito-sanitar.
Combaterea integrată a bolilor şi dăunatorilor se va realiza prin respectarea rotaţiei,
prin executarea lucrărilor de bază la timp, precum şi prin tratamente chimice la sămânţă.
Raritul se efectueaza in faza de 2-4 frunze, este o lucrare costisitoare care poate fi
eliminata printr-un semanat de precizie.
Combaterea buruienilor
Alegerea corectă a plantei premergătoare, efectuarea unor lucrări de pregătire a
patului germinativ de bună calitate, constituie măsuri esenţiale pentru prevenirea
îmburuienării culturii. În funcţie de gradul de îmburuienare, de însuşirile solului, de regimul
precipitaţiilor şi de felul plantei în cursul perioadei de vegetaţie sunt necesare: 3-4 prasile
mecanice intre randuri si 2-3 prasile manuale pe rand. Primele 2-3 saptamani dupa rasarire
constituie faza critica in ingrijirea porumbului, iar prasilele se executa la intervale de 20-20
de zile in functie de aparitia buruienilor, urmarindu-se ca lanul de porumb sa fie mentinut
curat.
Prăşitul, urmăreşte în primul rând distrugerea buruienilor şi realizarea unui strat de sol
afânat la suprafaţa solului, care să contribuie la păstrarea apei în sol, aerisirea acestuia etc.
Printre rândurile de plante prăşitul se execută mecanic cu combinatorin agregat cu
tractorul, iar pe rând prăşitul se execută manual. Viteza de deplasare a agregatului la prima
praşilă este de 4-5 km/oră, iar la praşilele următoare viteza va fi mai mare, respectiv de 6-9
km/oră.Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale chimica are cea mai mare
eficacitate.
Combaterea chimică a buruienilor din cultura porumbului asigură importante sporuri
de producţie. Aceasta se realizează prin tratamente la sol, înainte sau după semănat, şi
tratamente în perioada de vegetaţie. Frecventele perioade secetoase din primăvară impun
folosirea şi încorporarea în sol a unor erbicide volatile. Pentru folosirea erbicidelor nevolatile,
se caută perioade mai umede de aplicare a acestora sau zonele cu precipitaţii. Pentru a le
folosi cu maximă eficienţă, este recomandabil ca aplicarea erbicidelor să se facă conform
indicaţiilor inginerilor agronomi sau a specialiştilor-cercetători în acest domeniu. În timpul
perioadei de vegetaţie, porumbul suportă mai bine tratamentele în fază de 3-5 frunze şi
acestea se aplică în special pentru combaterea buruienilor perene. Este foarte indicată o
alternanţă a erbicidelor folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb.
 Combaterea daunatorilor (viermi sarma, sfredelitorul porumbului si ratisoara) se
face prin metode profilactice (rotatie rationala, samanta certificata, distrugerea sau strangerea
de pe camp a resturilor vegetale), mecanice (distrugerea buruienilor care reprezinta gazde
intermediare pentru insectele daunatoare, prasile) si prin aplicarea tratamentelor chimice
specifice.
Prasilele mecanice se vor executa cu ajutorul tractoruluiimpreuna cucultivatorul.
Recoltarea
Perioada optimă de recoltat se poate efectua atunci când umiditatea boabelor a ajuns
la 29-30% şi se poate încheia atunci când boabele au o umiditate de 20-25%. După acest
fenomen recoltatul ştiuletilor se va realiza manual pentru a se evita scuturatul boabelor de pe
ştiulete. Recoltatul mecanizat sub forma de boabe se poate realiza atunci când umiditatea
boabelor a ajuns sub 25%.
Pentru a se păstra în bune condiţii boabele de porumb trebuie uscate la umiditatea de
păstrare, sub 24%.%. Lucrarea se realizeaza cu ajutorul combinei in agregat cu heder de
paioase siechipament de recoltat cereale paioase.
Productia, exprimata in kg/ ha inregistrata in anul 2024 a fost de 4660 kg/ha la
nivel national, 4526kg/ha la nivelul regiunii Sud-Est si 4264 kg/ha la nivelul judetului
Iași.
Productia inregistrata de fermier este de 4000 kg la ha, motiv pentru care aceasta
inregistrare s-a folosit si la intocmirea proiectiilor financiare.

