UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINA

VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD“ IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURA
MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII RURALE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

ÎNDRUMĂTOR,
ASIST. DR. ALEXANDRU DRAGOȘ ROBU

Masterand, TIMIRAS LOREDANA VASILICA

2020
 CAPITOLUL I
PREZENTARE GENERALÃ

1.1.Scopul şi obiectivele studiului

Scopul studiului de fezabilitate este aprobarea unui credit de investiţii în sumã

de 196.000 Lei, pe o perioadã de 5 ani (60 luni), cu o dobândã de 14,5% pe an,
în completarea surselor proprii în vederea achiziţionãrii unei fabrici de nutreţuri
combinate (FNC), situatã în oraşul Bãileşti, jud. Bacau. In prezent obiectivul de
investiţii menţionat aparţine SC INDUSTRY SRL Craiova.

Obiectivele studiului
Obiectivul studiului de fezabilitate este dezvoltarea şi creşterea capacitãţilor
existente prin achiziţionarea fabricii de nutreţuri combinate şi transformarea
acesteia în spaţiu de depozitare de produse cerealiere. In urma realizãrii
investiţiei, principalele efecte ce se vor obţine sunt:
- creşterea volumului de produse oferite pieţii şi acoperirea cererii existente ;
- extinderea gamei de produse oferite de societate;
- scãderea costurilor de operare ale societãţii;
- creşterea profitului din exploatare şi implicit a ratei profitului reinvestit;

1.2. Prezentarea agentului economic

Date de identificare a agentului economic

1. Denumirea firmei SC PANIFICAŢIE S.R.L.

2. Numărul şi data înregistrării la J16/12345/10.09.2015
Oficiul Registrului Comerţului
3. Cod fiscal / Cod unic de RO 12366566
înregistrare
4. Forma juridică de constituire Societate comerciala cu
rãspundere limitatã
5. Adresă, telefon, fax sat RACACIUNI,
comuna RACACIUNI, jud.
BACAU
Tel: 0251/420.581

2
 Fax: 0251/420.582
E-mail: panificatie@yahoo.com
6. Clasificarea activităţii principale „Comerţ cu ridicata al
actuale (denumire şi codul CAEN) cerealelor, seminţelor şi
furajelor” – cod CAEN 5121;
7. După caz, clasificarea activităţii -
noi aferente investiţiei (denumire şi
codul CAEN)
8. Natura capitalului (de stat, privat, Capital social privat, 100%
românesc, străin, mixt) românesc.
9. Capitalul social la data solicitării Valoarea capitalului social este
creditului (lei) de 783.000 RON, divizat în
7.830 pãrţi sociale, în valoare
de 10,00 Lei fiecare.

Structura asociaţilor

Acţionari
Asociaţi
Nr. acţiuni
Persoane fizice sau părţi Valoare (lei) Pondere (%)
sociale
MARIN
7.830 783.000 100
GHEORGHE

Scurt istoric

SC PANIFICAŢIE S.R.L. a luat fiinţã conform Legii 30/1990 privind societãţile

comerciale, republicatã şi conform statutului şi hotãrârii judecãtorului delegat pe
lângã Camera de Comerţ şi Industrie Oltenia sub numãrul
J16/12345/10.09.2015, având Cod Unic de Inregistrare RO 12366566, cu
capital subscris şi vãrsat de 78.300 lei, fiind constituit din 7.830 pãrţi sociale
normative şi indivizibile în valoare de 10,00 lei fiecare cu urmãtoarea structurã a
acţionariatului:
- Marin Gheorghe – asociat unic, deţine 100% din capitalul social al societãţii,
în valoare de 78.300 Lei.

3
Ca şi obiect principal de activitate societatea desfãşoarã comerţ cu ridicata al
cerealelor, seminţelor şi furajelor – cod CAEN 5121. Secundar, societatea
prezintã şi activitatea de fabricare a pâinii; fabricarea produselor proaspete de
patiserie – cod CAEN 1581. De asemenea, în cadrul activitãţilor desfãşurate de
societate se numãrã şi producţia de produse de morãrit, de panificaţie, de
patiserie şi cozonaci, dar şi comerţ cu produse petroliere.
Dupã cum am precizat şi mai sus societatea prezintã o gamã variatã de oferte
pentru piaţa de profil, implementând o politicã de dezvoltare şi de creştere
continuã.
De asemenea, societatea comercializeazã pe lângã produsele destinate
alimentaţiei şi produsele cerealiere, produse petroliere de natura: motorinã şi
benzinã, în sistem en-gros, pe bazã de contracte cu clienţi ce sunt furnizori de
produse petroliere şi derivatele acestora pe piaţa judetului Bacau şi a zonelor
limitrofe. Important de specificat este faptul cã societatea face parte din grupul
RomOil, grupul furnizorilor de produse petroliere şi derivate ale acestora.

1.3. Prezentarea investiţiei

Scopul proiectului de investiţii este achiziţia unei Fabrici de Nutreţuri

Combinate pentru folosirea acesteia ca spaţiu de depozitare a produselor
cerealiere. Societatea a întocmit un contract de vânzare - cumpãrare cu
SC INDUSTRY S.R.L. în calitate de proprietar, în sumã de 2.450.000 Lei.
La baza deciziei de realizare a investiţiei a stat analizarea acesteia sub trei
aspecte:

1. Necesitatea: In vederea realizãrii spaţiilor de depozitare produse cerealiere,

comercializarea acestora, precum şi distribuirea cãtre consumatorul final.

2. Oportunitatea: Din punct de vedere economic se considerã cã acest moment

este cel mai favorabil, deoarece, societatea poate sã suporte costul investiţiei
propuse fãrã ca aceasta sã producã decalaje sau sincope în asigurarea fluxului de
lichiditãţi din celelalte activitãţi relizate – producerea şi comercializarea
produselor de panificaţie, patiserie şi morãrit, precum şi comercializarea
produselor cerealiere. De asemenea, aceastã investiţie va reduce costurile cu
chiria pentru spaţiul de depozitare pe care societatea o are în prezent, oferind
posibilitatea creşterii profitului din exploatare, dar mai ales creşterea ratei
profitului reinvestitit.

3. Eficienţa economicã : Creşterea volumului de produse comercializate şi

distribuite consumatorilor finali va duce la creşterea cifrei de afaceri, scãderea
costurilor şi înregistrarea unei marje a profitului mai mare. Prin efectuarea
investiţiei se vizeazã o creştere de 100% a capacitãţii de stocare ceea ce va

4
genera o creştere cu 80% a cifrei de afaceri.
Investiţia, aşa cum este descrisã în contractul de vânzare cumpãrare se referã la:

- teren, 70.433 mp, intravilan

- contrucţii: magazie lemn 17 mp, cabinã poartã 33 mp, magazie furaje 315 mp,
cabinã basculã caramidã 16 mp, cantinã 132 mp, magazie din lemn 48 mp,
pavilion administrativ 515 mp, atelier 265 mp, magazie piese 375 mp, depozit
lubrifianţi 17 mp, cabinã basculã CF 12 mp, şopron 669 mp, magazie produse
finite P+7 + FNC suprafaţa construitã 3279 mp şi utilã 5281,63 mp, siloz P+8 cu
suprafaţã utilã de 1358,11 mp, moarã grâu, centralã termicã, siloz cereale 906
mp, uscãtor cereale 54 mp, atelier 38 mp, post trafo 131 mp, cabinã cântar 23
mp, platforme de depozitare cu suprafaţã de 20.218 mp. Imobilele menţionate
sunt conectate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice.

In urma achiziţionãrii obiectivului de investiţii se vor folosi în primã fazã

silozurile de depozitare a cerealelor precum şi magazia de depozitare a
produselor finite, în vederea creşterii capacitãţii de depozitare a cerealelor care
vor fi comercializate. In capacitãţile menţionate nu necesitã efectuarea de lucrãri
de adaptare sau reparaţii în vederea desfãşurãrii activitãţii, întrucât sunt în
perfectã stare de funcţionare şi au aceeaşi destinaţie ca în trecut. Pe viitor,
societatea vizeazã şi activarea fabricii şi producerea de nutreţuri combinate.

1.4. Programul de punere în funcţiune

Nu sunt necesare etape intermediare pentru punerea în funcţiune a fabricii dupã
achiziţionarea acesteia. Acordurile de funcţionare sunt deja obţinute de cãtre
actualul proprietar firma SC INDUSTRY SRL, urmând a se face trecerea
acestora pe numele noului propietar, în urma vânzãrii – cumpãrãrii activului.

1.5. Planul de finanţare a investiţiei

Conform documentaţiei, valoarea investiţiei este de 245.000 Lei, fãrã TVA.
Fiind vorba de clãdiri şi teren, TVA-ul are taxare la sursã, şi nu sunt necesare
ieşiri de numerar aferente acestuia*.

*Investiţie aferentã anului 2016 când taxarea la sursa era valabilã

5
 Finanţat din :
Costul total al
Elementul de cost Surse proprii Credit bancar elementului

Fabrica de Nutreţuri 49.000Lei 19.600 Lei 24.500 Lei

Combinate.

In vederea finanţarii investiţiei, societatea solicitã un credit în sumã de 19.600

lei, pe o perioadã de 60 de luni, fãrã perioadã de graţie, cu o dobândã de 14,5% a
cãrui eşalonare se va face dupã cum urmeazã: lunile 1-12 rate lunare egale în
sumã de 1.750 lei, lunile 13 – 59 rate egale în sumã de 3.646 lei, luna 60 ratã în
sumã de 3.638 lei.

a) Surse pentru aportul propriu:

1. Aportul în naturã (denumire şi valoare): Nu este cazul.
2. Lichiditãţi: Contribuţia proprie va fi de 49.000 lei, şi va fi constituitã
de cãtre asociaţi, prin aport propriu. Sumele aduse ca aport vor rãmâne în
contabilitatea firmei şi nu vor fi retrase înainte de rambursarea totala a
creditului. Contribuţia proprie se va constitui cel mai târziu în momentul primirii
creditului.
b. Alte surse: (alte credite, surse din vânzãri de active, fonduri de
investiţii, aporturi de capital): Nu este cazul.

