SĂ ÎNȚELEGEM

POLITICILE
UNIUNII
EUROPENE Cercetare și
inovare
Depășirea
limitelor și
îmbunătățirea
calității vieții
C er c et ar ea ș i inovar ea c o nt r ib uie î n
m o d d ir ec t l a p r o s p er it at ea Eur o p ei și
l a b un ăs t ar ea s o c iet ăț ii ș i
a c et ăț en il o r eur o p en i.
2 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

CUPRINS
De ce avem nevoie de o politică
europeană în domeniul cercetării
și inovării?  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  3

SĂ ÎNȚELEGEM Cum sprijină UE activitățile

POLITICILE de cercetare și inovare?  . . . . . . . . . .  5

UNIUNII EUROPENE Perspective  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  12

Informații suplimentare  . . . . . . . . .  12

Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii
Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în
diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce
rezultate.

Pentru a citi și a descărca broșurile disponibile, accesați:

http://europa.eu/pol/index_ro.htm

Cum funcționează UE
Europa 2020: Strategia de creștere a Europei
Părinții fondatori ai UE

Afaceri externe și securitate

Agenda digitală
Agricultură
Ajutor umanitar și protecție civilă
Buget Să înțelegem politicile Uniunii Europene
Cercetare și inovare Cercetare și inovare
Combaterea fraudei
Comerț Comisia Europeană
Concurență Direcția Generală Comunicare
Consumatori Publicații
Cultură și audiovizual 1049 Bruxelles
Dezvoltare și cooperare BELGIA
Educație, formare, tineret și sport
Energie Manuscris actualizat în mai 2014
Extindere
Fiscalitate Copertă și ilustrația de la pagina 2:
Frontiere și securitate © Glowimages RF/F1online
Întreprinderi
Justiție, cetățenie, drepturi fundamentale 16 p. — 21 × 29,7 cm
Mediu ISBN 978-92-79-24268-7
Migrație și azil doi:10.2775/60682
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Pescuit și afaceri maritime Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene,
Piața internă 2014
Politica regională
Politici climatice © Uniunea Europeană, 2014
Sănătate publică Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau
Siguranța alimentară reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se
Transport solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de
Uniunea economică și monetară (UEM) și moneda euro autor.
Vamă
C E R C E T A R E Ș I I N O V A R E
De ce avem nevoie de o politică europeană
în domeniul cercetării și inovării?
Cercetarea și inovarea ameliorează condițiile de viață și
de muncă ale europenilor, îmbunătățesc competitivitatea
Europei, stimulează creșterea economică și creează
locuri de muncă. Calitatea vieții crește datorită aportului
cercetării și inovării în domenii precum asistența
medicală, transporturile, serviciile digitale și dezvoltarea
a numeroase produse și servicii noi.
Uniunea Europeană este un actor major în peisajul
științific și tehnologic mondial și un lider incontestabil în
multe domenii, precum energia din surse regenerabile și
protecția mediului.
Viitorul Europei este legat de capacitatea sa de inovare, de
transformare a marilor idei în produse și servicii care să
creeze creștere economică și locuri de muncă. Inițiativa „O
Uniune a inovării” – strategia UE de promovare a acestui
proces – va oferi un mediu în care Europa să poată
încuraja noi idei. Inițiativa „O Uniune a inovării” face parte
din strategia de creștere a UE, intitulată „Europa 2020”,
care prevede ca sectoarele public și privat să atingă un
nivel cumulat de investiții în cercetare și inovare de 3 %
din produsul intern brut (PIB) până în 2020.
UE este principala „fabrică de cunoștințe” din lume,
realizând aproape o treime din producția științifică și
tehnologică din lume. În pofida crizei economice din ultimii
ani, UE și statele sale membre au reușit să își mențină
poziția în ceea ce privește competitivitatea legată de
cunoștințe.
Cu toate acestea, UE se confruntă cu o concurență
internațională din ce în ce mai acerbă în domeniul
cercetării și al producției tehnologice. De aceea, trebuie
să facem eforturi mai mari pentru a ne transpune ideile
inovatoare în produse și tehnologii noi de succes. Fiecare
stat membru are propriile politici și programe de finanțare
Investițiile în cercetare și tehnologie creează o lume mai bună.
© European Union
3
a cercetării, dar există multe aspecte importante care
