Sunteți pe pagina 1din 47

Spiru Haret

(1851-1912)

Personalitatea cea mai reformatoare a epocii(începutul secolului XX n.s.) este


Spiru Haret. S-a născut la 15 februarie 1851 la Iaşi. Studiile şi le-a făcut la
Dorohoi, Iaşi şi Bucureşti. În 1862 intră ca bursier(era copil sărac dar foarte dotat
pentru studiu) la liceul Sf. Sava. În decembrie 1870, deşi student în anul II la
fizico-matematică, obţine prin concurs catedra de matematică la Seminarul
central. După un an a renunţat la catedră şi şi-a continuat studiile la Universitate.
Îşi ia licenţa în 1874, la 23 de ani. Se înscrie la concursul de bursă instituit de
Titu Maiorescu; reuşeşte şi pleacă pentru doi ani la Paris. În 1874 îşi ia licenţa în
matematică, iar în august anul următor în fizică. Doi ani mai târziu îşi ia
doctoratul tot la Paris, cu teza “Despre invariabilitatea marilor axe ale orbitelor
planetare”, ducând mai departe şi corectând cercetările lui Laplace, Loius de
Lagrange şi Denis Poisson asupra varietăţii axelor orbitelor planetare.
Haret pune în evidenţă “termenii seculari puri” şi pentru “gradul al
treilea”, ceea ce înfăţişa într-o altă lumină stabilitatea sistemului planetar.
Eruditul matematician şi astronom Jules Henri Poincaré observa: “În 1878 Spiru
Haret a dovedit existenţa termenilor seculari de gradul III şi acest rezultat a
provocat o mare uimire” În 1885 teza de doctorat al lui Haret e republicată în
Analele Observatorului Astronomic din Paris. Din nou de Poincaré în 1889.
Facultatea de ştiinţe din Paris trimite o adresă Ministerului Cultelor şi
Instrucţiunii Publice felicitând România, ţara care a produs şi posedă asemenea
talente. Târziu, în 1976 cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea lui Spiru
Haret, un crater de pe harta Lunii, pe coordonatele: latitudine 59 de grade sud şi
longitudine 176 grade vest, în partea lunară invizibilă, a primit numele lui Haret.
Era primul român care anunţa valoarea, confirmată mai apoi, a şcolii româneşti
de matematică.
Spiru Haret putea să rămână în Franţa profesor universitar. A preferat
însă Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, unde devine profesor încă din 1878

1
în urma unui strălucit concurs(din 1882 profesor de geometrie analitică la
Şcoala de Poduri şi Şosele). Profesează până în 1910, când se pensionează,
ba şi după aceea, până la moarte, ţinând prelegeri de popularizare la
Universitatea populară. În 1910 publică Mecanica socială, la Paris şi
Bucureşti, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea şi
înţelegerea fenomenelor sociale. Dar marile realizări ale lui Haret nu sunt
totuşi în ştiinţă. El şi-a părăsit aproape creaţia de specialitate, care ar fi putut
fi atât de bogată, după atât de remarcabile începuturi, pentru a se pune “la
dispoziţia evoluţiei mediului social căruia aparţinea”. Tot geniul său creator
aici se remarcă. Încă din 1879 Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii începe să-l
solicite. Inspectează şcoli şi face rapoarte, prezidează comisii de examinare,
este membru în altele. În 1882 e numit membru în Consiliul Permanent de
Instrucţiune. În 1883 P.S. Aurelian îl numeşte inspector al şcolilor. Îl
cunoaşte bine pe D.A. Sturza, mai ales de la Academia Română al cărei
membru corespondent ajunge Haret din 1879(D.A. Sturza era membru activ
din 1871). Un om cu care se înţelege de la început. Extraordinara pasiune de
muncă a unuia ca şi a celuilalt e principalul element de legătură. În 1885,
D.A. Sturza, ajungând ministru la Culte şi Instrucţiune Publică, îl cheamă pe
Haret ca secretar general al ministrului(Haret tocmai publicase, cu câteva
luni înainte, un Raport asupra stării şcolilor, foarte documentat cu un mare
curaj în susţinerea opiniilor). Cu Haret lângă el, Sturza încearcă
reorganizarea învăţământului, după ce mai înainte, pe acelaşi teren, eşuaseră
P.P. Carp, Titu Maiorescu şi V.A. Urechia. Nici Sturza nu e mai norocos,
dar proiectul lui era foarte bine studiat şi documentat(va fi un izvor pentru
reformele lui Take Ionescu şi Petru Poni). De pe urma colaborării de acum,
Sturza va rămâne cu un mare respect pentru capacitatea lui Spiru Haret, şi,
ulterior, după ce ajunge lider al PNL, va păstra pentru el o caldă preţuire.
Gheorghe Adamencu îşi aduce aminte că în vremea marilor economii din
1901-1904, cu ocazia unor sporuri bugetare propuse de Haret, i-a spus:
“Pentru Haret trebuie Şi-a tăiat de la ministerul de unde era titular ca să
îndeplinească cererea lui Haret. Cu D.A. Sturza în fruntea guvernului, Spiru
Haret va fi de trei ori ministru al Instrucţiunii Publice, între 31 martie 1897 –
11 aprilie 1899, 14 februarie 1901 – 22 decembrie 1904 şi 12 martie 1907 –
29 decembrie 1910, perioadă în care a reorganizat întregul învăţământ
românesc. Ministru atâta timp, Haret a avut posibilitatea pe care alţi miniştrii
ai Instrucţiunii de mai înainte sau după el, n-au avut-o(nici V. Conta, nici T.
Maiorescu sau D.A. Sturza, Take Ionescu, P. Poni, C. Mârzescu, S.
Mehedinţi, P.P. Negulescu, I. Popovici…) aceea de a-şi pune legile în
aplicare, exemplu, rar în România, al unei opere de mare continuitate. El s-a
devotat cu totul şcolii şi a avut marea înţelepciune de a şti să se facă tolerat

2
de morala epocii pentru a-şi trece realizările.
A fost în adevăr apostol, dar fără să se facă
vreodată caz de apostolatul său, un apostolat
ce făcea impresia că se ignoră – cum bine
remarca Vasile Băncilă. Mare în simplitatea
felului său de a fi , Haret, în situaţia în care a
ajuns, graţie însuşirilor sale, a ştiut să-şi
găsească colaboratori admirabili şi să fie
necontenit înconjurat de încrederea lor. În
guvern era stimat şi preţuit de toţi colegii. Nu
refuza niciodată un serviciu(totdeauna când se
făceau bugete ştiinţa lui de matematică era o
binefacere pentru guvernele liberale). Modest în pretenţiile sale, la guvern
sau în afara lui rămânea acelaşi om.
Amintirile legate de Haret sunt emoţionante. Prin opera sa, dar şi prin felul
său de a fi, Spiru Haret a creat în operă un adevărat curent, haretismul.
Esenţa lui a constat în introducerea factorului cultural şi economic în masa
poporului român, adică la sate, servindu-se pentru aceasta în primul rând de
învăţători.
Metodele folosite de Haret nu sunt extraordinare. Sunt luate din
arsenalul vremii. Dar a ştiut să le promoveze cu mare consecvenţă şi înaltă
cunoaştere a firii omeneşti. Iată, de pildă, spre deosebire de oamenii politici
ai vremii, aproape de toţi, Spiru Haret are o extraordinar de bogată
corespondenţă, deopotrivă trimisă şi primită. Pentru că el, ca nimeni altul “a
avut idea şi mai mult decât atât, a avut îndemnul inimii – să răspundă
fiecărui învăţător(şi nu numai învăţătorilor) care I se adresa direct”. Şi
răspundea cu “domnule învăţător” şi răspundea cu “al dumitale devotat”. E
lesne de înţeles ce simţea învăţătorul căruia I se adresa astfel. Îi dădea
impresia clară că e un om util societăţii.să facem tot ce putem”. veau acest
sentiment şi cei care nu-I scriau, dar ştiau că-I pot scrie, că e cineva din
lumea înaltă de acolo de la Bucureşti care se interesează şi de ei, de munca
lor. Scrisorile lui Haret depăşeau nivelul individual asupra celui care îi scria
şi “se constituiau într-un fenomen pentru întreaga învăţătorime şi pentru
mulţi alţii: preoţi, profesori, cooperatişti”. “După concepţia unora domnilor,
– spunea Spiru Haret la 4 decembrie 1903 – în Cameră – ar trebui ca
ministrul Instrucţiunii să fie un Dalai Lama de care să nu se poată apropia
nimeni”
Concepţiunea mea, d-lor, e alta: eu cred că ministrul, oricare ministru,
este dator să fie în cea mai aproape atingere cu toţi cei pe care este chemat
să-I administreze. Să le dea îndemnuri şi să le dea sfaturi; să le dea