6
 CAPITOLUL II
ANALIZA COMERCIALÃ

2.1. Produse şi servicii oferite

A. La momentul actual
Dupã cum am precizat şi mai sus societatea are ca obiect principal de activitate
comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor, iar ca obiect secundar
fabricarea produselor proaspete de patiserie.
Gamele de produse ce vizeazã fiecare activitate în parte sunt:
Producţie
Produse de panificaţie şi patiserie
Pâinea a fost dintotdeauna un element de bazã în alimentaţia omului, preţuită
atât pentru valoarea sa nutritivă, cât şi pentru cea simbolică. Constant
îmbunătăţită de-a lungul timpului, ea şi-a depăşit condiţia şi îmbracă astăzi
multe forme, de la simpla franzelă de zi cu zi până la delicatese de genul pâinii
cu măsline sau pâinii din aluat fermentat.
Societatea Panificaţie SRL fabricã şi desface 15 sortimente de pâine, sub marca
înregistratã „Pâinea Noastrã”, pe raza întregului judet Bacau.
Printre sortimentele de pâine oferite consumatorilor - bagheta intermediară ,
pâine de secara, pâine hipoglucidică, pâine cu mac, toast de secară, toast din
faină neagră, pâine cu cartofi, lipie, pâine multicereale, pâine multiseminţe,
pâine cu seminţe de soia şi floarea soarelui, pâinea soarelui, chifle hamburger,
batoane - se numãrã urmãtoarele feluri:

PÂINE ALBĂ: produsă după retetă traditională (făină, drojdie, apă, sare), reţetă
adaptată însă la producţie industrială cu forme şi mărimi ce variază de la 200gr.,
400 gr. denumită şi "pâine mini" până la mărimi de 1,2 kg – 2 kg, şi la comandã
specială: pâinea de 1,5 - 2 kg, veritabila pâine de casă obţinută prin coacerea în
forme în cuptorul încalzit prin arderea vetrei.
Important este de ştiut că această pâine nu conţine amelioratori sau alte
ingrediente menite să-i mărească volumul sau să-i îmbunătăţească aspectul
comercial.

7
PÂINEA DE SECARĂ: este un sortiment de pâine din amestec de făina de grâu
cu făină de secară, aceasta din urmă fiind cea care dă gustul puţin acid
caracteristic şi culoarea închisă. Este o pâine care nu lipseşte din casele
ardelenilor.

PÂINEA "LANDLER": realizată pe baza unei reţete tradiţionale săseşti este un

sortiment obţinut din făină de grâu, făină de secară, si un amestec de seminţe şi
condimente care completează gustul pâinii în mod armonios.
PÂINEA CU SEMINŢE : o delicioasă pâine multicereale cu adaos de vitamine
C, B1, B2, B12 şi fier. Miezul acestei pâini are multe componente vizibile:
seminţe de in, de floarea soarelui, susan. Există o relaţie strânsă între
alimenataţia zilnică şi starea de sănătate iar consumatorii devin din ce în ce mai
conştienţi de acest lucru. Soluţia în acest sens este "pâinea cu seminţe".
Consumând această pâine se asimileazã în mod plăcut cantitatea recomandată
zilnic de fibre vitamine şi substante minerale.
PÂINEA "GRAHAM" : Denumită după numele celui care a brevetat-o, este
recomandată în afecţiunile de diabet şi obezitate datorită conţinutului de tărâţe
de grâu şi miere de albine.

CHIFLE, CORNURI SIMPLE, ÎMPLETITURI, JAPONEZE, COVRIGI :

alături de o ceaşcă de ceai, cafea, lapte, iaurt, aceste produse sunt uşoare dar
săţioase în acelaşi timp.

8
JAPONEZELE cu sau fără mac se fabrică şi la comandă specială alături de
colaci, parastase, prescuri la orice gramaj sau formã dorită.
COVRIGII SĂRAŢI ocupă un loc special printre produsele de panificaţie mai
ales datorită formei lor. Etnografii consideră cã strămoşul covrigului este "gâtul
de cocor". În trecut din aluatul de pâine erau rupte bucaţele care erau răsucite
între palme si apoi coapte având aspectul unui gât de cocor. În timp "gâtul de
cocor" a fost încovoiat dându-i-se forma de lat rămânând aşa până în zilele
noastre. Mulţi îl consideră simbolul mâinilor împreunate.
Pâinea cu seminţe şi cea cu secară în miniatură foarte potrivite pentru micul
dejun.
SPECIALITĂTI CU BRÂNZĂ, MĂR: pe bază de aluat dospit cu umplutură de
brânză dulce de vaci armonizată cu vanilie sau cu umplutură de mere rase.
APERITIVE, SĂRĂTELE, FOETAJ CU TELEMEA, CIUPERCI, MĂSLINE,
BRÂNZĂ CU MĂRAR: toate au la bază foetaj cu umpluturile amintite.
BRÂNZOAICA: produs pe bază de aluat românesc cu umplutură de brânză,
nucă, mac şi în sezon cu urdă.
MINI "COCA": specifică regiunii de sud şi mai ales la câmpie. O găsiţi în
miniatură cu binecunoscutele umpluturi de brânză frământată cu sare şi ou, varzã
călită şi chiar ceapã prăjită.
Printre cele mai cunoscute produse de patiserie sunt Pateurile cu brânzã şi
ciuperci, Ştrudelul cu mere şi Saleurile, dar şi binecunoscutul COZONAC cu
aluat românesc, cu umpluturi diferite: mac, nucă, rahat, cacao, stafide.

9
Produse de morãrit
Pe lângã produsele de panificaţie şi patiserie societatea Panificaţie mai oferã şi
produse de morãrit reprezentate de douã categorii:
- Fãinã
- Tãrâţe
SC Panificatie SRL are propria moarã, acest lucru oferind o mare flexibilitate şi
siguranţã pentru întreg procesul de producţie.
Din grâu societatea obţine diferite tipuri de fãina: 480, 550, 650, 800, 1250,
1350. Prin procesarea grâului se obţine şi subprodusul – tãrâţe.
Comerţ
Societatea desfãşoarã activitãţi de comerţ cu urmãtoarele produse cerealiere:
- Grâu – de calitatea grâului depinde calitatea fãinii produse, şi implicit
toate celelalte produse finite realizate. Este materia primã de bazã ce trebuie sã
înglobeze o serie de caracteristici calitative.
Bobul de grâu are în componenţã urmãtoarele :
- stratul aleuronic alcãtuit din celule mari cu pereţi îngroşaţi, cu secţiune de
formã aproape pãtratã, reprezintã 7-9% din bobul întreg. Acest strat conţine:
substanţe proteice (sub formã de granule fine, compacte, cu aspect cornos),
substante carotenoide (cu funcţii biochimice în procesul de germinare, fiind
ultima rezervã în materii nutritive pentru embrion), vitamine din complexul B
precum şi un nivel ridicat de ulei (motiv pentru care se numeşte şi strat uleios).
Nu conţine amidon.
- corpul fãinos reprezintã 84% din bob şi constituie principala sursã de
materii prime nutritive pentru dezvoltarea embrionului. In secţiune se pot
observa straturile concentrice dispuse în jurul unui punct fix. Celule din corpul
fãinos sunt de trei tipuri:
 celule periferice, de lângã stratul aleuronic, cu lungimea de 60 mm care conţin
granule de amidonlenticulare mari şi sferice mici;
 celule centrale care pot fi de douã tipuri: mari de 120-140 mm/80-120 mm şi
mici de 72-104 mm/ 69-96 mm;
 celule prismatice cu dimensiuni de 128-200 mm/ 40-64 mm, ce conţin granule
mari leticulare de 28-50 mm diametru şi granule mici de 2-8 mm diametru.
Corpul fãinos conţine substanţe minerale, celuloza, pentozani, vitamine şi
enzime. Prin mãcinare din endospermul se obţine cea mai mare cantitate de
fãinã, de aceea se mai numeşte şi corp fãinos.
Bobul de grâu prezintã în compoziţie:

10
Glucide: monozaharide, dizaharide, polizaharide. Monozaharidele în bobul de
grâu sunt în cantitãţi foarte mici. Conţinutul de glucozã variazã între 0,09-0,3%,
iar fructoza între 0.06-0,08%. Se mai gãsesc cantitãţi foarte mici de: riboza,
xiloza,manoza,galactoza.
Proteinele: se gãsesc distribuite neuniform în diversele pãrţi componente ale
structurii anatomice ale bobului de grâu: în epiderma 4%, stratul de celule
rotunde 11%, învelisul seminal 18%, stratul aleuronic şi membrana hialina 33%,
corpul fainos 11%, germeni 23%.
Lipidele: sunt combinaţii chimice usor oxidabile, putând determina alterarea
proprietãţilor organoleptice ale fãinurilor. Din totalul lipidelor trigliceridele
reprezintã 63-70%. In compoziţia trigliceridelor intrã o serie de acizi graşi:
Lipidele complexe: sunt scindate de fosfataze, cu punerea în libertate de fosfaţi
acizi şi acid fosforic. Acizii graşi, fosfaţii acizi, acidul fosforic determinã
creşterea aciditãţii grâului şi fãinii.
Substanţele minerale sunt rãspândite neuniform în pãrţile componente ale
bobului. Cantitatea cea mai micã se gãseşte în endospermul 0,3% în zona
centralã, crescând cãtre periferie la 0,48%. In stratul aleuronic cantitatea de
substante minerale creşte la 7%, iar în spermoderma şi pericarp scade la 3,5%.
Vitaminele existente în bobul de grâu constituie o sursã importantã pentru
necesitãţile catabolismului şi anabolismului uman.
- Porumb – este utilizat atât în forma brutã carateristicã, dar şi ca bazã materie
primã în fabricarea diverselor produse: fãina de mãlai, fãina graham.
Compozitia chimicã a bobului de porumb este asemãnãtoare cu cea a celorlalte
cereale din punct de vedere structural, cu deosebirea cã unele substanţe se gãsesc
în cantitate mai micã.
Bobul de porumb are o compoziţie chimicã care îl defineşte ca un aliment
valoros pentru om şi animale, de asemenea cocenii, ca atare sau insilozaţi,
constituie un furaj valoros pentru animale.
Analiza unui numãr mare de boabe din diferite varietãţi cultivate în lume a
permis gãsirea urmãtoarei compoziţii chimice a bobului de porumb, în procente:
- umiditate 12,32%,
- proteinã brutã 10,05%,
- grãsime brutã 4,76%,
- zaharuri 2,33%,
- dextrine 2,47%,
- amidon 59,09%,
- pentozani 4,38%,