pot fi cel mai bine rezolvate prin colaborare. Iată motivul
pentru care cercetarea și inovarea sunt, de asemenea,
finanțate la nivelul UE.
Orizont 2020, noul program‑cadru al UE pentru cercetare,
ne va consolida poziția de lider în domeniul inovării
prin promovarea excelenței în domeniul cercetării și
al dezvoltării de tehnologii inovatoare. În perioada
2014-2020 se vor investi aproape 80 de miliarde de euro
pentru proiecte de cercetare și inovare. UE va putea astfel
să propună noi produse și servicii care să fie competitive
pe piața internațională.
Dar nu ne oprim aici. Până în 2050, populația globului ar
putea ajunge la nouă miliarde de persoane, dintre care
40 % vor avea peste 50 de ani. Trei sferturi din populația
mondială va trăi la oraș, iar peste 60 %, în gospodării
de mici dimensiuni – singuri sau împreună cu o singură
altă persoană. Aceste profunde schimbări demografice
vor avea loc în decursul a doar câteva decenii. Iată de ce
o parte substanțială a programului „Orizont 2020” este
dedicată găsirii unor răspunsuri la probleme specifice,
cum ar fi stabilitatea aprovizionării cu energie, încălzirea
globală, sănătatea publică, securitatea sau resursele de
apă și de alimente. Investițiile în cercetare și tehnologie
reprezintă singura modalitate de a sprijini utilizarea
eficientă a resurselor și diversitatea, de a proteja mediul,
de a combate sărăcia și excluziunea socială – pe scurt, de
a crea o societate mai bună.
Dacă dorește să găsească soluții la provocările societale,
stimulând în același timp creșterea și competitivitatea,
Europa are nevoie și de o rețea complet funcțională de
excelență în cercetare. O aceeași temă de cercetare nu ar
trebui să fie finanțată din finanțele publice ale celor 28
de state membre. Finanțarea ar trebui acordată o singură
dată, celui mai adecvat centru de cercetare, urmând ca
rezultatele să fie comunicate și celorlalte centre. Având
în vedere cererea de cercetători de excelență, aceștia ar
trebui mai degrabă încurajați să se deplaseze în Europa,
decât să traverseze Atlanticul. De aceea, avem nevoie de
proceduri deschise și transparente de recrutare, care să
asigure în același timp egalitatea de șanse între femei
și bărbați. Avem nevoie de o piață unică a ideilor, care să
permită libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințelor
și a rezultatelor lor în întreaga Europă. În acest sens,
statele membre ale UE au convenit să colaboreze pentru
a înlătura barierele și pentru a crea un spațiu european de
cercetare care, împreună cu programul Orizont 2020, să
garanteze că fiecare euro cheltuit pentru cercetare are un
impact maxim.
4 S Ă
Scurt istoric al politicii de cercetare a UE
Anii 1950: Se introduc dispoziții privind
cercetarea în Tratatul de instituire
a Comunității Europene a Cărbunelui
și Oțelului (CECO, 1951) și în Tratatul
de instituire a Comunității Europene
a Energiei Atomice (Euratom, 1957).
1957: Tratatul de instituire a Comunității
Economice Europene (CEE sau „piața
comună”) deschide calea pentru o serie
de programe de cercetare în domenii
considerate prioritare la momentul respectiv,
cum ar fi energia, mediul și biotehnologia.
1983: Programul strategic european
privind cercetarea în domeniul tehnologiei
informației (ESPRIT) lansează o serie
de programe integrate de cercetare în
domeniul tehnologiei informației, precum
și proiecte de dezvoltare și măsuri de
transfer de tehnologie industrială.
1984: Se lansează primul „program‑cadru”
(PC) pentru cercetare. Acest tip de programe
va deveni principalul instrument prin care UE
finanțează proiecte de cercetare. PC1 vizează
în special cercetarea în domeniile tehnologiei,
telecomunicațiilor și tehnologiei industriale.
1986: Cercetarea devine în mod oficial
o politică comunitară, căreia îi este dedicat
un capitol specific în Actul Unic European.
Obiectivul acestei politici este „întărirea
bazei științifice și tehnologice a industriei
europene și încurajarea dezvoltării
competitivității sale pe plan internațional.”
2000: UE își exprimă dorința de a crea un
Spațiu european de cercetare (SEC): un spațiu
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
de cercetare deschis lumii și bazat pe piața
internă, în care cercetătorii, cunoștințele
științifice și tehnologia pot circula în mod liber.
2007: Se înființează Consiliul European pentru