Floarea soarelui

Planta premergatoare
Floarea-soarelui nu suportă cultura consecutivă; nu va reveni pe același loc la
intervale mai mici de 5-6 ani, atât datorită epuizării solului, cât și mai ales înmulțirii
puternice a lupoaiei (Orobanche cumana), putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), manei
(Plasmophara helianti).
De asemenea, în regiunile umede nu este indicat să urmeze după fasole, soia, care sunt
și ele atacate de putregai, iar în cultura neirigată din regiunile secetoase, nici după sfeclă și
lucernă, întrucât floarea-soarelui este mare consumatoare de apă, utilizând-o de la o adâncime
mai mare a solului.
 Fertilizarea
Principala sursa de elemente nutritive pentru aceasta cultura, o reprezinta gunoiul de
grajd. Se aplica in doze de 20-30 tone la hectar, o data la 4-5 ani si se incorporeaza in sol prin
aratura adanca.Datorita sistemului radicular bine dezvoltat si a adancimii mari de patrundere
in sol, floarea soarelui valorifica atat ingrasamintele organice cat si pe cele chimice.
Lucrarile solului
Principalele conditii ce trebuie indeplinite in vederea infiintarii acestei culturi sunt:
realizarea unui sol afanat, structurat care sa permita inradacinarea profunda, combaterea
eficienta a agentilor patogeni, etc.
Aratura, lucrarea de baza se executa imediat dupa recoltarea plantei premergatoare,
la adancimea de 25-30 cmsi se va efecuta cu ajutorul tractorului (proiect) in agregat cu
plugul(deținut de fermă)si cu grapa cu discuri (proiect).
Pregatirea patului germinativ se va efectua cu ajutorul tractorului (proiect) impreuna
cu combinatorul (proiect).
Samanta si semnanatul - un aspect principal il constituie calitatea materialului
semincer. Samanta sanatoasa, utilizata la semanat, reduce posibilitatea infestarii cu boli si
daunatori, de asemenea aceasta se va trata cu produse specifice pentru a-i spori gradul de
rezistenta. Administrarea semnintelor se va efectua cu ajutorul tractorului (proiect)
impreuna cu ajutorul semanantoarei de prasitoare.
Epoca de semanat -semanatul culturii de floarea soarelui incepe atunci cand in sol s-
a atins pragul minim de 6 grade C, la adancimea de incorporare a semintei.
Semanatul se face incepand cu 25 martie si pana la inceputul lunii aprilie. Semanatul
se realizeaza in randuri distantate ( 60 cm)
Cantitatea de samanata - se va folosi o cantitate de 4,0-5,5 kg seminte/ha pentru a
obtine la recoltate 45.000-50.000 plate/ha.
Adancimea de semanat – Cultura de floarea soarelui se seamana la o adancime
cuprinsa in intervalul 5-9 cm.
Lucrări de îngrijire
Combaterea buruienilor
Alegerea corectă a plantei premergătoare, efectuarea unor lucrări de pregătire a
patului germinativ de bună calitate, constituie măsuri esenţiale pentru prevenirea
îmburuienării culturii. In tehnologia clasica a florii soarelui sunt necesare: 2-3 prasile
mecanice intre randuri si 2-3 prasile manuale pe rand. Primele 2-3 saptamani dupa rasarire
constituie faza critica in ingrijirea florii soarelui, iar prasilele se executa la intervale de 20-20
de zile in functie de aparitia buruienilor, urmarindu-se ca lanul de floarea soarelui sa fie
mentinut curat. Prăşitul, urmăreşte în primul rând distrugerea buruienilor şi realizarea unui
strat de sol afânat la suprafaţa solului, care să contribuie la păstrarea apei în sol, aerisirea
acestuia etc. Printre rândurile de plante prăşitul se execută mecanic cu cultivatorul
(proiect)in agregat cu tractorul (proiect), iar pe rând prăşitul se execută manual.
Combaterea daunatorilor (viermi sarma, sfredelitorul porumbului si ratisoara)
Cultura de floarea-soarelui este afectată de un complex de patogeni, dintre care cei
mai păgubitori sunt: Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Plasmopara helianthi,
Phomopsis helianthi, Orobanche cumana etc. Prevenirea atacului acestor patogeni impune
măsuri de combatere integrată prin: cultivarea de hibrizi rezistenţi; respectarea rotaţiei de 6
ani; folosirea unei seminţe sănătoase provenite din loturi semincere libere de boli; aplicarea
dozelor optime de îngrăşăminte cu azot( N), potasiu (K) si fosfor (P), în raport echilibrat;
executarea în condiţii optime a lucrărilor solului şi de întreţinere a culturii; recoltarea la timp
a culturii; tratamente chimice preventive la sămânţă şi în vegetaţie. Cei mai periculoşi
dăunători ai culturii de floarea-soarelui sunt „gărgăriţa frunzelor” (Tanymecus dilaticollis) şi
„viermele sârmă” (Agriotes ssp.), care atacă în special plantele în primele faze de vegetaţie şi
care diminuează densitatea culturii până la compromiterea acesteia. O primă măsură
preventivă a acestui atac constă în evitarea porumbului ca plantă premergătoare. Tratamentul
seminţelor de floarea-soarelui cu insecticide se face centralizat, în cadrul centrelor de
protecţia plantelor, cu respectarea strictă a normelor de protecţia muncii şi ţinându-se seama
de toleranţa hibrizilor faţă de aceste tratamente. O atenţie sporită se va acorda manipulării
seminţelor. Pentru aplicarea de ingrasaminte cu azot, potasiu si fosfor se va utiliza tractorul
(proiect) in agregat cu erbicidatorul agricol existent in exploatatie.
Recoltarea - Recoltarea florii-soarelui direct cu combina se poate realiza în
momentul când 65-90% din capitule au culoarea brună, iar seminţele au umiditatea 24-25%.
Recoltarea trebuie terminată până când seminţele au 20 – 22% umiditate. Prelungirea
perioadei de recoltare poate atrage după sine pierderi.
Productia, exprimata in kg/ ha inregistrata in anul 2296 a fost de 3596 kg/ha la nivel
national, 2992kg/ha la nivelul regiunii Sud-Est si 2025 kg/ha la nivelul judetului Iași.
Productia inregistrata de fermier este de 2600 kg la ha, motiv pentru care aceasta
inregistrare s-a folosit si la intocmirea proiectiilor financiare.

Rapiță
 În ultimii ani, rapiţa a fost una dintre cele mai profitabile culturi agricole. În
consecinţă, piaţa seminţelor de rapiţă continuă să se dezvolte şi un număr tot mai mare de
fermieri vor cultiva această plantă. Pentru realizarea unei culturi reuşite de rapiţă, agricultorii
trebuie să ţină cont, încă de la pregătirea patului germinativ, de câteva elemente esenţiale,
prezentate în materialul de faţă. În funcţie de evoluţia condiţiilor climatice, de tipul de sol şi
de dotarea tehnică, fermierii pot face şi alte lucrări şi totodată pot renunţa la unele activităţi
în favoarea altora.
Rotaţia
În cadrul rotaţiei, cele mai multe companii recomandă ca rapiţa să nu vină după ea
însuşi sau după alte culturi cu boli şi dăunători comuni, cum ar fi: floarea-soarelui, muştar,
soia, fasole sau alte plante crucifere, la un interval mai mic de 4 ani. Reducerea acestui
interval la unu sau doi ani (practică întâlnită frecvent în anumite ferme) poate pune fermierul
în faţa unor atacuri puternice de boli şi dăunători, atacuri care din cauza virulenţei pot
compromite cultura. În această situaţie, fermierul trebuie să ia în calcul şi să îşi asume
riscurile compromiterii culturii respective.
Din punct de vedere al plantelor bune premergătoare, de cele mai multe ori în
România, rapiţa se amplasează dupa grâu şi orz, culturi care se recoltează mai devreme şi
care asigură timpul necesar pregătirii solului. În cadrul acestei rotaţiei grâu-rapiţă, atragem
atenţia fermierilor asupra posibilităţii apariţiei efectelor de fitotoxicitate, efecte datorate
erbicidelelor utilizate la cultura premergătoare. Ca urmare, înainte de a decide unde va
amplasa cultura de rapiţă, fermierul trebuie să ia în calcul şi să verifice remanenţa erbicidelor
utilizate.
În literatura de specialitate se cunosc o serie de erbicide care, aplicate la cele două
culturi, prezintă o remanenţă ridicată pentru cultura postmergătoare de rapiţă.În practică au
fost cazuri când din cauza remanenţei erbicidelor, cultura de rapiţă a fost compromisă. În
funcţie de modul de prelucrare a terenului, această remanenţă s-a manifestat toamna la
începutul perioadei de vegetaţie, când plantele de rapiţă se aflau în faza de 2 până la 6 frunze
- când terenul a fost lucrat numai cu discul greu - sau primăvara - când plantele de rapiţă
aveau 20 - 30 cm înălţime şi terenul a fost pregătit prin arătură.
O atenţie deosebită trebuie acordată terenurilor pe care s-au utilizat erbicide
sulfonilureice. Unele erbicide din această clasă pot avea remanenţă de până la 14 - 16 luni.
Pentru a verifica remanenţa erbicidelor utilizate, fermierii pot cere detalii de la furnizorul
acestora.
 Se consideră că rapiţa este o plantă bună premergătoare pentru culturile de grâu şi
orz. Aceste culturi după rapiţă dau sporuri de producţie ce depăşesc 500 kg/ha. Practic, rapiţa
îşi poate găsi cu succes locul în cadrul asolamentelor din fermele agricole româneşti.

