Curs 13 - ZOONOZE

Pesti
Zoonoze bacteriene
- Aeromonas hydrophila – ubicvitara in mediul acvatic. Infectia apare la om prin
ingestia apei contaminate sau prin contact direct cu plagi. Semne clinice:
gastroenterite, infectii localizate.
- Campylobacter spp.
- Edwardsiella tarda
- Escherichia coli
- Erysipelothrix spp.
- Legionella pneumophilla
- Mycobacteria (M. fortuitum, M. marinum, M. chelonia) denumita si “granulom de
acvariu”. Nodulii granulomatosi – pe mana sau degete, se pot vindeca fara tratament
in cateva luni. Uneori infectia poate ajunge la nivelul limfonodurilor, putand provoca
artrit, osteomielite si tenosinovite.
- Nocardia (N. asteroids, N. kampachi) semne similare mycobacteria.
- Pseudomonas spp (P. fluorescens) – comun atat la pestii de apa dulce cat si la cei de
apa sarata.
- Vibrio (V. fluvialis, V. parahaemolyticus, V. vulnificus). Aceste organisme pot fi
prezente in mediile marine si estuare. Infectiile, ocazional fatale, se realizarea prin
consumul de peste marin sau prin contaminarea plagilor cutanate.
- Yersinia enterocolitica

Zoonoze parazitare
- Cryptosporidium poate infesta atat pestii cat si omul, dar nu au fost semnalare
zoonoze.
- Nematode – pot fi transmise prin consumul pestilor, deci nu reprezinta pericol
zoonotic pentru persoanele care lucreaza cu pesti de acvariu.

Amfibieni
Zoonoze bacteriene
- Mycobacteria – nu sunt atat de periculoase pentru alti amfibieni, dar pot provoca
formatiuni granulomatoase persistente la om (“nodulii acvaristului”). Animalele
infectate ar trebui eutanasiate.
- Alte bacterii acvatice vor fi prezentate la pesti.

PASARI

Zoonoze bacteriene
- Campylobacter spp. – la om se manifesta ca o intoxicatie alimentara severa.
- Erysipelothrix rhusiopathiae – rozatoarele sunt rezervor. Boala este comuna la
curcani si rapitoare.
- Escherichia coli
- Pasteurella multocida – holera aviara
- Chlamydoplila psittaci – la pasari (clamidioza), la om (psitacoza)
- Sallmonella spp.- porumbeii sunt cunoscuti purtatori ai, mai ales S.typhimurium. La
om, semnele clinice variaza, dar de obicei gastrointestinale; poate aparea febra.
- Tuberculoza – dificil de tratat, deci se recomanda eutanasierea pasarilor pentru
reducerea riscului de infectii la om. De asemenea, mediul trebuie decontaminat. La
om, poate fi locala – M. tuberculosis – sau sistemica – M. avium.

1
Curs 13 - ZOONOZE

Zoonoze virale
- Influenta aviara (H5N1) – contactul cu pasarile infectate (gaini si pasari salbatice)
- Boala de Newcastle (PMV-1) – boala care se notifica. La om, conjunctivita sau
simptome de raceala.
- West Nile virus – Uganda(1937). In USA (1997) epidemie in randul oamenilor,
cailor si pasarilor salbatice (corvide). Provoaca encefalita si febra, cu toate ca unele
specii sunt asimptomatice. Vectori: tantari si capuse.

Zoonoze fungice si parazitare

- Aspergillus spp.
- Dermanyssus gallinae – paraziteaza pasarile de curte, dar si pe cele de colivie. La
om, muscatura provoaca prurit si leziuni cutanate.

REPTILE
Zoonoze bacteriene
- Escherichia coli
- Mycobacteria– la reptile au fost identificate M. avium complex (MAC), M.
marinum, M. chelonae, M. fortuitum, M. smegmatis, M. phamnopheos si M. phlei, cu
leziuni ce afecteaza in principal tegumentul, tubul digstiv si aparatul respirator.
Infectiile provin din sol sau apele stagnante. La om– granuloame cutanate. Agentul
patogen patrunde prin leziuni cutanate.
- Pseudomonas
- Febra Q (ricketsi)
- Salmonella – multe reptile, clinic sanatoase, elimina intermitent de la nivelul TGI.
Vezi mai jos…
- Yersinia (vezi mamifere).