Cercetare (CEC), ca parte a celui de Al șaptelea
program‑cadru (PC7). Misiunea sa este de
a sprijini acțiunile de cercetare frontaliere în
toate domeniile, pe baza excelenței științifice.
2008: Se înființează Institutul European de
Inovare și Tehnologie, cu sediul la Budapesta.
Acesta este prima inițiativă UE de a integra
complet cele trei dimensiuni ale „triunghiului
cunoașterii” (învățământul superior,
cercetarea și întreprinderile) prin sprijinirea
comunităților de cunoaștere și inovare.
Institutul își începe activitatea în 2010.
2010: UE lansează inițiativa „O Uniune
a inovării”, care prevede 30 de puncte de
acțiune menite să îmbunătățească condițiile
și accesul la finanțare în domeniul cercetării
și inovării în Europa. Inițiativa „O Uniune
a inovării”, care constituie un element central
al strategiei Europa 2020, este menită să
încurajeze concretizarea ideilor inovatoare
în produse și servicii care generează
creștere economică și locuri de muncă.
2014: Se lansează Orizont 2020, cel mai
mare program‑cadru de cercetare și inovare
din istoria UE. Acesta este un instrument
financiar major pentru aplicarea inițiativei
„O Uniune a inovării”, care va beneficia de
un buget de aproape 80 de miliarde de
euro în perioada 2014-2020. Orizont 2020
se înscrie în eforturile de a crea creștere
economică și locuri de muncă în Europa.
C E R C E T A R E Ș I I N O V A R E
Cum sprijină UE activitățile de cercetare și
inovare?
Începând din 1984, finanțarea politicii de cercetare
și inovare a Uniunii Europene s‑a bazat pe
programele‑cadru multianuale. Din 1984 până în 2013
au existat șapte programe‑cadru (PC1-PC7). Orizont
2020, noul program de cercetare și inovare al UE, a fost
lansat la începutul anului 2014.
Orizont 2020, programul‑cadru al UE
pentru cercetare și inovare, sprijină
excelența în domeniul științei
Orizont 2020 este cel mai mare program de cercetare și
inovare din istoria UE. Acesta va facilita realizarea a și
mai multor progrese revoluționare, descoperiri și premiere
mondiale, prin transferul ideilor din laborator pe piață.
Suma disponibilă pentru finanțare este de aproape 80 de
miliarde de euro pe o perioadă de 7 ani (2014-2020), cea
mai mare parte fiind destinată celor trei piloni de bază:
excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial
și provocările societale. În plus, această investiție va
atrage investiții publice și private naționale.
Orizont 2020 a fost aprobat de guvernele statelor
membre ale UE și de Parlamentul European, care au
convenit că investițiile în cercetare și inovare sunt
esențiale pentru viitorul Europei, plasând‑o astfel în
centrul strategiei Europa 2020. Obiectivul este de
a ne asigura că Europa dispune de un nivel științific și
tehnologic de clasă mondială, care stimulează creșterea
economică.
Acțiunile de formare și de
dezvoltare a carierei
contribuie la formarea unor
cercetători de vârf.
5
În programele anterioare, datorită fondurilor pentru
cercetare acordate de UE, oameni de știință și
reprezentanți ai sectorului industrial din Europa și din
întreaga lume au putut colabora pentru a găsi soluții
la o gamă largă de provocări. Inovațiile rezultate au
îmbunătățit condițiile de trai ale multor persoane, au
contribuit la protecția mediului și au sporit durabilitatea
și competitivitatea industriei europene. Orizont 2020 este
deschis participării cercetătorilor din toată lumea.
Sprijinul acordat de Orizont 2020
cercetătorilor și întreprinderilor din UE
Continuarea investițiilor în cercetarea de frontieră de
excelență este esențială. De multe ori, aceasta este
temelia inovării și a progresului tehnologic, investițiile
fiind asemeni unor semințe plantate din care se dezvoltă
noi industrii și piețe.
Cercetarea de frontieră pe care o sprijină Consiliul
European pentru Cercetare este selectată numai
în funcție de criterii de excelență. În plus, atunci când
cercetarea conduce la tehnologii revoluționare care nu
au fost anticipate, Orizont 2020 oferă mijloace pentru ca
descoperirile respective să parcurgă următoarele stadii de
dezvoltare.
Acțiunile de formare și de dezvoltare a carierei contribuie
la formarea unor cercetători de vârf. Cercetătorii tineri
și cei experimentați beneficiază de sprijin pentru a‑și
consolida cariera și competențele prin cursuri de formare
și stagii în străinătate sau în sectorul privat.
© European Union
 6 S Ă