Pregătirea terenului
De cele mai multe ori opţiunea fermierului cu privire la pregătirea terenului este în strânsă
corelaţie cu condiţiile climatice din zonă. Anul acesta, datorită ploilor căzute în iunie şi iulie,
o parte din fermieri au reuşit să facă o arătură la adâncimea de 20 - 22 cm. Acolo unde nu e
posibilă arătura, se poate face pregătirea patului germinativ prin una sau două treceri cu un
disc greu. Fiecare fermier decide în funcţie de dotare şi de condiţiile climatice ce soluţie este
mai rentabilă. Din observaţiile de pe teren s-a constatat că acolo unde s-a efectuat arătura,
resturile vegetale au fost mai bine încorporate în sol, efectul de fitotoxicitate al erbicidelor
aplicate culturii premergătoare (acolo unde a fost cazul) a fost diminuat şi cultura de rapiţă a
fost mai puţin îmburuienată.
În ultimii ani, în anumite zone agricole, s-a constatat la culturile de grâu şi rapiţă un atac
deosebit de puternic al rozătoarelor - în special al şoarecilor de câmp.
Agresivitatea acestor dăunători s-a manifestat prin crearea unor pagube însemnate
culturilor. În cazul solelor unde pregătirea terenului s-a făcut prin arătură s-a constatat o
diminuare a numărului de şoareci şi deci o diminuare a pierderilor. Una din explicaţii ar fi că
prin arătură se distrug o parte din galeriile aflate mai la adâncime şi o dată cu acestea şi hrana
şoarecilor. Pe de altă parte, de cele mai multe ori, fermierii au observat în urma brazdei
prezenţa pescăruşilor şi a berzelor care se hrănesc cu şoarecii de câmp.
Pregătirea terenului cu discul greu înseamnă un efort financiar mai mic din partea
fermierului pentru înfiinţarea culturii, o viteză mai mare de lucru, o conservare mai bună a
apei, mai ales în verile secetoase şi totodată o încadrare mai bună în epoca optimă de
semănat.
După lucrarea de bază, terenul se pregăteşte fie prin una sau două treceri cu discul
uşor, fie printr- un disc şi un combinator sau printr-un agregat complex care lasă terenul
discuit şi nivelat. În unele ferme care au utilaje de ultimă oră, toate lucrările necesare (discuit,
semănat, nivelat, tăvălugit etc) se pot realiza printr-o singură trecere. Indiferent de tipul de
lucrare efectuat, important este să se aibă în vedere realizarea uni pat germinativ afânat în
primii 2 - 3 cm şi ferm sub adâncimea de semănat pentru a se asigura condiţii optime de
germinare a seminţelor.
 Semănatul rapiţei
La rapiţă, semănatul poate fi realizat fie cu semănători clasice, caz în care fermierul
va utiliza o cantitate mai mare de sămânţă la hectar, fie cu semănători performante care pot
asigura o densitate uniformă şi la care poate fi controlată cantitatea de sămânţă pe hectar.
Practic, în ultimul timp s-a trecut de la semănatul rapiţei cu semănători mai puţin precise spre
utilizarea semănătorilor performante cu distribuţie controlată a cantităţii de sămânţă/ha.
Majoritatea firmelor care comercializează sămânţă hibridă de rapiţă recomandă o
cantitate cuprinsă între 2 şi 4 kg/ha (aproximativ 45 - 60 boabe/mp), iar firmele care
comercializează soiuri recomandă o cantitate între 5 - 6 kg/ha (aproximativ 60 - 80
boabe/mp).Cantităţile variază în funcţie de masa a 1000 de boabe, de puritate şi de
germinaţie.În unele cazuri, având în vedere gradul de intensivitate al hibridului sau soiului
respectiv, firmele pot recomanda cantităţi mai mici de sămânţă/ha. Pentru asigurarea unei
cantităţi corecte de sămânţă pe hectar este bine de ţinut cont de recomandările firmelor
furnizoare.
Din punct de vedere al distanţei între rânduri se utilizează mai multe intervale de
semănat: la 18 cm, la 25 cm şi la 37,5 cm, depinzînd în primul rând de semănătoarea folosită,
de varietatea semănată, dar şi de gradul de culturalizare al terenului. Distanţa dintre rânduri
cea mai frecvent utilizată în România este de 25 de cm. În condiţiile în care se utilizează
distanţe mai mari de semănat, se reduce cantitatea de sămânţă la hectar, dar creşte riscul
îmburuienării culturii de rapiţă.
Adâncimea de semănat a seminţelor de rapiţă se situează la 2-3 cm şi se realizează în
teren bine pregătit, fără resturi vegetale şi fără buruieni. Dacă semăntul se realizează în teren
afânat şi cu denivelari este bine ca adâncimea semănătorii să fie bine reglată, aşa încât
sămânţa să fie poziţionată în sol la acelaşi nivel. La semănătorile prevăzute cu două tipuri de
patine se vor utiliza patinele destinate seminţelor mici. În felul acesta se realizează condiţii
optime pentru o germinare şi o răsărire uniformă a plantulelor.
Referitor la perioada de semănat, din punct de vedere calendaristic, recomandările
diferă de la o companie la alta, dar în linii generale semănatul rapiţei ar trebui să înceapă cu
data de 20 august pentru nordul ţării şi să se încheie în jurul datei de 15 - 20 septembrie în
zona de sud-est a Romaniei.
Din punct de vedere al temperaturilor mai mari de zero grade C, rapiţa ar trebui să acumuleze
până la intrarea în iarnă aproximativ 600 - 700 grade C biologic active. Se consideră că dacă
plantele au acumulat această temperatură până la intrarea în iarnă, cultura de rapiţă se află în
stadiul cel mai potrivit pentru trecerea anotimpului rece. Această temperatură corespunde cu
formarea la plantele de rapiţă a 5 - 8 frunze adevărate.
Samânţa utilizată pentru înfiinţarea culturilor de rapiţă trebuie să fie o sămânţă
certificată, cu o puritate fizică de minimum 98% şi o germinaţie mai mare de 85%. Toată
sămânţa utilizată în acest scop trebuie să fie tratată atât cu fungicid, cât şi cu insecticid.

Fertilizarea culturii de rapiţă

Rapiţa este una dintre culturile cu cele mai mari consumuri specifice de elemente
nutritive necesare pentru realizarea unei tone de producţie (sămânţa + masa vegetativă
aferentă). În general, literatura de specialitate citează consumuri specifice de aproximativ 45
kg N; 30 kg P2O5 şi 35 kg K2O/tona de sămânţă de rapiţă cu producția secundară aferentă. Ca
urmare, încă de la pregătirea patului germinativ trebuie acordată o importanţă marită
capitolului de fertilizare a culturii. Nu se poate concepe obţinerea de producţii mari la rapiţă
fără o susţinere puternică din punct de vedere al fertilizării. Majoritatea firmelor producătoare
de sămânţă prezintă propriile planuri de fertilizare a culturii, dar în general acestea se opresc
în jurul următoarelor valori: 70 - 120 kg/ha N; 50 - 80 kg/ha P2O5, 40 - 60 kg/ha K2O și 10-
30 kg S.
Întreaga doză de fosfor şi potasiu se aplică înainte de efectuarea arăturii de bază sau
înainte de prima lucrare cu discul greu. Dacă însă fermierul dispune de îngrăşămite complexe
de tipul N:P:K în doze diferite, dar în care trebuie să predomine fosforul şi potasiul, acest
îngrăşământ se va aplica la pregătirea patului germinativ, sub disc. În mod normal, la
pregătirea patului germinativ se aplică tot fosforul şi potasiul şi numai 30 - 40% din doza de
azot. Diferenţa de azot se va aplica în primăvară după pornirea în vegetaţie a culturii.