3
învăţăminte, să-I certe atunci când ei greşesc. Eu aşa fac. Este o muncă
foarte mare pentru care mi-o dau pentru aceasta, dar nu-mi pare rău de
dânsa.” Unii chiar au zis că această corespondenţă este cheia fenomenului
Haret, a haretismului. Haret avea încredere în oameni şi ştia să-I facă
colaboratori. Nu umbla cu rafinamente de tactică. Take Ionescu promisese o
dată un serviciu unui partizan politic. N-a putut să-l satisfacă şi atunci l-a
vizitat pe solicitant la hotel pentru a-I spune că nu s-a putut ţine de cuvânt.
Omul a fost foarte flatat şi I-a rămas recunoscător pe viaţă. Spiru Haret nu
făcea astfel de gesturi. El era dintr-o bucată. Nu căuta admiraţie, ci eficienţă.
Scrisorile sale sunt pline de sfaturi, de îndrumări, de răspunsuri fără
ocolişuri. Sunt sincere şi directe. Nu-l interesează scrisoare ca atare, care e
pentru el un mijloc, ci conţinutul ei, pe care nici nu s-a gândit să-l de altfel
decât simplu şi direct. Haret nu scotea copii de la scrisorile sale, cum se
întâmpla cu Titu Maiorescu, de pildă. El nu scria pentru posteritate, ci pentru
acea clipă de viaţă pe care o trăia.
Cu felul său de a fi, Spiru Haret a dat demnitatea de care avea
nevoie profesiei de învăţător, într-o vreme în care profesorul era bănuit a fi
instigator. El a transformat învăţătorul în educator, pe unii chiar în apostoli.
“Haret e o dovadă de ce poate să facă un om când se acordă cu vremea sa,
când ştie totuşi să se distanţeze de ea prin ideal şi când are instituţia şi
instinctul metodei adevărate”

Prof. POPESCU ILEANA

Trucuri matematice

4
Numărul 22

Scrieti pe o hârtiută un număr format din două cifre, împăturiti hârtiuta


si puneti-o pe masă. După aceea, rugati trei persoane să ia fiecare câte o
bucătică de hârtie si să noteze pe ea câte o cifră, fără a comunica celorlalti
numărul scris. Cele trei hârtiute vor fi îmnânate apoi a unei a patra persoane,
care va fi rugată să alcătuiască din cifrele scrise de cei trei, toate cele sase
combinatii posibile din câte două cifre. De exemplu, presupunând că cifrele
scrise de cele trei persoane au fost 4, 8 si 1, combinatiile acestor cifre, luate
câte două, vor fi: 48, 84, 41, 14, 81, 18. Apoi rugati pe cineva să adune toate
aceste sase numere. De asemenea, rugati sa se facă si suma celor trei cifre
scrise pe bucătele de hârtie. In sfârsit, ca ultimă operatie, cereti să se
efectueze împărtirea sumelor obtinute. Cu acestea totul e gata. Spre uimirea
celor de fată, rezultatul împărtirii va fi acelasi cu numărul de două cifre pe
care l-ati scris la început pe hârtia împăturită!

Cum se explică că ati stiut de la început rezultatul? Foarte simplu.


Numărul scris de dvs pe bucătica de hârtie a fost ... 22. Oricare ar fi
cifrele alese de cele trei persoane, suma celor sase numere, de câte două
cifre, obtinute prin combinarea lor împărtită la suma celor trei cifre va da
totdeauna ca rezultat numărul 22.

5
La alegere

Scrieti pe un bilet un număr oarecare mai mic însă de 51. Îndoiti biletul si
dati-l cuiva, nu mai înainte însă de a face si a retine diferenta dintre 99 si
numărul scris pe hârtie. De exemplu, presupunând că ati ales numărul 3,
această diferentă este 63. O dată efectuată această operatie, rugati-l pe
interlocutor să-si aleagă orice număr între 50 si 100, fără a vi-l comunica
însă. Cereti apoi să adauge la numărul ales diferenta memorată de
dumneavostră (în cazul de mai sus, 63). După aceea, rugati-l să elimine
prima cifră a rezultatului obtinut si să o adune la numărul care i-a rămas. In
sfârsit, cereti-i să scadă noul rezultat din numărul pe care l-a ales la început.
In urma acestei operatii se obtine numărul pe care l-ati scris initial pe hârtia
împăturită.

De pildă, interlocutorul dumneavostră a ales numărul 78. Adăugând la el 63,


obtine 141. Stergând pe 1 (prima cifră a rezultatului) si adăugându-l la 41 se
obtine numărul 42. Scăzând pe 42 din 78, rămâne 36, adică tocmai numărul
scris pe hârtie de dumneavoastră.

MATEMATICA, ETERNA POVESTE

6
Câţi dintre voi nu v-aţi întrebat de ce trebuie să învăţaţi matematică?
Câţi dintre voi nu au suspinat în urma unei lucrări sau câţi nu au fost
certaţi datorită notelor de la mate.Sigur vă regăsiti în asemenea ipostaze.
Si totuşi, tocmai datorită dificultăţii ei sporite,matematica devine pentru
cei care reuşesc să o înţeleagă disciplina favorită.
Matematica este numită regina ştiinţelor.Fără ea,multe lucruri n-ar putea
fi explicate.Matematica este limba internaţională a minţilor ascuţite.Blaise
Pascal spunea că’’adevărul matematic,indiferent unde,la Paris sau Toulouse,
este unul şi acelaşi”.
De ce oare este mai grea matematica decât celelalte discipline?De ce
reusim atât de puţini şi atât de rar să atingem perfecţiunea în matematică?
Cred că şi voi v-aţi pus aceste întrebări.
Ei bine,voi încerca să vă răspund!
Performanţa în matematică se obtine numai în urma unui program foarte
sever de lucru.Multe ore dedicate poate unei singure probleme,multe
întrebări care îşi caută răspuns şi multe ….creioane roase.Cel care va dori să
înveţe matematica doar pentru notă se va strădui în zadar să o înţeleagă în
schimb ,cel care se va întreba mereu ,,de ce? “ acela are şanse de
reuşită.Spre deosebire de alte materii la care învăţarea unei lecţii ne poate
aduce un 10,la matematică totul este într-o înlănţuire perfectă astfel încât
acel dorit 10 nu apare decât la sfârşitul unui an sau poate ciclu de
învăţământ.
In continuare,vă propun câteva gânduri ale unor mari oameni de
ştiinţă,gânduri despre matematică.

Cu cât mai mult înveţi, cu atât mai mult ştii.