BUGETUL PROGRAMULUI ORIZONT 2020
Poziția de lider în sectorul industrial,
17,0 miliarde de euro
Investiții în tehnologii promițătoare și strategice,
încurajarea întreprinderilor să investească mai mult
în cercetare și să coopereze cu sectorul public pentru
a stimula inovarea
Excelența științifică,
24,4 miliarde de euro
Stimularea competitivității Uniunii,
crearea de locuri de muncă,
îmbunătățirea nivelului de trai
Euratom (2014-2018), 1,6 miliarde de euro
Finanțarea cercetării UE în domeniul fisiunii și în cel al fuziunii
nucleare; probleme de siguranță și securitate; cercetare medicală,
radioprotecție, gestionarea deșeurilor, utilizări industriale ale
radiațiilor, utilizări în producția de energie
Acțiunile Marie Skłodowska‑Curie le oferă posibilitatea
de a dobândi noi cunoștințe și experiență, valorificându‑și
astfel pe deplin potențialul de care dispun.
Criza economică a evidențiat rolul central jucat de
baza industrială a UE și necesitatea reînnoirii acesteia.
Deficiențele pieței pot însă împiedica sectorul privat
să obțină resursele financiare și cunoștințele necesare
modernizării bazei noastre industriale.
Pentru relansarea creșterii economice și pentru
prosperitate în Europa, este necesar să se acorde o atenție
mai mare competitivității industriale bazate pe produse și
procese tehnologice avansate de‑a lungul lanțului valoric
global. Orizont 2020 este programul de cercetare și
inovare cel mai favorabil întreprinderilor lansat vreodată
de UE. Acesta prevede o serie de măsuri de sprijin specifice
adresate întreprinderilor în general și întreprinderilor mici
și mijlocii (IMM‑uri) în special, printre care se numără
facilitarea accesului la finanțare.
UE trebuie să își dezvolte noi surse de creștere economică
bazate pe o producție avansată, sprijinită de un mediu de
afaceri modern și dinamic. În unele domenii importante
din punct de vedere strategic, sectorul privat nu este
în măsură să realizeze singur această transformare,
întrucât are nevoie de acces la cercetare de ultimă oră
pentru a dezvolta tehnologii revoluționare. Orizont 2020
conține un pachet privind investițiile în inovare,
axat pe investiții în parteneriate public‑privat puternice
în domenii precum produsele farmaceutice, aeronautica
și bioindustriile. Alte parteneriate și proiecte de cercetare
în materie de tehnologii generice esențiale vor sprijini
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Provocări societale, 29,7 miliarde de euro
Investiții în proiecte de cercetare și inovare care
pot aduce beneficii concrete cetățenilor
Institutul European de Inovare și
Tehnologie, 2,7 miliarde de euro
Valorificarea potențialului rezervei de
talente a Europei și maximizarea și
distribuirea beneficiilor inovării la nivelul
întregii UE
Altele, 3,2 miliarde de euro
Știința cu și pentru societate, răspândirea
excelenței și extinderea participării, acțiuni directe
nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare (JRC)
industria europeană în dezvoltarea bazei de cunoștințe și
aptitudini necesare.
Datorită sprijinului acordat tehnologiilor viitoare
și emergente, cercetătorii vor putea să transforme
rezultatele cercetării științifice fundamentale în
noi tehnologii care pot fi preluate de industrie și de
IMM‑urile de înaltă tehnologie pentru a‑și menține
competitivitatea la nivel mondial. Orizont 2020 va
contribui la crearea de infrastructuri de cercetare de
primă clasă accesibile tuturor cercetătorilor din Europa,
al căror potențial în materie de progres științific și
inovare să poată fi valorificat la maximum.
Care sunt beneficiile pe care programul
Orizont 2020 le aduce cetățenilor?
Este necesară o cooperare eficace între știință și
societate pentru recrutarea de talente noi în domeniul
științific și pentru asocierea excelenței științifice cu
conștientizarea și responsabilitatea socială. Aceasta
înseamnă înțelegerea provocărilor cu care se confruntă
toate părțile. Orizont 2020 sprijină, prin urmare,
proiectele în care cetățenii participă la definirea
activității de cercetare care le afectează viața de
zi cu zi. O mai bună colaborare între comunitățile
de specialiști și cele de nespecialiști cu privire la
obiectivele și mijloacele de realizare a acestora va
menține excelența științifică și va permite societății să
își „apropie” rezultatele.
C E R C E T A R E Ș I I N O V A R E
7

