Sunteți pe pagina 1din 25

VENITURILE

INTREPRINDERII SI INFLUENTA
ASUPRA ACTIVITATII
ECONOMICE

PREDA RALUCA MARILENA


Cls a – XII – a D
CUPRINS
Argument

1.Veniturile/Beneficiile economice ,concepte ,delimitari si structuri

1.1.Notiuni generale privind veniturile /beneficiile

1.2.Veniturile in viziunea economico-financiar-juridica

2.Veniturile – proces economic important in activitatea unei S.C

2.1.Recunoasterea si evaluarea veniturilor conform IAS18

2.2.Contabilitatea veniturilor si influenta asupra activitatii unei


societati comerciale

3.Studiu de caz privind contabilitatea veniturilor la SC.Dunlop.S.A

Bibliografie

Anexe

ARGUMENT
Insemnarile contabile au fost generate de dezvoltarera shimburilor comerciale, a
raporturilor de pe piata ca rezultat al diviziunii sociale a muncii.
Contabilitatea este si ea o stiinta economica importanta care face parte din categoria
stiintelor economice fundamentale alaturi de management, statistica, prognoza etc.
Luca Paciolo afirma : Sa se aseze in ordine frumoasa toate afacerile incat repede sa
se poata avea cunostinta de fiecare din ele.
Contabilitatea studiaza latura valorica a activitatii economice, avand un rol deosebit
in viata economica si sociala, ea urmareste modul de gestionare al resurselor ecomonice si
asigura controlul activitatii economice la diferite nivele de organizare.
Pe masura ce economia unei tari devine tot mai complexa, sfera de actiune a
contabilitatii se extine la nivel macroeconomic. Apare astfel contabiltatea nationala care,
reprezinta un nivel de inregistrare si analiza structural-globala a ansmbllui economic al
unei tari.Unele dintre cele mai importante sarcini ale contabilitatii sunt sa furnizeze date
necesare programelor de activitate economica, asigurarea urmaririi si controlului valoric al
activitatii desfasurate, prin inregistrarea cronologica a operatiilor economico-financiare
privind nevoile proprii ale unitatii, sa furnizeze informatii necesare intocmirii
documentelor de sinteza (situatii financiare ) in vederea luarii deciziilor economice, sa
asigure informatiile necesare cuantificarii P.I.B.- ului, marirea avutiei nationale.
Veniturile reprezinta valorile incasate sau de insat pentru : vanzarea de bunuri,
venituri din dobanzi si alte venituri financiare, venituri din reluarea provizioanelor, etc.
Inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltielilor se subordoneaza
contabilitatii de angajamente care recunoaste veniturile si cheltuirlile in monentul in care
operatia economica a avut loc si nu in momentul incasatii sau platii.
Veniturile nu fac parte direct din categoria elementelor de activ si de pasiv, ele sunt
determinari finale, elemente generate de operatii de activ si de pasiv, pe baza carora se face
determinarea rezultatului exercitiului financiar.
« O Intreprindere ,se defineste, in general, ca o entitate economica ce produce sau
cumpara,pentru ca prin vanzarea a ceea ce a produs sau cumparat sa obtina un castig »
« O intreprindere este un ansamblu unic de mijloace umane ,materiale şi
financiare,coordonate si organizate în scopul realizării unui obiectiv economic si in general,
a unui profit » .Deci, intreprinderile sunt entiati, in care ,realitatea ia forme diferite si da
nastere la consumuri de active (cheltuieli) si crearea unor resurse(venituri) toate in vederea
realizarii principalului obiectiv ,realizarea de profit.
“Multi oameni considera profiturile ca reprezentand un surplus inutil si nejustificat
din punct de vedere economic, insusit de factorii de productie. Asemenea pareri sunt
alimentate de inegalitatile ce se formeaza in timp intre diferitele grupuri sociale pe baza
veniturilor asigurate din profit”afirma foarte frumos Paul A. Samnelson
Cheltuielile şi Veniturile sunt deci determinari finale ,elemente generate de operatii cu
elementele de activ si pasiv ale unei intreprinderi.
Nu se poate vorbi separat de cheltuieli ,venituri si rezultate.Pozitia financiara a unei
intreprinderi este definita prin prisma profitabilitatii intreprinderii. In contabilitate ecuatia
folosita in acest sens se prezinta astfel : Rezultatul exerciţiului = veniturile - cheltuielile
exercitiului exercitiului
Intre venituri si cheltuieli exista o corelatie stransa, in sensul ca realizarea unui venit
presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers.Aceasta legatura o prezint pe scurt in
aceasta lucrare ,incercand sa surprind elementele definitorii ale veniturilor unei
intreprinderi.
1.Veniturile/Beneficiile economice ,concepte ,delimitari si structuri

1.1.Notiuni generale privind veniturile /beneficiile

Orice intreprindere trebuie sa indeplineasca misiunea pentru care a fost infiintata.


