UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

ȘI ADMINISTRATIVE
Programul de studii universitare de licență - Administrație publică

Studiu de caz
DISCIPLINA: Politici Publice
TEMA: Impactul pandemiei în cadrul companiilor IT din
România

Profesor Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Gabriela Pohoață

Student:
 Nume: Frățiman Alexandru
 Anul: II
 Forma de învățământ: IFR
 Nr. Matricol: 2172
 CUPRINS

I. INTRODUCERE...............................................................................................................................1
II. MOTIVAȚIE ȘI OBIECTIVE.........................................................................................................1
III. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘI GRUPUL ȚINTĂ................................................................2
IV. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR.................................................................2
V. IMPLICAREA STATULUI ROMÂN..............................................................................................5
VI. PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI.................................................................................................7
VII. CONCLUZII PERSONALE.............................................................................................................8
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................10
ANEXE.....................................................................................................................................................11
 IMPACTUL PANDEMIEI ÎN CADRUL COMPANIILOR IT DIN ROMÂNIA

I. INTRODUCERE

Amenințarea pandemiei COVID-19 a afectat și afectează companiile și investitorii din întreaga lume,
afectând în mod negativ economia globală. Criza socială în care ne aflăm astăzi se poate transforma într-una
economică și financiară. În acest context, statele din întreaga lume sunt forțate să vină cu măsuri concrete care
să ajute companiile și să le ghideze printr-un plan de acțiune prompt. Pandemia demonstrează că evenimenele
care pot duce la întreruperea activității nu sunt teoretice, ci o realitate care provoacă pierderi majore de
venituri și perturbări ale producției, operațiunilor și lanțurilor de aprovizionare.

Criza COVID-19 continuă să reprezinte principala amenințare atât pentru siguranța individuală, cât și
pentru companii. Companiile din România se confruntă cu presiuni asupra costurilor de producție și asupra
prețurilor de vânzare cauzate de șocul produs asupra cererii. Pe măsură ce evenimentul evoluează, companiile
iau măsuri pentru siguranța angajaților și micșorarea expunerii financiare și operaționale. Majoritatea
companiilor și guvernelor din întreaga lume monitorizează cu atenție situația, reducând producția în fabrici și
suspendând operațiunile în zonele afectate după impunerea restricțiilor de călătproe și a recomandărilor de
distanțtare social și telemuncă.

Pandemia Coronavirus nu a ocolit nici domeniul IT, cu impact în ceea ce privește numărul de clienți,
contracte, reorganizarea activității, telemuncă. Totuși, acest sector de activitate a fost mai puțin afectat față de
alte sectoare a căror activitate a fost impactată negativ sau chiar întreruptă. Sectorul IT-ul este unul versatil,
care cunoaște și folosește în mod curect digitalizarea și programul flexibil al angajaților

II. MOTIVAȚIE ȘI OBIECTIVE

Am ales această temă în primul rând din dorință proprie de a înțelege impactul pandemiei COVID-19 în
cadrul comaniilor tehnologice, precum și răspunsul statului în această direcție. Totodată, lucrarea de față își
propune să prezinte și să analizeze rezultatele chestionarului realizat în cadrul angajaților companiilor IT din
România, cu privire la informarea acestora asupra situației generale produse de pandemie, și a impactului
produs în cadrul companiilor IT.

Obiectivele lucrării sunt:

1
  Prezentarea și analiza rezultatelor chestionarului pentru evaluarea impactului pandemiei COVID-19
în rândul companiilor IT
 Prezentarea implicării statului român în această situație
 Enumerarea opiniilor personale și recomandări cu privire la modul în care companiile și statul ar
trebui să reacționeze pentru a minimiza efectele negative ale pandemiei

III. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘI GRUPUL ȚINTĂ

Studiul de caz analizează răspunsurile și practicile de reacție ale companiilor IT din România în
contextul pandemiei. Studiul a fost realizat pe baza unui eșantion de 45 angajați din companiile IT din
România.

