Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator: Absolvent:
XXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXX
2007 - 2008
1. CUPRINS
1. CUPRINS.........................................................................................................pag. 2
2. ARGUMENT...................................................................................................pag. 3
3. CONTINUTUL PROPRIU-ZIS......................................................................pag. 4
3.1. ASAMBLARI PRIN SUDARE.............................................................pag. 4
3.1.1. Metodele productive la sudarea cu gaze
3.1.2. Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare
4. BIBLIOGRAFIE............................................................................................pag. 15
5. ANEXE..........................................................................................................pag. 16
referat.clopotel.ro 2
2. ARGUMENT
referat.clopotel.ro 3
3. CONTINUTUL PROPRIU-ZIS
referat.clopotel.ro 4
-panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se poate locul, unde se
sudeaza, de restul spatiilor de lucru, intrucat arcul electric da iritatii periculoase
ochilor. Nu intotdeauna este posibila utilizarea panourilor, intrucat sudurile se
executa si la inaltime. In aceste cazuri, pentru a feri lucratorii de inflamarea ochilor,
datorita razelor generate de arcul electric, trebuie facut un instructaj special;
-dispozitivele de asamblare in functie de zona de aplicare pot fi generale sau
speciale. Cele generale sau universale se folosesc la asamblarea unui mare numar de
piese care nu sunt identice, la productia de unicate sau de serii mici.
Dispozitivele speciale, numite si conductoare, se folosesc pentru asamblarea
pieselor de acelasi tip, cu dimensiuni apropiate sau identice. Ele se folosesc la
productia in serie.
Dupa felul operatiilor, dispozitivele se clasifica stelaje, conductoare, dispozitive de
fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire.
In anumite cazuri, intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai multe
categorii de dispozitive, ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor operatii
de asamblare sau sudare.
Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt suprafete fixe si plane de sustinere, pe
care se executa asamblarea si sudarea pieselor. Constructia lor este variata : din
profil, din beton armat etc.
Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
-sa fie rezistente, rigide si sa asigure fixarea in pozitia necesara a pieselor de
sudat;
-piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si repede;
-dispozitivele de conducere sunt destinate asigurarii pozitiei precise a pieselor
sau a subansamblurilor si se folosesc in productia in serie sau de masa;
-dispozitivele de fixare(fig.
1.2) sunt opritoarele si
limitatoarele care se fixeaza pe
stelaje, pe placile de fixare sau pe
sabloane,
-dispozitivele de prindere au
forme foarte variate si se
utilizeaza pentru fixarea pieselor Fig. 1.2. Dispozitive de fixare
se sudat in pozitiile convenabile
si pentru a impiedica deplasarea
pieselor in timpul sudarii;
-dispozitivele de strangere se folosesc la fixarea a doua piese in cadrul
asamblarii. Ele se prind de piesele de baza prin puncte de sudura si dupa terminarea
asamblarii se desprind cu dalta;
-dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii
referat.clopotel.ro 5
cordoanelor de sudura de la o constructie. Dispozitivul pentru intoarcerea cilindrilor
este compus din doua siruri de role, din care unul este antrenat de un motor electric
cu reductor. Reductorul sau variatorul de viteza poate fi astfel reglat incat, in functie
de diametrul rezervorului sau al recipientului de sudat, sa imprime rolei de antrenare
o astfel de miscare incat sa realizeze viteza periferica caracteristica pentru regimul
de lucru respectiv. Pentru rotirea stalpilor sau a grinzilor compuse se foloseste un
suport cu lanturi cu care se poate manevra cu usurinta grinda de sudat, astfel incat in
totdeauna sudurile sa se realizeze in pozitie orizontala.
Sudarea automata si sudarea semiautomata asigura o productivitate marita.
Dispozitivele constau in instalatii pentru asigurarea executiei cordoanelor in pozitie
orizontala, precum si pentru mentinerea marginilor de sudat intr-o pozitie bine
stabilita.
Pozitia orizontala de sudare se asigura prin dispozitive de poizitionare care se
rotesc in jurul uneia sau a doua axe perpendiculare, realizand orizontalitatea oricarei
suduri dintr-o sectiune plana sau de volum.In acest caz, aparatul automat se sprijina
pe un suport convenabil sau se foloseste un aparat semiautomat la care capul de
sudare se conduce manual.
Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste atat prinderea
acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou magnetic.
Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor dintr-o singura trecere, in
partea opusa arcului electric se aseaza o garnitura de cupru continua. Cum operatia
in sine nu este simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat de flux. Un
dispozitiv pneumatic ajuta la formarea patului de flux cu ajutorul unei perne
pneumatice. Din doua corniere si un profil semirotund se realizeaza un jgheab 2 in
care se creeaza, cu ajutorul unei benzi de azbest 3, doua zone: una superioara, care
se umple cu flux 5 si constituie perna de flux, si una inferioara, in care se instaleza
un tub flexibil 4. Dupa asezarea tablelor 1 si instalarea lor in pozitie de sudare in
tubul flexibil se introduce aer comprimat, care preseaza perna de flux pe piesa de
sudat.
Intrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa mentina marginile tablelor
intr-o pozitie corecta, sudirii de la Santierul naval Galati au creat un dispozitiv
magnetic flexibil care prezinta avantajul ca pentru o energie consumata mai mica,
reuseste sa tina fata in fata muchiile celor doua table care se sudeaza cap la cap,
mulandu-se dupa ondulatiile mici ale tablelor.
referat.clopotel.ro 6
3.2. ASAMBLAREA GENERALA A
CONSTRUCTIILOR SUDATE
Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatatre de
bavuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-zisa
necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece in acest
caz lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele. Pentru
aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de strangere,
opritoarele, precum si gabaritele de asamblare.
Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor de
asamblat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si la sudarea
automata. Este necesar sa se stabileasca regimul de sudare in functie de grosimea
tablei, de poizitia de lucru si de calitatea electrodului.
Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje importante din punctul de
vedere al productivitatii si al calitatii, este inca limitata, deoarece nu se poate suda in
orice pozitie, iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana in
prezent sub aspectul executarii rentabile. Consumul de electrozi de metal este mai
mic, datorita faptului ca marginile se prelucreaza mai putin, iar pierderile prin stropi
mai mici.De asemenea, consumul de energie este mai redus, intrucat sub protectia
fluxului de sudura, caldura arcului electric este mai bine utilizata.
Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care sa elimine
unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata nu poate fi utilizat. Acestea
sunt:
-instalatia de sudare automata pentru grinzi. Aceasta consta intr-o macara de
perete 3, care se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de conducere 1 si 2. Aparatul
de sudare 6 este suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de sudare este fixat pe o
brosa verticala 5 cu inaltimea reglabila. In functie de caracteristicele tehnice ale
cordonului de sudura se stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se imprima
macaralei-portal.
Aceasta instalatie combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant 7 asigura o
usoara manipulare si sudare a grinzilor si stalpilor cu sectiuni compuse;
-instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoare este compusa dintr-
o instalatie similara celei aratate, cu deosebirea ca in locul dispozitivului de
intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role. In acest fel se
rezolva sudarea automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor longitudinale.
S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale, care desi
prezinta dificultati in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de
dimensiuni mari, care se intanlesc in general la constructii de furnale.
Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt
referat.clopotel.ro 7
destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendinta
utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si
necesita un personal cu calificare superioara. Aplicarea sudarii si in special
introducerea de noi metode este in plina desfasurare tinandu-se seama ca toate
perfectionarile tind spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost cat mai
redus si ca in prezent s-au realizat viteze de sudare pana la 200m/h, la otelurile cu
grosimea pana la 10 mm, si de 300m/h la otelurile cu grosimea pana la 4 mm.
referat.clopotel.ro 8
3.4. PROCEDEE DE REDUCERE A
DEFORMATIILOR
Exista diferite procedee practice care limiteaza la minimum deformatiile
finale ale pieselor sudate si anume:
-incalzirea uniforma a pieselor de sudat; 2 2
-sudarea in trepte intoarse pe portiuni de cate 200-400mm
din cordonul de sudura; daca sunt mai multe straturi, acestea se
decaleaza si se sudeaza fiecare in sens invers stratului anterior;
1 1
-ordinea rationala de aplicare a cusaturilor, astfel la
sudarea unui profil I cu talpi late (fig. 4.1), daca se executa intai Fig. 4.1. Sudarea
ambele suduri 1 si apoi ambele suduri 2, piesa se inconvoaie; unui profil cu
daca sudurile 1 si 2 se sudeaza alternativ, piesa ramane dreapta; talpi late
-sudarea in mai multe straturi. Se va evita extinderea zonei deformatiilor
plastice la depunerea straturilor ulterioare, deoarece in acest caz cresc deformatiile
remanente;
-ciocanirea cusaturilor la rece si mai ales la cald;
-utilizarea sudurilor discontinue atunci cand intervalele dintre cusaturi sunt
mai mari;
-aplicarea unei forte exterioare care produce deformatii de sens contrar celor
care se asteapta in timpul sudarii.