Zoonoze parazitare
- Pentastomidele

MAMIFERE
Zoonoze bacteriene
- Bordetella bronchiseptica
- Klebsiella pneumoniae
- Pasteurella spp.
- Campylobacter spp.
- Chlamydophila psittaci – poate provoca conjunctivita la porcusorii de guinea.
- Escherichia coli – transmitere feco-orala.Poate fi fatala la om.
- Leptospira – majoritatea mamiferelor pot face leptospiroza. Gazdele (in general
animale salbatice – soareci, sobolani, opossumi, sconcsi) elimina organismele in urina
o perioada lunga de timp. Leptospira ballum la hamsteri (de la soricei
contaminati) are ca rezultat nefrita si hepatita. La om: hemoragie pulmonara,
insuficienta renala si icter.
- Listeria monocytogenes – la om: febra, migrene, diaree. Poate fi fatala.
- Shigella spp - enterite

2
Curs 13 - ZOONOZE

- Salmonella – afecteaza multe mamifere, desi la unele poate fi asimptomatica (S.

thyphimurium si S. enteritidis la rozatoare). La om provoaca intoxicatie alimentara.
- Streptobaccilus moniliformis – produce poliartrita la soareci si sobolani, si “febra
muscaturii de sobolan” la om (febra, rigiditate, poliartralgii migratoare).
- Tuberculosis – cel mai adesea de la primate. Provoaca afectiuni gastrointestinale
cu granuloame si limfoadenopatii la dihori. Se transmite prin inhalare, in special
fluideaerosolizate (tuse).
- Yersinia pseudotuberculosis – sursa de infectie poate fi reprezentata de
contaminarea hranei de catre rozatoare si pasari salbatice. Multe specii sunt
asimptomatice. Infectia provoaca slabire treptata si diaree la porcusorii de guinea. La
calitricide si alte primate, moartea subita ar purtea reprezenta inceputul unei epidemii.
Tratamentul nu este recomandat.
- Francisella tularensis (tularemia)
- Yersinia pestis (pesta)
- Listerioza

Zoonoze virale
- Hantavirus – se transmite la om prin inhalarea virusului aerosolizat din urina, saliva
sau fecale de la rozatoarele infectate. La om: febra hemoragica cu sindrom renal (Asia
si Europa) sau sindrom pulmonar (cont. american). Poate fi fatal.
- Hepatita – poate fi transmisa prin fluidele secretate de primate. Febra, anorexie, icter.
- Virusul coriomeningitei limfocitice (LCMV) – pontentiala zoonoza de la rozatoare.
- Variola maimutelor – se transmite prin contact direct (maimute si rozatoare). La om:
vezicule, febra. Rata de mortalitate la om: 14%
- Rabia – semne nervoase. Toate mamiferele sunt predispuse. Rezervor: liliecii si
carnivorele terestre.

Zoonoze parazitare
- Rodentolepis nana si Hymenolepis diminuta sunt cestode intalnite la rozatoare,
periculoase la copii.
- Cheyletiella parasitovorax – la om provoaca leziuni pruritice eritematoase, mai ales
pe brate.
- Puricii (Ctenocephalides felis , C . Canis)
- Anumiti helminti ai primatelor pot avea potential zoonotic.
- Baylisascaris procyonis – ratoni
- Sarcoptes scabiei, Trixacarus caviae
- Protozoare:
 Cryptosporidioza
 Encephalitozoon cuniculi
 Entamoeba histolytica provoaca diaree la primate si dizenterie amoebica la
om
 Toxoplasma gondii – se transmite prin consumul de carne de iepure cruda
(incomplet gatita). De obicei, infestatia apare prin contaminarea hranei cu
fecale de pisica (oocisti). Poate provoca avort

Clamidioza
Chlamydophila psittaci este o bacterie intracelulara,Gramneg.careafecteaza pasarile
(clamidioza) si omul (psitacoza). C.psittaci poate fi intalnita la mai multe specii de pasari,
dar este izolata cu precadere la psitacide (papagali) si columbiforme

3
Curs 13 - ZOONOZE

(porumbei, turturele). Datorita lipsei semnelor clinice specifice si a potentialului zoonotic,

medicii veterinari trebuie sa fie vigilenti si sa trateze cu atentie orice suspiciune.
Transmiterea la pasari
Chlamydophila psittaci se transmite de la o pasare la alta cu ajutorul particulelor
aeriene contaminate (puf, praf de pe pene) si prin ingerarea materiilor infectate (fecale
contaminate). Contactul cu secretiile orale sau respiratorii poate expune pasarea la C. psittaci.
Unele pasari devin purtatori asimptomatici, care vor elictmina intermitent bacterii.
Morbiditatea este intre 50 – 80%, iar mortalitatea intre 10 – 30% in grupurile afectate.
Puii pot contacta agentul patogen prin contactul cu parintii.

Transmiterea la om
Pasarile infectate elimina bacteria prin secretiile nazale si fecale. Oamenii contacteaza
boala prin inhalarea bacteriilor sau prin manipularea materialelor fecale, tesuturilor etc. O alta
cale de expunere o reprezinta contactul dintre gura si cioc. Persoanele care prezinta cel mai
mare risc de contaminare sunt cele expuse (prin natura meseriei) un timp indelungat in
voliere, ferme de pui, petshopuri, cabinete si chiar proprietarii. Inclusiv contactul pasager
cu agentul infectios poate provoca infectia la om. Daca semnele respiratorii vagi ce pot fi
asociate cu psitacoza nu sunt luate in considerare, boala evolueaza, putand deveni fatala.