 Metoda de realizare: metoda anchetei

 Instrumentul de realizare: chestionar online cu 9 întrebări formulate cu variante de răspuns, prezent
în Anexe.
 Eșantion: 35 angajați din cadrul companiilor IT din România
 Grupul țintă: companiile IT din România

IV. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Din analiza răspunsurilor celor 35 de angajați din companiile IT s-au desprins următoarele concluzii
principale:

 Cele mai multe dintre răspunsuri au confirmat îngrijorările exprimate în spațiul public, cu privire la
implicarea autorităților în rândul companiilor. Astfel, majoritatea au afirmat că nu au solicitat ajutor
autorităților pe perioada pandemiei, un motiv fiind neîncrederea pe care companiile din domeniul IT o au cu
privire la implicarea și măsurile pe care autoritățile le-au adoptat pentru a sprijini industria IT pe perioada
pandemiei;
 Majoritatea companiilor au adoptat măsuri pentru a supraviețui crizei provocate de această
pandemie;
 Cei mai mulți dintre respondenți au afirmat că organizația la care sunt angajați a fost afectată de
epidemia COVID-19, 77% - impact scăzut, nefiind afectate procesele importante, 14% - impact mediu,
efectele pandemiei blocând procesele importante ale companiei, și un procent de 9% au afirmat că impactul
produs a fost unul total, firma fiind închisă.

2
  La întrebarea Ce măsuri ar trebui să vină din partea statului pentru susținerea companiilor din
sectorul IT, conform graficului de mai jos, cei mai mulți au ales varianta scutirea la plată a taxelor, 28% -
sprijin pentru investiții, iar 8% - extinderea aplicabilității somajului tehnic;

Măsurile statului pentru susținerea

companiilor din sectorul IT
Scutirea la plată a
taxelor
23% Sprijin pentru investiții
Extinderea aplicabilității
49% somajului tehnic
28%

Fig. 1 – Răspunsul angajaților la întrebarea Ce măsuri ar trebui să vină din partea statului pentru susținerea companiilor din
sectorul IT?

 Mai mult de jumătate din respondenți au afirmat că au primit sprijinul necesar din partea companiei la
care lucrează, ceea ce este un lucru îmbucurător;
 În ceea ce privește personalul, cei mai mulți au spus că nu a fost nevoiți să recurgă la concedieri pe
perioada pandemiei – în proporție de 61%, 28 % au afirmat că au fost trimiși în șomaj tehnic temporar, iar 11%
au afirmat că au făcut concedieri pe perioada pandemiei.
 În legătură cu modul în care companiile din domeniul IT se gândesc să își desfășoare activitatea,
conform graficului de mai jos putem spune că majoritatea tind către un program de lucru flexibil, în care
angajatul are opțiunea de a alege dacă dorește să lucreze de acasă sau de la birou, 42% afirmă o revenire
treptată la birou, iar 9% spun că vor reveni în totalitate la birouri.

Intenționați să păstrați munca la

domiciliu și pe viitor
Flexibilitate, angajatul va avea opțiunea să aleagă dacă vine la birou sau nu 49%

Revenire totală la birouri 9%

Revenire treptată la birouri 42%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

3
 Fig. 2 – Răspunsul angajaților la întrebarea Intenționați să păstrați munca la domiciliu și pe viitor, sau veți
aduce personalul din nou la birouri?

 Din răspunsurile angajaților care au participat la chestionar aflăm că modul în care activitatea
companiilor a fost afectată datorită pandemiei este reprezentat în proporție de 68% de amânarea proiectelor și a
măririlor salariale, urmat de tăierea bonusurilor și reducerea programului de lucru – 18%, și scăderea cifrei de
afaceri – 5%.

Modul în care companiile sunt afectate

68%

18%
14%

Scăderea cifrei de afaceri Amânarea proiectelor, Tăierea bonusurilor și

amânarea măririlor reducerea programului de
salariale lucru

Fig. 3 – Răspunsul angajaților la întrebarea Ce a afectat cel mai mult activitatea comaniei din această
perioadă?

 Din răspunsurile primate aflăm că problemele principale pe care angajații le-au întâmpinat cu lucratul
de acasă sunt în principal problema distanțării sociale, urmată de conexiunea slabă a sistemelor de lucru, lipsa
infrastructurii necesare lucrului de acasă și lipsa conexiunii Internet de acasă.

4
 Aspectele negative ale lucratului de acasă

Lipsa infrastructurii necesare

5% 14% lucrului de acasă
20% Distanța fizică
Conexiune slabă
Lipsă access Internet de
acasă
61%

Fig. 4 – Răspunsul angajaților la întrebarea Ati lucrat de acasă pe perioada pandemiei? Dacă da, care sunt
barierile pe care le-ati întâlnit?