Un aspect transversal de relevanță amplă, cercetarea POVESTEA UNEI REUȘITE: nanoparticule

în domeniul științelor sociale și umaniste este pentru tratarea și diagnosticarea bolii
integrată pe deplin în fiecare dintre obiectivele generale
Alzheimer
ale programului Orizont 2020. Datorită acestui fapt,
cercetarea în domeniu va avea un impact sporit, un Proiectul NAD, finanțat de UE, dezvoltă
aspect esențial pentru ca societatea să valorifice la terapii inovatoare cu nanoparticule
maximum investițiile în știință și tehnologie. Integrarea pentru tratarea bolii Alzheimer. Echipa
dimensiunii socioeconomice în conceperea, dezvoltarea
și punerea în aplicare a programelor de cercetare și
a realizat nanoparticule capabile să
a noilor tehnologii poate contribui la găsirea unor soluții traverseze bariera hematoencefalică,
la problemele societale. permițând astfel detectarea bolii cu
ajutorul imagisticii prin rezonanță
Într‑adevăr, faptul că programul Orizont 2020 se
magnetică (RMN) sau al tomografiei
concentrează mai degrabă pe „provocări” decât
pe domeniile de cercetare disciplinare ilustrează prin emisie de pozitroni (positron
această nouă abordare. Provocările societale, cum ar emission tomography – PET). Proiectul
fi sănătatea, mediul și transportul sunt importante a confirmat, de asemenea, potențialul
pentru noi toți. Programul Orizont 2020 abordează
terapeutic al „nanoparticulelor purtătoare”,
șapte provocări societale, prezentate în continuare, cu
investiții specifice în cercetare și inovare, ceea ce va concepute să canalizeze substanțe
avea un impact concret asupra cetățenilor. terapeutice dincolo de bariera encefalică,
prevenind astfel agregarea peptidei
SĂNĂTATEA ȘI BUNĂSTAREA beta amiloide, care cauzează boala.
Fiecare dintre noi își dorește o viață lungă, fericită și
sănătoasă, iar oamenii de știință se străduiesc să facă
© iStockphoto.com/annedde

posibil acest lucru. Aceștia încearcă să găsească soluții

la cele mai grave probleme de sănătate, precum și la
amenințări nou apărute, cum ar fi creșterea numărului
de persoane afectate de Alzheimer, de diabet și
infectate cu „supermicrobi” rezistenți la antibiotice.

Cercetarea și inovarea în UE reprezintă o investiție în

sănătatea noastră, datorită căreia persoanele în vârstă
vor fi active și independente mai mult timp, se vor
dezvolta noi tratamente, mai sigure și mai eficiente,
iar sistemele de sănătate și de îngrijire vor rămâne
durabile. Medicii vor avea la dispoziție instrumentele
de care au nevoie pentru ca actul medical să fie mai
personalizat, pentru a preveni și trata mai rapid bolile
infecțioase și cele cronice și pentru a combate mai
eficient rezistența la antimicrobiene.
Printre beneficiile investițiilor în acest domeniu se
numără identificarea unor noi modalități de prevenire
a bolilor, o mai bună diagnosticare și o îmbunătățire
a eficacității terapiilor, precum și adoptarea de noi
modele de îngrijire și de noi tehnologii de promovare
a sănătății și a bunăstării. Acestea se bazează pe o mai
bună înțelegere a naturii fundamentale a sănătății
și a bolilor, precum și a mijloacelor de menținere
a sănătății și de prevenire și de tratare a bolilor.
SECURITATEA ALIMENTARĂ ȘI UTILIZAREA DURABILĂ
A RESURSELOR BIOLOGICE
O alimentație sănătoasă, reducerea risipei de alimente
și cunoașterea originii produselor alimentare: iată
câteva subiecte de interes pentru noi toți. Potrivit
estimărilor, populația planetei va ajunge la nouă
miliarde până în 2050. De aceea, trebuie să găsim
modalități prin care să ne schimbăm radical modul
de abordare a producției, consumului, prelucrării,
depozitării, reciclării și tratării deșeurilor, reducând în
același timp la minimum impactul asupra mediului.
Această abordare va include utilizarea echilibrată
a resurselor regenerabile și neregenerabile existente în
sol, în mări și în oceane, transformarea deșeurilor în
resurse prețioase și producția sustenabilă de alimente,
hrană pentru animale, bioproduse și bioenergie.
 8 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Bioeconomia este cheia pentru trecerea către o nouă Consumăm mult mai mult decât ne putem permite,
societate postpetrolieră, marcată de schimbări substanțiale punându‑ne astfel în pericol securitatea, competitivitatea
în ceea ce privește stilul de viață și modul de utilizare și ocuparea forței de muncă.
a resurselor, la toate nivelurile societății și ale economiei.
Bunăstarea și confortul cetățenilor Europei și al generațiilor Este esențial ca UE să deschidă calea unei noi revoluții
viitoare vor depinde de modul în care vor avea loc aceste industriale, capabilă să dezvolte o economie cu
transformări. consum redus de energie și să asigure, în același timp,
menținerea nivelului nostru de trai și de confort al vieții
moderne în condiții mai sigure, mai competitive, mai
POVESTEA UNEI REUȘITE: hrană la abordabile și mai durabile.
imprimantă pentru persoanele cu dificultăți
de mestecat
POVESTEA UNEI REUȘITE: noi materiale
Neputând mânca decât niște terciuri insipide, pentru noi baterii
persoanele cu deficiențe de mestecat sau
Tehnologia bateriilor cu ioni de litiu
de deglutiție își pierd adesea apetitul și nu
a deschis calea dezvoltării unei noi generații
mănâncă suficient. Acest lucru reprezintă
de vehicule electrice, pe lângă faptul că
o amenințare pentru sănătatea lor fizică
a oferit energia necesară unei game largi
și psihică. Pentru a rezolva această
de aparate portabile mari consumatoare
problemă, Performance, un proiect
de energie. Cercetătorii explorează noi
finanțat de UE, își propune să furnizeze
căi de îmbunătățire a eficienței acestei
alimente variate, la prețuri accesibile
tehnologii și mai multe proiecte ale UE,
pentru persoanele afectate de aceste
precum Somabat, dezvoltă prototipuri de
deficiențe, tipărind produse alimentare moi
noi variante care au un potențial important.
reconstituite cu tehnologie 3D inovatoare.
Cu toate acestea, experții sunt de acord
că, pentru a depăși 250Wh/kg, limita
© De Grood Innovations