11
 - celulozã brutã 2,25%,
- cenusã 1,45%
Substanţele azotoase reprezintã 10-12% din substanţa uscatã a porumbului ajuns
la coacerea deplinã, din care proteinele ocupã 95%. Substanţele proteice din
bobul de porumb aparţin grupelor:
- Albumine, solubile în apã, care se gãsesc în cantitate redusã,
- Globuline, solubile în soluţie diluatã de sãruri neutre şi ocupã 15-20% din
totalul proteinelor,
- Prolamine, fracţiune solubilã în alcool, ce reprezintã 45% din total proteine.
Prolamina specificã porumbului se numeste zeina şi ocupã 5% din total bob de
porumb, zeina se poate separa cu alcool etilic 85-90%,
- Gluteline. Glutelina porumbului se obtine din faina de porumb extrasa cu apa
in solutie 10% NaCl si apoi cu solutie alcoolica 85%, dupa care solutia se
trateaza cu KOH 0,2%. Filtratul se neutralizeaza cu o soluitie de HCl diluata
cand precipita glutenina.
Amidonul cuprinde cele doua componente: amiloza in proportie de 21-23% si
amilopectina 77-79%. Sunt unele varietati de porumb care contin numai
amiloza.
Lipidele sunt formate in mare parte din trigliceride, din cantitati mici de sterine,
lipide complexe ( lecitina ), care impreuna cu acizii grasi formeaza grasimea
bruta. O mare parte din grasimea bruta se gaseste in embrion.
Substantele minerale formeaza reziduul de la calcinarea bobului de porumb,
ajuns la coacerea deplina si reprezinta 1,6%, mai mic decat la celelalte cereale.
Continutul mediu al diferitelor vitamine din porumb este urmatorul:
- vitamina A 4,387 U.I./Kg,
- vitamina B1 4,54 mg/Kg,
- vitamina PP 14,11 mg/Kg,
- vitamina B2 1,32 mg/Kg,
- acid pantotenic 7,41 mg/Kg,
- a-tocoferolul 24,71 mg/Kg.
- Floarea-soarelui – la fel ca si celelate cereale aceasta poate fi consumata in
forma caracteristica, dar este folosita si ca materie prima in fabricarea uleiului.
Este planta de la care se folosesc toate componentele, fiecare avand rol
comercial, sau este de cele mai multe ori folosit in scop terapeutic.

12
Printre produsele comercializate se aflã şi produsele petroliere, motorina şi
benzina. Aceste produse sunt comercializate în sistem en-gros cãtre furnizorii de
pe piaţa de profil, lucru care asigurã o activitate facilitarã în acest sens.
B. In urma investiţiei.
In urma efectuãrii investiţiei societatea va comercializa aceleaşi produse.
Investitia va avea drept scop creşterea volumului de produse cerealiere pe
care societatea îl va adresa pieţei, vizându-se creşterea veniturilor obţinute din
aceastã activitate cu 80 %.
Servicii
In categoria serviciilor, societatea oferã servicii de morãrit, punând la dispoziţia
consumatorilor moara, utilatã corespunzãtor acestui proces.
Ciclul de viaţã al produsului

Datoritã faptului cã produsele de panificaţie constituie baza oricãrei alimentaţii

sãnãtoase şi posibilitãţii de a fi consumate în diferite feluri şi sub diferite
sortimente, produsul nu va intra o perioadã mare de timp în faza de declin.

De asemenea, ţinând cont de faptul cã produsele societãţii sunt fabricate din

materie primã riguros selecţionatã şi obţinutã fãrã compuşi chimici, putem
afirma cã produsele sunt situate în faza de creştere şi maturitate.

Fazele existenţei unui produs

13
2.2. Piaţa şi comercializarea

Scurt istoric al evoluţiei cererii şi ofertei

În comerţul din România au avut loc importante modificări structurale, prin

dezvoltarea de noi structuri logistice adaptate la cerinţele actuale ale pieţei şi s-
au implementat şi dezvoltat noi tehnici de marketing.

Tot mai multe companii de renume internaţional sunt interesate de potenţialul

pieţei din România. Comercianţii cu amănuntul din Germania şi Austria au
beneficiat de avantajul apropierii de pieţele est – europene şi au intrat primii pe
piaţă, dobândind un avantaj temporar faţă de alţi competitori. Alte reţele
internaţionale din Belgia, Anglia şi Franţa au început sau intenţionează să
investească în România.

România dispune de un potenţial important pentru expansiunea marilor

distribuitori , şi piaţa nu va fi saturată mai devreme de patru sau cinci ani,
apreciază analiştii în domeniu.
Economia româneascã a intrat într-un proces de creştere şi prin clarificarea
domeniilor prioritare şi sporirea competitivitãţii, progresele înregistrate
facilitând obţinerea statutului de economie funcţionalã pe piaţã.
Comerţul interior reprezintã unul din sectoarele cu pondere importantã în
economia naţionalã, acoperã ansamblul activitãţilor de cumpãrare şi vânzare de
mãrfuri, precum şi prestarea unor servicii şi este un sector dinamic cu o
poziţionare importantã în structura valorii adãugate brute pe activitãţi în total
produs intern brut.

In urma analizei segmentului de piaţã destinat comerţului am ajuns la concluzia

cã ponderea pe care o deţin activitãţile de comerţ în total IMM de pe piaţã este
în creştere, de asemenea dacã am face o preveziune pe baza datelor statistice
preluate de la ANIMMC putem spune cã sectorul comerţ – servicii este în
continuã creştere. Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul comerţului pe perioada
2017 – 2015:

14
Pe fondul creşterii economice la nivel naţional, pe piaţa internã evoluţia
principalelor cereale şi oleaginoase a avut un trend crescãtor în ultimii 5 ani,
marcatã atât de comasarea terenurilor agricole, prin achziţionarea sau luarea lor
în folosinţã de marile companii, dar şi ca urmare a investiţiilor directe în
agricultura şi a subvenţiilor provenite de la statul român şi Uniunea Europeanã.
Astfel, dacã în 2016 cererea de grâu cuantifica 4905 mii tone, din care 243,7
erau importuri, în anul 2019 cererea a ajuns la 8143 mii tone, din care 330,7
importuri, practic dublându-se în 5 ani. Acelaşi trend ascendent l-au avut şi
cererea de porumb 14.424 mii tone în 2019 vis-a-vis de 10.963 în 2016, dar şi o
creştere de 550% a cererii la export a porumbului – 503 mii tone. O evoluţie
constant pozitivã a avut-o şi cererea de floarea soarelui, urcând de la 1.304 mii
tone în 2016 la 1.598,7 mii tone în 2019. (potrivit INS)

In concluzie piaţa ţintã va înregistra un trend ascendent în urmãtorii 3-5 ani, atât
prin prisma dezvoltãrii economice în curs de pe piaţa naţionalã, dar şi odatã cu
accesul direct şi liber la piaţa comunitarã (europeanã).

Analiza cererii şi a ofertei pe piaţa internã

Dupã cum am specificat, societatea Panificaţie SRL desfãşoarã activitãţi de

producere şi comercializare a produselor de panificaţie, de patiserie, de morãrit;
activitãţi de comercializare a produselor cerealiere şi petroliere şi servicii de
morãrit.
Astfel piaţa este de nivel naţional societatea având clienţi din toatã ţara (ex.
Transavia) dar şi internaţional, printre clienţii sãi numãrându-se Toepfer
International şi MIAG C.V. (Metro).

In ce priveşte activitatea societãţii materializatã în cifra de afaceri a acesteia

trendul a fost unul crescãtor, ceea ce se poate vedea în tabelul de mai jos.

15
Indicator Decembrie Iunie Iulie August
2019 2020 2020 2020
Cifra de afaceri 6.168.556 5.967.789 8.885.929 12.028.930

Rezultatul 150.864 248.634 398.886 643.587

exploatării
Rata profitului net 1,627 0,679 1,907 3,002
la cifra de afaceri

Dacã analizãm trendul înregistrat de cifra de afaceri putem constata cã cererea

de produse şi mãrfuri vândute a fost în continuã creştere, cifra de afaceri din
august 2020 – 1.202.893 Lei înregistrând o valoarea dublã faţã de cifra de
afaceri pe întreg anul 2019 – 6.168.556 Lei, o creştere cu 51% în luna august
faţã de decembrie 2019.

Acelaşi trend l-a înregistrat şi rezultatul din exploatare, oferind astfel

posibilitatea societãţii de a creşte rata de profit reinvestit.

Alãturi de creşterea cererii pe piata internã, societatea a dezvoltat şi o politicã de

creştere a volumului de produse cerute pe piaţã şi acoperirea necesarului
existent. De asemenea, important de specificat este faptul cã socitatea şi-a
diversificat gamele de produse şi mãrfuri oferite pieţii, în aşa fel încât sã acopere
sectoarele cu cerere mare de pe piaţa de profil.