In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura sau in zonele invecinate. Unele
fisuri apar in timpul cand metalul trece prin zona de temperatura corespunzatoare
fragilitatii la cald (1300 grade); acestea se numesc fisuri la cald; ele apar in general
spre radacina sudurii sau in locurile unde sudura nu este suficient patrunsa. Sulful si
unele elemente de aliere, ca nichelul, favorizeaza aparitia fisurilor la cald.
Fisurile care apar in timpul racirii, dupa terminarea cristalizarii, se numesc
fisuri la rece. Acestea se produc indeosebi in metalul de baza, langa cordonul de
sudura, datorita modificarilor structurale, cu schimbari de volum.
Fisurile sunt provocate de calitatea necorespunzatoare a otelurilor ce se
sudeaza in special cand se utilizeaza electrozi care nu corespund otelului respectiv,
cand materialul de baza contine impuritati sau cand procesul de sudare nu este bine
condus. Controlul in privinta fisurilor trebuie facut cu mare atentie, deoarece fisurile
la cald se observa greu cu ochiul liber; acestea apar abia in timpul exploatarii si pot
provoca accidente.
referat.clopotel.ro 9
3.6. TRATAMENTUL TERMIC AL
IMBINARILOR SUDATE
z
y
x
α
Contractie transversala Contractie unghiulara
referat.clopotel.ro 10
de normalizare.
Apreciind tensiunile care pot aparea , se recomanda o incalzire lenta pana sub
linia PSK (linia perlitica din diagrama FeC) urmata de o incalzire mai rapida pana la
temperatura necesara, mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in
functie de grosimea peretelui de sudat, racirea rapida pana la PSK, iar apoi o racire
lenta.
Pentru eliminarea tensiunilor interne se recurge la recoacerea de detensionare,
a carei temperatura nu influenteaza structura obtinuta la normalizare.
c. Recoacerea pentru detensionare. In cazul cand piesele nu sunt supuse
recoacerii sau normalizarii, pentru inlaturarea tensiunilor interne este absolut
necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea piesei la o
temperatura de 600-650 grade C cu o durata de aproximativ 2min pentru fiecare
milimetru grosime. Acest tratament termic nu modifica structura metalului si se
aplica, in general la otelurile cu continut mare de carbon sau la otelurile aliate.
Cuptoarele pentru tratamentul termic al sudurilor, cele mai raspandite, sunt
cuptoarele cu propulsie. La aceste cuptoare, piesele se aseaza pe o platforma de
lucru si se imping in cuptor, descarcarea lor facandu-se la celalalt capat al
cuptorului. In figura 6.2 este reprezentat un cuptor dintr-o camera de lucru 1 in
forma de tunel, prin care piesele 3 sunt impinse pe vatra cuptorului de impingatorul
4 cu ajutorul surubului 5 actionat de mecanismul 6. Combustibilul este ars in
camerele de ardere 8, iar gazele arse se evacueaza prin canalele de fum 2. Cuptorul
are doua usi iar arzatoarele 7 sunt montate lateral.
3 2
1
5 4
3 7
referat.clopotel.ro 11
3.7. CONTROLUL SI RECEPTIA
ASAMBLARILOR SUDATE
referat.clopotel.ro 12
sudura au directii paralele daca sudura este fara defecte. Daca insa in interiorul
cordonului exista defecte curentul electric intampina in regiunea fiecarui defect o
rezistenta marita, care disperseaza liniile de forta ale curentului.
Acelasi fenomen apare daca tabla este strabatuta de fluxul magnetic al unui
defectoscop magnetic, in locul unui curent electric. In acest caz, liniile de forta
magnetice inlocuiesc liniile de curent si daca deasupra cordonului de sudura se
aseaza o hartie pe care se presara pilitura de fier imaginea liniilor de forta permite sa
se constate prezenta defectelor de sudura deoarece in jurul acestora se concentreaza
liniile de forta si provoaca ingramadirea piliturii.
referat.clopotel.ro 13
-nu necesita instalatii anexe si nici sursa de energie;
-este o metoda mai putin costisitoare;
Ea prezinta insa si unele dezavantaje:
-cere un timp de expunere mai mare ;
-la piesele mai subtiri de 60 mm are o sensibilitate mai redusa fata de
roentgenografie.
referat.clopotel.ro 14
4. BIBLIOGRAFIE
referat.clopotel.ro 15
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
Calificare___________________________________________________________
Numarul temei:______________________________________________________
Tema:_____________________________________________________________
referat.clopotel.ro 16
FISA DE EVALUARE
Pentru proba practica si proba orala
Examneul de obtinere a certificatului de calificare profesionala nivel 2
Sesiunea______________
referat.clopotel.ro 17
Partea a II-a: Aprecierea calitatii activitatii candidatului
referat.clopotel.ro 18
Partea a III-a: Aprecierea calitatii proiectului
referat.clopotel.ro 19