V. IMPLICAREA STATULUI ROMÂN

Primele măsuri au fost adoptate în martie 2020, de către CNSSU 1 și au vizat impunerea restricțiilor de
trafic dinstre și înspre zonele afectate de infecția cu COVID-19, interzicerea manifesărilor publice și private
cu un număr mai mare de o mie de persoane, etc. Recomandările autorităților publice centrale prentru
reducerea evoluției pandemiei au vizat în special distanțarea socială. În cazurile în care nu este posibilă
evitarea contactului angajaților instituțiilor publice cu cetățenii, autoritățile publice au obligația de a asigura
echipamente de protecție. Pentru limitarea expunerii angajaților din cadrul instituțiilor publice au fost avute
în vedere următoarele măsuri:
 utilizarea e-mailului și a teleconferințelor pentru a reduce contactele fizice și deplasările în interes
de serviciu, dacă acestea nu sunt absolut necesare ;
 suspendarea programului de audiențe și introducerea de măsuri alternative, de tipul transmiterii
solicitărilor prin telefon și email;
 diminuarea pe cât posibil a timpului de așteptare în cadrul programului de lucru cu publicul, prin
transmiterea, acolo unde este posibil, a solicitărilor prin email;
Activitatea de telemunca din cadrul companiilor este reglementata de Legea nr. 81/2018 privind
reglementarea activitatii de telemunca. Potrivit art. 6 alin. (1), telesalariatul beneficiaza de toate drepturile
prevazute de lege pentru salariati. Munca la domiciliu este reglementata de Legea nr. 53/2003 actualizata
(Codul Muncii), care in art. 108 - 110 prevede conditiile si regulile in care se poate efectua munca la
domiciliu. Potrivit art. 110 alin. (1) angajatiilor cu munca la domiciliu li se asigura toate drepturile prevazute
de lege, la fel ca si salariatilor care isi desfasoara activitatea la sediul/in locatiile angajatorului.
1
Comitetul Național pentru Situații de Urgență

5
 Statul ajută companiile din zona IT cu acea scutire de impozit de 10%, și, în plus, a oferit un program de
transformare digitală a IMM-urilor, cuprins și în Planul Național de Investiții. În cazul Autorității pentru
Digitalizarea României există structura OIPSI2 care administrează finanțările din domeniul tehnologic.
De exemplu, în data de 16 iunie a avut loc o dezbaterea organizată de Primăria Cluj, unde s-au discutat
efectele pandemiei asupra economiei locale și modalitățile legale de susținere a mediului de afaceri local,
precum scutirea de impozit pe clădiri cu până la 50%. Guvernul României a anunțat la data de 1 iulie 2020
planul de relansare economică, construit în jurul sumelor allocate de către Comisia Europeană sub formă de
asistență pentru ieșirea din criză.
De asemenea, potrivit unei legi care a intrat în vigoare la începutul anului, angajații care muncesc de
acasă pot primiti bani pentru a-și acoperi plățile utilităților sau pentru a-și cumpăra echipamentele de lucru
necesare. Din păcate, legea nu prevede termene clare, iar banii vor ajunge în buzunarele angajaţilor în funcţie de
compania la care lucrează fie în ziua de salariu, fie în primele zile ale lunii următoare.
De asemenea, statul român a luat următoarele măsuri:
 Angajații companiilor care au înregistrat pierderi de minimum 25% din cauza pandemiei de COVID-
19 au primit 75% din salariul lor de bază pe durata somajului tehnic.
 Termenul-limita pentru completarea declaratiilor de venit, stabilit inițial pe data de 25 mai 2020, a
fost amânat până pe 25 aprilie 2020.
 Procedurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare au fost suspendate.
 România va primi un împrumut în valoare de 400 milioane euro de la Banca Mondială pentru
reducerea impactului socio-economic al coronavirusului.
 Bonificația pentru plata anticipată a impozitului pe profit / impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor.
 Amânarea de la 31 martie, la 30 iunie 2020, a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, pentru
impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport, precum și a termenului pentru acordarea
bonificației pentru plata anticipate.
 Îndemnizațiile de șomaj tehnic se vor putea deconta din bugetul asigurărilor de șomaj, în limita a
75% din câștigul salarial mediu brut pentru angajatorii care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau
parțial pe perioada stării de urgență;
 Zile libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a
unităților de învățământ, pentru toate zilele lucrătoare de pe durata stării de urgență cu o îndemnizație de 75%
din salariul brut lunar, dar nu mai mare de 75% din salariul mediu brut lunar la nivel național;

2
Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale

6
  Ajutor pentru IMM-uri sub formă de amânări la plată pentru serviciile de utilități: electricitate, gaze
naturale, apă, servicii telefonice și internet și plata chiriei precum și garanții de stat pentru credite și alte
granturi.