Definirea segmentelor de piaţã ţintã

Aria geograficã a segmentului de piaţã deservit de produsele şi serviciile

societãţii actuale este naţionalã pentru cereale, societatea nelimitându-se numai
la judetul Bacau şi zonele limitrofe acestuia, şi piaţã regionalã pentru produsele
de panificaţie şi patiserie, produsele petroliere si serviciile de morãrit. Totodatã
societatea are şi clienti la nivel internaţional, TOEPFER INTERNATIONAL,
firma prestigioasã în comerţul internaţional de creale, şi MIAG C.V. (Metro)
cãtre care firma are posibilitatea de desfacere atât pe plan local cât şi
internaţional.

Pentru piaţa cerealelor, societatea deţine şi vizeazã sã obţinã cote din piaţa
naţionalã dupã cum urmeazã:
Produsul Cota deţinutã Cota vizatã în 1 an Cota vizatã în 5 ani
Grãu 0,25% 0,5% 1%
Porumb 0,35% 0,7% 1,2%
Floarea Soarelui 0,10% 0,20% 0,6%

16
Societatea aprovizioneazã de la particulari şi alte firme, şi desface en-gros cãtre
agenţi economici care se ocupã de distribuţia şi prelucrarea cerealelor.

Carburanţii sunt desfãcuţi en-gros cãtre comercianţii de combustibili, iar

serviciile de morãrit panificaţie se adreseazã populaţiei din mediul rural din
judetul Bacau.
Produsele de panificaţie sunt desfãcute en-gros cãtre agenţii economici
specializaţi, la nivel local (Craiova şi împrejurimile) datoritã gradului mare de
perisabilitate pe care acestea le au.

Concurenţa, avantaje competitive

Pentru comerţul cu cereale principalul concurent la nivel regional este

CerealCom, cu care societatea îşi împarte aceastã piaţã. Pricipalul discriminant
al acestei piete este preţul, SC PANIFICAŢIE SRL practicând preţuri cu pânã
la 10% mai reduse, la cereale de calitate asemãnãtoare.
Principalii concurenţi pentru produsele de panificaţie şi patiserie sunt
reprezentaţi de urmãtoarele firme:
- Boromir Ind Srl
- Pan-conso Srl
- Smart Foods Industry Srl
- Spicul Sa
- SC VEL PITAR SA
- PAN GROUP S.A.
Avantajele competitive sunt reprezentate de calitatea produselor, societatea
dispunând de mijloace de producţie foarte moderne, precum şi de specializarea
pe anumite produse şi ţintirea segmentelor de piaţã aferente (de exemplu pâinea,
care este desfãcutã prin magazine, supermaketuri, cash and carry). Societatea
dispune de mijloace de transport proprii cu care distribuie produsele cãrte
beneficiari.
Pe piaţa pe care acţioneazã societatea noastrã în sectorul comercializãrii
produselor petroliere (Valea Dunãrii, judetul Gorj), concurenţa este reprezentatã
de societãţile OMV şi Lukoil. Un concurent era reprezentat şi de Societatea
PETROM, însã, importanţa acestuia a fost diminuatã datoritã faptului cã aceastã
firmã nu mai are depozite de carburanţi în aceastã zonã a ţãrii, onorarea
solicitãrilor în termen util fiind îngreunatã.

Avantajele competitive ale concurenţei derivã din faptul cã unele firme au o

17
capacitate de producţie mai mare şi sunt pe piaţã de o perioadã mai mare, ceea
ce le conferã mai multã încredere în faţa consumatorilor finali.

2.3. Managementul comercial

Organizarea şi funcţionarea întreprinderii sunt orientate spre realizarea
obiectivelor sale în sensul cã fiecare componentã organizatoricã sau acţiune
corespunde unor cerinţe clar definite, reieşite din obiectivele sale. Sistemul de
conducere al întreprinderii este structurat într-un cadru organizatoric flexibil,
care permite adaptarea deciziei manageriale la cerinţele mediului economic.
Personalul societãţii este organizat pe compartimente specializate astfel încât sã
se asigure o îndeplinire optimã a funcţiilor întreprinderii (organigrama). In acest
sens, în procesul proiectãrii structurii organizatorice a firmei s-au avut în vedere
asigurarea unui evantai optim al subordonãrii, crearea şi dependenţa
compartimentelor, adicã fiecare funcţiune ce prezintã importanţã pentru
realizarea politicii şi obiectivelor întreprinderii sã se constituie într-un
compartiment specializat, asigurarea unei conduceri şi a unor sevicii funcţionale
competente, asigurarea economiei de comunicaţii cât şi folosirea delegãrii în
cazul procesului de conducere.
In acest sens, conducerea societãţii este asiguratã de doi administratori, un
director de vânzãri, un şef de coloanã din cadrul compartimentului tehnic şi de
producţie. Personalul direct productiv al societãţii este deasemenea specializat în
domeniu.

2.4. Promovarea şi distribuirea produselor

Metode de promovare utilizate
Având drept obiectiv transmiterea de informaţii referitoare la produsele destinate
vânzãrii, activitatea promoţionalã este o componentã distinctã a procesului de
comunicare. Mecanismul comunicaţiei promoţionale începe în cadrul societãţii
cu evaluarea situaţiei interne şi externe relevantã din punct de vedere al politicii
de promovare, o analizã SWOT care fixeazã punctele de reper pentru acţiunile
promoţionale. Obiectivele comunicãrii, economice şi psihologice, sunt stabilite
în funcţie de grupele – ţintã urmãrite.

In cadrul societãţii aceste obiective de comunicare îmbraca atât un aspect

informativ (atragerea atenţiei asupra ofertei firmei, cunoaşterea mãrcilor şi
produselor, prezentarea avantajelor produselor), cât şi aspectul afectiv (captarea
interesului faţã de oferta firmei, îmbunãtãţirea imaginii produsului / firmei,
câştigarea unei poziţii mai bune în ierarhia consumatorilor) au drept scop final
realizarea obiectivelor de naturã economicã ale societãţii: creşterea cifrei de
afaceri, mãrirea cotei de piaţã, rentabilitatea, etc.

18
Ca şi acţiuni efective de reclamã şi publicitate, societatea Panificaţie SRL a mers
pe un mix promoţional, ce constã în selectarea şi combinarea principalelor
instrumente promoţionale – publicitate, promovarea vânzãrilor, relaţiile publice
şi vânzarea personalã, unele intr-o pondere mai mare decât celelalte.
Publicitatea, ca impersonalã de promovare şi prezentare a produselor, prin
intermediul cuvintelor, imaginilor sau sunetelor a oferit posibilitatea de a se
adresa unei audienţe foarte largi, cât şi concentrarea pe un segment de piaţã
îngust.
Vânzãrile personale (vânzãrile profesioniste) sunt un mijloc important pentru
societate de a-şi promova produsele. Acestea oferã o comunicare directã,
nemijlocitã cu unul sau mai mulţi clienţi potenţiali, efectul direct al acestui mod
de promovare fiind informarea şi convingerea efectivã a clientului sã cumpere
produsele.
Relaţiile publice, deasemenea ca un instrument de comunicare promoţionalã,
sunt utilizate de societate pentru a dezvolta o relaţie de încredere cu piaţa.
Obiectivele propuse prin acest canal de promovare sunt de a menţine relaţii
publice pozitive cu toţi colaboratorii, concurenţii şi cu publicul ţintã, asigurând
astfel o imagine favorabilã societãţii, cât şi neutralizarea şi contracararea
informaţiilor şi atitudinilor negative.

Pe viitor se intenţioneazã sã se apeleze la reclamã pe baza internetului,

dezvoltând astfel posibilitatea ca, clienţii sã lanseze comenzile pe site-ul
societãţii. De asemenea se doreşte sã se ofere prin crearea unei pagini web
informaţii despre activitãţi şi produse, noutãţi, cât şi un forum pentru a fi mai
aproape de dorintele clienţilor. Publicitatea va avea alocat un buget de 4.000 lei
anual, folosit în special pentru susţinerea site-ului web si a promovãrii prin
internet pentru întreţinerea imaginii şi notorietãţii firmei.

Canale de distribuţie a produselor

Distribuţia produselor se realizeazã prin propriul parc auto, societatea fiind bine
utilatã la capitolul mijloace fixe destinate transportului de produse şi materii prime.

Societatea utilizeazã în prezent trei tipuri de canale de distribuţie, astfel:

-Producãtor – consumator, este tipul de canal cel mai simplu, fiind denumit canal
scurt şi este specific produselor de consum alimentar. Este cazul în care distribuitorul
este şi producãtorul produselor.

-Producãtor – intermediar – consumator, tipul de canal utilizat este cu un singur

intermediar, fiind denumit canal scurt şi este specific bunurilor industriale şi de
consum. Produsele sunt achiziţionate astfel direct de la producãtor;

-Producãtor – intermediar – intermediar – consumator, este alcãtuit din douã verigi

intermediare succesive, acest tip de canal fiind considerat canal lung uneori acest
canal poate fi un canal indirect scurt.