Fasole

Datorită originii sale tropicale, fasolea este o plantă termofilă; pentru un ciclu de
vegetaţie de 90 - 120 zile, necesarul de căldură este de 1.400 - 1.900°C (suma temperaturilor
mai mari de 10°C).
Boabele germinează la minimum 8 - 10°C (similar cu porumbul) şi absorb pentru
germinat o cantitate mare de apă (110 - 120% din masa uscată a bobului). La temperaturi de
18°C şi umiditate suficientă, boabele de fasole germinează în 3 - 4 zile.
Germinaţia este epigeică la majoritatea speciilor de fasole şi hipogeică la specia Ph.
multiflorus. Datorită tipului de germinaţie, germenii au putere mică de străbatere, îndeosebi
pe solurile grele care sunt predispuse la formarea crustei, ceea ce impune atenţie la efectuarea
lucrărilor solului şi la respectarea adâncimii de semănat. În cazul în care crusta întârzie
răsăritul, precum şi pe solurile slab drenate şi reci, cu multă apă, seminţele putrezesc uşor.
În condiţii favorabile de temperatură şi umiditate, răsărirea are loc, de obicei, după 10
- 12 zile de la semănat.
După răsărire, plăntuţele sunt distruse de temperaturile uşor negative (de -1... -2°C
sau chiar de brume uşoare); sensibilitatea maximă se manifestă imediat după răsărire, când
cotiledoanele degeră foarte uşor.
În perioada următoare, cerinţele plantei de fasole faţă de temperatură cresc, optimum
termic la înflorire situându-se în jur de 22 - 25oC; la temperaturi mai ridicate, însoţite de
secetă atmosferică, florile rămân nefecundate, se usucă şi cad (avortează). Maturitatea este
accelerată de temperaturile mai ridicate şi de condiţiile de secetă, dar în detrimentul nivelului
recoltei.
Deşi nu necesită o cantitate de apă mai mare decât alte culturi, fasolea este deosebit de
sensibilă la asigurarea umidităţii, mai ales în fazele de germinare-răsărire şi la înflorire-
formarea păstăilor şi a boabelor (când se înregistrează consumul maxim de apă).
În perioadele de secetă planta se ofileşte în orele de amiază, iar în condiţii extreme
păstăile rămân mici şi avortează.
Plantele de fasole suportă mai bine seceta din sol decât seceta atmosferică; vânturile
uscate şi calde sunt deosebit de dăunătoare. Ca urmare, în zonele de stepă a apărut necesitatea
culturii intercalate a fasolei (de regulă, prin porumb). Fasolea “oloagă“ este mai rezistentă la
secetă, datorită precocităţii sale (plantele înfloresc şi îşi formează păstăile înainte de
instalarea secetelor din vară) şi masei vegetale mai reduse. Adesea, în zona de sud a ţării este
necesar un aport suplimentar de apă, prin irigare, pentru a asigura vegetaţia normală a
culturilor de fasole până la maturitate şi a obţine producţii bune.
Umiditatea prea ridicată este, de asemenea, dăunătoare. Precipitaţiile prea bogate şi
timpul umed prelungesc perioada de înflorire şi stânjenesc fecundarea. Excesul de umiditate
măreşte sensibilitatea plantelor la boli şi depreciază calitatea boabelor.
Un sol potrivit pentru fasole trebuie să fie bine afânat în adâncime, pentru a permite
pătrunderea în adâncime a rădăcinilor şi să nu formeze crustă, pentru a favoriza aerarea şi
încălzirea solului şi o răsărire cât mai rapidă. Reacţia optimă a solului pentru fasole este cea
neutră (pH = 6 - 7,5), care este potrivită pentru formarea nodozităţilor şi pentru asigurarea
unui regim normal de nutriţie cu azot.
 Este adevărat, fasolea poate vegeta pe soluri foarte diferite, chiar pe solurile
superficiale, cu condiţia să fie asigurată umiditatea necesară. Preferă solurile cu textură
mijlocie, fertile, din categoria cernoziomurilor, solurile brun-roşcate şi aluviunile fertile.
Fasolea se comportă slab pe solurile podzolite, acide, sau pe cele umede, nisipoase
sau salinizate. Se adaptează mai bine decât mazărea pe solurile grele, dar trebuie evitată
formarea crustei. Fără condiţii de irigare, solurile nisipoase sunt improprii pentru

Date tehnice ale investiţiei:

Zona şi amplasamentul;
Referiri la amplasarea investitiei in zone defavorizate/montane, etc(dupa caz), potențialul
agricol al zonei

Investiția se va realiza în județul Iași, sat Țibănești, comuna Țibănești(extravilan),

T53/2, P20, loc în care solicitantul își va gara mașinile, utilajele și echipamentele ce se vor
achiziționa prin prezentul proiect.
Terenul agricol pe care îl va lucra beneficiarul se află în localitateaȚibănești, județul
Iași, localitate care nu se încadrează în zone defavorizate sau în zone montane.
Conform „Anexei 5 – Sinteza studiului privind zonarea potențialului agricol”,
culturile de porumb, floarea-soarelui, grâu, orz de toamnă, orzoaică de primăvară, lucernă,
rapiță, fasole și soia din Țibănești au un potențial agricol mijlociu.
Prin proiectul „ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE
PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ”, beneficiarul va achiziționa
mașini, utilaje și echipamente agricole.
Investiția se va realiza în județul Iași, sat Țibănești, comuna Țibănești(extravilan),
T53/2, P20, loc în care solicitantul își va gara mașinile, utilajele și echipamentele ce se vor
achiziționa prin prezentul proiect.

Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din

intravilan/extravilan;

Nu este cazul

Preluate din studii de teren:

- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor
- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor analiza apei subterane etc;
- alte studii de specialitate necesare, după caz;
Studiile se vor intocmi de catre persoane autorizate si vor respecta conditiile de forma si
continut conform legislatiei in vigoare

Nu este cazul

Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice

domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu
reVASILESCU darea variantei optime pentru aprobare;

Atentie la cerinta si la diferenta intre varianta constructiva si scenariul dat

Nu este cazul

Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:

Condiții aplicabile investițiilor de modernizare în sisteme/echipamente de irigații la nivel de

fermă.
În cazul fermelor vegetale care vizează investiţii în sisteme de irigaţii se va descrie
modalitatea de îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi economia realizată prin
achiziţia propusă prin proiect. De asemenea se va preciza dacă investiția afectează corpuri de
apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare/satisfăcătoare
(conform avizului ANAR) în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai
infrastructurii existente. Aceste precizări vor avea la bază menţiunile din soluţia tehnică
prezentată în vederea obţinerii avizelor favorabile de la instituţiile abilitate, în speţă, ANAR,
ANIF, APM.
- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;
- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;
Lipsa accesului la utilitati(demonstrarea unei solutii tehnice viabile)poate conduce la
neeligibilitatea cererii de finantare

Nu este cazul

Concluziile evaluării impactului asupra mediului;

În cazul investiţiilor aferente fermelor zootehnice, se va descrie în mod obligatoriu
modalitatea de gestionare a gunoiului de grajd, cu respectarea normelor de mediu în
vigoare.