Cu cât mai mult ştii, cu atât mai mult uiţi.
Dacă mai mult uiţi, mai puţin ştii.
Iar dacă mai puţin ştii, mai puţin uiţi.
Dar dacă mai puţin uiţi, mai mult ştii.
Atunci pentru ce să înveţi?

Din folclorul savanţilor

Două linii paralele se întâlnesc la infinit – cred şi ele în aceasta.

7
Anatole France

Este suficient să arăţi, că un lucru oarecare este imposibil, că îndată se va


găsi matematicianul care-l va face.
W. W. Sawyer

Arta de a rezolva probleme geometrice seamănă cu trucurile iluzioniştilor –


uneori, chiar ştiind soluţia problemei, nu-i clar cum s-ar putea ajunge la ea.
I. D. Novikov
II.
Geometria este arta de a judeca pe desene rău efectuate.
Niels H. Abel

Matematica este ştiinţa despre raporturile între formule, lipsite de oricare


conţinut.

David Hilbert

PROBLEME DISTRACTIVE

8
1. Setilă a băut la o petrecere a şaptea parte din sticlele de suc,iar ceilalţi
invitaţi au băut restul de sticle exprimat prin numărul ab cu proprietatea că
2a=3b. Câte sticle a băut Setilă ?
R.16

2.Pinocchio are înălţimea de peste 1m şi nasul său măsoară 12,5 mm. După
fiecare minciună pe care o spune,nasul său îşi dublează lungimea şi se
scurtează cu 1 cm. Câte minciuni a spus Pinocchio dacă nasul său a ajuns să
măsoare cât înălţimea sa ?

R.9

3. 17 pitici şi 3 uriaşi consumă împreună 100 de prăjituri (toţi piticii


consumă acelaşi număr de prăjituri întregi,iar uriaşii de asemenea).Câţi pitici
consumă cât un uriaş ?

R.11

4. Un piţigoi a vizitat într-o zi un număr de 50 de crengi de copac.Pe prima


creangă a ciripit o dată,pe creanga a doua a ciripit de două ori şi tot aşa până
când pe creanga a 50-a a ciripit de 50 de ori.Dacă admitem că un piţigoi
răguşeşte dacă într-o zi ciripeşte de 999 de ori,răspundeţi la întrebările:
a) A răguşit piţigoiul în acea zi? Justificaţi !
b) De câte ori a ciripit răguşit ?
c) De câte ori a ciripit răguşit pe creanga pe care a răguşit ?

R.a)da, b)276, c)36

5. Un arab lovit de o boală care-i grăbea sfârşitul a chemat la el pe soţia sa


însărcinată şi a rugat-o să-i respecte ultima dorinţă după moartea sa cu
privire la împărţirea celor 63 de cămile din averea sa.
- „Dacă vei naşte băiat dă-i de trei ori cât opreşti pentru tine,iar dacă vei
naşte fetiţă dă-i jumătate din cât opreşti pentru tine”.

9
Cum împarte văduva arabului cele 63 de cămile dacă are plăcuta surpriză
să nască gemeni un băiat şi o fetiţă ?

R. mama 14,fiica 7,fiul 42.

6. Ciocănitoarea Woody a adunat într-o scorbură 800 de castane şi nuci.


Castanele reprezintă 20% din numărul total.
a) Câte castane şi câte nuci a adunat Woody ?
b) Dacă Woody consumă numai nuci,câte trebuie să consume pentru ca
nucile să reprezinte 20% din numărul nucilor şi castanelor rămase ?

R. a)160 castane şi 640 nuci, b) 600

7. Tom şi Jerry se hotărăsc să se întreacă la un concurs de viteză în proba de


400 m plat.Tom aleargă cu viteza medie de 48 km/h iar Jerry cu viteza
medie de 240m/min. Precizaţi: a) Cu cât timp ajunge Tom înaintea lui Jerry
dacă iau startul deodată ?
b) Ce distanţă trebuie să-i acorde Tom lui Jerry în avans pentru ca să
treacă în acelaşi timp linia de sosire ?
R. a) 70 sec. ,b)
280m .

TRIUNGHIUL ISOSCEL

10
Definiţie. Se numeşte triunghi isoscel, triunghiul care are două laturi
congruente.
T1: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă are două unghiuri
congruente.
“⇒” Ip. ∆ ABC, AB = AC
Cl. ∠ ABC ≡ ∠ ACB.
Dem. Fie AD ⊥ BC, D ∈ (BC).

A B= A C(ip.)
< A D B≡ <A D C⇒ ∆ ADB ≡ ∆ ADC ⇒ ∠ ABC ≡ ∠
A D= A D
ACD, qed.
A
“ ⇐ ” Ip. ∆ ABC, ∠ ABC ≡ ∠ ACB.
Cl. AB = AC. B D C
Dem. Fie AD ⊥ BC.

A D= A D
< A D B≡ A< D C ⇒ ∆ A D B≡ ∆ A D C(C U) ⇒ A B= A C, q e d.
< A B D≡ A< C D(ip.)
T2: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă o bisectoareA este
şi înălţime.
“ ⇒ “ Ip. ∆ ABC, AB = AC, ∠ BAD ≡ ∠ CAD, D ∈ (BC).
Cl. AD ⊥ BC. B C

11
A B= A C(ip.)
Dem. < B A D≡ C< A D(ip.) ⇒ ∆ ABD ≡ ∆ ACD (LUL) ⇒
A D= A D
⇒ ∠ ADB ≡ ∠ ADC şi cum sunt şi unghiuri suplementare ⇒
⇒ m(∠ ADB) = m(∠ ADC) = 90° ⇒ AD ⊥ BC, qed.

“ ⇐ ” Ip. ∆ ABC, ∠ BAD ≡ ∠ CAD, AD ⊥ BC, D ∈ (BC).


Cl. ∆ ABC este isoscel.

< B A D≡ C< A D(ip.)


Dem. < A D B≡ A< D C(ip.) ⇒ ∆ A D B≡ ∆ A D C(C U) ⇒ A B= A C⇒ ∆ A B C
A D= A D
este isoscel, qed.
Se ştie că într-un triunghi (deci şi în triunghiul isoscel), înălţimile sunt
concurente într-un punct H numit ortocentrul triunghiului. De asemenea,
într-un triunghi (deci şi în triunghiul isoscel), bisectoarele sunt concurente
într-un punct I care este centrul cercului înscris triunghiului. Având în
vedere aceste teoreme, din T2 rezultă următoarea consecinţă:
Consecinţa 1. Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă dreapta
determinată de punctele H şi I conţine un vârf al triunghiului, unde H şi I
sunt ortocentrul respectiv centrul cercului înscris triunghiului.
T3: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă o mediană este şi
înălţime.
“⇒“ Ip. ∆ ABC, AB = AC, D ∈ (BC), BD = CD.
Cl. AD ⊥ BC.

12
A B = A C(ip.)
Dm. B D = C D(ip.) ⇒ ∆ ABD ≡ ∆ ACD (LLL) ⇒ ∠ ADB ≡ ∠
A D= A D
ADC şi cum sunt şi unghiuri suplementare ⇒ m(∠ ADB) = m(∠ ADC) =
90° ⇒
⇒ AD ⊥ BC, qed. A
“ ⇐ ” Ip. ∆ ABC, D ∈ (BC), BD = CD, AD ⊥ BC.
Cl. ∆ ABC este isoscel. B D C

B D= C D(ip.)
Dem. < A D B≡ A< D C(ip.) ⇒ ∆ A D B≡ ∆ A D C(C C) ⇒ AB = AC ⇒ ∆
A D= A D
ABC este isoscel, qed.
Observaţie. Dacă într-un triunghi, o mediană este şi înălţime atunci,
mediana este o mediatoare a triunghiului; dacă o înălţime este şi mediană
atunci, înălţimea este o mediatoare a triunghiului.
Se ştie că, într-un triunghi (deci şi în triunghiul isoscel), mediatoarele
sunt concurente într-un punct O care este centrul cercului circumscris
triunghiului. De asemenea, se ştie că, într-un triunghi (deci şi în triunghiul
isoscel), medianele sunt concurente într-un punct G
numit centrul de greutate al triunghiului. Având în vedere aceste teoreme,
din teorema T3 rezultă următoarele consecinţe:
Consecinţa 2. Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă dreapta
determinată de punctele H şi G conţine un vârf al triunghiului, unde H şi G
sunt ortocentrul respectiv centrul de greutate al triunghiului.