VI. PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI

În continuare, prezint propunerile și recomandările personale pentru stat și pentru companii, în vederea
îmbunătățirii mediului de lucru al angajaților și al companiilor pe perioada pandemiei:

Companii:

 Aplicarea unei abordări în care angajații sunt pe primul loc

 Planul de segmentare geografică a funcțiilor și activităților
 Investiții în tehnologie și infrastructură pentru a permite telemunca și colaborarea virtuală
 Îmbunătățirea relației cu clienții
 Siguranta din punct de vedere sanitar

 strategiile de testare și utilizarea testelor antigenice rapide

 abordarea comună în ceea ce privește restricțiile de călătorie și alte măsuri de sănătate publică
 companiile trebuie să introduce aspecte legate de planificarea în caz de pandemii în activitățile
existente din managementul rezilienței pentru a putea răspunde acestor situații și pentru a asigura
continuitatea activității.
 Crearea unor politici și proceduri specifice pentru cazurile de pandemie precum dezvoltarea de
capacități pentru comunicarea între angajați, organizarea telemuncii și a concediilor, astfel încât să fie
minimizat efectul negative asupra activității generale
 Dezvoltarea unei strategii robuste de comunicare (inclusiv în social media)

7
  Comunicarea permanentă cu angajații pentru a spori nivelul de conștintizare și adoptarea unor
politici – de exemplu, restricții de călătorie, precum și familiarizarea personalului cu instrumentele și resursele
disponibile

 Monitorizarea atentă a cheltuielilor

 Oferirea instrumentelor care vor ajuta echipa să lucreze mai ușor, sfaturi, suport moral angajaților
 Organizeaza si conferinte de intalnire cu echipa, nu neaparat pentru comunicarea pe proiecte, ci, pur
si simplu pentru conversatii personale, relaxate, pentru a compensa putin din rutina sociala de care acum
acestia duc lipsa
 Servicii de suport si consiliere psihologică/ psihoterapeutica

Stat:

 Punerea la dispoziție a vaccinurilor

 Dezvoltarea unei strategii robuste de comunicare (inclusiv în social media)
 Guvernul trebuie să asigure sprijin adecvat, astfel încât dificultățile economice să fie diminuate și să
introducă măsuri care să sprijine întreprinderile vulnerabile.
 Crearea de mecanisme care să ofere asistență companiilor aflate în dificultate.
 Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: muncă temporară,
tele-muncă etc.
 . Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.
 suspendarea obligativității de a plăti facturile pentru utilități, taxe și ipoteci pentru firmele mici și
gospodării.
 informații din surse sigure - O sursă de informare corectă poate ajuta populația să fie vigilentă. Ar
trebui sa ne informăm și să verificăm doar canalele media oficiale

VII. CONCLUZII PERSONALE

Pandemiile reprezintă un semnal de alarmă important pentru profesioniștii din domeniul lanțului de
aprovizionare și pentru companiile cu operațiuni globale, care trebuie să elaboreze mai multe planuri

8
alternative de aprovizionare și de producție în diferite regiuni ale lumii pentru a atenua riscul prezentat de
aceste condiții adverse.

Pe timpul pandemiei, majoritatea companiilor din industria IT și-au mutat birourile acasă. Schimbarea
nu a fost ușoară, dar au continuat să se coordoneze, să încerce tehnologii noi, și să se adapteze ușor.
Activitățile desfășurate în cadrul proiectelor au fost afectate într-o măsură mică. Mulți dintre angajați au fost
reticienți cu privire la revenitul la birou, și de aceea, consider că, munca de acasă ar trebui să rămână în
continuare o variant pentru angajații din mediul IT. Planificarea tradițională a companiilor trebuie înlocuită cu
planificarea pentru reziliență pentru a-și putea continua activitatea în mediul economic, recuperare în caz de
dezastru și gestionarea crizelor. În condițiile în care măsurile de restricție impuse de autorități cu privire la
transport, evenimente etc. tind să se înăsprească la nivel local și internațional, firmele românești ar trebui să ia
urgent măsuri de precauție și să efectueze planificarea de reziliență.