Nu este cazul
PARTEA II
ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE
LA S.C AGROMOV S.R.L

Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală

Boabele de fasole (Phaseolus vulgaris) sunt folosite în alimentaţia umană,

ca unul dintre alimentele de bază; după unele statistici FAO, peste 500 milioane de
oameni consumă curent preparate din boabe de fasole. Timp îndelungat, fasolea a
fost denumită "carnea oamenilor săraci", datorită conţinutului ridicat al boabelor în
proteine de foarte bună calitate, bogate în aminoacizi esenţiali (lizină, arginină,
triptofan) şi mai accesibile ca preţ, prin comparaţie cu proteinele de origine
animală. Valoarea energetică a boabelor de fasole este, de asemenea, considerabilă,
apreciată la circa 335 calorii furnizate de 100 g boabe uscate.

Preparatele culinare din fasole uscată au calităţi gustative foarte apreciate;

nu sunt de neglijat nici proprietăţile lor dietetice, fapt pentru care sunt indicate în
dieta care însoţeşte tratarea anumitor boli, printre care afecţiunile ficatului.

Făina de fasole poate fi folosită în proporţie de 5 - 10% în amestec cu făina

de grâu, pentru obţinerea unei pâini gustoase şi hrănitoare.

Păstăile verzi reprezintă o legumă foarte apreciată, iar în bucătăriile

chinezească sau japoneză lăstarii tineri de fasole sunt preparaţi sub formă de salată.

Vrejii (substanţe proteice - 8,1% din s.u.; glucide - 31% din s.u.; celuloză -
36% din s.u.) şi tecile reprezintă un furaj valoros, îndeosebi pentru ovine şi
caprine. Tecile au şi utilizare medicinală, fiind folosite sub formă de ceai în
tratarea diabetului.

Fasolea se recoltează vara, destul de devreme (lunile iulie-august), lăsând

terenul îmbogăţit în azot, curat de buruieni, fără resturi vegetale, lucrările solului se
fac în condiţii bune, astfel că este o premergătoare bună pentru alte culturi agricole
şi îndeosebi pentru grâul de toamnă.
Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție
Schema de asolament

SOLA/ANUL 2015 2016 2017 2018 2019

I Plante Prășitoare Cereale de Leguminoase Prăşitoare

oleaginoase toamnă pt.boabe

II Prășitoare Cereale de Leguminoase Prăşitoare Plante

toamnă pt.boabe oleaginoase

III Cereale de Leguminoase Prăşitoare Plante Prășitoare

toamnă pt.boabe oleaginoase

IV Leguminoase Prăşitoare Plante Prășitoare Cereale de

pt.boabe oleaginoase toamnă

V Prăşitoare Plante Prășitoare Prăşitoare Leguminoase

oleaginoase pt.boabe

Tipul de asolament
SOLA/ANUL 2015 2016 2017 2018 2019

I Rapita Floarea Grâu de FASOLE Porumb

soarelui toamnă boabe

II Floarea Grâu de FASOLE Porumb boabe Rapita

soarelui toamnă

III Grâu de FASOLE Porumb boabe Rapita Floarea

toamnă soarelui

IV FASOLE Porumb boabe Rapita Floarea Grâu de

soarelui toamnă

V Porumb boabe Rapita Floarea Grâu de FASOLE

soarelui toamnă
Capitolul VI - Descrierea culturii şi factorii naturali ce influenţează cultura
Datorită originii sale tropicale, fasolea este o plantă termofilă; pentru un ciclu de
vegetaţie de 90 - 120 zile, necesarul de căldură este de 1.400 - 1.900°C (suma temperaturilor
mai mari de 10°C).
Boabele germinează la minimum 8 - 10°C (similar cu porumbul) şi absorb pentru
germinat o cantitate mare de apă (110 - 120% din masa uscată a bobului). La temperaturi de
18°C şi umiditate suficientă, boabele de fasole germinează în 3 - 4 zile.
Germinaţia este epigeică la majoritatea speciilor de fasole şi hipogeică la specia Ph.
multiflorus. Datorită tipului de germinaţie, germenii au putere mică de străbatere, îndeosebi
pe solurile grele care sunt predispuse la formarea crustei, ceea ce impune atenţie la efectuarea
lucrărilor solului şi la respectarea adâncimii de semănat. În cazul în care crusta întârzie
răsăritul, precum şi pe solurile slab drenate şi reci, cu multă apă, seminţele putrezesc uşor.
În condiţii favorabile de temperatură şi umiditate, răsărirea are loc, de obicei, după 10
- 12 zile de la semănat.
După răsărire, plăntuţele sunt distruse de temperaturile uşor negative (de -1... -2°C
sau chiar de brume uşoare); sensibilitatea maximă se manifestă imediat după răsărire, când
cotiledoanele degeră foarte uşor.
În perioada următoare, cerinţele plantei de fasole faţă de temperatură cresc, optimum
termic la înflorire situându-se în jur de 22 - 25oC; la temperaturi mai ridicate, însoţite de
secetă atmosferică, florile rămân nefecundate, se usucă şi cad (avortează). Maturitatea este
accelerată de temperaturile mai ridicate şi de condiţiile de secetă, dar în detrimentul nivelului
recoltei.
Deşi nu necesită o cantitate de apă mai mare decât alte culturi, fasolea este deosebit de
sensibilă la asigurarea umidităţii, mai ales în fazele de germinare-răsărire şi la înflorire-
formarea păstăilor şi a boabelor (când se înregistrează consumul maxim de apă).
În perioadele de secetă planta se ofileşte în orele de amiază, iar în condiţii extreme
păstăile rămân mici şi avortează.
Plantele de fasole suportă mai bine seceta din sol decât seceta atmosferică; vânturile
uscate şi calde sunt deosebit de dăunătoare. Ca urmare, în zonele de stepă a apărut necesitatea
culturii intercalate a fasolei (de regulă, prin porumb). Fasolea “oloagă“ este mai rezistentă la
secetă, datorită precocităţii sale (plantele înfloresc şi îşi formează păstăile înainte de
instalarea secetelor din vară) şi masei vegetale mai reduse.
 Adesea, în zona de sud a ţării este necesar un aport suplimentar de apă, prin irigare,
pentru a asigura vegetaţia normală a culturilor de fasole până la maturitate şi a obţine
producţii bune.
Umiditatea prea ridicată este, de asemenea, dăunătoare. Precipitaţiile prea bogate şi
timpul umed prelungesc perioada de înflorire şi stânjenesc fecundarea. Excesul de umiditate
măreşte sensibilitatea plantelor la boli şi depreciază calitatea boabelor.
Un sol potrivit pentru fasole trebuie să fie bine afânat în adâncime, pentru a permite
pătrunderea în adâncime a rădăcinilor şi să nu formeze crustă, pentru a favoriza aerarea şi
încălzirea solului şi o răsărire cât mai rapidă. Reacţia optimă a solului pentru fasole este cea
neutră (pH = 6 - 7,5), care este potrivită pentru formarea nodozităţilor şi pentru asigurarea
unui regim normal de nutriţie cu azot.
Este adevărat, fasolea poate vegeta pe soluri foarte diferite, chiar pe solurile
superficiale, cu condiţia să fie asigurată umiditatea necesară. Preferă solurile cu textură
mijlocie, fertile, din categoria cernoziomurilor, solurile brun-roşcate şi aluviunile fertile.
Fasolea se comportă slab pe solurile podzolite, acide, sau pe cele umede, nisipoase
sau salinizate. Se adaptează mai bine decât mazărea pe solurile grele, dar trebuie evitată
formarea crustei.
Fără condiţii de irigare, solurile nisipoase sunt improprii pentru cultura fasolei.
Capitolul VII - Fundamentarea teoretică şi practică a tehnologiilor

Prognozarea producţiei medii prin metoda sporului mediu

Planul de cultură
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile
medii şi totale.

