Sunteți pe pagina 1din 4

Unirea ipostatica

Unirea ipostatica

Invatatura despre Mantuitorul Hristos stabilita la Sinodul IV


ecumenic si precizata de Leontiu de Bizant si de Sinodul V
ecumenic, afirma ca Fiul lui Dumnezeu S-a facut om
ramanand si Dumnezeu, intrucat S-a facut pe langa
Persoana a firii dumnezeiesti Acelasi si Persoana a firii
omenesti. El nu S-a unit cu o Persoana omeneasca, ci a asumat in Persoana Sa, pe
langa firea dumnezeiasca ce o are din veci, si firea omeneasca fara sa-i lipseasca
acesteia nimic prin faptul ca a fost construita ca fire a Persoanei Sale dumnezeiesti si
nici Persoana dumnezeiasca nepierzand ceva din caracterul ei de Persoana a firii
dumnezeiesti, prin faptul ca s-a facut si Persoana a firii omenesti. Numai asa a putut
fi Iisus Hristos o unica Persoana, dar atat dumnezeiasca, cat si omeneasca. Faptul ca
firea omeneasca nu s-a constituit in El ca Persoana omeneasca are o importanta
semnificatie. Fiul lui Dumnezeu, facandu-Se ipostas al firii omenesti, i-a dat acesteia
functia de mediu al iubirii lui Dumnezeu indreptata spre toti oamenii si al iubirii Fiului
Unul Nascut in forma umana fata de Tatal, facandu-Se omul cel mai iubitor al Tatalui
ceresc, din care poate iradia aceasta iubire spre toti oamenii, ca sa-i faca si pe ei in
stare de iubirea Lui dumnezeiasca in forma umana, fata de Tatal si intre ei.

Luand firea noastra in ipostasul Sau, nu ca pe un ipostas limitat, in rand cu celelalte


ipostasuri umane, Hristos Se poate afla prin ea ca Dumnezeu intr-o legatura intima cu
toti oamenii si ca atare intr-o legatura cu toata creatia, cum ar putea-o realiza la
maxim toate persoanele umane la un loc si chiar cu mult mai mult decat toate la un
loc. Insusi Cuvantul lui Dumnezeu, care e Cel prin care s-a creat si se sustine in
legatura deosebita cu Dumnezeu toata creatiunea, vine prin intrupare intr-o noua
legatura cu intregimea ei. El nu mai e numai Creator si Proniator al ei si al oamenilor,
ca persoane deosebite de Sine, ci ipostas al umanitatii comune a tuturor oamenilor. E
altceva sa te afli in legatura cu ceva din afara ta si altceva ca acel ceva sa devina
parte a persoanei tale. Pe de alta parte, asa cum omul, ca persoana posedand un
trup, are ca trup mai general tot cosmosul, asa sau cu mult mai mult Fiul lui
Dumnezeu isi face prin trupul asumat intreaga creatie un trup in sensul larg al
cuvantului. El Se face ipostasul central al intregii umanitati si creatii.

Umanul general si creatia in intregimea ei ii devin astfel proprii, dar in acelasi timp ca
Celui ce e totodata Creatorul lor, prin faptul ca se face Persoana a lor, dar le si inalta,
https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/unirea-ipostatica-69062.html 1/4
prin faptul ca se face Subiectul lor, la treapta cea mai inalta. Umanul trait de Subiectul
divin ca propriu isi descopera si actualizeaza toate puterile si cosmosul isi descopera
toate semnificatiile si transparentele, privit si folosit de Fiul lui Dumnezeu, prin care a
fost creat, prin umanitatea Sa.

Propriu-zis umanul Lui e potentat prin puterea dumnezeiasca la lucrarile omenesti


cele mai inalte si la maximele posibilitati de unire cu cele dumnezeiesti. Se realizeaza
o unitate maxima intre divin si uman, fara sa se confunde. Divinul poate folosi pana la
capat umanul pe care L-a creat, aratandu-Se adevaratul scop al crearii lui. Dar si
umanul poate trai si folosi cu maxima intimitate divinul si puterile si bunatatile Lui,
aratandu-se din nou scopul pentru care a fost creat. Se realizeaza o unire maxima
intre divin si uman fara sa se confunde, ci fiecare fiind trait de una si aceeasi
Persoana cu maxima intensitate, intr-o patrundere reciproca a lor: umanul e trait in
actualizarea tuturor potentelor Sale prin patrunderea de divin, dar aceasta numai
pentru ca e indumnezeit.

Si pentru noi toti se deschide perspectiva acestei experiente nesfarsite a unirii


umanului cu divinul, a patrunderii de el, a folosirii adevaratului uman prin
indumnezeirea lui si a cunoasterii nesfarsite a lui Dumnezeu, prin patrunderea
umanului si a cosmosului de divin. Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, Fiul si Cuvantul
suprem se face cu rationalitatea si afectiunea Lui filiala Subiect al umanului in
comuniune cu noi, deschizandu-ne perspectiva nesfarsita a trairii adevarat rationale,
dar si afectuoase cu toate: cu Dumnezeu, cu semenii si cu natura. Caci numai unde
este afectiune curata este si rationalitate adevarata. Numai unde este bunatate este si
rationalitate. De aceea, poporul romannumeste pe cel nerational "nebun", lipsit de
bunatate. Si tot de aceea, vechile traduceri romanesti ale textelor patristice numesc
virtutile "bunatati". Numai bunatatea este rationala.

Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, ipostasul supremei afectiuni si ratiuni, intra cu noi intr-o
comuniune ca de la om la om, intr-o legatura interumana, umanizandu-ne deplin, dar
prin indumnezeire. El ne descopera adancimea fara sfarsit a fratelui nostru uman,
cand e in comunicare cu Dumnezeu, caci acest frate ne descopera pe Dumnezeu in
el. Datorita lui Hristos, chiar prin firea noastra suntem pusi intr-o legatura actuala sau
virtuala cu Fiul lui Dumnezeu, legatura ce se poate actualiza si experia la nesfarsit.
Omul nu mai e inchis in sine insusi, nici ca individ, nici ca specie. Calitatea sa de
creatura a lui Dumnezeu e inaltata la calitatea de frate a Fiului lui Dumnezeu cel Unul
Nascut, care ne pune in relatie cu Persoanele Sfintei Treimi. Caci asumarea firii
umane in ipostasul divin il coboara pe Acesta la treapta de ipostas sau de Persoana
umana in comuniune cu oamenii si ne ridica pe noi la comuniunea cu
Persoanele Sfintei Treimi. Asumand Creatorul firea umana, ca fire a ipostasului Sau,

https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/unirea-ipostatica-69062.html 2/4
strans unita cu firea divina, se arata avand in El capacitatea de a Se face ipostas al
firii-umane si pe ea o arata avand capacitatea de a se face fire a Lui.

E "firesc" ca Dumnezeu sa Se poata manifesta si prin ceea ce a creat. Primul efect


ce-l are asupra firii umane facuta fire a ipostasului Sau, este restabilirea ei in
normalitatea ei, din strambarea si inchiderea egoista in care a fost dusa de
persoanele purtatoare ale ei, prin pacat. Ea e readusa in curatia ei de pacat chiar de
la inceputul formarii in Sfanta Lui Maica. Ea e repusa prin aceasta in starea de
deschidere normala fata de Dumnezeu, Creatorul ei, si recapata prin aceasta forta de
restabilire a comunicabilitatii cu toate concretizarile! ei in persoanele umane. Hristos
se face astfel Omul prin care se comunica cel mai usor cu Dumnezeu si care se
comunica cel mai generos tuturor oamenilor, dandu-le si lor, daca voiesc, aceasta
comunicabilitate frateasca. Iar aceasta n-a facut-o Fiul lui Dumnezeu folosindu-se
numai de voia Sa dumnezeiasca, ci si de voia firii omenesti asumate. Caci El a avut
doua voi, dar a fost un singur voitor prin ele si nu s-ar fi manifestat ca Persoana
integrala divino-umana, daca nu s-ar fi manifestat si cu voia sa omeneasca. El a
readus la acordul deplin cele doua voi, odata ce, ca Dumnezeu Creatorul, a inzestrat
firea omeneasca cu o voie in armonie cu vointa dumnezeiasca si cu o singura voie
normala in toate persoanele umane voitoare, sau odata ce Dumnezeu insusi nu
voieste ceva contrar firii omenesti, sau dreptei ei dezvoltari prin voia ei (Sf. Maxim
Marturisitorul, P.G. 91, col. 81).

In sfarsit, daca persoana omeneasca este o unitate cuprinzand constient si


influentand eficient tot universul creat, Domnul Iisus Hristos, ca persoana divino-
umana, este o unitatea care cuprinde in Sine constient totul: dumnezeirea si creatia,
pe ultima in mod mai eficient decat toate persoanele umane la un loc. Din El lucreaza
nu numai spiritul uman in relatiile cu semenii si asupra lumii create, ci insasi
dumnezeirea in modul cel mai intim, mai interior ei, deci mai desavarsitor asupra ei. In
mentinerea Sa pentru veci ca Persoana divino-umana El are ca parte umanul sau
creatia, sau e dat temeiul pentru desavarsirea eterna a intregii creatii, dar prin umanul
ca mediul activ cel mai important.

Creatorul intregii creatii avea putinta sa cuprinda in modul cel mai intim umanul, ca pe
factorul creat constient si eficient asupra creatiei in gradul maxim, spre a duce prin el
intreaga creatie la tinta spre care a fost chemata aceasta, sa o duca odata cu sine, cu
ajutorul Creatorului, la unirea cu El si cu semenii.

Astfel, in Fiul lui Dumnezeu facut om isi afla creatia prin firea umana asumata in El,
unitatea desavarsita in Dumnezeu, sau Dumnezeu devine totul in toate. In
Hristos, Dumnezeu Cuvantul a redat toata puterea ratiunilor adevarate, imprimate in

https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/unirea-ipostatica-69062.html 3/4
creatie, in tendinta lor spre deplina armonie intre ele, prin mijlocirea umanitatii careia
S-a facut El insusi ipostas.

Parintele Dumitru Staniloae

https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/unirea-ipostatica-69062.html 4/4

S-ar putea să vă placă și