19
Valorificarea oportunitãţilor pieţei şi finalizarea efectivã a activitãţii societãţii noastre
sunt condiţionate de ajungerea mãrfurilor la consumatorii şi utilizatorii finali, de
satisfacerea nevoilor pentru care au fost concepute.
In spaţiul şi timpul care separã încheierea producţiei de intrarea producţiei legumicole
în consum, se desfãşoarã un ansamblu de operaţiuni şi procese economice a cãror
orientare eficientã constituie obiectul unei componente a mixului de marketing –
politica de distribuţie.
Structura de distribuţie existentã la nivelul societãţii noastre poate fi încadratã atât
într-un sistem orizontal de realizare a distribuţiei, respectiv producãtor – angrosişti
sau detailişti – consumatorul final sau într-un sistem vertical prin aşa numitele reţele
raţionalizate. Aceste reţele au fost proiectate pentru a oferi o economie de
tehnologie, management şi promovare prin integrarea, coordonarea şi sincronizarea
fluxurilor de marketing, de la punctele de producţie la cele de utilizare finalã.
Ca urmare a mutaţiilor care au avut loc în economia româneascã, modul de derulare
al fluxurilor de mãrfuri de la societate la consumator este rezultanta opţiunilor
strategice realizate de cãtre societate ca şi producãtor şi participant la procesul de
distribuţie. Treptat, structura sistemului de distribuţie practicat pe piaţa actualã se va
modifica şi mai mult în funcţie de aşteptãrile şi nevoile consumatorilor. Acest
fenomen înregistrând practic o mai bunã specializare a distribuţiei şi dezvoltarea unui
canal de marketing care sã asigure pe de o parte o reducere a costurilor cu
publicitatea, iar pe de altã parte informaţii precise cu privire la aşteptãrile şi nevoile
existente pe piaţã.

Cheltuieli pentru promovarea produselor

Societatea nu realizeazã cheltuieli suplimentare pentru promovarea produselor ce fac

obiectul activitãţii de comerţ cu carburanţi, realizându-se o activitate de marketing
direct la potenţialii clienţi, distribuţia fiind asiguratã tot de de cãtre societatea ,
preţurile produselor comercializate de cãtre societatea Panificaţie fiind net inferioare
concurenţei.
Se va colabora cu o firmã de specialitate, deoarece costurile cu externalizarea
acestor servicii sunt mult mai mici în comparaţie cu dezvoltarea şi crearea propriului
compartiment de marketing (spre exemplu întreţinerea unui site web costã în medie
30 Euro pe lunã, în comparaţie cu salariul pentru un angajat, care în medie se ridicã
la 150 Euro pe lunã).

2.5. Preţul de vânzare al produselor/ serviciilor

Preţuri pe piaţã
Metoda de stabilire a preţului caracteristicã societãţii ia în considerare atât costul
produsului, cât şi influenţa concurenţei. Astfel, preţul de vânzare al produselor
conţine costul produsului la care se practicã un adaos comercial. La suma totalã
se aplicã taxa pe valoarea adãugatã. La stabilirea adaosului comercial se ţine
cont de profitul dorit a se obtine si de preţurile concurenţei.
Preţurile produselor sunt stabilite pentru fiecare de categorie în parte, astfel:
- Cereale:

20
 •Grâu – 0,35 Lei, fãrã TVA;
•Porumb – 0,30-0,32 Lei, fãrã TVA;
•Floarea-soarelui – 0,50-0,52 Lei, fãrã TVA;
- Fãina – 0,65 Lei, inclusiv TVA;
- Tãrâţe – 0,39 Lei, inclusiv TVA
- Pâine – în medie pe cele 15 sortimente de pâine 1,30 Lei/kg, inclusiv
TVA;
- Servicii de morãrit – 0,12 Lei/kg pentru grâu procesat, inclusiv TVA.
In ce priveşte produsele petroliere, preţul acestora se negociazã în funcţie de
cantitãţile achiziţionate de clienţi.
Preţurile sunt comparabile cu preţurile concurenţilor, la produsele de panificaţie
şi patiserie fiind mai mici decât ale acestora.

Prognoze privind preţurile practicate de agentul economic

Preţurile practicate de agentul economic sunt foarte avantajoase pe piaţa de
specialitate. Nivelul preţurilor practicate de societate permit sã fie asiguratã
întreaga producţie şi sã existe o cerere mai mare decât oferta. In acest sens
societatea intenţioneazã sã mãreascã volumul producţiei, fãrã a modifica în mod
esenţial preţurile finale de comercializare a produselor, pãstrând în acelaşi timp
calitatea deosebitã a acestora, calitate ce permite clasarea în continuare ca leader
printre producãtorii şi furnizorii de astfel de produse.

CAPITOLUL III
ANALIZA OPERAŢIONALÃ

3.1. Capacitatea tehnicã şi de producţie a agentului economic

Societatea Panificaţie poate fabrica la o capacitate de 20.000 de pâini/400 gr/zi.
Utilajele folosite sunt moderne şi oferã posibilitatea de fi încãrcate la maxim în
aşa fel încât societatea sã poatã acoperi volumul cererii de produse existent.

21
Amplasare şi facilitãţi
S.C. PANIFICAŢIE S.R.L. are sediul in jud. Bacau, com. Racaciuni, sat
Racaciuni.
Principalele dotãri de care dispune societatea sunt urmãtoarele:
Mijloace Fixe Gr 1
Nr. Denumire
Crt. mijloc fix
1 Clãdire şi anexe
Mijloace Fixe Gr 2
3 Acţionare valt 11 kw
4 Acţionare valt 7.5 kw
5 Aer condiţionat Fujitsu
6 Aparat sudurã
7 Arzãtor motorinã
8 Arzãtor motorinã 1
9 Auto Lexus RX 300
10 Autocamion L50
11 Balanţã electronicã
12 Bazin metalic
13 Bazin metalic de 50.000 L
14 BMW 7351
15 Buncãr metalic
16 Cadru susţinere
17 Camerã frigorificã TBI
18 Camerã frigorificã TBI.1
19 Cântar electronic 60 T
20 CAP Tractor Iveco
21 Cãrucior Panacoate
22 Centralã Briscol
23 Cernãtor Fãina
24 Combinã MASSEY Ferguson
25 Cuptor 10 M2 Vatrã
26 Cuptor Matina
27 Cuptor tuburi LFK 431
28 Decojitor
29 Disc 3.2
30 Dospitor
31 Dospitor
32 Dospitor USA
33 Elevator simplu
34 Elevator simplu 9M

22
35 Feliator
36 Formator Filon FF4
37 Formator rotund
38 Formator rotund AR2-T
39 Grup ventilaţie
40 Incãrcãtor frontal
41 Instalaţie completã dospitor
42 Iveco Daily Autofurgon
43 Iveco Eurotech Afin
44 Iveco Stralis 14001
45 Iveco Stralis 15620
46 Iveco Stralis Motor Active
47 Malaxor A200
48 Malaxor automat 150 L
49 Malaxor brutãrie
50 Maşinã ambalat manuiala
51 Maşinã şnitele
52 Maşinã tocat carne
53 Platformã AFM 500 kg
54 Rastel pâine
55 Rastel pâine 1
56 Semãnãtoare Grâu SPC 29
57 Semãnatoare Porumb
58 Semãnãtoare Sup 29
59 Semiremorcã 12036
60 Semiremorcã 15622
61 Semiremorcã Schmitz 14002
62 Semitrailer Schimtz Afin
63 Separator
64 Sitã planã
65 Staţie ierbicidat
66 Tablou electric
67 Tractor U650 SB
68 Tractor U650 DJ
69 Tractor U650 DJ
70 Transportor dublu
71 Transportor elicoidal
72 Utilaj moarã
73 Valt universal manual
74 Valt universal manual
75 Ventilator TRT 15
76 Vitrina Advanter 2016
77 Vitrinã Advanter 2500

23
78 Vitrinã Advanter 2500.1
79 Vitrinã Compilon 3500
80 Vitrinã Doris
81 Vitrine frigorifice
82 Wolskvagen Tuareg

Obiecte de inventar Gr 2
1 Cãrucior Panacoate Helco
2 Cãrucior Panacoate Helco 2
3 Plan Tralift
4 Plug
5 Plug PP4
6 Plug PP4 1
7 Purificator Apã
8 Semãnãtoare SUP 29
9 Fentilator E454

Mijloace Fixe Gr 3
1 Balanţã precizie digitalã
2 Calculator ASUS
3 Calculator ASUS 2
4 Calculator Sempron
5 Etuva

Amplasamentul îi conferã societãţii un avantaj prin prisma faptului cã forţa de

muncã este mai ieftinã decât dacã ar fi în oraş, de asemenea societatea prezintã
vad comercial prin poziţionarea la drumul principal.

Active imobilizate noi (investiţii)

lei
Denumirea categoriei
de mijloace fixe şi de
Nr. imobilizãri corporale Valoare Valoare Valoare Ratã
Crt. şi necorporale contabilã amortizatã ramasã lunarã
1 Bazin metalic 100.000,00 0,00 100.000,00 1.041,67
Bazin metalic de
2 50.000 L 50.000,00 0,00 50.000,00 520,83

24
3 Cantar electronic 60 T 78.595,91 0,00 78.595,91 818,71
Mijloc fix rezultat
4 din investitie - FNC 2.450.000 0 2.450.000 4.083,33

TOTAL 2.678.595,91 0 2.678.595,91 6.464,54

Prognoza activitãţii
Durata de viaţã a investiţiei este preconizatã a fi de 30 de ani. Evaluarea tehnicã
a activelor imobilizate care compun investiţia relevã buna lor stare, propice unei
funcţionãri îndelungate în condiţiile efectuãrii lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii
la intervale regulate de timp.
In primul rând societatea intenţioneazã sã transforme spaţiul achiziţionat în
spaţii de depozitare a produselor cerealiere în aşa fel încât sã scadã costurile cu
chiria actualului spaţiu şi sã mãreascã volumul produselor desfãcute pe piaţa de
profil.
In vederea desfãşurãrii activitãţii societatea are nevoie atât de personal cu studii
superioare, cât şi de lucrãtori agricoli calificaţi sau necalificaţi. Numãrul mediu
de personal angajat este de 38, cu depãşiri în perioadele de vârf.
3.2. Valoarea investiţiei
Conform documentaţiei, valoarea investiţiei este de 24.500 lei, fãrã TVA.

