GRADINITA DISNEY, SIBIU

EDUCATOARE: CHEROIU FLORINA – MIHAELA

din 6 .01.2011-ed. Daniela Cumpanasoiu

CARACTERIZAREA GRUPEI

Grupa cu care lucrez in acest an scolar este formata dintr-un efectiv de 12 de

prescolari dintre care 5 fete si 7 baieti cu varste cuprinse intre 2-4 ani.
Pentru a cunoaste nivelul de dezvoltare intelectual al copiilor, in primele
doua saptamani ale acestui semestru am efectuat probe de evaluare prin intrebari
orale si fise de lucru.
Am observat ca nu toti copiii pronunta corect sunetele limbii romane, unii au
exprimare greoaie, un vocabular sarac, imaginatie proprie slaba.
Din punct de vedere fizic si psihic toti copiii sunt normali dezvoltati,
provenind din familii echilibrate, majoritatea copiilor avand inca un frate sau o
sora.
Prin activitatile instructiv-educative pe care le voi desfasura cu grupa voi
urmarii dezvoltarea nivelului intelectual, stimularea interactiunilor socio-afective
intre copii si educatoare, dezvoltarea imaginatiei, imbogatirea vocabularului cu noi
cuvinte si expresii, stimularea interesului pentru frumosul din arta.
Toti copiii realizeaza clasificari de obiecte dupa unul sau mai multe
criterii(forma, marime, culoare, lungime, grosime). Doar patru copii nu cunosc
cifrele in intervalul 0-5.
Majoritatea copiilor cunosc fructe, legume, flori, animale,
pasari, insecte si stiu sa enumere partile componente ale corpului lor.
In acest an scolar voi urmari consolidarea si imbogatirea cunostintelor la toate
categoriilor de activitati prevazute de programa.

1. TRATAREA COPILULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL

INTEGRĂRII ÎN COLECTIV, AL RELAŢIILOR INTERPERSONALE .

La sfărşitul anului şcolar trecut, am reuşit să închegăm un colectiv în care

să se manifeste prietenia, tovărăşia, raporturi de responsabilitate şi de colaborare
între copii. Să manifeste o atitudine colectivă împotriva copiilor care nu păstrează
ordinea şi curăţenia în clasă, împotriva celor care strică jucăriile.
2. REEPERE PRIVIND NIVELUL DE CUNOŞTINŢE NECESARE
ETAPEI URMĂTOARE DE PREDARE (TESTARE)

          Conţinutul jocurilor s-a îmbogăţit simţitor, reflectându-se relaţiile sociale

dintre oameni. Copiii se înţeleg reciproc în stabilirea subiectului  jocului, îşi
repartizează rolurile, îşi aleg jucăriile şi obiectele accesorii pentru rolurile
respective.

          Rolurile respective dezvăluie numai parţial semnificaţia socială a activităţii

adulţilor. S-a manifestat un  interes pentru cunoştinţele comunicate verbal, pentru
observarea ilustraţiilor, pentru desen, modelaj, socotit, etc.

          În cadrul cunoaşterii mediului înconjurător, copiii şi-au îmbogăţit

cunoştinţele despre obiecte şi fenomene din natură, despre viaţa socială. Au
formate deprinderi de muncă intelectuală de a observa, de a pune întrebări, de a
asculta explicaţiile educatoarei şi ale altor copii, de a răspunde la întrebări.

          Dezvoltarea vorbirii copiilor s-a realizat atât în activităţi specifice dezvoltării
vorbirii, cât şi în cadrul întregului program din grădiniţă. Majoritatea copiilor şi-au
format deprinderea de vorbire corectă (sub aspect fonetic, lexical, gramatical),
coerentă şi expresivă, cu excepţia a 3 copii care au mici defecte de vorbire. A avut
loc o îmbogăţire a vocabularului în condiţiile comunicării continue cu persoanele
din jur.

          În activităţile matematice – copiii au căpătat cunoştinţe referitoare la

cantitate, la mulţimile de obiecte cu însuşirile lor, pe baza unor percepţii şi
reprezentări cu privire la forma culoarea şi dimensiunea obiectelor. Li s-a cultivat
capacitatea de percepere a cantităţii prin punerea în corespondenţă a elementelor
mulţimilor care au „mai multe, „mai puţine”sau „tot atâtea obiecte”.

          În activităţile estetice – s-a dezvoltat la copii o mare mobilitate a mâinilor şi

coordonarea voluntară a mişcărilor acestora, calităţi necesare învăţării scrisului. Au
fost familiarizaţi cu elemente plastice (punct, linie, formă, culoare, spaţiu plastic),
cu elemente grafice (linii, puncte, cerculeţe), au fost formate deprinderi tehnice de
mânuire a materialelor şi uneltelor specifice acestor activităţi. A fost cultivat
spiritul de observaţie, percepţiile vizuale şi tactil chinestetice, sensibilitatea
artistică, imaginaţia creatoare prin promovarea intensivă a lucrărilor cu temă aleasă
de copii.
          Prin activităţile muzicale am urmărit familiarizarea copiilor cu muzica prin
învăţarea de cântece, jocuri muzicale şi audierea unor lucrări muzicale accesibile
înţelegerii copiilor preşcolari.

          Activităţile de educaţie fizică au contribuit la formarea deprinderilor motrice

de bază: mers, alergare, săritură, aruncare, echilibru. Au fost dezvoltate calităţi
fizice ca: forţă, îndemânare, rezistenţă, viteză la nivelul posibilităţilor organismului
copilului de vârstă preşcolară mijlocie.

3. MĂSURI AMELIORATIVE ÎN FUNCŢIE DE PUNCTELE FORTE    ŞI

LACUNELE PROCESULUI INSTRUCTIV- EDUCATIV

        Valorificarea maximală a funcţiilor formative ale jocului, ca activitate

specifică copilului preşcolar şi ca formă de desfăşurare a unor activităţi
instructiv –educative din grădiniţă;

        În activităţile de cunoaşterea mediului să se insiste pe intuirea de către copii

a unor trăsături ale fenomenelor realităţii înconjurătoare, a cauzalităţii
acestora, în vederea formării  premiselor concepţiei ştiinţifice despre lume;

        Lărgirea relaţiilor verbale cu cei din jur ducând la dezvoltarea vorbirii
copiilor;

        Efectuarea de exerciţii cu conţinut matematic şi jocuri individuale cu

grupuri mici de copii, în scopul consolidării cunoştinţelor şi al exersării
proceselor gândirii;

        Desfăşurarea de activităţi educative cu conţinut patriotic;

        Folosirea la cât mai multe cântece a elementelor de joc (mişcare, ritm, etc)
spre a trezi interesul şi plăcerea copiilor pentru cântec;

        În desfăşurarea jocurilor şi a altor activităţi alese de copii, să se desfăşoare

cu copiii exerciţii de educaţie senzorială, de corectare a vorbirii, fie
individual, fie cu grupuri mici de copii.