13
Consecinţa 3. Un triunghi est isoscel dacă şi numai dacă dreapta
determinată de punctele G şi O conţine un vârf al triunghiului, unde G şi O
sunt centrul de greutate respectiv centrul cercului circumscris
triunghiului.
Consecinţa 4. Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă dreapta
determinată de punctele H şi O conţine un vârf al triunghiului, unde H şi O
sunt ortocentrul respectiv centrul cercul circumscris triunghiului.
T4: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă o mediană este şi
bisectoare.
“ ⇒ ” Ip. ∆ ABC, AB = AC, D ∈ (BC), BD = CD.
Cl. [AD este bisectoare.

A B= A C(ip.)
Dem. B D= C D(ip.) ⇒ ∆ A D C≡ ∆ A D B
(L L L) ⇒ A
A D= A D
⇒ ∠ BAD ≡ ∠ CAD ⇒ [AD este bisectoarea

unghiului BAC, qed. B D C


“ ⇐ ” Ip. ∆ ABC, D ∈ (BC), BD = CD, ∠ BAD ≡ ∠ CAD.
Cl. ∆ ABC este isoscel.

Dem. Fie A’ simetricul lui A faţă de punctul D. A

A D= D A' (ip.)
B D= C D(ip.) ⇒ ∆ A D C≡ ∆ A' D B(L U L) ⇒ B D C
< A D C≡ A< ' D B
⇒ AC = BA’ şi ∠ DAC ≡ ∠ DA’B. A’

14
Dar ∠ DAC ≡ ∠ BAD (ip.) şi atunci rezultă că ∠ DA’B ≡ ∠ BAD ⇒
∆ ABA’ este isoscel ⇒ AB = A’B. Însă A’B = AC (din demonstraţia
anterioară) şi atunci AB = AC ⇒ ⇒ ∆ ABC este isoscel, qed.
Din teorema T4 rezultă următoarele consecinţe:

Consecinţa 5. Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă dreapta


determinată de punctele G şi I conţine un vârf al triunghiului, unde G şi I
sunt centrul de greutate respectiv centrul cercului înscris triunghiului.
Consecinţa 6. Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă dreapta
determinată de punctele I şi O conţine un vârf al triunghiului, unde I şi O
sunt centrul cercului înscris respectiv centrul cercului circumscris
triunghiului.
T5: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă are două înălţimi
congruente.
“ ⇒ ” Ip. ∆ ABC, AB = AC, BB’ ⊥ AC, CC’ ⊥ AB, B’ ∈ AC, C’ ∈ AB.
Cl. BB’ = CC’. A

A B= A C(ip.)
Dem. < B A B' ≡ <C A C' ⇒ C’
< A B' B ≡ <A C' C(ip.)
B’
⇒ ∆ AB’B ≡ ∆ AC’C (LUL) ⇒ BB’ ≡ CC’, qed.

„ ⇐ ” Ip. ∆ ABC, BB’ ⊥ AC, CC’ ⊥ AB, B C


BB’ = CC’, B’ ∈ (AC), C’ ∈ (AB).
Cl. ∆ ABC este isoscel.

15
B B' = C C' (ip.)
Dem. < B A B ' ≡ C< A C' ⇒ ∆ A B' B ≡ A C' C(C U) ⇒ A B= A C⇒ ∆
< B B' A ≡ C< C' A(ip.)
ABC este isoscel, qed.
T6: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă o paralelă dusă la o
latură a triunghiului formează cu celelalte două laturi un triunghi
isoscel.
“ ⇒ ” Ip. ∆ ABC, AB = AC, d o dreaptă paralelă
cu BC, d ∩ AB = {M}, d ∩ AC = {N}. A
Cl. ∆ AMN este isoscel. M N
Dem. Dreptele paralele d şi BC formează B C
cu secanta AB unghiurile AMN şi ABC congruente (coresp.) şi cu secanta AC
unghiurile ANM şi ACB congruente (coresp.). Cum ∠ ABC ≡ ∠ ACB (ip.) ⇒
∠ AMN ≡ ∠ ANM ⇒
⇒ ∆ AMN este isoscel, qed.

„ ⇐ ” Ip. ∆ ABC, d o dreaptă paralelă cu BC, d ∩ AB = {M}, d ∩ AC =


{N}, AM ≡ AN.
Cl. ∆ ABC este isoscel.
Dem. Dreptele paralele d şi BC formează cu secanta AB unghiurile
AMN şi ABC congruente (coresp.) iar cu secanta AC unghiurile ANM şi
ACB congruente (coresp.). Avem AM = AN (ip.) ⇒ ∠ AMN ≡ ∠ ANM
de unde rezultă că şi ∠ ABC ≡ ∠ ACB ⇒
⇒ ∆ ABC este isoscel, qed.

16
T7: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă există un unghi
exterior triunghiului a cărui bisectoare să fie paralelă cu o latură a
triunghiului. x
“ ⇒ “ Ip. ∆ ABC, AB = AC, [Ay bisectoarea unghiului exterior CAx A. x
Cl. Ay || BC.
Dem. AB = BC ⇒ ∠ ABC ≡ ∠ ACB. B C
Dar ∠ CAx este exterior triunghiului ABC şi atunci m(∠ CAx) = m(∠
ABC) + m(∠ ACB) =
m(< CAx ) 2 ⋅ m(< ACB )
= 2 ⋅ m(∠ ACB) ⇒ 2
=
2
⇒m (∠ CAy) = m( ∠ ACB)

⇒ Ay || BC
deoarece, formează cu secanta AC unghiuri alterne interne congruente.
Există deci un unghi exterior triunghiului ABC a cărui bisectoare este
paralelă cu o latură a triunghiului; acest unghi este CAx, qed.
“ ⇐ ” Ip. ∆ ABC, ∠ CAX este exterior triunghiului, [Ay bisectoarea
unghiului CAx,
Ay || BC.
Cl. ∆ ABC este isoscel.
Dem. Dreptele paralele Ay şi BC formează cu secanta AC unghiurile
BCA şi CAy congruente (alt. int.) iar cu secanta AB unghiurile ABC şi xAy
congruente (coresp.). [Ay fiind bisectoare (ip.) ⇒ ∠ xAy ≡ ∠ CAy de
unde rezultă că ∠ BCA ≡ ∠ ABC ⇒ ∆ ABC este isoscel, qed.
T8: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă există două unghiuri
exterioare triunghiului a căror bisectoare să se intersecteze într-un punct de
pe mediatoarea unei laturi a triunghiului.

17
“ ⇒ ” Ip. ∆ ABC, AB = AC, ∠ CBx şi ∠ BCy sunt unghiuri exterioare a
căror bisectoare se
intersectează în punctul D.
Cl. D aparţine mediatoarei laturii (BC).
Dem. Dacă triunghiul ABC este isoscel cu AB = AC atunci, ∠ ABC
≡ ∠ ACB ⇒
⇒ ∠ CBx ≡ ∠ BCy (fiind suplemente de unghiuri congruente) ⇒ ∠

CBD ≡ ∠ BCD (deoarece [BD şi [CD sunt bisectoare, conform ipotezei)


⇒ ∆ BCD este isoscel cu BD = CD

şi deci, D aparţine mediatoarei laturii (BC).