preconizată pentru tehnologia bateriilor cu

ioni de litiu, sunt necesare materiale noi
pentru generația de baterii care urmează
celor cu ioni de litiu. Noua tehnologie
litiu‑aer, dezvoltată în cadrul proiectului
Labohr, este în prezent evaluată, iar în
cadrul proiectului ORION se efectuează
cercetări pentru următorii 5-10 ani privind
materiale noi hibride organice‑anorganice
alternative pentru conversia și stocarea
energiei, care ar putea ajuta UE să
ENERGIE DURABILĂ devină lider pe piață în acest domeniu.
Energia este motorul economiei moderne; însăși
menținerea standardului nostru de viață necesită însă
© iStockphoto.com/apomares

o cantitate uriașă de energie.

A doua economie mondială ca mărime, Europa este

excesiv de dependentă de restul lumii în ceea ce privește
energia obținută din combustibili fosili care accelerează
schimbările climatice. Prin urmare, UE și‑a stabilit obiective
ambițioase în domeniul combaterii schimbărilor climatice
și al energiei.
C E R C E T A R E Ș I I N O V A R E
9

TRANSPORTURI POVESTEA UNEI REUȘITE: noi tehnologii

Un sistem eficient de transport reprezintă o condiție
fundamentală pentru bunăstarea și prosperitatea
durabilă în Europa. Mobilitatea stimulează ocuparea
forței de muncă, creșterea economică, prosperitatea
și comerțul mondial. Aceasta creează, de asemenea,
legături vitale între oameni și comunități. Cu toate
acestea, sistemele și obiceiurile noastre legate de
transport nu sunt durabile.
Suntem prea dependenți de petrol, o resursă care este
extrem de poluantă și care, în orice caz, se epuizează
rapid. Problemele legate de transport, cum ar fi
congestionarea traficului, siguranța rutieră, poluarea
atmosferică, au un impact asupra vieții noastre de zi cu
zi și asupra sănătății.
Costurile economice legate de congestionare vor crește
cu circa 50 % până în 2050, vor exista decalaje tot mai
mari între regiunile centrale și cele periferice în materie
de accesibilitate, iar costul social al accidentelor și al
poluării sonore va continua să crească.
În secolul XXI ne confruntăm cu provocări care necesită
un răspuns european colectiv.
Dacă nu încercăm să găsim soluții la aceste provocări,
posibilitățile oamenilor de a călători, dar și economia,
în general, ar putea fi puternic limitate, iar calitatea
vieții ar putea fi afectată. În sectorul transporturilor,
cercetarea este esențială pentru dezvoltarea unor
tehnologii inovatoare și a unor metode de lucru care
să opereze schimbările necesare pentru a garanta
© dutchpilot22
pentru reducerea emisiilor și a poluării
fonice produse de aeronave
Prima etapă a parteneriatului Clean
Sky a avut drept rezultat apariția unei
serii de tehnologii revoluționare care
au fost supuse unor testări în tuneluri
aerodinamice, o etapă obligatorie pentru
dezvoltarea lor ulterioară. Una dintre
acestea este aripa cu flux de aer natural
laminar. Această nouă aripă are potențialul
de a reduce în mod substanțial frecarea
și de a asigura economii de combustibil
de până la 4 %. Alte două tehnologii
inovatoare dezvoltate în cadrul inițiativei
Clean Sky, rotorul deschis (un tip inovator
de motor de aeronavă) și sistemele de
antigivrare și degivrare a aripilor au fost,
de asemenea, supuse cu succes testării
în tuneluri aerodinamice, dovedind că
au atins un prim nivel de maturitate.
Rolls Royce și SNECMA, multinaționala
franceză care produce motoare pentru
aeronave și rachete, au testat cu
succes acest tip inovator de motor.