In acest sens,intreprinderea isi stabileste obiective,adica scopuri pe cere isi propune sa le
realizeze prin activitatea desfasurata intr-un interval de timp.
In general intreprinderea intretine doua tipuri de raporturi cu mediul sau
exterior,manifestand;
-un comportament operational,prin care consta sa-si rentabilizeze activitatea,sa produca
cat mai eficace posibil,sa vanda la preturi cat mai ridicate si sa detina o parte cat mai mare
din piata:
-un comportament strategic,prin care consta inlocuirea produselor vechi cu altele noi,mai
performante,cu perspective mai favorabile de obtinere a profitului.Pentru aceasta
intreprinderea trebuie sa anticipeze noile cereri ale pietei,sa puna la punct produsele
solicitate,sa-si insuseasca competentele necesare in domeniile fabricariei si
comercializarii,sa sondeze pietele in vederea lansarii pe acestea a noilor sale produse.
In general,intreprinderile manifesta tendinte de a prefera primul comortament de
timp cat potentialul pietelor existente permite satisfacerea obiectivelor lor de crestere
economica si de rentabilitate.
Intreprinderea indeplineste o functie economica care consta in:
-procurarea si/sau crearea mijloacelor materiale(capital,masini,echipamente,materi
prime,etc.)si imateriale(cunostinte tehnico-stiintifice,capacitatea de a conduce,etc.)necesare
realizarii obiectivelor propuse;
-adaptarea permanenta a mijloacelor materiale si umane in functie de evolutia mediului
exterior intreprinderii;
-combinarea mijloacelor materiale si umane in cel mai productive mod asa incat rezultatul
sa fie cat mai profitabil.
Una din trasaturile intreprinderii o reprezinta unitatea economico-sociala.Aceasta se
manifesta prin faptul ca intreprinderea este organizata si condusa pe principiile
rentabilitatii si deci fiecare intreprindere trebuie sa desfasoare o astfel de activitate incat sa
asigure atat acoperirea cheltuielilor de productie si de circulatie din venituri proprii,cat si
obtinerea profitului.
Pentru aceasta intreprinderea,ca unitate economico-sociala,are un buget de venituri
si cheltuieli proprii,cont de decontare la banca poate intra in relatii contractuale cu alte
unitatii si isi desfasoara activitatea pe baza cerintelor pietei.
In conditiile in care mediul ambient devine tot mai complex si mai dinamic,nici o
intreprindere nu isi permite sa activeze fara a avea o strategie de dezvoltare clora,atat pe
termen scurt cat si pe termen lung,care sa-i asigure subzistenta,dar si rationalitate si
eficienta.Strategia de dezvoltare defineste obiectivele de dezvoltare viitoare ale
intreprinderii,modul de alocare a resrselor si actiunile ce trebuie intreprinse pe
orizonturide timp bine precizate tinand de accentuarea competitiei pe diferite piete si de
cerintele asigurarii unei anumite rentabilitatii pentru activitatile desfasurate.
Compartimentul marketing desfasoara activitatii de vanzare cu toate activitatile ce
decurg de aici si care se poate realiza fie printr-un ,,serviciu comercial” sau ,,serviciu de
vanzare”,fie printr-o directie comerciala independenta.Practica a validat eficienta sporita a
primei variante,intrucat asigura o mai buna coordonare a tuturor activitatilor.
Compartimentul financiar-contabil analizeaza si propune masuri pentru cresterea
rentabilitatii atat pe total cat si pe fiecare produs,activitate sau serviciu prestat,participa la
orice actiune intreprinsa in cadrul unitatii economice avand drept scop cresterea eficientei
activitatii economice.
Una dintre cele mai motivate obiective care justifica existenta unei intreprinderi este
obtinerea de profit. Realizarea acestui obiectiv supune intreprinderea la o serie de eforturi
ocazionate de atragerea si antrenarea resurselor economice in diferite activitati astfel spus,
la o serie de cheltuieli . Efectele degajate de aceste activitati si care constituie substanta
profitului sunt veniturile. Deci se observa o stransa legatura intre cheltuielile si veniturile
unei intreprinderi.

1.2.Veniturile in viziunea economico-financiar-juridica

Contabilitatea studiaza latura valorica a activitatii economice, avand un rol deosebit


in viata economica si sociala, ea urmareste modul de gestionare al resurselor ecomonice si
asigura controlul activitatii economice la diferite nivele de organizare.
Pe masura ce economia unei tari devine tot mai complexa, sfera de actiune a
contabilitatii se extine la nivel macroeconomic. Apare astfel contabiltatea nationala care,
reprezinta un nivel de inregistrare si analiza strural-globala a ansmbllui economic al unei
tari.Unele dintre cele mai importante sarcini ale contabilitatii sunt sa furnizeze date
necesare programelor de activitate economica, asigurarea urmaririi si controlului valoric al
activitatii desfasurate, prin inregistrarea cronologica a operatiilor economico-financiare
privind nevoile proprii ale unitatii, sa furnizeze informatii necesare intocmirii
documentelor de sinteza (situatii financiare ) in vederea luarii deciziilor economice, sa
asigure informatiile necesare cuantificarii P.I.B.- ului, marirea avutiei nationale.
Veniturile reprezinta valorile incasate sau de insat pentru : vanzarea de bunuri,
venituri din dobanzi si alte venituri financiare, venituri din reluarea provizioanelor, etc.
In determinarea rezultatului este esentiala identificarea momentului cand o
activitate desfasurata de intreprindere ocazioneaza o cheltuiala sau genereaza un venit. In
mod frecvent, profitul este confundat cu trezoreria intreprinderii. Aceasta confuzie este
rezultatul perceptiei eronate a conceptiilor de cheltuieli si de venituri. Exista tendinta de a
atribui oricarei plati semnificatia de cheltuieli si respectiv oricarei incasari semnificatia de
venit. Evolutia acestor doua concepte a trebuit sa tina seama de decalajul in timp care
exista intre fluxurile de bunuri si de servicii (vanzari, cumparari) si fluxurile de trezorerie
(incasari, plati). Astfel, venitul este recunoscut, de regula, in momentul angajarii unei
creante, iar cheltuiala, in momentul angajarii unei datorii.
Aceste aspecte definesc ceea ce in limbajul contabil modern poarta numele de
Contabilitate de Angajamente. O intelegere corecta a conceptelor de cheltuiala si de venit
trebuie sa tina seama de premisa contabilitatii de angajamente pe de o parte, si de interesul
proprietarilor intreprinderii pe de alta parte. Venitul este perceput de proprietari ca o
sursa de imbogatire, cheltuiala este, dimpotriva, o sursa de saracie a acestora. Bogatia
proprietarilor este apreciata din perspectiva lichidarii intreprinderii. Din cele prezentate
mai sus, se desprind cateva concluzii :
definitiile cheltuielilor si veniturilor nu sunt asa de autonomizate cum sunt cele ale activelor
si datoriilor fondul primelor este dependent de cel al ultimelor doua revenind la specificul
contabilitatii de angajamente, trebuie spus ca nu orice creanta sau datorie duce la
constatarea in contabilitate a unui venit, respectiv a unei cheltuieli ; de asemenea, exista
cazuri in care miscarile de trezorerie sunt insotite de recunosterea unei cheltuieli sau a unui
venit.
Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate intr-un
exercitiu financiar (perioada data) sub formă de intrari sau cresteri ale activelor sau
descresteri ale datoriilor cu influenta directa în cresterea capitalului propriu, altele decat
contributia actionarilor.
Eficienta unei intreprinderi se caracterizeaza prin raportul dintre efectul obtinut si
efortul facut pentru obtinerea acestuia.
Efect
Eficienta 
Efort

Eficienta in domeniul serviciilor imbraca aspecte deosebite si are doua tipuri de efecte:
Efecte economice – se concretizeaza in rezultate economice, care sunt usor de
cuantificat (profitul, cifra de afaceri, cheltuielile etc.)
Efecte sociale – privesc in primul rand beneficiarul si sunt mai greu de cuantificat.
Cresterea eficientei in domeniul serviciilor se realizeaza prin doua modalitati practice si
urmareste:maximizarea veniturilor( prin cresterea cifrei de afaceri,cresterea
incasarilor,diversificarea serviciilor,specializarea serviciilor,marirea adaosului comercial
etc.) si rationalizarea cheltuielilor prin cresterea productivitatii(calificarea
personalului,extinderea progresului tehnic,imbunatatirea modului de cointeresare directa
si indirecta etc) .
Rentabilitatea reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit
(beneficiu);
PROFIT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE

RATA RENTABILITATII:
Comerciala
RE
unde: Rc  *100
CA
Rc – rata comerciala
RE – rezultatul exercitiului (profit net)
CA – cifra de afaceri (incasari).