Calculul amortizãrii investiţiilor

Situaţia amortizãrii mijloacelor fixe, atât a celor existente anterior cât şi a celor
aferente realizãrii investiţiei este prezentatã, pe grupe de mijloace fixe:

lei
Denumirea catergoriei de
Nr. mijloace fixe si de imobilizari Valoare Valoare Valoare
Crt. corporale si necorporale contabila amortizata ramasa Rata lunara
Mijloace Fixe Gr 1
1 Cladire Moara 100.000,00 1.458,31 98.541,69 208,33
2 Ferma Bovine 92.309,00 3.802,45 88.506,55 395,12
Mijloace Fixe Gr 2
3 Actionare valt 11 kw 2.600,00 379,19 2.220,81 54,17
4 Actionare valt 7.5 kw 2.600,00 379,19 2.220,81 54,17
5 Aer conditionat Fujitsu 8.216,22 345,96 7.870,26 86,49
6 Aparat sudura 2.298,48 167,58 2.130,90 23,94

25
7 Arzator motorina 4.593,63 193,40 4.400,23 48,35
8 Arzator motorina 1 2.275,00 71,10 2.203,90 23,70
9 Auto Lexus RX 300 177.085,99 15.178,80 161.907,19 2.529,80
10 Autocamion L50 8.100,00 4.813,00 3.287,00 164,35
11 Balanta electronica 1.848,74 566,34 1.282,40 40,07
12 Bazin metalic 100.000,00 0,00 100.000,00 1.041,67
13 Bazin metalic de 50.000 L 50.000,00 0,00 50.000,00 520,83
14 BMW 7351 114.467,85 14.727,02 99.740,83 1.662,35
15 Buncar metalic 8.000,00 1.166,69 6.833,31 166,67
16 Cadru sustinere 7.200,00 1.050,00 6.150,00 150,00
17 Camera frigorifica TBI 27.387,37 1.153,16 26.234,21 288,29
18 Camera frigorifica TBI.1 27.387,37 2.330,84 25.056,53 582,71
19 Cantar electronic 60 T 78.595,91 0,00 78.595,91 818,71
20 CAP Tractor Iveco 219.240,00 11.538,95 207.701,05 2.307,79
21 Carucior Panacoate 2.500,00 396,54 2103,46 20,83
22 Centrala Briscol 5.508,30 231,92 5.276,38 57,98
23 Cernator Faina 10.500,00 1.081,90 9.418,10 51,46
24 Combina MASSEY Ferguson 26.284,44 11.844,88 14.439,56 577,58
25 Cuptor 10 M2 Vatra 15.714,60 1.619,15 14.095,45 77,02
26 Cuptor Matina 1.680,67 308,57 1.372,10 14,00
27 Cuptor tuburi LFK 431 94.261,58 3.968,92 90.292,66 992,23
28 Decojitor 2.900,00 422,94 2.477,06 60,42
29 Disc 3.2 2.500,00 1.150,92 1.349,08 40,88
30 Dospitor 6.932,33 291,88 6.640,45 72,97
31 Dospitor 2.650,00 247,08 2.402,92 12,99
32 Dospitor USA 24.920,00 778,74 24.141,26 259,58
33 Elevator simplu 7.500,00 1.093,75 6.406,25 156,25
34 Elevator simplu 9M 2.600,00 2.379,19 220,81 54,17
35 Feliator 17.841,64 751,24 17.090,40 187,81
36 Formator Filon FF4 34.780,17 724,59 34.055,58 724,59
37 Formator rotund 40.718,36 1.714,44 39.003,92 424,61
38 Formator rotund AR2-T 25.084,65 522,60 24.562,05 522,60
39 Grup ventilatie 8.000,00 1.166,69 6.833,31 166,67
40 Incarcator frontal 4.201,68 131,31 4.070,37 43,77
41 Instalatie completa dospitor 7.098,00 147,88 6.950,12 147,88
42 Iveco Daily Autofurgon 67.670,00 5.709,30 61.960,70 938,80
43 Iveco Eurotech Afin 136.800,04 7.516,50 129.283,54 1.503,30
44 Iveco Stralis 14001 182.202,28 10.011,10 172.191,18 2.002,22
45 Iveco Stralis 15620 219.488,40 13.862,40 205.626,00 2.310,40
46 Iveco Stralis Motor Active 30.681,20 4.347,99 26.333,21 292,59
47 Malaxor A200 52.161,88 2.196,28 49.965,60 549,07
48 Malaxor automat 150 L 17.500,00 1.803,17 15.696,83 85,78
49 Malaxor brutarie 4.120,00 424,49 3.695,51 20,19
50 Masina ambalat manuiala 6.436,67 201,15 6.235,52 67,05
51 Masina snitele 4.016,81 169,12 3.847,69 42,28
52 Masina tocat carne 3.651,60 153,76 3.497,84 38,44
53 Platforma AFM 500 kg 2.394,96 733,68 1.661,28 51,91
54 Rastel paine 3.500,00 360,64 3.139,36 17,16
55 Rastel paine 1 3.500,00 360,64 3.139,36 17,16
56 Semanatoare Grau SPC 29 3.000,00 896,45 2.103,55 30,93
57 Semanatoare Porumb 3.000,00 896,45 2.103,55 30,93
58 Semanatoare Sup 29 2.500,00 747,09 1.752,91 25,78
59 Semiremorca 12036 122.055,42 8.595,45 113.459,97 1.719,09

26
60 Semiremorca 15622 140.715,27 10.256,93 130.458,34 2.007,05
61 Semiremorca Schmitz 14002 115.394,74 8.611,55 106.783,19 1.722,31
62 Semitrailer Schimtz Afin 122.606,92 9.149,75 113.457,17 1.829,95
63 Separator 2.600,00 379,19 2.220,81 54,17
64 Sita plana 9.400,00 1.370,81 8.029,19 195,83
65 Statie ierbicidat 3.000,00 1.583,68 1.416,32 61,58
66 Tablou electric 5.294,89 222,96 5.071,93 55,74
67 Tractor U650 SB 7.500,00 3.959,21 3.540,79 153,95
68 Tractor U650 DJ 7.500,00 3.959,21 3.540,79 153,95
69 Tractor U650 DJ 7.500,00 3.959,21 3.540,79 153,95
70 Transportor dublu 2.500,00 364,56 2.135,44 52,08
71 Transportor elicoidal 8.040,00 1.172,50 6.867,50 167,50
72 Utilaj moara 67.900,00 4.951,03 62.948,97 707,29
73 Valt universal manual 10.500,00 1.531,25 8.968,75 218,75
74 Valt universal manual 10.500,00 1.531,25 8.968,75 218,75
75 Ventilator TRT 15 2.345,15 411,06 1.934,09 19,54
76 Vitrina Advanter 2016 14.416,82 607,04 13.809,78 151,76
77 Vitrina Advanter 2500 13.145,94 553,52 12.592,42 138,38
78 Vitrina Advanter 2500.1 13.145,94 553,52 12.592,42 138,38
79 Vitrina Compilon 3500 21.803,71 918,04 20.885,67 229,51
80 Vitrina Doris 3.947,61 166,20 3.781,41 41,55
81 Vitrine frigorifice 9.359,08 5.635,73 3.723,35 413,71
82 Wolskvagen Tuareg 163.327,38 4.536,88 158.790,50 2.268,44
Obiecte de inventar Gr2
1 Carucior Panacoate Helco 1.149,31 48,40 1.100,91 12,10
2 Carucior Panacoate Helco 2 1.149,31 48,40 1.100,91 12,10
3 Plan Tralift 1.464,00 106,75 1.357,25 15,25
4 Plug 800,00 368,28 431,72 13,08
5 Plug PP4 800,00 368,28 431,72 13,08
6 Plug PP4 1 1.400,00 644,50 755,50 22,89
7 Purificator Apa 864,96 268,23 596,73 10,29
8 Semanatoare SUP 29 1.008,40 105,17 903,23 7,00
9 Fentilator E454 1.024,46 179,52 844,94 8,53
Mijloace Fixe Gr 3
1 Balanta precizie digitala 4.414,30 471,42 3.942,88 46,50
2 Calculator ASUS 3.233,61 89,82 3.143,79 44,91
3 Calculator ASUS 2 2.178,99 90,80 2.088,19 45,50
4 Calculator Sempron 1.799,90 830,80 969,10 51,01
5 Etuva 2.134,78 227,96 1.906,82 22,97
6 TV Schneider 2.599,00 270,75 2.328,25 54,15
Obiecte de inventar Gr3
1 Banner 1.260,00 26,25 1.233,75 13,13
2 Calculator ATX 1.142,86 190,82 952,04 11,90
3 Calculator Sempron 1.199,00 62,45 1.136,55 12,49
4 Casa marcat 924,29 68,11 856,18 9,73
5 Jaluzele 1.459,66 15,20 1.444,46 15,20
6 Prelevator probe 1 651,29 69,57 581,72 7,01
7 Prelevator probe 2 651,29 69,57 581,72 7,01
8 Telefon Nokia 1.427,80 212,66 1.215,14 30,38
Mijloc fix rezultat din investitie
- FNC 2.450.000 0 2.450.000 4.083,33

TOTAL 5.490.241,90 220.501,56 5.269.740,34

27
 41.300,54

Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele

Pentru materiile prime şi materialele necesare în procesul de producţie, s-au
previzionat urmãtoarele valori:

Denumire Total Total Total Total Total

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Materii
prime,
materiale 1.316.172 1.381.981 145.108 152.363 159.981

Incepand din anul doi pânã în anul cinci societatea a prevãzut o creştere a
cheltuielilor cu materiile prime şi materialele vor înregistra o creştere de 1,05%.