Contextul redeschiderii companiilor IT din România prezintă neclarități. Consider că autoritățile ar

trebui să vină de urgență în întâmpinarea companiilor pentru a evita dispariția acestora și pierderile de locuri
de muncă pe scară largă, și să mențină întreprinderile operaționale. Guvernul ar trebui să se asigure că
sprijinul financiar acordat ajunge la întreprinderi. De asemenea, autoritățile fiscale ar trebui să ofere
flexibilitate pentru a ajuta companiile aflate în dificultate cu problema fluxului de numerar. Autoritățile
trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona actuala criză. În schimb, reprezentanții
organizațiilor vor deveni mai încrezători și în evoluția propriilor organizații, după perioada de incertitudine.
Companiile își doresc o abordare strategică din partea statului, de la care așteaptă să gireze pentru mediul
privat, pe de o parte prin scutirea la plată a taxelor, iar pe de alta, prin sprijin pentru investiții.

Încrederea în autorități este unul dintre factorii care influențează optimismul companiilor din România,
cele două fiind corelate direct. Astfel, autoritățile trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona
actuala criză. În schimb, reprezentanții organizațiilor vor deveni mai încrezători și în evoluția propriilor
organizații, după perioada de pandemie. Companiile consideră că statul ar trebui să aplice un cumul moderat
de măsuri pentru susținerea mediului privat - indiferent care ar fi acestea. Cele mai populare sunt, pe de o
parte, reducerile și scutirile de taxe, respectiv ajutoarele din partea statului pentru sprijinirea investițiilor, după
perioada de pandemie.

9
 BIBLIOGRAFIE

1. Suport curs disciplina Politici Publice

2. G. Pohoață, Politici Publice, Teorie și practică, Prouniversitaria, 2017
3. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/coronavirus/
4. https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/jobs-and-economy-
during-coronavirus-pandemic_ro

10
 ANEXE

Tabelul 1: Chestionarul și răspunsurile angajaților (în procente din total) la întrebarile chestionarului

1. Compania dumneavoastră a fost afectată de epidemia Nr. (%)

COVID-19? Raspunsuri
 Da, impact scăzut, nu sunt afectate procesele importante 27 77

 Da, impact mediu, efectele pandemiei blochează procesele 5 14

importante

 Da, impact total 3 9

2. Compania dumneavoastră a adoptat măsuri pentru a Nr. (%)

supraviețui crizei actuale? Raspunsuri

 Da, măsurile au fost luate imediat 25 71

 Da, măsurile au fost luate treptat 6 18

 Nu 4 11

3. Ce măsuri ar trebui să vină din partea statului pentru Nr. (%)

susținerea companiilor din sectorul IT? Raspunsuri

 Scutirea la plată a taxelor 17 49

 Sprijin pentru investiții 10 28

 Extinderea aplicabilității somajului tehnic 8 23

11
4. Considerați că ați primit sprijinul necesar din partea Nr. (%)
companiei la care lucrați? Raspunsur
i
 Da 18 51

 Nu 5 14
 Uneori 12 35

5. În ceea ce privește personalul, ați fost nevoiți să recurgeți la Nr. (%)

concedieri? Raspunsur
i
 Da 4 11
 Temporar, șomaj tehnic 10 28

 Nu 21 61

6. Intenționați să păstrați munca la domiciliu și pe viitor, sau veți Nr. (%)

aduce personalul din nou la birouri? Raspunsur
i
 Revenire treptată la birouri 15 42

 Revenire totală la birouri 3 9

 Flexibilitate, angajatul va avea opțiunea să aleagă dacă vine la 17 49

birou sau nu

7. Ce a afectat cel mai mult activitatea comaniei din această Nr. (%)
perioadă? Raspunsur
i
 Scăderea cifrei de afaceri 5 14

 Amânarea proiectelor, amânarea măririlor salariale 24 68

 Tăierea bonusurilor și reducerea programului de lucru 6 18

8. Ati lucrat de acasă pe perioada pandemiei? Dacă da, care sunt Nr. (%)
barierile pe care le-ati întâlnit? Raspunsuri

 Lipsa infrastructurii necesare lucrului de acasă 5 14

 Distanța fizică 21 61

12
  Conexiune slabă 7 20
 Lipsă access Internet de acasă 2 5

9. Ați solicitat ajutor primăriei sau guvernului pentru depășirea Nr. (%)
cu bine a acestei perioade? Raspunsuri

 Da, am primit ajutor din partea autorităților 0 0

 Da, dar nu am primit 4 11
 Nu, nu am încredere în implicarea autorităților 31 89

13