Producţia prognozată
Producţia realizată (kg/ha)
Cultura (kg/ha)
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Floarea
2000 2150 2200 2320 2500 2625 2750
soarelui
Porumb
5130 5250 5340 5500 5670 5805 5940
boabe

Rapiță 2110 2170 2320 2400 2500 2600 2700

Grâu
4310 4450 4520 4610 4730 4835 4910
toamnă

Fasole 1050 1205 1250 1150 1250 1270 1290

Floarea soarelui: Q = spor mediu total

Q = 2500 -2000 = 500 kg q = spor mediu anual

q= kg

Porumb boabe:
Q = 5670 – 5130 = 540 kg

q= = 135 kg

Rapiță:
Q = 2500 – 2110 = 400 kg
q= = 100 kg

Grâu de toamnă:
Q = 4730 – 4310 = 420 kg
q= = 105 kg
 Fasole :
Q = 1250-1050=100 kg

q= = 20 kg

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi

totale.
Întocmirea planului de cultură

Producţii medii Producţia totală Preţ livrare

Cultura Suprafaţa (ha)
(kg/ha) (t) (lei/kg)

Floarea soarelui 23 2625 60,38 1,6

Porumb boabe 25 5805 145,13 0,7

Rapiță 20 2600 52 1,6

Grâu de toamnă 25 4835 120,88 0,8

Fasole 7 1270 8,89 5

 Fisa
tehnologica
a culturii
FASOLE

Productia Productia
Suprafata 7 medie principala 1270 kg/ha totala principala 8,89 t
secundara 1651 kg/ha secundara 11,557 t

Denumirea Lucrari Lucrari Consum

lucrarii Luna/ U.M. Vol. manuale mecanice materiale Zile Salarii Consum Total
decada Norma Total Categ lei/ Salarii Agregat Tarif coef. de Ha Total Materiale consum/ Total Pret Total agregat mecaniz. motorina lucrari
z.o. salariz z.o. (lei) ha/a.n. transform a.n ( lei) /ha kg/ml lei/kg (lei) ( lei) litri ( lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Incărcat,
transportat IC
(PK) IX-3 t 0,99 0,11 0,11 II 60 6,50 2RM2 250 0,05 0,4 87,50 superfosfat 140,8 985,6 1,2 1182,72 0,04 2,17 1,577 1278,89
Descărcat, IC sare
(PK) IX-3 t 0,99 0,11 0,11 II 60 6,50 potasica 246,2 1723 0 0,00 6,50
Adm. şi
deservit IC
(PK) IX-3 ha 7,0 0,047 0,33 II 60 19,74 MA-3,5 250 0,68 4,8 1190,00 0 0,00 0,07 3,74 16,8 1213,48
Arat 25 cm
+grăpat IX-3 ha 7 0,00 0,00 PP4-30 250 1,25 8,8 2187,50 0 0,00 1,79 116,67 196 2304,17
TOTAL
PRODUCTIE
NETERM 0,5458 32,75 3465,00 1182,72 1,90 122,57 214,4 4803,04
Incărcat,
transportat IC
(N) IV-1 t 2,36 0,11 0,26 II 60 15,55 2RM2 250 0,05 0,4 87,50 Azotat 336,5 2355 1,4 3297,50 0,09 5,18 3,769 3405,73
Descărcat, IC
(N) IV-1 t 2,36 0,11 0,26 II 60 15,55 0,0 0,00 0 0,00 0,00 0,00 0 15,55
Adm. şi
deservit IC (N) IV-1 ha 7 0,047 0,33 II 60 19,74 MA-3,5 250 0,68 4,8 1190,00 0 0,00 0,48 26,55 16,8 1236,29
Transportat
apa prep. sol. IV-1 mii l 2,1 0,15 0,32 IV 70 22,05 RC-4 250 0,05 0,4 87,50 0 0,00 0,04 1,93 3,36 111,48
Erbicidat şi
deservit IV-1 ha 7 0,06 0,42 I 55 23,10 MPSP 250 0,25 1,8 437,50 DITH. M35 200 1400 2,6 3640,00 0,24 15,32 24,5 4115,92
Discuit si
preg. pat
germ. IV-1 ha 7 0,00 0,00 GDU3,2 250 0,63 4,4 1102,50 0 0,00 0,61 36,52 52,5 1139,02
Incărcat,
transportat
săm. IV-2 t 0 0,11 0,00 II 60 0,00 2RM2 250 0,05 0,4 87,50 0 0,00 0,00 0,00 0 87,50
Semănat
+deservit IV-2 ha 7 0,7 4,90 III 65 318,50 SUP 250 0,5 3,5 875,00 MUSICA 250 1750 28 49,00 0,44 28,44 49 1270,94
Prăşit
mecanic I si
manual I V-1 ha 7 4 28,00 III 65 1820,00 CPU 250 0,5 3,5 875,00 0 0,00 1,08 70,00 28 2765,00
Prăşit
mecanic II si
manual II VI-1 ha 7 3,03 21,21 III 65 1378,65 CPU 250 0,3 2,1 525,00 0 0,00 0,58 37,92 24,5 1941,57
Combatere
daunatori VI-2 ha 7 0,06 0,42 I 55 23,10 MPSP 250 0,25 1,8 437,50 CALYPSO 30 210 14 2,94 0,24 15,32 24,5 478,86
TOTAL
TRIMESTRUL
II 56,11 3636,23 0,0 5705,00 6989,44 3,79 237,17 202,4 16567,85
Recoltat
manual VII-3 t 8,89 1,25 11,11 III 65 722,31 0,0 0,00 0 0,00 0,00 0,00 0 722,31
Recoltat din
brazda VII-3 t 8,89 0,2 1,78 II 60 106,68 C-12 250 0,53 3,7 927,50 0 0,00 0,89 48,90 57,79 1083,08
TOTAL
TRIMESTRUL
III 12,89 828,99 927,50 0 0,00 0,89 48,90 57,79 1805,39

TOTAL
GENERAL 69,55 4497,97 5,1 10097,50 0 8172,16 6,58 408,64 474,6 23176,28
 Salarii
lucrări
manuale
lei / zo
categoria
I 55
categoria
II 60
categoria
III 65
categoria
IV 70

Salarii
mecanizatori
lei / za
categoria I 65
categoria II 70
categoria III 80

1 HA A N 250 LEI

Capitolul VIII - Analiza indicatorilor tehnico-economici.