Econamica RE
unde: Re  *100
At
Re – rata economica
At – active totale.

Financiara
unde: RE
Rf  *100
Rf – rata financiara K
K – capitaluri.
Nivelul costurilor se exprima in indicatori absoluti si relativi si inseamna Cheltuieli la 100
de lei (1000 lei) cifra de afaceri.
Ch
Cn  *100
CA
Eficienta investitiilor:
Investitia – reinoirea sau dezvoltarea capitalului tehnic al unei intreprinderi, in scopul
mentinerii sau cresterii productiei.
Taxa de rentabilitate minima – cel mai sintetic mod de ilustrare a eficientei unei investitii:
unde:
r – taxa de rentabilitate P
r
P – profitul I
I – volumul investitiei.
Conform acestor formule de analiza economica ,in cadrul carora veniturile joaca un rol
important ,orice manager de firma efectueaza previziuni si prognoze de dezvoltare a
societatii respective.Deci veniturile joaca un rol important in calcului indicatorilor
economici de analiza pe baza de situatii financiare.
Performantele intreprinderii pot fi definite ca fiind gradul de realizare a scopurilor
propuse si sunt determinate pe baza raportului dintre rezultatul obtinut si mijloacele
utilizate in acest scop.
Rentabilitatea sintetizeaza influentele tuturor factorilor care actioneaza in stadiile
circuitului economic din cadrul intreprinderii:aprovizionare-fabricatie-desfacere(vanzare)