Dacă triunghiul este isoscel, atunci există

două unghiuri exterioare triunghiului a căror A


bisectoare se intersectează pe mediatoarea
unei laturi a triunghiului, qed.
“ ⇒” Ip. ∆ ABC, ∠ BCy şi ∠ CBx sunt B D C
unghiuri exterioare a căror bisectoare se
intersectează în D şi D aparţine mediatoarei laturii (BC).
Cl. ∆ ABC este isoscel.
Dem. Dacă D aparţine mediatoarei laturii (BC) atunci, ∆ DBC este
isoscel cu DB = DC ⇒ ∠ CBD ≡ ∠ BCD ⇒ CBx ≡ ∠ BCy (deoarece
[BD şi [CD sunt bisectoare, conform ipotezei) ⇒ ∠ ABC ≡ ∠ ACB (ca
suplemente de unghiuri congruente) ⇒ ∆ ABC este isoscel, qed.
T9: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă există un unghi
exterior triunghiului a cărui măsură să fie egală cu dublul măsurii unui
unghi a triunghiului, neadiacent cu unghiul exterior.

18
“ ⇒ ” Ip. ∆ ABC, AB = AC, ∠ CAx este exterior triunghiului ABC.
Cl. m(∠ CAx) = 2 ⋅ m(∠ ACB). x

Dem. Dacă ∠ CAx este exterior A


triunghiului ABC atunci, m(∠ CAx) = m(∠ ABC) +
+ m(∠ ACB) = 2 ⋅ m(∠ ACB) deoarece
∠ ABC ≡ ∠ ACB (ip.), qed. B C
“ ⇐ ” Ip. ∆ ABC, ∠ CAx este exterior

triunghiului ABC, m(∠ CAx) = 2 ⋅ m(∠ ACB).


Cl. ∆ ABC este isoscel.
Dem. Deoarece ∠ CAx este exterior triunghiului ABC ⇒ m(∠
CAx) = m(∠ ACB) + m(∠ ABC). Dar m(∠ CAx) = 2 ⋅ m(∠ ACB) (ip.)
⇒ m(∠ ACB) + m(∠ ABC) =

= 2 ⋅ m(∠ ACB) ⇒ m(∠ ABC) = m(∠ ACB) ⇒ ∆ ABC este isoscel,


qed.
Definiţie. Se numeşte triunghi median (complementar) triunghiul
determinat de picioarele medianelor unui triunghi.
T10: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă triunghiul median
(complementar) este isoscel. A
“ ⇒ ” Ip. ∆ ABC, AB = AC, (AD), (BE), (CF), mediane,
D ∈ (BC), E ∈ (AC), F ∈ (AB). F E
Cl. ∆ DEF este isoscel B D C

Dem. (DE) şi (DF) sunt linii mijlocii

19
AB AC
în ∆ ABC (ip.) ⇒ DE = 2
şi DF = 2
. Însă AB = AC (ip.) şi atunci,

DE = DF ⇒ ∆ DEF este isoscel, qed.


“ ⇒ ” Ip. ∆ ABC, (AD), (BE) şi (CF) sunt mediane, D ∈ (BC), E ∈ (AC),
F ∈ (AB), ∆ DEF este isoscel cu DE = DF.
Cl. ∆ ABC este isoscel.
AB
Dem. (DE) şi (DF) fiind linii mijlocii în ∆ ABC (ip.) ⇒ DE = 2

AC
şi DF = 2
. Însă DE = DF (ip.) de unde rezultă că AB = AC ⇒ ∆ ABC

este isoscel, qed.

EXERCITII PROPUSE SI REZOLVATE DE ELEVI

I
( 1 : 0,25 ) . ( 0,2 + 1,25 ) = 6,88
1 : 0,25 = 4
0,2 + 1.52 = 1,72
4 . 1,72 = 6,88

II
( 13,5 + 5 . 0,3 ) : 3 = 5
0,3 . 5 = 1,5
1,5 + 13,5 = 15
15 : 3 = 5

III
5 . ( 0,37 + 7,23 – 6,5 ) : 2 = 2,75
0,37 + 7,23 = 7,6

20
7,6 – 6,5 = 1,1
1,1 . 5 = 5,5
5.5 : 2 = 2,75

POVARA OVIDIU CL a V a A

I
13 – 3,05 . ( 5,6 – 2,48 ) = 3,484
5,6 – 2,48 = 3,12
3,05 . 3,12 = 9,5160
13 – 9,5160 = 3,484

II
16 – ( 8,25 . 3,6 – 5,18 . 4,5 ) = 9,61
8,25 . 3,6 = 29,6
5,18 . 4,5 = 23,31
29,7 – 23,31 = 6,39
16 – 6,39 = 9,61

III
15 – 0,3 . ( 5,6 . 2,5 + 4,3 ) = 10,11
5,6 . 2,5 = 14
14 + 4,3 = 18,3
0,3 . 18 = 4,89
15 – 4,85 = 10,11

IV
14 – 2 . ( 3,4 – 2,85 ) = 12,9
3,4 – 2,85 = 0,55
2 . 0,55 = 1,1
14 – 1,1 = 12,9

CARP LAVINIA CL a V-a A

21
EXERCIŢII ŞI PROBLEME PROPUSE

CLASA a IV-a

1. Află numărul necunoscut x din:

[ 560 : (980 − 2 ⋅ x) + 791] : 7 = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 − 6

2. Scrieţi numărul 2007 sub forma a ⋅ bcd .


G.M. Nr. 11 / 2006

3. Determinaţi perechile de numere naturale (a, b), ştiind că sunt


verificate relaţiile:
6 < a < 10 şi a − b > 4 .
G.M. Nr. 2 / 2007

4. Să se determine patru numere naturale care îndeplinesc condiţiile:


a) suma lor este 320;
b) adunând la primul număr 3, scăzând din al doilea număr 3,
înmulţind al treilea număr cu 3 şi împărţind al patrulea
număr la 3 obţinem rezultate identice.

5. Calculaţi suma:

22
S = 1 + 2 − 3 + 4 + 5 − 6 + 7 + 8 − 9 + ... + 97 + 98 − 99
G.M. Nr. 3 / 2007

CLASA a V-a

1. a) Calculaţi: [(54:32-22)·26-52]:32=
b) Comparaţi numerele 239 şi 326.

2. Mama şi fiica au împreună 40 de ani. Mama este de 3 ori mai în vârstă


decât fiica.
a) Ce vârstă are fiica ?
b) Peste câţi ani vârsta mamei va fi de două ori mai mare decât a
fiicei ?

3. Cu 3 cifre de 5 şi o cifră de 1 şi cu operaţiile cunoscute obţineţi 24.

4. Dan şi-a făcut un joc de bile. Dacă lovea o bilă aceasta lovea alte 4
bile, care la rândul lor loveau câte 5 bile, iar acestea loveau câte 10
bile. Câte bile erau în joc ?

CLASA a VI-a

1 1 1 4 5
1. a) Efectuaţi: 3 + { − [7 − (12 − 5 )]}.
2 3 2 7 14
5
b) Un număr este egal cu din alt număr, iar suma lor este 130. Să se
8
afle numerele.
c) Fie a,b,c,x∈ ¥ * astfel încât a+b+c=240, iar a,b,c sunt direct
proporţionale cu x+8, x+16 , x+24. Să se determine b.