Calcului indicatorilor tehnico-economici

Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi

economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a
programelor economice şi sociale.

Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare

aexploataţiilor agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme.

Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de

indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori de
eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori prezintă
oanumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită imagine
sintetică asupra aprecierii eficienţei economice.

Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se

grupează în 3 categorii:

1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală,

producţia măria totală şi secundară.
2. Indicatori economici:
a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă
din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului
producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii,
dobânzi pe depozite, rente, chirii.

b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei.

c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate

şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale)

d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi
amortizarea mijloacelor fixe.

3. Indicatori financiarisunt reprezentaţi de:

 profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare
 profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se
plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de
cercetare
 rata profitului.
 costul de producţie
Calculul indicatorilor tehnico-economici

Calculul indicatorilor
tehnico-economici

Nr.
Crt. Indicatorul U.M. Valoare
1 Salarii totale lei 4906,62
- lucrari manuale 4497,97
- lucrari mecanice 408,64
2 Impozit pe salarii 16% lei 785,06
3 Taxe total lei 1906,22
- CAS 26,3% 1290,44
- Concedii și indemnizatii 0,85% 41,71
- Somaj 1% 49,07
- CASS 10,7 % 525,01
4 Cheltuieli materiale lei 8172,16
5 Cheltuieli cu aprovizionarea 5% lei 408,61
6 T.V.A. 19% lei 1552,71
7 Chelt. cu lucrarile mecanice lei 10097,50
8 Amortizarea lei 400,00
9 Cheltuieli directe lei 28228,88
Alte cheltuieli directe (motorina x
10 4,5lei) lei 2135,66
11 Cheltuieli indirecte lei 378,01
- comune(7 % din directe) 149,50
- generale( 10% din
directe+comune) 228,52
12 Total chelt. de exploatare lei 30742,55
13 Venit. din vanzarea productiei lei 44450,00
14 Chelt. ptr. produsul principal lei 21142,55
15 Pret de livrare lei 5,00
16 Cost de productie lei 2,50
17 Profit brut lei/total lei 13707,45
lei/ha 1958,21
lei/kg 2,50
18 Impozit pe profit 16% lei 2193,19
19 Rata profitului brut % 44,59
20 Profitul net 11514,26
21 Rata profitului net % 37,45
22 Productivitatea muncii lei
- lei/Z.O. 70,55
- Z.O./to 7,24
23 Valoarea adaugata bruta VAB lei 36277,84
24 Valoarea adaugata neta VAN lei 35877,84
Capitolul IX -Calculul necesarului forţei de muncă

Calculul necesarului forţei de muncă

Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident
faptul că şi numărul necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în
faţa problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu
solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte
perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă),
ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf
trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de
situaţia forţă de muncă în unitate, etc.

Datele necesare:

Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure

posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie
cunoscute următoarele date:

- numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se

iau din fişele tehnologie ale culturilor);
- numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;
-numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.

Modul de lucru;

1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un

număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cel mai mare număr de z.o.
2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.
3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin
împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se
totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de
z.o./muncitor/an propus iniţial.
 4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic
(reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor
permanent/an propus iniţial.
5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori
temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

n=2
200-48=152 zile
143/152=0,94 muncitor
Nr. Cultura Număr zile-om pe luni calendaristice Total Total
z.o /ha
crt. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 Fasole - - 7 28 1 - - - 1 - 14 - 51 7,29
5 Alte activități 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 168 24,00
6 Total general 14 14 21 42 15 14 14 14 15 14 28 14 219 31,29
7 Total recalculat 14 14 21 27 30 14 14 14 15 21 21 14 219 31,29

Calcularea numărului de muncitori permanenți și sezonieri

Nr. Specificare Luni calendaristice Total Total

z.o /ha
crt. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ipoteza I
1 z.o./ferma 14 14 21 27 30 14 14 14 15 21 21 14 219 31,29
2 z.o./munc.perm. 14 14 21 27 30 14 14 14 15 21 21 14 219 31,29
3 z.o. pt. 14 14 21 24 24 14 14 14 15 21 21 14 210 30,00
munc.perm.
4 z.o. pt. munc. - - - 3 6 - - - - - - - 9 1,29
sez.
5 nr. de munc. - - - 0,1=1 0,25=1 - - - - - - - 2 0,29
sez.
Capitolul X - Calculul dozelor de îngrăşăminte.

Calculul dozelor de îngrășăminte la cultura de fasole

Dozele de îngrăşăminte chimice se determină cunoscând consumul specific al fiecărei specii
şi chiar soi, exprimat în kilograme substanţă activă pe tona de produs, funcţie de fertilitatea solului
având în vedere datele referitoare la analizele de laborator cu privire la conţinutul solului în azot,
fosfor şi potasiu în forme accesibile plantelor.

Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii cât şi
de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate prin levigare.

Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice

Nr.
SPECIFICARE U.M.
crt. FASOLE
N P K
1 Producţie medie Kg/ha 1270KG/HA
2 Consum specific Kg sa/t 43 23 40
S.a. de
3 Kg 93.38 53.14 91.52
administrat
4 S.a. în sol Kg 45 20 50
Diferenţa de
5 Kg s.a. 53.38 33.14 41.52
administrat
Pierderi prin
6 % 18 6 8
levigare
Cant. pierdută
7 Kg s.a. 17.7 3.18 7.32
prin levigare
Total s.a. De
8 Kg 116.08 56.32 98.84
administrat
Tipul de SUPER
9 NO4NO3 SARE DE K
îngrăşământ P.c
Conţinutul în Kg/100
10 34.5 40 40
s.a. a îngrășăm. Kg
Doza de îngr. de
11 Kg 336.46 140.8 246.2
administrat
 Planul de fertilizare

SE VOR APLICA ÎN ANUL DE PLAN

Nr. TOTAL DE
CULTURA HA
crt. AZOT FOSFOR POTASIU ÎNGRĂȘĂMÂNT
AZOTAT
KG KG KG
TONE TONE TONE KG S.A. TONE
S.A. S.A. S.A.
1 FASOLE 7 812.56 2.35 394.24 0.985 691.88 1.72 1.899 5.05

Capitolul XI- Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor.

Calculul necesarului de insecto-fungicide și erbicide

Organizarea acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor are implicaţii directe în evitarea

pierderilor de producţie, cantitatea şi calitatea cât şi rentabilitatea culturii. Reuşita acţiunii de
combatere depinde de asigurarea cu pesticide necesare cât şi de mijloace tehnice de aplicare a
tratamentelor, precum şi de perioada optimă de aplicare a tratamentelor.Pentru organizarea lucrărilor
de combatere trebuie cunoscute o serie de elemente referitoare la structura culturii, măsurile stabilite
la nivelul unităţii pentru combatere, termenul de aplicare pentru fiecare tratament, datele referitoare la
aplicarea măsurilor de combatere, stocul de produse ce trebuie procurate precum şi preţul de
aprovizionare şi modalităţile de plată pentru fiecare produs în parte.