2.Veniturile – proces economic important in activitatea unei S.C

2.1.Recunoasterea si evaluarea veniturilor conform IAS18

Referenţialul internaţional analizează costul de Profit şi Pierdere în contextul


cadrului contabil conceptual şi al standardului IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare” .
În paragrafele 69-98 cadrul contabil îşi propune să definească şi să caracterizeze elementele
care descriu performanţa financiară a întreprinderii. Este vorba despre structurile
contului de profit şi pierderi , adică veniturile şi cheltuielile.
Veniturile-Definitie(conform paragrafului 70 a): veniturile sunt cresteri de avantaje
economice viitoare in cursul perioadei contabile ,ce au ca rezultat o crestere a capitalurilor
proprii diferita de cea care provine din contributiile proprietarilor capitalului.
Veniturile pot lua forma de:
-de crestere de active: acest caz apare ,de exemplu atunci cand o intreprindere primeste
lichiditati ,creante sau bunuri si servicii ,in schimbul bunurilor si serviciilor pe care ea le
furnizeaza (paragraful 77);
-de diminuare a datoriilor: acest caz apare de exemplu,atunci cand o intreprindere
furnizeaza bunuri sau servicii unui creditor ,ca o decontare a obligatiei de a-i rambursa
acestuia un imprumut (paragraful 77);
Recunoasterea( paragraful 92)
Un venit va fi recunoscut in contabilitate daca satisface doua conditii:
-Raspunde definitiei de mai sus;
-Cresterea de avantaje economice viitoare poate sa fie masurata in mod fiabil.
Cadrul general specifică faptul că termenul de venituri include atât venituri din
activităţile curente, cât şi câştiguri. Veniturile din activităţile curente pot fi realizate din
vânzări, onorarii, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii. Pe de altă parte, un câştig poate
apare, de exemplu, în urma vânzării unui activ imobilizat. Standardele Internaţionale nu
fac vreo deosebire între veniturile din activităţile curente şi câştigurile de acest gen: se
consideră că toate au aceeaşi natură, respectiv sunt considerate venituri. Tot un venit este
realizat şi în cazul în care anumite bunuri sunt date în locul rambursării unui împrumut
(înregistrarea fiind Db Împrumut = Cr Venituri din vânzare)
Venitul din activităţile curente este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate
în cursul activităţilor obişnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează prin
creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât creşterile datorate contribuţiilor din partea
participanţilor la aceste capitaluri proprii.
IAS 18 se referă la veniturile realizate din următoarele surse:vânzarea de bunuri;prestarea
de servicii; şi utilizarea de către alte persoane a activelor întreprinderii, ceea ce duce la
obţinerea de dobânzi, redevenţe şi dividende.
Nu este întotdeauna clară diferenţa dintre venituri din activitatea curentă şi câştiguri.
Câştigurile apar în urma unor tranzacţii care sunt colaterale activităţilor de exploatare şi
care pot fi, uneori, semnificative.
Evaluarea veniturilor din activităţile curente
Par. 9 din IAS 18 spune: “Veniturile din activităţile curente trebuie evaluate la valoarea
justă a mijlocului de plată primit sau de primit.” Această evaluare este în mod normal uşor
de făcut. Există totuşi şi cazuri mai puţin clare. De exemplu, o întreprindere poate decide să
acorde unui client al său o perioadă mai mare de creditare decât cea practicată în mod
normal (care de exemplu în Marea Britanie este de 30 de zile).
În acest caz întreprinderea va trebui să actualizeze valoarea fluxurilor de numerar
viitoare. Problema este să se decidă ce rată a dobânzii se foloseşte în această actualizare. În
IAS sunt prevăzute două metode. Societatea trebuie să o aleagă pe cea care este mai uşor de
determinat.
Momentul recunoaşterii
Unul dintre aspectele importante ale recunoaşterii veniturilor este modul de alocare
a veniturilor rezultate din tranzacţii care se desfăşoară pe mai multe exerciţii financiare,
pentru a evita tratamentul simplist de recunoaştere în perioada în care banii au fost
încasaţi. În acest sens se face uz de două dintre principiile fundamentale: principiul
contabilităţii de angajamente care cere corelarea cheltuielilor cu veniturile
corespunzătoare, şi principiul prudenţei în care profiturile nu sunt reflectate cu anticipaţie,
în timp ce provizioanele pentru pierderi sunt înregistrate imediat ce pierderile sunt
prevăzute.
Cel mai des utilizat moment de recunoaştere a veniturilor este momentul vânzării,
fiind considerat momentul care poate fi identificat cel mai exact pe parcursul procedurii
de vânzare. De fapt, trebuie stabilit momentul la care s-au transferat riscurile şi
beneficiile semnificative şi s-au eliminat majoritatea elementelor de nesiguranţă legate de
realizarea tranzacţiei.
În unele cazuri bunurile sunt vândute păstrându-se însă titlul de proprietate asupra lor
până ce s-a realizat colectarea sumei datorate de cumpărător. În astfel de condiţii, dacă se
face dovada că vânzătorul a transferat cea mai mare parte a riscurilor şi avantajelor, atunci
tranzacţia poate fi tratată ca o vânzare şi, prin urmare, venitul aferent poate fi recunoscut.
Recunoaşterea veniturilor trebuie făcută la momentul livrării mărfii numai dacă
valoarea acestora poate fi estimată în mod rezonabil. Dacă această estimare nu poate fi
făcută, atunci veniturile trebuie recunoscute la momentul încasării contravalorii bunurilor.
Cadrul contabil IASB specifica faptul ca, veniturile sunt recunoscute in contul de
profit şi pierdere cand a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente
creşterii unui activ sau diminuării unei datorii. Dar, in mod practic, aşa cum prevede IAS
18 “Venituri din activităţi curente” criteriile de recunoastere a veniturilor sunt aplicate
separat pentru fiecare tranzacţie pentru a putea reflecta realitatea economică.
De exemplu, cand preţul de vanzare al unui produs include o suma identificabilă pentru
servicii succesive, aceasta sumă este inregistrată in avans si recunoscută ca venit pe
parcursul perioadei in care s-a efectuat service-ul.
In raport cu natura venitului, criteriile de recunoastere pot fi prezentate dupa cum
urmează:
a.Veniturile din vanzarea bunurilor sunt recunoscute când sunt satisfacute urmatoarele
conditii:
à intreprinderea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele ce decurg din
proprietatea asupra bunurilor.
à marimea veniturilor poate fi evaluată in mod credibil.
à costurile tranzacţiei pot fi evaluate in mod credibil.
à intreprinderea nu mai gestionează bunurile vandute la nivelul la care ar fi făcut-o in mod
normal cand avea dreptul de proprietate asupra bunurilor, respectiv nici nu mai detine
control asupra lor.
b. Venituri din prestarea serviciilor. Atunci cand rezultatul unei tranzactii (ce implica
prestarea de servicii) poate fi estimat in mod credibil, venitul asociat tranzactiei trebuie sa
fie recunoscut in functie de stadiul de executie a contractului la data inchiderii bilantului.
Rezultatul unei tranzactii poate fi estimat in mod credibil atunci cand sunt satisfacute
urmatoarele conditii:
à suma veniturilor poate fi estimata in mod credibil.
à stadiul de executie a contractului la data de inchidere a bilantului poate fi evaluat in mod
rezonabil.
à costurile aparute pe parcursul contractului si costurile de finalizare a contractului pot fi
evaluate in mod credibil.
c.Veniturile nu pot fi recunoscute atunci cand cheltuielile aferente tranzactiilor
respective nu pot fi evaluate in mod credibil; in asemenea cazuri, orice mijloc de plata deja
primit este recunoscut ca datorie.
Recunoasterea veniturlor pe masura executiei contractului se numeste “Metoda
procentului de executie”. Potrivit acestei metode, veniturile sunt recunoscute in perioadele
contabile in care sunt prestate serviciile.
d. Veniturile din dobânzi sunt recunoscute periodic pe baza randamentului activului.
Randamentul unui activ este dezvaluit prin rata dobanzii necesara pentru actualizarea
fluxurilor urmatoarelor intrari de numerar (asteptate pe durata de viata a activului pentru
a egala valoarea contabila initiala a acestuia).
Redeventele sunt recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente, conform realitatii
economice a contractului.
Cu privire la momentul recunoasterii venitului, Cadrul Contabil IASB precizeaza ca este
acelasi cu momentul livrarii (vanzarii) bunurilor. Daca la livrare, credibilitatea incasarii
contravalorii bunurilor este scazuta, veniturile sunt recunoscute pe masura incasarilor.
Momentul recunoasterii veniturilor poate fi si acela al productiei (este cazul productiei
agricole in agricultura—IAS 41 “Agricultura”)
Veniturile mai pot fi recunoscute anterior vanzarii; este cazul contractelor pe termen lung
pentru realizarea unor constructii sau pentru prestarea unor servicii. Aceste cazuri sunt
analizate in standardele IAS 11 “Contracte de constructii” si IAS 18 “Venituri din activitati
curente.
Totodata se prevede ca urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului
impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a
incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care
se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe
termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si
investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile.
Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii,
lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana
juridica la care se detin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin
acte normative.

2.2.Contabilitatea veniturilor si influenta asupra activitatii unei societati


comerciale

Contabilitatea financiara a cheltuielilor si veniturilor este organizata avand la baza