o mobilitate care nu presupune costuri prea mari pentru

societate.
 10 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

CLIMĂ POVESTEA UNEI REUȘITE: mai puține

Epoca resurselor aparent abundente și ieftine se
apropie de sfârșit; creșterea economică nu mai trebuie
să depindă de utilizarea resurselor. Impactul combinat
al schimbărilor climatice și al modelelor actuale de
producție și consum ne subminează biodiversitatea și
ecosistemele.
Soluția este să investim în inovare, pentru a sprijini
economia ecologică, o economie care să fie în acord cu
natura.
Întrucât rezervele de resurse naturale sunt tot mai
puține, este esențial, atât pentru bunăstarea noastră,
cât și pentru dezvoltarea economică a Europei, să
încurajăm o utilizare mai durabilă a resurselor noastre
naturale. O modalitate de a realiza acest lucru este
reducerea producției de deșeuri și reutilizarea deșeurilor
ca resursă. Europa și‑a dovedit deja expertiza în
gestionarea și tratarea deșeurilor și se află în fruntea
inovării în acest sector.
Valorificarea acestor puncte forte ar stimula și mai mult
găsirea unor soluții inovatoare de limitare și gestionare
a deșeurilor pentru a reduce dependența Europei de
importul de materii prime și pentru a consolida poziția
sa de lider pe piața mondială.
Apa este esențială pentru sănătatea umană, securitatea
alimentară, dezvoltarea durabilă și mediu. Ea stă, în
același timp, la baza unui important sector de creștere
economică pentru Europa, cu o cifră de afaceri de
aproximativ 80 de miliarde de euro pe an. Așadar, apa
reprezintă o sursă neprețuită pentru creștere economică
și locuri de muncă. Cu toate acestea, resursele de
© doethion
incertitudini în ceea ce privește creșterea
nivelului mării
Două treimi din planeta noastră sunt
acoperite cu apă. Modificări minore
ale nivelului mării pot avea consecințe
importante; prin urmare, posibilitatea de
a măsura, monitoriza și anticipa schimbările
potențiale în ceea ce privește oceanele
este extrem de importantă pentru oamenii
de știință. Proiectul Ice2sea, finanțat de
Uniunea Europeană, reunește experți în
glaciologie, climatologie și oceanologie
din 13 țări. Misiunea acestora este de
a le oferi factorilor de decizie o imagine
mai clară a creșterii viitoare a nivelului
mării datorate schimbărilor climatice
și, prin urmare, de a pregăti mai bine
infrastructurile societății noastre. Instituit
pentru a răspunde preocupărilor legate
de creșterea prevăzută a nivelului mării,
proiectul Ice2sea a sporit certitudinea
în acest domeniu esențial de cercetare,
furnizând Grupului interguvernamental
privind schimbările climatice date mai
fiabile pentru cel de al 5-lea raport de
evaluare, publicat în octombrie 2013.

apă sunt supuse unei presiuni constante din cauza

schimbărilor climatice, a urbanizării, a poluării,
a supraexploatării resurselor de apă dulce și a creșterii
concurenței între diferitele grupuri de utilizatori. În
perspectivă, dacă nu luăm măsuri pentru îmbunătățirea
eficienței, în 20 de ani, cererea de apă va depăși
rezervele cu 40 %.

Capacitatea economiei de a se adapta și de a deveni

mai rezistentă în fața schimbărilor climatice și mai
eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor,
rămânând, în același timp, competitivă, depinde de
nivelurile ridicate de ecoinovare în domeniul societal și
tehnologic.
INCLUZIUNE
Reducerea inegalităților și a excluziunii sociale
reprezintă provocări majore pentru viitorul Europei.