Pe baza măsurilor de combatere stabilite cunoscându-se volumul lucrării, respectiv suprafaţa pe

care se aplică tratamentul şi dozele ce se vor aplica se calculează pentru fiecare produs cantitatea
comercială necesară pentru aplicarea unui tratament după relaţia:

N d
q= unde q = cantitatea, N = norma de lichid pentru tratament, d= concentraţia.
100

Se determina cantitatea totală de produs tehnic necesară pentru întreaga suprafaţă.Pentru

fiecare tratament şi substanţă în parte se va face o centralizare a cantităţilor stabilindu-se în acelaşi
timp şi valoarea produsului total şi a costului tratamentului la unitatea de suprafaţă, pentru a se
putea planifica necesarul de resurse financiare pentru achiziţionarea pesticidelor. Din necesarul anual
de substanţe se scad eventualele cantităţi disponibile din stoc determinând cantităţile care urmează a fi
introduse în planul de aprovizionare a exploataţiei agricole. Cantităţile determinate se trec într-un tabel:
Nr. Cultur U Val Boala Produsul Modul de Doza Nr. Cant. Cost
crt a . . utilizat utilizare (kg/ha Trat Totală
M lucr ) . Preţ lei/l Valoar
. are (litru/ (l) e
ha) totală
lei

1. Fasole ha 7ha Făinare TOPSIN pulverizare 100gr 1 700gr 15LEI/1 105

70WDG ha 00gr lei/7ha

2. Fasole ha 7ha Rugină ZEAMA pulverizare 500gr 1 3.5 kg 42lei/kg 147

BORDELEZA /ha lei/3.5
kg

3. Fasole ha 7ha Antracnoză DITHANE pulverizare 200gr 1 1,4 kg 2,6/200 18,2

M45 gr lei/1.4
kg

4. Fasole ha 7ha Gărgprițafas DECIS pulverizare 12ml 1 84ml 2,4/12m 16,8

olei 50EW l lei/84
ml

5. Fasole ha 7ha Păduchele CALYPSO pulverizare 30ml 1 210ml 14lei/10 294

negru 480SC ml lei/210
ml

6. Fasole ha 7ha Gărgărițafru DECIS pulverizare 12ml 1 84ml 2,4/12m 16,8

nzei 50EW l lei/84
ml
 Organizarealucrărilor de combatere a bolilorşidăunătorilor

Modul de lucru:

l. Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen optim (1-3 zile)

N=

S=suprafața totală

P= productivitatea agregatului

n=numărul de zile pentru efectuarea lucrăii (1-3 zile)

N= =0.10 1 agregat

* Productivitateaagregatului:

B V  t  H
P
10.000

B = lăţimea de lucru a agregatului (m)

V= viteza de deplasare a agregatului (m/ora)

t = durataunuischimb

H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru

=33.6 ha

2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar

Q=

N=norma de stropit (litri)

d=doza(%)

TOPSIT 70WDE

q= = =100L

ZEAMĂ BORDELEZĂ

q= = =500L
DITHANE M45

q= = =200L

DECIS 50EW

q= = =7.2 L

CALYPSO

q= = = 45 L

DECIS 50EW

q= = =7.2 L

3. Se calculează cantitatea totală de substanţă pe întreaga suprafaţă

Q  q V n

V= volumullucrării

n = numărul de stropiri

TOPSIN 70WDG= 100*7*1=700L

ZEAMĂ BORDELEZĂ= 500*7*1=3500L

DITHANE M45=200*7*1=1400L

DECIS 50EW=7.2*7*1=50.4L

CALYPSO=45*7*7=315L

DECIS 50EW=7.2*7*1=50.4L

4.Se determină mărimea parcelelor de lucru

s=

S = suprafaţa

N = numărul de agregatefolosite

s= =7 ha
5.Se organizeazălocul de muncă prin aprovizionarea cu materialele sau produsele chimice
necesare punctelor de alimentare.

6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare

D  2B t  N
D= 2* 15*3*1=90

B = lăţimea de lucru a agregatului

t = numărulcurselordus-întorspână la golireacompletă a rezervorului

N = numărul de agregate care lucreazăgrupatpe o parcelă

7 .Numărul de turedus-întors pana la golirea rezervorului.

10000  Q  Y
t
AB2L

Q = capacitatearezervorului (litri)

Y = coeficient de utilizare

A = norma de stropit (litri/ha)

B = lăţimea de lucru (m)

L = lungimeaparcelei (m)

t= =2,25 3 ture dus - întors

8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare.

C QN
C= 600 * 1= 600 litrii
Q = capacitatea rezervorului (litri)

N = numărul de agregate grupate pe o parcelă

9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare .

C  Q  N Y

Y = coeficient de utilizare al rezervorului

C=600*1*0,9= 540 litrii

10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei

Nr. muncitori = *i

Y = volumul lucrării

P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor

Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile)

i = numărul de muncitori din formaţie

Nr. muncitori = * 2= 1 muncitor

Capitolul XII- Determinarea pragului de rentabilitate ( punctului critic).

Determinarea pragului de rentabilitate (punctului critic)

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea

producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă.în funcţie de dinamica
cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două
categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).

Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte
direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră lucrările ce au ca
unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de
încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat,
etc).

Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea
de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. în această categorie intră lucrările solului
(arat, discuit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc.

Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la
hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare.
în acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.
 Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără
profit programat şi cu profit programat.

în vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie
în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli
suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.
 Determinarea pragului de rentabilitate sau a punctului critic
Phaseolus vulgaris
Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat

 Y  Y` Y = venituri totale (lei/hectar)

 Y  A x
 Y ` B  x  C Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
 A x  B  x  C
 x( A  B)  C
A = preţul de vânzare (lei/kg)
C
x B = cheltuieli variabile (lei/kg)
A B
C = cheltuieli fixe (lei/hectar)
C
x =
x = producţie
A  Bmedie (kg/hectar)

B=2,6

C=2304+1139+1213+1236+4115+1271+2765+1941+478=16,4687ha=2,352/ha

A= 5 lei

x= =905 kg/ha

*** Nivelul producţiei de 905 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, în care
valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea producţiei, asigură acoperirea integrală a costului de
producţie.
Depăşirea acestui nivel al producţiei duce la obţinerea unui profit, iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi.
 Determinarea pragului de rentabilitate cu profit programat

 Y  Y`
 Y  A x
 Y ` B  x  C  Pr
 A  x  B  x  C  Pr
 x( A  B)  C  Pr

C  Pr
x
A B

Y = venituri totale
(lei/hectar)

Y' = cheltuieli totale de

exploatare (lei/hectar)

A = preţul de vânzare
(lei/kg)

B =cheltuieli variabile
(lei/kg)

C = cheltuieli fixe
(lei/hectar)

x = producţie medie
(kg/hectar)

Pr = profit programat

A = 5 lei/kg
Pr = 250 lei/ha

x= =1001 kg/ha
 Nivelul producţiei de 1001 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, în care
valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea producţiei, asigură acoperirea integrală a costului de
producţie.
Depăşirea acestui nivel al producţiei duce la obţinerea unui venit suplimentar ,
mai mare de 250lei/ha.

Concluzii și propuneri