Estimarea cheltuielilor cu utilitãţile

Denumire Total Total Total Total Total

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Cheltuieli cu
utilitatile
(combustibil,
energie, apa,gaze) 4.686 4.920 5.166 5.425 5.696

Incepand din anul doi pãnã în anul cinci societatea a prevãzut o creştere a
cheltuielilor cu utilitãţile (combustibil, energie, apã, gaze) vor înregistra o
creştere de 1,05%.

Graficul de realizare a investiţiei

Nu sunt necesare etape intermediare pentru punerea în funcţiune a
echipamentelor ce fac obiectul investiţiei. Fabrica de nutreţuri combinate va fi
achiziţionatã în aceeaşi lunã în care va fi datã în folosinţã.

CAPITOLUL IV
MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC

28
4.1. Strategia activitãtii viitoare
Societatea intenţioneazã continuarea activitãţii de comercializare a produselor
petroliere şi creşterea activitãţii prin producţia şi comercializarea produselor de
panificaţie, morãrit şi comercializarea produselor cerealiere, lucru realizabil prin
implementarea investiţiei în fabrica de nutreţuri combinate. Deşi aceste douã
activitãţi sunt în aparentã opoziţie, concurã în cele din urmã la susţinerea
financiarã şi materialã a afaceri.
Evoluţia vãnzãrilor la derivatele petroliere este relativ constantã pe toatã
perioada anului – în timpul campaniilor agricole cresc vânzãrile ca urmare a
lucrãrilor necesare, iar în sezonul rece acestea sunt susţinute de consumul
crescut al autovehiculelor şi perioda sãrbãtorilor de iarna. O influenţã
substanţialã asupra vânzãrilor la carburanţi o are însã preţul petrolului, pentru
care se estimeazã o creştere a barilului la nivel mondial în perioada urmãtoare.
Venind în preîntãmpinarea acestui aspect mai puţin favorabil, societatea va
adopta o politicã a stocurilor diferitã, în sensul creşterii acestora. Astfel, deşi
implicã un efort financiar intens din partea societãţii, acest lucru va aduce
beneficii substanţiale, întrucât profitul va fi mult mai mare.

4.2. Structura organizatoricã

Societatea este structuratã în trei compartimente: Marketing şi Comercial,

coordonat de un director de vânzãri, care are în subordine un vânzãtor şi un
gestionar; Financiar – Economic, format dintr-un facturist şi un operator
transporturi, cãruia îi sunt subordonaţi zece conducãtori auto; Tehnic şi
Producţie, format dintr-un şef de coloanã şi un biochimist, şi are in subordine
treisprezece muncitori necalificaţi, trei brutari, un patiser şi un manipulant, şi doi
modelatori.
Societatea este coordonatã de doi administratori, din care unul este şi asociat
ADMINISTRATOR
unic al societãţii.

Compartimentul Compartimentul
Marketing & Comercial Tehnic & Productie
1 Director vanzari 1 Sef coloana
1 Biochimist

Compartimentul
Financiar – economic
1 Facturist
1 Operator trasnporturi

13 Muncitori
1 Vanzator
10 Soferi 3 Brutari
1 Gestionar
1 Patiser
1 Manipulant 29
2 Modelatori
4.3. Conducerea agentului economic şi calitatea echipei de conducere
Sistemul de conducere al întreprinderii este structurat într-un anumit cadru
organizatoric în care se desfãşoarã procesele de conducere ale activitãţii în
ansamblul sãu. Deasemenea, compartimentul de Marketing şi Comercial este
coordonat de un Director de vânzari, iar Compartimentul Tehnic şi Producţie are
un şef coloanã, ambii cu experienţã în domeniu.

4.4. Sistemul informaţional - informatic (existent şi preconizat)

Având în vedere faptul cã sistemul decizional este foarte strâns legat de sistemul
informational, pentru funcţionarea adecvatã a firmei şi realizarea obiectivelor
cuprinse în previziunile sale, s-a urmarit o bunã organizare structuralã a firmei.
Astfel, s-a vizat crearea unui sistem informaţional care sã ofere materia primã
informaţionala necesarã stabilirii şi îndeplinirii obiectivelor manageriale.
Datoritã complexitãţii activitãţii societãţii şi numãrului mare de personal,
sistemul informaţional are un rol deosebit de important în luarea deciziilor şi
executarea acestora. Astfel:
- în primul rând, sistemul informaţional furnizeazã sistemului decizional
datele de care acesta are nevoie şi pe care le prelucreazã dându-le forma
adecvata pentru a putea fi folosite în cadrul procesului decizional;
- în al doilea rând, datele, odatã prelucrate şi luatã decizia, aceasta este
preluatã de cãtre sistemul informaţional şi dirijata spre compartimentele
unde ea trebuie sã ajungã pentru a putea fi pusã în practicã;

30
 - în al treilea rând, sistemul decizional necesitã chiar în interiorul sãu un
circuit intermediar de informaţii în condiţiile în care firma este condusã
prin intermediul managementului participativ.
Circuitele şi fluxurile informaţionale din societate sunt atât verticale, stabilindu-
se între posturi şi compartimente situate pe niveluri ierarhic diferite şi între care
existã relaţii de subordonare nemijlocite, orizontale, stabilindu-se între posturi şi
compartimente situate pe acelaşi nivel ierarhic, între care existã relaţii de
cooperare sau functionale, cât şi oblice, când se stabilesc între posturi şi
compartimente situate pe nivele ierarhice diferite, între care nu existã relaţii de
subordonare nemijlocitã.
In vederea asigurãrii funcţionãrii la standarde ridicate şi asigurãrii îndeplinirii
funcţiilor economice de bazã, firma dispune de un sistem informatic de înalt
nivel tenologic, asigurând furnizarea informaţiilor utile, fundamentãrii şi luãrii
deciziilor pe toate treptele organizatorice, la toate nivelele ierarhice.

CAPITOLUL V
ANALIZA FINANCIARÃ

31
5.1. Diagnostic economico - financiar

Venituri, cheltuieli si rezultate financiare

Decembri
August
Indicator e Iunie 2020 Iulie 2020
2020
2019
Cifra de afaceri 616.855 596.778 888.592 1.202.893
Venituri din
vanzarea de
marfuri (VVM) 435.190 478.845 746.965 1.025.549
Venituri din
productia vanduta
(VPV) 181.665 117.933 141.627 177.343
Pondere VVM in
CA % 71 80 84 85
Pondere VPV in
CA % 29 20 16 15
Cheltuieli cu
marfurile (Chm) 398.801 418.482 662.279 920.405
Ch cu servicii
executate de terti
(Cht) 24.865 19.520 32.284 36.752
Profitul din
exploatare (Pe) 15.086 24.863 39.888 64.358
Profit net (Pn) 10.037 4.054 16.941 36.110
Rata rentab cap
prop (%) = Profit
net / Cap. Prop 4422 1517 4276 6142
Rata Inflatiei (ri) 11.50 8.50 6.50 6.50

Deşi societatea şi-a început activitatea în noiembrie 2015, evoluţia cifrei de

afaceri de-a lungul întregii perioade a manifestat o tendinţã progresivã de
creştere, lucru ce se menţine şi în cel de-al treilea trimestru al anului curent.
Astfel, cifra de afaceri din august 2020 a înregistrat o creştere cu 51% a valorii
faţã de întreaga cifrã de afaceri a anului trecut.
In acest moment ponderea cea mai mare – 85% - în cifra de afaceri este
deţinutã de veniturile din vânzarea mãrfurilor (produse cerealiere, produse de

32
morãrit, şi ocazional produse petroliere şi derivate ale acestora), iar ponderea de
15% fiind deţinutã de vânzarea de produse proprii de panificaţie şi patiserie.
Important de specificat este faptul cã societatea înregistreaza o rata a
rentabilitãţii capitalurilor proprii mai mare decât rata inflaţiei, ceea ce aratã
gradul de capitalizare al societãţii.

Evoluţia structurii patrimoniului:

Decembrie Iunie Iulie August

Indicator
2019 2020 2020 2020
Mijloace fixe (Mf) 249.856 381.194 430.329 429.246
Stocuri (St) 207.454 260.634 81.352 125.561
Active circulante (Ac) 458.896 584.622 468.472 584.342
Creante si conturi
asimilate (CCA) 218.543 283.205 439.130 413.926
Capital propriu (CP) 22.680 26.734 39.621 58.790
Dobinzi curente +
credite 169.924 232.956 230.956 227.941
Disponibilitati 3.554 1.234 -1.415 1.866
Pondere MF in Active
total 35. 395 478 423
Viteza de rotatie a
activelor circulante
(CA / Active circ.) (nr.
Cicluri / per) 1.34 1.02 1.90 2.06

Creşterea gradului de capitalizare realã a firmei a adus pe lângã sporirea valorii

nominale a capitalurilor proprii şi posibilitatea sustinerii activitãţii de investiţii
în active fixe. Astfel, în perioada decembrie 2019 – iulie 2020 aceasta prezintã o
creştere de 58%, ceea ce corespunde unei creşteri în valori absolute de
180.473Lei.
Structura patrimoniului firmei ne aratã o creştere constantã şi o menţinere la
acest nivel a ponderii mijloacelor fixe în total active, concomitent şi cu
menţinerea în limite normale a ponderii stocurilor în active totale. Reamintim cã
valoarea producţiei neterminate evidenţiatã în soldul debitor al balanţelor de
verificare de la sfârşitul perioadelor analizate (cont 345) intrã, potrivit
reglementãrilor contabile în vigoare, emise de cãtre Ministerul de Finanţe, în
cadrul stocurilor şi tocmai din acest motiv reflectã o altã realitate economicã,
decât aceea legatã de existenţa unor stocuri materiale fãrã mişcare.