Cercetarea UE, bazată pe o puternică abordare

multidisciplinară, care include științele sociale și
umaniste, poate contribui la abordarea acestor
provocări, prin explorarea noilor forme de inovare și
C E R C E T A R E Ș I I N O V A R E
prin consolidarea bazei de cunoștințe pentru acțiunile
de politică, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. De
asemenea, aceasta promovează cooperarea coerentă
și eficientă cu țările din afara UE și abordează aspecte
precum amintiri, identități, toleranță și patrimoniu
cultural.
POVESTEA UNEI REUȘITE: medii adaptate
persoanelor vârstnice: o nouă rețea
europeană pentru inovare
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății,
mediile fizice și sociale se numără printre
principalii factori care ne pot ajuta să
rămânem sănătoși, independenți și
autonomi pe măsură ce îmbătrânim. Prin
urmare, crearea unor medii adecvate
persoanelor în vârstă este una dintre cele
mai eficiente modalități de a răspunde
la schimbările demografice. Pentru
a susține această abordare, a fost
înființată rețeaua tematică AFE‑Innovnet
privind inovarea pentru medii adaptate
vârstnicilor (AFE), cu sprijinul programului
european CIP ICT PSP. Rețeaua își va
desfășura activitatea timp de doi ani.
© Comugnero Silvana
SECURITATE
Garantarea securității cetățenilor este una dintre
principalele obligații ale oricărui stat. Fără siguranță și
securitate, societatea nu se poate dezvolta. Guvernele
garantează siguranța cetățenilor prin combaterea
criminalității și a terorismului, prin protejarea acestora
împotriva catastrofelor naturale sau a celor provocate
de om, prin furnizarea de servicii eficiente de securitate
cibernetică și prin protejarea granițelor împotriva traficului
ilegal.
11
Deși este o sarcină esențială pentru orice administrație,
asigurarea securității cetățenilor este, în același timp, un
domeniu deosebit de sensibil, care trebuie să țină cont de
aspecte precum respectarea vieții private și protejarea
drepturilor fundamentale. De aceea, aceste aspecte stau
la baza cercetării în domeniul securității la nivelul UE.
O industrie a securității competitivă, dezvoltată la
nivel european, poate contribui în mod semnificativ
la îmbunătățirea calității vieții în societățile noastre.
Companiile europene se numără printre liderii mondiali
în majoritatea segmentelor sectorului de securitate,
mulțumită inovațiilor tehnologice solide.
Industria securității constituie un sector cu potențial de
creștere economică și de ocupare a forței de muncă în UE.
POVESTEA UNEI REUȘITE: proiect
finanțat de UE destinat noii generații de
sisteme biometrice de securitate
Sistemele biometrice s‑au dovedit a fi
una dintre cele mai eficiente soluții de
garantare a securității disponibile în
prezent. Aceste sisteme prezintă însă
anumite puncte vulnerabile – unele au
fost chiar intens mediatizate în presa
internațională. Consorțiul Tabula rasa
cuprinde 12 organizații din șapte țări
care au lucrat împreună timp de trei ani
pentru a analiza cât mai multe puncte
vulnerabile cu putință, pentru a dezvolta
contramăsurile corespunzătoare și,
în cele din urmă, o nouă generație
de sisteme biometrice mai sigure.
© European Union
 12

NA-70-12-023-RO-C
S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Perspective

Există dovezi clare că țările care în trecut au investit mai

© European Union
mult în cercetare și inovare au înregistrat performanțe
mai bune decât cele care au investit mai puțin în acest
domeniu. Uniunea Europeană și‑a propus ca, până în
2020, investițiile în cercetare și inovare din sectoarele
public și privat să atingă valoarea de 3 % din PIB.

Investițiile într‑o economie europeană sănătoasă și

competitivă sunt la fel de importante ca angajamentul
nostru de reducere a datoriei și a deficitului în Europa.
Investind 3 % din PIB‑ul UE în cercetare și inovare până
în 2020, am putea crea 3,7 milioane de locuri de muncă
și am putea obține o creștere a produsului intern brut Creșterea nivelului de investiții în cercetare ar putea crea
anual cu aproape 800 de miliarde de euro până în 2025. milioane de noi locuri de muncă și ar genera o creștere
a produsului intern brut anual al UE cu câteva miliarde de euro.
Odată cu îmbătrânirea populației și cu concurența
puternică din partea economiilor emergente, creșterea
economică și crearea de locuri de muncă în Europa
trebuie să fie generată, în viitor, de inovarea la nivel de
produse, servicii și modele de afaceri, inclusiv în sectorul
public.

Investițiile în cercetare și inovare au un puternic efect

multiplicator, în special la nivel european. La ora actuală,
Europa consacră însă mai puține resurse decât SUA și
Japonia pentru cercetare și inovare; prin urmare, trebuie
să ne intensificăm acțiunile pentru a rămâne competitivi.

Informații suplimentare
XX Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare:
http://ec.europa.eu/research/index.cfm?pg=home&lg=en
XX Orizont 2020 pe scurt: http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/news/horizon-2020-brief‑eu‑
framework‑programme‑research‑innovation
XX Revista Horizon: http://horizon‑magazine.eu
XX Întrebări despre Uniunea Europeană? „Europe Direct” vă stă la dispoziție: 00 800 6 7 8 9 10 11
http://europedirect.europa.eu

ISBN 978-92-79-24268-7
doi:10.2775/60682