conceptia dualista (metoda contabilitatii: dubla inregistrare si dubla reprezentare) si are ca
obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor.
Dubla reprezentare reflacta existenta si miscarile elementelor patrimoniale sub doua
aspecte:
-Al existantei fizice
-Al sursei de formare, modului de intrare in patrimoniu si al destinatiei.
Dubla reprezentare este considerata “cheia de bolta” a contabilitatii pentru ca are la baza
relatia de echilibru valoric: A=P
Dubla inregistrare asigura urmarirea miscarilor si transformarile elementelor patrimoniale
in cadrul proceselor economice prin inregistrarea operatiilor economice in cel putin doua
locuri. Este formularizata matematic cu relatia: D=C
Pentru reprezentarea cheltuielilor si veniturilor se porneste de la caracterul de proces
al activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Ocazionarea
cheltuielilor si crearea veniturilor se deruleaza pe mai multe etape succesive sau simultane
de timp. In cazul procesului cheltuielilor se intalnesc patru momente: angajarea, consumul,
platile, imputarea iar in cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaza patru
momente: productia, facturarea sau vanzarea pe credit, incasarea, incorporarea.
Productia este etapa realizarii bunurilor si serviciilor in cadrul obiectului principal
de activitate al unei intreprinderi. Ex: la o intreprindere aceasta faza se identifica cu
productia in curs de executie si productia finita.
Facturarea sau vanzarea pe credit reprezinta transferul dreptului de proprietate de la
vanzator la client.
Incasarea este etapa in care bunurile si serviciile vandute se transforma in bani.
Incorporarea este momentul in care veniturile absorb cheltuielile in vederea obtinerii
rezulatului.
Avand in vedere rezultatul exercitiului este necesar sa se delimiteze momentul in care
cheltuielile se considera consumate si veniturile realizate. In acest sens s-a creat principiul
recunoasterii cheltuielior consumate in momentul utilizarii resurselor, si a veniturilor
realizate in momentul transferarii dreptului de proprietate, deci al livrarii sau facturarii
catre client.
Daca veniturile nu sunt legate de vanzari (chirii, dobanzi de incasat) sunt
considerate realizate in momentul constatarii lor. Pornind de la venitul realizat al
exercitiului, in mod corespunzator se delimiteaza cheltuielile in calitatea lor de efort care au
generat veniturile.
Asa cum se arata in contabilitatea anglo-saxona, cheltuielile se afla intr-o conexiune
cu veniturile deja recunoscute, proces recunoscut sub denumirea de “matching”. Toate
cheltuielile angajate in cursul exercitiului nu se pot detasa veniturilor, sunt recunoscute ca
active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exercitii; sunt
recunoscute ca pasive toate veniturile realizate in avans care sunt atribuite exercitiilor
viitoare.
Pentru delimitarea si evidentierea cheltuielilor si veniturilor se poate folosi criteriul
<contabilitatii de trezorerie> sau <cash accounting>. In acest caz, tranzactiile sunt separate
si inregistrate in categoria cheltuielilor si veniturilor numai la decontarea lor la trezorerie.
Respectiv, cheltuielile sunt reprezentate in momentul efectuarii platilor, iar veniturilr
realizate in momentul incasarii rezulatului.
De asemenea veniturile se impart in: venituri curente, venituri inregistrate in
avans, venituri de realizat.
Veniturile curente sunt constatate, inregistrate si incorporate in rezultatul
exercitiului curent.
Veniturile inregistrate in avans sunt constatate in exercitiul „N”, dar incorporate in
rezultatul exercitiului „N+1”.
Veniturile de realizat sunt veniturile realizate efectiv in exercitiul „N” si incorporate
in realizarea aceluiasi exercitiu, pentru care nu s-au intocmit documente de inregistrare ca
de exemplu, vanzare de produse pentru care nu s-au intocmit facturi la inchiderea
exercitiului.
Conturile de venituri au functia contabila de Pasiv, fiind structurate si delimitate in
contabilitatea financiara, potrivit naturii lor in cadrul clasei 7 Conturi de venituri.
Se crediteaza veniturile efectuate in cursul anului ca exercitiu financiar si se debiteaza la
incorporarea in rezultat.
Conturile de cheltuieli si de venituri se închid , după caz, lunar sau la sfârşitul anului
la exerciţiu financiar prin contul 121 “Rezultatul exerciţiului”. Cheltuielile se repartizează
asupra rezultatului, iar veniturile se încorporează în rezultate.
In modelul de contabilitate, in tara noastra, criteriul de delimitare si inregistrare a
veniturilor din activitatile de exploatare este cel incepand cu obtinerea productiei si se
continua cu vanzarea aceleiasi productii sau a marfurilor cumparate. Totodata se considera
venituri realizate, in functie de care se determina rezultatul, numai cele din stadiul de
vanzare adica din faza unde are loc tranferarea dreptului de proprietate. Veniturile
nelegate de vanzari (cum sunt cele financiare si cele extraordinare) sunt considerate
realizate in momentul constatarii sau incasarii, dupa caz.
Tipuri de inregistrari care intervin:
 venituri din productia stocata:
33 Productia in curs de executie = 711 Variatia stocurilor
34 Produse
36 Animale
Inregistrarea se face la costurile de productie sau la pretul prestabilit. Daca se face la
pretul prestabilit, conturilor de stocuri li se asociaza la intrarea pe debit conturile de
diferente, in rosu sau in negru, dupa caz. Daca diferentele sunt in negru, intervin
urmatoarele tipuri de inregistrari:
34 Produse = 711 Variatia stocurilor
348 Diferente de pret
la produse
36 Animale
368 Diferente de pret la animale si pasari
pentru diferente nefavorabile

34 Produse = 711 Variatia stocurilor


Animale 348 Diferente de pret la produse
368 Diferente de pret la animale si pasari
pentru diferente favorabile
 Semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se inregistreaza prin relatiile:
341 Semifabricate = 711 Variatia stocurilor
obtinerea de semifabricate in productie proprie
302 Materiale consumabile = 341 Semifabricate
transferarea semifabricatelor in gestiunea de materiale consumabile
602Cheltuieli cu materiale = 302 Materiale consumabile
consumabile
consumul de materiale consumabile
Ultimele doua inregistrari se pot inlocui cu formula simpla:
711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate
 Veniturile realizate cu ocazia vanzarii produselor, lucrarilor, prestarilor de servicii si
marfurilor:

4111 Clienti = 70 Conturi de venituri


4427 TVA colectata
 Venituri din productia de imobilizari (inregistrarea se face la costul de productie)
20 Imobilizari necorporale = 72 Conturi de venituri cu productia de
imobilizari
21 Imobilizari corporale 4427 TVA colectata
Imobilizari in curs
 Venituri din subventii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea
pierderilor privind diferentele de pret la produse subventionate:
445 Subventii = 741 Venituri din subventii de exploatare
5121 Conturi curente
la banci
 Venituri din creantele reactivate privind clientii si debitorii diversi:
4111 Clienti = 754 Venituri din creante reactivate si
461 Debitori diversi debitori diversi
 Alte venituri din exploatare:
sume datorate de salariati privind remuneratii, sporuri sau adaosuri necuvenite si avansuri
nejustificate:
428 Alte datorii si creante = 758 Alte venituri din exploatare
in legatura cu personalul
sume datorate de diversi debitori ca urmare a pagubelor produse de acestia:
461 Debitori diversi = 758 Alte venituri din exploatare

Contabilitatea veniturilor financiare-P.C.G


In categoria veniturilor financiare sunt incluse: veniturile din participatii, titluri de
plasament, imobilizari financiare cedate, creante imobilizate, titluri de plasament cedate,
diferentele favorabile de curs valutar, dobanzile cuvenite, sconturile obtinute si alte venituri
financiare. Toate operatiile privind veniturile financiare sunt inregistrate prin creditarea
conturilor din grupele 76 Venituri financiare si debitarea conturilor care evidentiaza
natura veniturilor dobandite (conturi de creante, de trezorerie si alte conturi).
5311 = 766 Venituri din dobanzi

Contabilitatea veniturilor extraordinare –P.C.G


Veniturile extraordinare pot aparea ca urmare a subventiilor primite pentru
eliminarea efectelor calamitatilor, pentru reamplasarea activitatilor productive in zone
defavorizate dar si pentru dezastre naturale.

Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane-P.C.G

Veniturile din amortizari si provizioane sunt venituri calculate, determinate de


reluarea prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri si a celor privind riscurile si
cheltuielile.
Un venit din amortizare poate interveni numai in mod exceptional printr-o
schimbare de plan de amortizare care ar necesita diminuarea amortizarii. Toate veniturile
din amortizari si provizioane se contablizeaza la inchiderea exercitiului financiar, in cazul
iesirii activelor pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri si in situatia
anularii partiale sau totale a unor provizioane ramase fara obiect.
Tipul de inregistrare privind veniturile din amortizari si provizioane este:
15 Ajustari pentru riscuri = 78 Venituri din provizioane
si cheltuieli
28 Amortizari privind imobilizarile
29 Ajustari pentru deprecierea
imobilizarilor
39 Ajustari pentru deprecierea
stocurilor si productiei in curs de executie
49 Ajustari pentru deprecierea
creantelor
59 Ajustari pentru deprecierea conturilor de trezoreri

Principial, formula generala de calcul a rezultatului contabil inainte de impozitare este:

Veniturile din livrarea bunurilor mobile, Cheltuieli angajate Rezulatul


a bunurilor imobiliare pt care s-a _ pt realizarea
contabil = transferat dreptul de proprietate, servicii veniturilor
prestate si lucrari executate

Din punct de vedere contabil, pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la


inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri. Relatiile dintre conturi intervenite cu aceasta
ocazie sunt:
Inchiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare:
121 Profit si pierdere = 6xx Conturi de cheltuieli

Inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:


7xx Conturi de venituri = 121 Profit si pierdere

Procedura generala prezentata mai sus se afla in contabilitatea din Romania, avand in
vedere prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 si Legii pentru aprobarea Ordonantei
Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Termeni cheie privind veniturile :

imputarea
productia
facturarea
incasarea
incorporarea
venituri inregistrate in avans
venituri de realizat
valoarea justa
venituri curente
venituri din exploatare
venituri extraordinare
venituri financiare
3. Studiu de caz privind contabilitatea veniturilor la S.C Dunlop SA

La data de 1.04.2007 S.C. « Dunlop» S.A. prezenta următoarea situaţie a Activului


şi Pasivului.

Activ

Nr.crt. Elemente patrimoniale Simbol cont Valoarea ( în mii lei)


1. Clădiri 212 2.730
2. Construcţii speciale 212 4.690
3. Maşini, utilaje, instalaţii 213.1 2.150
4. Aparate de măsură şi instalaţii de 213.2 240
lucru
5. Mijloace de transport 213.3 255
6. Titluri de participare 261 150
7. Materii prime 301 1.461
8. Materiale auxiliare 302 41,35
9. Combustibil 302.2 3,84
10. Materiale de natura obiectelor de 303 124
inventar
11. Produse finite 345 896,32
12. Clienţi 411.1 359,64
13. T.V.A. de recuperat 4424 246,89
14. Debitori diverşi 461 15,5
15. Conturi curente la bănci în lei 5121 828,32
16. Casa în lei 5311 15,52
TOTAL ACTIV 13.985,19

Pasiv (Datorii şi capitaluri proprii)

Nr.crt. Elemente patrimoniale Simbol cont Valoarea ( în mii lei)


1. Capital subscris vărsat 1012 8.000
2. Rezerva legală 106.1 150
3. Rezerva facultativă 106.8 600
4. Rezultatul reportat 117 400
5. Credite bancare pe termen lung 162.1 250
Amortizarea clădirilor 2812
6. Amortizarea construcţiilor speciale 2812 1.092
7. Amortizarea maşinilor şi instalaţiilor 1.172
Amortizarea aparatelor şi 2813
8. instalaţiilor de măsură 860
Amortizarea mijloacelor de transport 2813
9. Furnizori 24
10. Salarii colaboratori 2813
11. Furnizori de imobilizări 38,25
12. Personal-salarii datorate 401
13. Contribuţia unităţii la CAS 401 579,25
14. Contribuţia unităţii la CASS 404 110
15. Contribuţia angajaţilor la CAS 421 520,98
16. Contribuţia angajaţilor la CASS 4311 117
17. Contribuţia unităţii la fondul de 4313 95
18. şomaj 4312 27,5
19. Contribuţia angajaţilor la fondul de 4314 9
şomaj 7,6
20. Impozitul pe profit 4371
Impozitul pe salarii 7,48
21. Fondul special de taxe şi vărsăminte 4372
22. Dividende de plată 441 3,51
23. Creditori diverşi 444 110
446 77,5
24. 457 3
25. 462 180
21,2
TOTAL PASIV 13.985,19

Operaţiile economice şi financiare ale trimestrului II-2007 la S.C.