33
Indicatori de solvabilitate şi de lichiditate:

Decembrie Iunie Iulie August

Indicator
2019 2020 2020 2020
Solvabilitate = Active total /
Datorii Total 1,03 1,03 1,05 1,06
Rata de acoperire a serviciului
datoriei - RASD
((Pn+A+Dob)/(dob.+rate credite) 0,14 0,17 0,26 0,37
Gr. Indatorare (Levierul) = Dat.
Totale / Cap prop 30,25 35,09 21,69 16,26
Rata lichiditatii curente = AC /
Dc 0.67 0.62 0.55 0.61
Rata lichiditatii rapide = (AC -
St)/Dc 0.37 0.35 0.45 0.48

Corespunzãtor creşterii constante a gradului de solvabilitate al firmei avem de-a

face (ca efect direct) cu o scãdere a gradului de îndatorare financiarã pe termen
lung, ca o concluzie a acestui fapt putem presupune cã decizia de finanţare a
investiţiei a fost corectã din punctul de vedere al eficienţei acesteia, mai mult
decât atât, aceasta constituind premisa ca, pe mãsura realizãrii desfacerii
produselor sã putem susţine eventuale investiţii care sã urmãreascã
modernizarea, retehnologizarea şi în final, creşterea gradului de competitivitate.
Valoarea Gradului de îndatorare Levierul este denaturatã, deoarece în total
datoriei este cuprins şi împrumutul asociaţilor, împrumut ce reprezintã de fapt
aport al asociaţilor la contul întreprinzãtorului.

In interpretarea indicatorilor de lichiditate trebuie sã ţinem cont de faptul cã

societatea duce o politicã de achitare la zi a obligaţiilor cãtre bugetul consolidat
al statului.
Politica de piaţa a firmei vizeazã încheierea de contracte comerciale care sã
permitã achitarea datoriilor contractuale cãtre furnizori la termene mai mari,
astfel cã existenţa unui volum aparent redus al lichiditãţilor curente sã nu
impiedice buna desfãşurare a procesului de producţie.

Indicatori de gestiune:

34
 Decembrie Iunie Iulie August
Indicator
2019 2020 2020 2020
Durata medie de stocare {(Stocuri
la inceputul perioadei + Stocuri la
sfarsitul
perioadei)/2*CA}*360zile 63.05 141.18 69.28 2.58
Durata medie de recuperare a
creantelor {(Creante la inceputul
perioadei+Creante la sfarsitul
perioadei)/2*CA}*360 67.08 151.34 127.03 9.45
Durata medie de achitare a
datoriilor pe termen scurt (Datorii
pe termen scurt la inceputul
perioadei + Datorii pe termen
scurt la sfarsitul
perioadei)*360/(2*CA) 206.60 489.92 364.13 22.64

In situaţia în care din valoarea stocurilor, din perioada curentã, de fiecare datã
este scoasã valoarea contabilã de activ bilanţier a producţiei în curs, observãm o
îmbunãtãţire spectaculoasã a acestuia.
In ce priveşte indicatorii Durata medie de achitare a datoriilor pe termen scurt şi
Durata de încasare a creanţelor, reamintim cã se urmãreşte negocierea unor
contracte care sã permitã încasarea mai rapidã a creanţelor faţã de termenele de
platã ale furnizorilor de materie primã. Totodatã, în cadrul datoriilor pe termen
scurt, intrã şi sumele evidenţiate de natura datoriilor bugetare, parte din ele
urmând a fi stinse de cãtre societate.

Indicatori de rentabilitate:

Decembrie Iunie Iulie August

Indicator
2019 2020 2020 2020
Marja de profit (%) = Pn /
CA*100 1.627 0.679 1.907 3.002
Rata rentabilitatii economice
(Rec= Pe/At%) 2.13 2.58 4.44 6.34
Rata rentabilitatii financiare 1.
(Pe+RF)/Cp% 48.10 18.06 44.71 62.74
Rata rentabilitatii financiara 2.
Pn(i)/Cp(i-1)% 270.24 17.88 63.37 91.14
Rata valorii adaugate=VAL 4.76 9.94 8.83 8.92

35
AD/CA *100

5.2. Evaluarea activitãţii viitoare

Pentru o imagine completã asupra evoluţiei activitãţii viitoare, s-au realizat

proiecţile financiare pentru activitãţile desfãşurate de SC Panificaţie SRL.
Pentru activitãţile desfãşurate s-a întocmit proiecţia contului de rezultate,
împreunã cu ipotezele care au fost luate în considerare; de asemenea s-au
întocmit situaţii auxiliare referitoare la devizele de cheltuieli, tehnologia de
producţie precum şi la defalcarea analiticã a operaţiilor şi materialelor necesare
desfãşurãrii activitãţii noi.
Datele au fost apoi centralizate în Contul de rezultate, care împreunã cu bilanţul
contabil previzionat a stat la baza întocmirii cash – flow-ului.
Previziunile financiare s-au realizat atât prin metoda directã, cât şi prin metoda
indirectã.

Pentru prezentarea cheltuielilor financiare s-a recurs la graficele de rambursare,

urmãrindu-se atât creditul solicitat cât şi leasingurile financiare pe care
societatea le are în prezent, şi alte credite (linii de credit) evidenţiindu-se
dobânzi, rate şi alte cheltuieli sau ieşiri de numerar aferente.
Pe perioada creditãrii asociaţii nu vor ridica dividende, tot capitalul folosindu-se
pentru finanţarea afacerii şi pentru reinvestirea în dezvoltare. Totuşi nu au fost
previzionate alte ieşiri de numerar pentru investiţii decât cele care privesc scopul
studiului de fezabilitate.

In urma previziunilor s-au constatat urmatoarele:

Cifra de afaceri cunoaste o evoluţie constant crescãtoare de la 36.858.650 RON
în anul 1 de creditare la 44.802.040 în anul 5 de creditare, datoritã atât
activitãţilor existente, cât şi veniturilor generate de proiect, ilustrate în diagrama
de mai jos:

36
 CIFRA DE AFACERI in evolutie

50.000.000
45.000.000
40.000.000
35.000.000 Venituri generate de proiect
30.000.000
25.000.000
20.000.000 Venituri produse din activele fara
15.000.000 proiect
10.000.000
5.000.000
0
Total Total Total Total Total
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Datorita creşterii cifrei de afaceri, creşte şi profitul, atingându-se în cel de-al 5-

lea an de creditare cifra de 4.575.871 lei, 10,1% din cifra de afaceri. Creşterea
lentã a profitului se datoreazã amortizãrilor mari, dar care au ca efect creşterea
surselor pentru investiţii.

5.000.000
4.500.000
4.000.000
3.500.000
3.000.000
Profit net
2.500.000
Amortizare
2.000.000
1.500.000
1.000.000
500.000
0
Total Total Total Total Total
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Durata de recuperare a investiţiei conform previziunilor este de 2,47 ani, în timp

ce rata internã de rentabilitate va fi de 36,45%. Se constatã de asemenea o
creştere a ratei rentabilitãţii financiare (calculatã ca Pe/At*100) pânã la valoarea
de 86%

37
5.3. Concluzii asupra studiului de fezabilitate

Prin realizarea investiţie, achiziţionarea fabricii de nutreţuri combinate,

societatea îşi propune transformarea acesteia în spaţiu de depozitare pentru
produse cerealiere în vederea creşterii volumului de marfã comercializat pe
piaţa de profil, respectiv acoperirea cerererii existente la capacitate maximã şi
asigurarea permanentã a fluxului tehnologic propriu (fabricarea de produse de
panificaţie, patiserie şi de morãrit) cu materie primã necesarã bunei desfãşurãri.
Prin realizarea investiţiei, societatea va creşte cu 100% cantitatea de produse
cerealiere depozitate, urmãrind creşterea cifrei de afaceri rezultate din comerţ cu
80%.
In urma analizei, principalii indicatori financiari au urmãtoarele valori:
 Rata internã de rentabilitate: 36,45%
 Durata de recuperare a investiţiei: 2,74 ani
 Marja profitului net la cifra de afaceri: 10,1%
 Pragul de rentabilitate: 74%
Activitatea desfãşuratã de societate generează fluxuri de numerar pozitive,
suficiente pentru a susţine investiţia, în urma cãreia creşte valoarea actalizatã
netã a activelor firmei. Recuperarea investiţiei se face în 2,74 ani la o ratã
internã de rentabilitate de 36,45% deasupra mediei pe ramurã. Prin efectuarea
investiţie creşte capacitatea societãţii de a obţine profit, pe de o parte datoritã
creşterii cantitãţilor de marfã ce urmeazã a fi tranzacţionate ca urmare a cererii
în creştere, iar pe de altã parte datoritã scãderii costurilor de depozitare.
Principalii indicatori economico-financiari ai activitãţii se îmbunãtãţesc în
perioada previzionatã, reducându-se pe de o parte perioada de stocare, cât şi
perioda de încasare a clienţilor, cu efecte benefice pentru finanţarea activitãţii
din surse atrase pe termen scurt.
Profitul generat de activitate împreunã cu amortizarea calculatã constituie surse
suficiente pentru a susţine rambursarea ratelor legate atât de creditele existente,
cât şi de creditul nou solicitiat.

In urma analizei, rezultã urmatoarele:

1. Societatea întruneşte condiţiile de bonitate pentru acordarea unui credit

pentru investiţii în sumã de 1.960.000 lei, iar activitatea întruneşte
premisele necesare pentru rambursarea creditului menţionat. Activitatea
nu face parte din cele excluse de la creditare.
2. Garanţiile propuse sunt solide şi acoperitoare pentru creditul solicitat şi
dobânda acestuia pe un an de zile.
3. Urmare a acordãrii creditului, lichiditatea societãţii va creşte, flux ce va fi
dirijat pentru finanţarea cheltuielilor de exploatare curente şi va conduce
la o consolidare a afacerii.

38
4. Prin noua investiţie societatea creşte volumul ofertei şi are oportunitatea
trecerii la activitatea productivã, generatoare de locuri de muncã şi
stabilitate financiarã.

39