2. La prepararea betonului se folosesc 2 părţi de ciment, 2 părţi de nisip


şi 6 părţi de pietriş. Aflaţi ce procent din beton reprezintă fiecare din
cele 3 componente.

3 În ∆ABC , M este mijlocul laturii [BC], [AN este bisectoarea


unghiului BAC, BN ⊥ AN. Dacă AB=14, AC=19 să se afle MN.

23
4. Dan şi-a făcut un joc de bile. Dacă lovea o bilă aceasta lovea alte 4
bile, care la rândul lor loveau câte 5 bile, iar acestea loveau câte 10 bile.
Câte bile erau în joc ?

DE VORBĂ CU ELEVII CLASEI a VIII a A

,,La gândul că acest an este ultimul petrecut în şcoala din Moşna,mă


întristez.Dar în mintea mea vor rămane toate acele amintiri frumoase legate
de colegii mei şi de cel mai înţelegător şi sincer om care ne-a fost alături la
bine si la greu în cei patru ani-domnul diriginte.
De asemenea vor rămâne întipăriţi în sufletele noastre,profesorii pe
care noi îi iubim şi îi respectăm.Stim că vom pleca la alte şcoli şi că alţi
oameni ne vor fi alături.
Sper ca ultimele luni petrecute împreună cu colegii,cu profesorii şi
mai ales,cu domnul diriginte să fie frumoase.’’
Crinela Diacu

,,Eu vreau să termin cu bine clasa a-8-a A, să ajung la altă şcoală să


am o meserie şi să devin um om cuminte(cu minte).’’
Vasile Popa

,,În aceste clipe simt emoţi.Aş vrea să urmez o şcoală şi să-mi caut o
meserie bună,să ajung ,,ceva’’in viaţa.’’
Ovidiu Hampu

24
,,În iunie ne vom deschide aripile şi vom zbura până când vom
obosi.Trecutul va rămane în urmă.Şi anii petrecuţi împreună.Ne vom găsi alt
,,cuib’’şi alţi prieteni.’’
Alex Gambutan

,,Sper ca în viitor să învăţ mai bine;nu am făcut-o până acum.O să-mi


fie foarte dor de colegii mei deşi au fost cam ,,nebuni’’câteodată.’’
Denisa Costea

,,Trebuie să părăsim această şcoală,să ne îmbarcăm şi să ajungem în


alte şcoli profesionale şi licee,să ne făurim un viitor(la fel ca toţi colegii
noştri din toată România.’’
Ionut Bostiog Popa

,,Sfârşitul nu e departe.In toţi acesti patru ani,am făcut multe năzbâtii


alături de colegi,avem astfel şi multe amintiri.Îmi va fi dor de clasa mea,dar
în special de domnul diriginte.Am invăţat multe şi sunt sigură că nu voi uita
nicicând anii petrecuţi la şcoala din Moşna.’’
Tania Comiza

,,Aş vrea sâ ajung la liceu pentru că sunt conştient că de-acum începe


viaţa.’’ Alex Popa

,,Acum către sfârşitul clasei a-8-a îmi dau seama cât de repede au
trecut anii.Au fost momente plăcute de care îmi amintesc cu mare
bucurie(drumeţiile,săniatul).Colegii mei sunt extraordinari şi mă bucur că
am fost în această clasă.Regret un singur lucru:că ne vom despărţi.Le
mulţumesc că au fost alături de mine şi la bine şi la rău.Le mulţumesc
profesorilor că m-au învăţat multe lucruri care-mi vor fi de folos’’
Tudorel Turic

,,Nu ştiu ce să zic,doar că aştept vacanţa.Mai sunt trei luni din clasa a-
8-a,dar încă nu-mi pot da seama dacă îmi pare rău sau bine că se termină
ultimul an din ciclul gimnazial.Probabil că o sa-mi fie greu la început,dar mă
voi adapta,,,’’
Cristina Vijoli

25
,,In iunie vom termina clasa a-8-a.Vom pleca la alte şcoli,ne vom face
noi prieteni dar pe colegii nostri nu-I vom uita niciodată şi nici pe iubiţii
noştri profesori,mai ales pe ,,părintele’’clasei noastre,d-l diriginte.’’
Ionut Moldovan

,,Săptămânile sunt numerate.Se apropie…finalul clasei a-8-a.Mă aflu


între două stări,două sentimente contradictorii.Mă bucură faptul că voi pleca
la liceu în Mediaş:aceasta înseamnă noi prieteni,noi colegi,noi profesori.Dar
mă cuprinde tristeţea,gândindumă la despărţirea de actualii mei colegi de
care m-am ataşat şi cu care m-am obişnuit.Îmi pare rău că,probabil,nu voi
mai avea atâtea activităţi extraşcolare.o să-mi fie dor de clasa ,,sora’’(a-7-a
A)de care mă leagă multe multe amintiri.
Dar cum sunt optimistă,sper să fie bine şi aştept cu nerăbdare,,NOUL’’’’
Georgiana Elena Conca

,,Mai avem câteva luni de şcoală şi vom începe o nouă etapă a


vieţii.Eu cu gândirea mea pozitivă,sper că voi întâlni la liceu o clasă
prietenoasă şi veselă ca mine.Îmi va fi dor de şcoala aceasta şi de
,,trăznăile’’făcute cu prietenii de aici.Îmi va fi dor de unii profesori şi de
domnul diriginte.Îmi va fi dor de toate clipele trecute…şi de banca mea.’’
Luminita Popa

,,Mi-e greu să plec de la această şcoală pentru că m-am ataşat de


profesori şi de câţiva dintre colegi cu care m-am înţeles întotdeauna
bine.Chiar dacă am fost cam leneş şi neastâmpărat,regret.Probabil că din
clasa a-9-a mă voi maturiza.’’
Radu Razvan Hentes

,,În acest moment îmi pare rău că mai sunt doar trei luni de şcoală şi
că mă voi despărţi de colegii mei.’’
Bogdan Tudor

26
ŞFÂRŞITUL UNEI ETAPE DIN VIAŢA NOASTRĂ

Imi depăn cu plăcere filmul celor patru ani petrecuţi împreună elevi
şi profesori-diriginte.În toţi acesti ani am reusit ca prin activitaţile noastre să
ne cunoaştem bine,dar în primul rând să ne organizăm şi să ştim să-i
respectăm pe semenii noştri.
Eu cred că timpul acesta ne-a fost de un real folos tuturor,deoarece
ştim să ne exprimăm părerile personale şi să le susţinem în faţa oricui,deci
să ne cunoaştem opţiunile personale şi căile prin care ne putem realiza ca
viitori cetăţeni.
Soarta a adus ca sfârşitul carierei mele de profesor să coincidă cu
sfârşitul anilor gimanaziali ai acestor elevi minunaţi.Sfârşitul activităţii mele
înseamnă glorie,satisfacţie personală şi bucurie deplină,determinate de faptul
că am avut prilejul să-i conduc până la sfârşitul clasei a-8-a.
Acum drumurile noastre se despart,ei urmând calea pregătirii
profesionale,iar eu calea unei odihne active după cei 42 de ani de profesie.Le
adresez câteva gânduri:,,Dragii mei,dacă în aceşti ani v-am supărat s-au v-
am apostrofat,am făcut-o cu bune intenţii,dorind ca drumul vieţii voastre să
fie cât mai fericit.În cei patru ani petrecuţi împreună ne-am influenaţat
reciproc şi am învăţat unii de la alţii:ce suntem?ce vrem să fim?cum putem
să ne realizăm aceste deziderate majore.Acum mă despart vremelnic de voi,

27
intru cat trăieste în mine flacăra speranţei revederii noastre din cinci în cinci
ani la şcoala din Moşna.Drum bun, dragii mei!eu v-am trecut cu vederea
toate comportările copilareşti în toţi aceşti ani minunaţi petrecuţi împreună.’’