„DUNLOP” S.A. privind veniturile şi cheltuielile unităţii, au fost:
10.04.2007 se dau spre consum conform bonului de consum materii prime de 70 mii
şi materiale consumabile de 30 mii lei, aprovizionate în data de 07.04.2007 conform
facturii nr. 653281/ 7.04.2007.
1) se înregistrează factura nr.852164/20.04.2007 pentru serviciile telefonice pe
luna decembrie 2006 în valoare de 57 mii lei, T.V.A. 19%.
2) la data de 25.04.2007 în baza contractului de concesiune nr.6/25.04.2007 se
înregistrează concesionarea unui teren în vederea construirii unui depozit
pentru suma de 850 mii de lei. Se înregistrează astefel la aceeaşi dată
redevenşa anuală în sumă de 150 mii lei datorată pentru concesiunea făcută
conform contractului semnat de cele două părţi.
3) se înregistrează factura nr.72348/27.04.2007 pentru consumul de energie
electrică în sumă de 246.000 de lei T.V.A. 19%.
4) la data de 27.04.2007 se înregistrează şi dobânda datorată pentru un credit
pe termen lung de 7.500 lei conform notei contabile nr. 123578/27.04.2007.
5) în data de 2.04.2007 se decontează un avans de trezorerie de 2.900 de lei
pentru achiziţionarea de tipizate contabile. Valoarea tipizatelor contabile
cumpărate este în sumă de 2.325 lei, conform chitanţei nr.15246/20.04.2007.
6) se vând din stoc produse finite (anvelope) cu factura nr. 565142/3.05.2007. în
valoare de 720.000, T.V.A. 19 %.
7) se descarcă gestiunea cu produsele finite vândute cu factura
nr.565142/3.05.2007, costul de producţie fiind de 500.980 lei.
8) conform facturii nr.960125/11.05.2007 se înregistrează vânzarea a 6 prese
hidraulice KMN 27598, la preţul de 75.000 lei bucata, T.V.A. 19%.Valoarea
de intrare a mijloacelor fixe vândute conform facturii nr. 600125/11.05.2007
este de 60.000 de lei bucata, iar valoarea amortizată este de 50.000 de lei
bucata.
9) la 13.05.2007 se înregistrează obţinerea de produse finite la preţul de
producţie 896.320 lei (CN=CE).
10) se descarcă gestiunea de materiile prime folosite în procesul de producţie
(materiile prime provin din stocul din 2006 şi sunt în valoare de 620.000 lei).
11) se descarcă gestiunea de materiale auxiliare folosite ( provin din stocul din
2007).
12) conform procesului-verbal de scoatere din funcţiune nr.15/ 15.05.2007 se
înregistrează scoaterea din funcţiune a 3 utilaje, VI=60.000 lei/bucată
amortizate 90 % care sunt trimise la casat.
13) se înregistrează cheltuieli cu casarea în valoare de 15.000 de lei reprezentând
salarii de 10.500 lei şi materiale consumate de 4.500 lei.
14) se obţin din încasare piese de schimb în valoare de 35 milioane.
15) la data de 21.05.2007 se înregistrează achiziţia a 1000 de acţiuni de pe piaţa
bursieră, preţul de cumpărare fiind de 200 lei/acţiune, urmând ca la data de
24.05.2006 să se înregistreze vânzarea la bursă a 800 dintre aceste acţiuni cu
o valoare de vânzare de 300 lei/acţiune.
16) înregistrarea în data de 25.05.2007 a dobânzii de încasare pentru disponibilul
de ţinut în cont la bancă pentru luna aprilie-mai 2006 în sumă de 140.000 de
lei.
17) se efectuează înventarierea activelor întreprinderii în data de 26.05.2007 în
urma unei sesizări, se constată astfel un plus de numerar în casieria unităţii
de 60.000 lei şi un minus la stocul de materii prime în valoare de 70.000 de lei
care se impută firmei de transport găsită vinovată.
18) în data de 27.05.2007 se vând restul de 200 de acţiuni la valoarea de
250lei/acţiune, suma încasată cu O.P.nr.58/ 27.05.2007 cuprinsă în extrasul
de cont din 27.05.2007.
19) se înregistrează în 3.06.2007 statul de plată al salariilor pe luna mai 2007 în
sumă de 1,2 milioane de lei.
20) se înregistrează reţinerile din salariu conform statului de plată reprezentând
contribuţiile unităţii la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (CAS 22 %,
CASS 7%, CFS 3%, FONDUL DE RISC 1%).
21) se înregistrează şi salariile brute ale colaboratorilor de 42.000 de lei.la
10.06.2007 se înregistrează taxe vamale şi accize pentru materialele
procurate de la un furnizor extern din Anglia. Suma datorată: 35.000 de lei.
22) la 15.06.2007 se înregistrează vânzarea producţiei de anvelope la preţ de
vânzare de 1 milion de lei, T.V.A. 19 % conform facturii
nr.565143/15.06.2006.
23) se descarcă gestiunea cu produsele finite vândute ştiind că erau înregistrate
la un cost de producţie de 896,32 lei.
24) 18.06.2007 se înregistrează înregistrarea unor penalităţi de la nişte terţi care
nu şi-au respectat condiţiile contractuale. Valoarea penalităţii 50.000 lei conf.
OP 328/ 18.06.2006.
25) se înregistrează conform bonurilor de consum, combustibilul consumat, în
valoare de 1.640 lei pe 20.06.2007.
26) se execută o lucrare de reparaţii la 5 utilaje ale întreprinderii S.C. „Artmax”
S.R.L. Valoarea facturată se ridică la valoarea de 227.000 de lei cu T.V.A.
27) la data de 25.06.2007 se încasează în contul de la bancă chiria pentru anul
2007 pentru spaţiul închiriat conform contractului de închiriere 15/2003, în
sumă de 575.000 lei, T.V.A. 19%. Se repartizează chiria aferentă lunilor .
28) în luna noiembrie 2007 întreprinderea achiziţionase titluri de participare în
valoare de 150.000 lei pe care la 27.06.2007 le cesionează prin vânzare la
bursa de valori, preţul de cesiune fiind de 270.000 de lei.
29) la 30.06.2007 se înregistrează în baza extrasului de cont încasarea unor
dobânzi bancare în sumă de 327.580 lei şi plata comisioanelor bancare de
111.380 lei.
30) la data de 30.06.2007 se înregistrează amortizarea imobilizărilor corporale
astfel:
 amortizarea clădirilor: 15.166,67 lei.
 amortizarea construcţiilor speciale: 26.055,56 lei.
 amortizarea maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor: 17.916,67 lei.
 amortizarea aparatelor de măsură şi control: 3.333,3 lei.
 amortizarea mijloacelor de transport: 1.770,73 lei.
31)se primeşte de la Bugetul Statului o subvenţie pentru diferenţe de preţ la produsul
„XXA” (cost de producţie > preţul de vânzare) în valoare de 590.000 de lei conform
extrasului de cont.
 se închid conturile de venituri şi conturile de cheltuieli.
 se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit.
 se închide contul de cheltuieli privind impozitul pe profit.

REZOLVARE:

10.04. 2007 Consum de materii prime şi materiale conform bonului de consum.

601 = 301 70.000


602 = 302 30.000

20.04.2007 Înregistrare facturi de telefon

% = 401 67.830
626 57.000
4426 10.830

25.04.2007 Înregistrarea redevenţei anuale pentru concesionarea terenului

612 = 5121 150.000

27.04. 2007 Înregistrarea facturii de energie electrică

% = 401 292.740
605 246.000
4426 46.740

27.04.2007. Înregistrarea dobânzii datorate pentru creditul pe termen lung conform


NC 123578

666 =168.2 7.500


2.05.2007 Achiziţie de tipizate contabile din avansul de trezorerie conform
chitanţei 15246/20.04.2007

% = 542 2.766,75
604 2.325
4426 441,75

3.05.2007 Vânzare de produse finite conform facturii nr. 565142/3.05.2007

411.1 = % 856.800
701 720.000
4427 136.800

8. 3.05.2007. Descărcarea gestiunii cu produsele finite vândute

711 = 345 500.980

9. 11.05.2007 Vânzarea conform facturii nr. 96125/ 11.06.2007 a unor piese


hidraulice
461 = % 535.500
7583 450.000
4427 85.500
10. 11.05.2007 Descărcare gestiune cu mijloacele fixe vândute conform facturii.