Semne clinice la pasari

 Perioada de incubatie 3 zile pana la cateva saptamani
 Severitatea semnelor clinice depinde de specie, stare de sanatate, nutritie, serotipul
bacteriei
 Semnele clinice comune: Letargie, Anorexie, Horiplumatie, Secretii nazale si/oculare,
Diaree, Urati galbeni-verzui sau verzi
 La pasarile grav afectate: Fecale de culoare verde inchis, Emaciere, Deshidratare,
Moarte.
 Unele pasari pot fi doar purtatoare ale Chlamydophila psittaci, eliminand bacterii doar
in perioadele de stress, de aceea controlul periodic este foarte important.

Semne clinice la om
 Perioada de incubatie 5 – 14 zile
 Febra, Frisoane, Migrene, Indispozitie, Mialgii, Tuse seaca, Dispnee
Inaintea aparitiei antibioticelor, 15 – 20% dintre cazurile de psitacoza erau fatale.

Diagnostic si tratament la pasari

Chlamydophila psittaci poate fi diagnosticata prin PCR, det. Antigen, serologic.
Pentru teste de rutina se recomanda detectarea antigenului cu ajutorul tampoanelor cloacale,
conjunctivale, sange si suplimentar determinarea serologica a titrului de IGG.
Pasarile depistate pozitiv vor fi tratate 45 zile cu doxiciclina (in hrana, apa, PO, Inj.).
Pe perioada tratamentului, se evita stressarea pasarilor, monitorizarea greutatii, igiena. Este
foarte important ca personalul desemnat cu tratarea animalelor afectate sa respecte
standardele de igiena pentru a reduce la minim potentialul zoonotic.
Ex. Doxiciclina 280mg/L apa (0.28mg/ml) *James W. Carpenter

Diagnostic si tratament la om
La oameni, diagnosticul se realizeaza printr-un test de microimunofluorescenta,
pentru detectarea anticorpilor C. psittaci. Cu ajutorul PCR-ului se pot diferentia diferite
tulpini (C. pneumonia, C. trachomatis, C. felis si C. psittaci). Toti cei care au intrat in contact

4
Curs 13 - ZOONOZE

cu animale bolnave si manifesta stari gripale sau semne respiratorii trebuie sa-si faca testul.
Tratamentul recomandat pentru persoanele diagnosticate este doxiciclina.

Salmoneloza
In continuare, Salmoneloza este o boala importanta atat la om, cat si la animale.
Desi exista mai multe surse de contaminare, conform organizatiilor de profil, serpii,
soparlele, testoasele si amfibienii reprezinta principalele surse de Salmonella spp.
In USA, anual sunt confirmate aprox 40.000 de cazuri, din care 400 mortale.
Numarul real al infectiilor este insa mult mai mare, deoarece majoritatea cazurilor nu
sunt raportate (recuperarea nu necesita tratament),
Cu toate acestea, persoanele cu deficiente imunitare (copii<5ani, varstnici, diabetici,
HIV+) prezinta un risc crescut de dezvoltare a unei forme mult mai severe (ce necesita
spitalizare si putand ameninta viata)
Este foarte important sa se stie cat mai multe despre prevalenta Salmonellei la speciile
de reptile (care nu prezinta semne clinice)
Un studiu din anul 2000 relateaza izolarea tulpinilor in 40% din cazuri la iguane
(probe digestive). Nu au fost identificate bacterii in apa sau in hrana, dar substratul si fecalele
erau pozitive.
Au existat studii care au demonstrat ca reptilele salbatice au o prevalenta mai mica a
Salmonellei.
Pentru identificare, in continuare se utilizeaza cultura bacteriana ca si procedeu de
baza.
Culturile bacteriene pot fi negative, dar nu pot infirma preventa bacteriei ( sunt
necesare mai multe examene bacteriologice)
Chiar daca se folosesc cele mai noi metode de dezinfectie, sansele de a scapa complet
de Salmonella sunt mici, de aceea o abordare corecta ar fi IGIENA pentru scadea rata de
transmitere.
Infectia primara la om se realizeaza prin ingerarea bacteriei. Astfel, simpla atingere
sau manipularea unei reptile nu duc la raspandirea salmonellei, decat daca un obiect sau o
parte
a corpului uman (ex. Degetele) contaminate cu fecale sau chiar animalul sunt introduse in
gura.
Semne Clinice om: diaree, febra, crampe abdominale in 12-72 ore de la contact, 4-7
zile;

Prevenirea infectiei la om:

 Spalati mainile dupa fiecare manipulare a animalelor
 Nu permiteti reptilelor sa se plimbe libere in bai si bucatarii
 Nu mancati, nu beti si nu fumati dupa manipularea reptilelor
 Nu spalati echipamentele din terariu in bucatarie sau baie
 Copiii sub 5 ani si persoanele imunosupresate trebuie sa evite contactul cu aceste
animale
 Reptilele sanatoase vor elimina foarte greu bacterii