Profesor-diriginte Ludovic Lörenczi

BASM

A fost odată ca niciodată ,,Aşa începe şi acest basm.A fost odată


ca niciodată o clasa a cincea.Asta era în anul 2004,un septembrie
fierbinte.Acum protagoniştii de atunci sunt cu patru ani mai mari,în clasa a
opta.Cifra s-a rotunjit,copiii de altădată au devenit aproape adolescenti.
Nu ştiu cum s-a scurs nispul şi odată cu el ,,o mare’’de clipe.Au
fost zile senine şi luminoase şi calde.Au fost zile furtunoase,cu ploi şi
fulgere.Şi unii şi alţii ne-am antrenat în luptă:profesorii contra elevilor şi
invers.Câştigătorii încă nu se cunosc.Ei,cei tineri vor afla acest lucru doar
după ce mai trec nişte ani.
I-am urmat pas cu pas.I-am ,,înfrăţit’’cu clasa mea (clasa a 7 a
A).Ei sunt o generaţie norocoasă-cred eu-pentru că s-au bucurat de o atenţie
deosebită.Am descoperit în ei nişte copii grozovi care sunt şi buni prieteni şi
elevi buni la invăţătură şi buni actori(pe scenă şi în viaţa de zi cu zi).Am
petrecut cu ei mai mult timp decât cu orice alta clasă din intreaga mea
carieră profesională(26 ani).I-am ,,înfiat’’şi le-am
,,sorbit’’sufletele.,,Vraja’’se va destrăma peste câteva săptămâni,dar eu am
să-i păstrez totuşi.Şi de câte ori voi intra în clasa lor am să le revăd
zâmbetele şi mă vor lovi amintirile.
Şi-am încălecat pe-o şea…

Prof M.POPA MATEI

28
Am primit misiunea de a scrie la calculator gândurile elevilor clasei
a-8-a A.Am făcut-o cu plăcere,mai ales,pentru că şi fratele meu este în
această clasă.M-au impresionat cele scrise de ei.Eu sunt doar in clasa a-6-
a;nu prea le înţeleg sentimentele.Şi totuşi,cred că în ultima zi de şcoală,le
voi împărtăsi emoţile deoarece şi fratele meu, Ionuţ este unul dintre
absolvenţi.

BOŞTIOG POPA NICOLETA CL. a VI-a B

CUNOAŞTERE, PRIETENIE, COLABORARE

Aşa se numeşte parteneriatul pe care l-au inaugurat, noi elevii clasei a


VII-a A şi a VIII-a A, în cursul acestui an şcolar, 2007-2008. În semestrul I
prima dată au venit la noi câţiva colegi din Dumbrăveni din clasa a IV-a şi
din clasa a VIII-a. Astfel i-am mobilizat şi pe colegii noştrii din clasa a IV-a
A şi B.
Ne-au vizitat şcoala, am fost să le arătam cetatea şi ne-am bucurat de
acea scurtă întrevedere.
După câteva săptămâni în data de 23 noiembrie am organizat noi o
excursie în care obiectivul principal a fost: o acţiune comună cu elevii de la
Liceul Teoretic din
Dumbrăveni.
Era o dimineaţă
caldă de toamnă.
Tot drumul am râs,
am povestit, am
cântat şi ne-am
distrat pe
cinste.Acolo colegii
ne-au întâmpinat cu
cântece despre
prietenie. Apoi ne-

29
am grupat pe echipe şi am realizat nişte planşe despre prietenie:Chipul
prieteniei
Copacul prieteniei
Hora prieteniei
Ghirlanda prieteniei
Trenul prieteniei
Planeta prieteniei.
A fost un schimb de experienţă extraordinar, am vizitat liceul, după
care biserica armenească, un nou obiectiv turistic remarcabil. Dumbrăveniul
este doar un orăşel, dar pentru noi el rămâne un simbol al prieteniei. Colegii
noştrii ne-au tratat cu căldură şi împreună am simţit că putem fii mesageri ai
înţelegerii, ai colaborării, ai prieteniei.
Excursia noastră a continuat apoi. Am sosit în Biertan. Din păcate nu
am putut vedea cetatea decât pe dinafară. Ne-am oprit şi ne-am jucat prin
parcul din centrul comunei.
Ultima escală a fost în Mediaş, în parcul din Grewel. În general toate
acţiunile noastre au ca punct final acest loc.
Ne-am descărcat întreaga energie şi am revenit fericiţi şi obosiţi pe
meleagurile natale.
Ni s-a părut că timpul a trecut prea repede şi am fi preferat să ne mai
prelungim excursia. Aştept cu nerăbdare o alta excursie in care să ne distrăm
şi să ne facem prieteni noi.
POPA LUMINIŢA CL. a VIII- a A
LARIE ADRIANA CL. a VII-a A

30
LUNA MARTIE

Luna martie este începutul primăverii.Ea este cea care lasă ghioceii să
vestească sosirea primăverii şi a ei.
In prima zi a lunii, 1martie se oferă marţisoare.Cele mai norocoase şi
mai speciale marţişoare sunt hornarii,ghioceii,trifoii . Toată luna martie
se poartă marţişoare.In general fetele şi femeile primesc aceste simboluri
ale primăverii.
In data de 8MARTIE se sărbătoreste ziua femeii.
Mamelor li se dau flori şi alte cadouri.Copiii au ocazia sa-şi arate
dragostea şi recunostinţa faţă de fiinţa cea mai dragă.
O altă sărbătoare a lunii martie sunt « BABELE » din 1 martie şi până în 9
martie .Fiecare îşi poate alege o zi în funcţie de ziua de naştere. Vremea din
ziua respectivă caracterizează tot anul.
Florile specifice lunii sunt ghioceii, cocoşeii şi albăstrelele. Le găsim în
pădurile din împrejurimile comunei noastre. Suntem tentaţi să le culegem.
Păsările s-au întors şi sunt onorate să ne cânte.
Ele ne trezesc în fiecare dimineată cu ciripitul lor.Şi-au refăcut cuiburile şi
în curând vor depune ouă. Peste câteva săptămâni vom asista la primele
lecţii de zbor ale puilor.
În această lună natura renaşte,după atâtea luni de ger, soarele a
reapărut pe cer.Si noi suntem fericiţi de venirea primăverii.

CALUGĂR GIORGIANA CL a VI a B

31
8 MARTIE

8 Martie este una din cele mai frumoase zile ale primăverii, cu cele
mai frumoase buchete de flori care aduc un surâs senin mamelor. Mama este
ființa căreia îi suntem datori pentru faptul că ne-a adus pe lume, ne-a dăruit
cel mai frumos cadou pe care îl putem primi: viața. Primul pas și primul
cuvânt, sunt strâns legate de aceeași persoană: mama. Ea are o fire blândă și
este alături de noi mereu. Întotdeauna are un cuvânt de încurajare, chiar și
când este dezamagită. Pentru noi, ea este cea mai importantă ființă de pe
pamânt și trebuie să o respectăm astfel încât dragostea față de ea nu va
dispărea niciodată. De 8 Martie ne împărtășim sentimentele față de mama,
mai mult ca oricând.