% = 213 360.000
6583 60.000
2813 300.000

11. 13.05.2007 Înregistrarea obţinerii de profit din producţia proprie conform


bonului de
fabricaţie.

345 = 711 896.320

12. 13.05.2007 Descărcare gestiune cu materii prime folosite în producţie.

601 = 301 620.000

13. 13.05.2007 Descărcarea gestiunii cu materiale auxiliare folosite.

602 = 302 41.350

14. 15.05.2007 Trimiterea la casare a unor utilaje.


% = 213.1 180.000
6588 18.000
281.3 162.000

90 % X 180.000 = 162.000 valoare amortizată


valoare neamortizată = Vi – Amortizare = 180.000 – 162.000 = 18.000

15. Înregistrarea cheltuielilor cu casarea.

658.8 = % 15.000
421 10.500
302 4.500

16. Obţinerea de piese de schimb din casare.

346 = 758.8 35.000


3024 = 346 35.000

17. 24.05.2007 Vânzarea la bursă a 800 de acţiuni cumpărate pe 21.05.

5121 = % 240.000
503 160.000
764.2 80.000

800 acţiuni X 200 LEI/acţiune = 160.000


800 acţiuni X 300/ acţiuni = 240.000

80.000 diferenţe favorabile


18. 25.05.2007 Înregistrarea dobânzilor de încasat.

5187 =766 140.000

19. 26.05.2007 a). Constatare plus de numerar în casierire

5311 = 758.8 60.000

b). Constatare minus la inventarul materiilor prime, imputabil firmei


vinovate.

601 = 301 70.000

461 = % 83.300
758.1 70. 000
4427 13.300
20. 27.05.2007 Vânzarea restului de 200 de acţiuni

200 acţiuni X 200lei/acţiune = 40.000


200 acţiuni X 250 lei/acţiune =50.000
10.000 diferenţe favorabile

21. 3.06.2007 Înregistrarea statului de plată

641 = 421 1.200.000

22.3.06.2007 Înregistrarea obligaţiilor unităţii

CAS 6451 = 4311 264.000


CASS 6453 = 4313 84.000
CFS 6452 = 4371 36.000
Fondul
de risc 635 = 447 12.000

23. 3.06.2007 Înregistrarea salariilor colaboratorilor.

621 = 401 42.000

24. 10.06.2007 Înregistrarea taxelor vamale şi a accizelor datorate.

635 = 446 35.000

25. 15.06.2007 Vânzarea produselor finite conform facturii nr.565143.

411.1 = % 1.190.000
701 1.000.000
4427 190.000
26. 18.06.2007 Descărcare gestiune conform avizului de expediţie.

711 = 345 896.320

27. 18.06.2007 Încasare în cont a unor penalităţi.

5121 = 758.1 50.000

28. Consum de conbustibili conform bonului de consum.

602.2 = 302.2 1.640

29. 23.06.2007 Înregistrarea emiterii facturii pentru reparaţii la utilaje.


411.1 = % 270.130
704 227.000
4427 43.130

30. 25.05.2007 a). Încasare chirie în avans pentru un spaţiu închiriat.

5121 = % 684.250
472 575.000
4427 109.250
b). Repartizarea chiriei la veniturile curente.

L1….L3 472 = 706 47.916,66

31. 27.06.2007 Cesionarea titlurilor de participare.

664.2 = 261 150.000


461 = 764.2 270.000

32. 30.06.2007 Încasarea unor dobânzi bancare şi plata comisioanelor bancare.

5121 = 766 327.580


627 = 5121 111.380

33. 30.03.2006 Amortizarea imobilizărilor.

6811 = % 64.242,96
281.2 15.166,67
281.2 26.055,55
281.3 17.916,67
281.3 3.333,33
281.3 1.770,77

34. 30.03.2006 Contractarea subvenţiei de exploatare.

445 = 741 590.000

35. Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri.

121 = % 3.237.507,96
601 760.070
602 71.350
602.2 1.640
604 2.325
605 246.000
621 42.000
626 57.000
627 111.380
635 35.000
641 1.200.000
645 396.000
658.3 60.000
658.8 33.000
664.2 150.000
666 7.500
6811 64.242,96

% = 121 4.344.074,99
701 1.720.000
704 227.000
706 14.374,99
741 590.000
758.1 190.000
758.3 450.000
758.8 35.120
764.2 510.000
766 607. 580

36. Calculul şi înregistrarea impozitului pe profit

V = 4.344.074,99
Ch= 3.237.507,96
Profit brut = 1.106.567,04
Profit impozabil fiscal = Profit brut contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri
fiscale = 1.106.567,04
Ip = 16 % X Rezultatul impozabil fiscal = 16 % X 1.106.567,04 = 177.050,78

691 = 441 177.050,78

Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121 =691 177.050,78


BIBLIOGRAFIE

1.Niculae Feleagă - Controverse Contabile, Editura Economică 1996

2.Virgil Madgearu - Curs de economie politic Volumul 2

3.Niculae Feleagă , Liliana Malciu – Bazele contabilităţii

4.Ştefan Bunea - O abordare europeană şi internaţională , Editura


Economică 2002
5.Niculae Feleagă, Liliana Malciu – Standardele internaţionale de
contabilitate 2001, Internaţional Accounting Standard Boared

6.Reglementări contabile armonizate cu Directiva a-IV-a şi cu Standardele


Internaţionale de Contabilitate aprobate prin O.M.F.P. nr.94/2001

7.Niculae Feleagă - Politici şi opţiuni contabile , Editura Economică,


Bucureşti 2002

8.G.M. Pistol – Marketing - Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti


2003

9. Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 (actualizata) privind Codul .


Fiscal.Emitent:Parlamentul

10.Ordinul nr.35 din 17 ianuarie 2005 privind modelul si continutul


formularelor 101,120 si 130 referitoare la impozitul pe
profit.Emitent:Ministerul Finantelor Publice.Aparut in Monitorul Oficial
nr.76 din 24 ianuarie 2005.

11. Mihai Ristea si Corina Graziella Dumitru - Contabilitatatea


Financiara.Editura Margaritar Bucuresti 2006.

12. Mihai Ristea,Catedra de Contabilitate,Audit si Control de Gestiune ASE


Bucuresti - Contabilitatea Financiara a Intreprinderii.Editura
Universitara 2006

S-ar putea să vă placă și