SIMA CĂTĂLINA CL. A VI-a B

32
Echipa de dans

Dansul este una dintre pasiunile mele.Dansând ne binedispunem şi ne


relexăm.Sub îndrumarea d-nei prof.de Ed. Fizică Onea Rodica Speranţa am
putut să ne organizăm o echipă de dans.
Aceasta este formată din elevi din clasa a VIII-a A şi a VII-a A.Sunt extreme
de încântată că mă aflu în fruntea echipei cu partenerul meu Horaţiu.Suntem
ajutaţi cu muzica de Dj. Lulu.Suntem entuziasmaţi şi entuziasmate!
Profităm de recreaţie exersând paşii şi învăţând figuri noi.Suntem fete foarte
talentate; băieţii ne acompaniază de la jumătatea dansului şi ei sunt destul de
talentaţi.
Continuăm să ne perfecţionăm mişcările pentru a impresiona lumea din jur.
Aşteptăm cu nerabdare să urcăm pe scenă şi să fim apreciaţi şi îngropaţi de
aplauzele spectatorilor.
Nu se ştie niciodată, poate unii dintre noi vor ajunge la “Dansez pentru
tine!”.Eu deocamdată dansez pentru mine şi îmi face o mare plăcere…

GEORGIANA CONCA CL. a VIII-a A

33
Seninătate
Seninătatea este un sentiment sacru care ar trebui să se afle în
sufletul fiecărei personae. Dacă eşti vesel şi optimist problemele şi viaţa o să
ţi se pară mai uşoare respectiv mai frumoasă. Noi ca şi adolescenţi ar trebui
să fim tot timpul veseli şi surâzători în lumea aceasta plină de griji şi
probleme…
E foarte important în viaţă să fi vesel şi să priveşti viaţa ca o aventură
nu ca ceva ce ţi se poate lua în orice clipa. Fiecare om îşi trăieşte viaţa in ce
fel vrea, cei care şi-o traiesc din plin sunt cei mai câştigaţi.În viaţă trebuie să
faci tot ceea ce-ţi doreşti si tot ceea ce poţi face în clipa aceasta nu lăsa pe
mai târziu căci clipa nu se va intoarce niciodată.Gândeşte-te că viaţa este ca
un an cu patru anotimpuri:
 primăvara-este atunci când eşti copil şi faci tot felul de năzbâtii ;
 vara-se spune că este cel mai frumos anotimp, atunci când eşti în
floarea vârstei, atunci cănd totul ţi se pare posibil, când tot ce-ţi doreşti
realizezi;
 toamna-este perioada când fumul grijilor incepe să-ţi sufoce gândul
şi sufletul , când incepi să te gândeşti la ziua de mâine cu teamă;
 iarna-anotimpul în care ştii că totul se va termina aici, când te
gândeşti că aceasta poate fii ultima clipă pe care o trăieşti...
Oare este vreo diferenţă între un an spiritual şi un an pământesc???
DA, este o mare diferenţă, în viaţa de zi cu zi anotimpurile se repetă, insă în
viaţa spirituală sunt doar o dată deaceea trebuie să trăieşti clipa. Ca
adolescenţi nu trebuie să ne preocupe nimic în afară de şcoală, iar dacă
privim cu nişte ochi senini chiar şi şcoala o să ni se pară frumoasă şi plina de
surprise nu doar pauzele.
Trăieşte-ţi viaţa din plin, cu zâmbetul pe buze şi fi mereu optimist
indiferent de împrejurare.Dacă zâmbeşti şi eşti surâzător o să duci o viaţă
mai lungă şi mai frumoasă.

POPA LUMINIŢA CL. a VIII-a A

34
Cărticică despre seninătate

SENSUL UNUI SURÂS


Pornind de la surâs
Am învăţat să plâng,
Pornind de la surâs
Am învăţat să râd,
Pornind de la surâs
Am învăţat să ştiu,
Pornind de la surâs
Am învăţat să fiu.
Pornind de la surâs
Am trecut peste ani.
Pornind de la surâs
Sunt umbra unei adieri
Şi a unicului meu surâs!

”Învăţaţi să râdeţi de voi înşîvă. Aceasta este o cale spre seniătate.”

“Seninătatea se găseşte în surâsul pe care-l dăruieşti celuilalt”

“Faceţi din ziua de azi o zi unică, o zi împlinită”


“Căutaţi în toate lucrurile seninătatea.”

“Umorul este o artă, pe care trebuie să o învăţăm, nu ca să râdem de ceva, ci


pentru a întâmpina cu seninătate toate greutăţile vieţii”

“Să fii senin pentru o clipă….încă nu înseamnă seninătate totală, dar e deja
un pas spre ea”

”Învăţaţi să fiţi fericiţi cu ceea ce aveţi pentru că lăcomia este un mare


duşman al seninătăţii”

“Seninătatea este o formă a înţelepciunii .”

“Gândiţi şi acţionaţi pozitiv şi veţi deveni foarte repede mai senini”

“Dacă învăţăm să recunoaştem stresul şi să-l combatem în mod sistematic,


atunci vom ajunge la seninătate:”

35
“Cu cât eşti mai senin, cu atât vei avea mai multi prieteni adevăraţi”

“Cel care-şi poate domoli furia, câştigă putere şî singurătate”

“Dacă faţa este oglinda sufletului nostru, atunci în ochii noştri se reflectă
seninătatea”

“Urmăriţi preţ de câteva clipe cum vântul împrăştie norii pe cer şi


imaginaţi-vă că aceia sunt grijile dvs de moment”

“Umpleţi-vă pumnul cu nisip şi lăsaţi-l să vi se scurgă printre degete…”

POPA LUMINIŢA CL. a VIII a A

PRIETENIA

36
A avea un prieten este atât de esenţial percum aerul pentru noi.Fără
prieteni te închizi în tine şi până la urmă ajungi să te sufoci.
Prietenia este preţioasă de aceea este rară..........L’amitie est
precieuse,c’est d’abord parce qu’elle est rare......
Nu putem decide într-o dimineaţă frumoasă să ne facem un prieten,
precum decidem să avem o pisică.....Prietenia este o adevărată relaţie care
apare în viaţă pe neaşteptate şi se construieşte de-a lungul zilelor...........
Fiecare om s-a născut ca să iubească, nu ca să
urască....................Iubeştei pe toţi şi nu urâ pe nimeni............ Prietenia este o
relaţie interpersonală care se bazează pe încredere, cinste, toleranţă.
Prietenia constă în a şti că ai un ajutor în plus şi un necaz mai puţin.
Prietenia este o haină valoroasă care se curăţă când se murdăreşte, nu
se aruncă la prima pată.
Prietenia este armonia a două lucruri contrare, care sunt necesitatea şi
libertatea.
Prietenia este un blând angajament al inimii.
Prietenia este încercarea prin care se măsoară un om.
Prietenia este o delicată legătură a sufletelor prin o armonie în cele
mari şi bune.
Prietenia este floarea unei clipe şi fructul timpului.
Prietenia este unicul leac împotriva unei sorţi vitrege şi e pururi
alinare a sufletului.
Prietenia este una din mângâierile vieţii.
Prietenia este închisoarea sufletului de bună voie în trup străin.
Prietenia înseamnă a fi frate şi soră, două suflete ce se ating fără să se
confunde, două degete ale aceleiaşi mâini.
Prietenia este egalitate armonioasă.
Imi place sa stiu totul despre noii mei prieteni, dar nimic despre cei
vechi.
Prietenia este în primul rând pacea reciprocă şi zborul spiritelor pe
deasupra amănuntelor vulgare.
O prietenie adevarata, este in viata ceea ce este o oaza in pustiu: un
colt verde de umbra in infernul fierbinte si galben al nisipului nestatornic.
Prietenia este la fel ca banii, este mai usor de facut decit de pastrat.
Prietenul nu iubeste prietenul ci obiectul prieteniei.
Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o
oportunitate.
Prietenia este exprimarea sinceră şi fără rezerve a gândurilor şi
simţirilor tale în faţa unei alte făpturi omeneşti, sinceritate totală şi

37
dezinteresată în viaţa lăuntrică cea mai intimă, ca o încercare de retrăire în
profunda simpatie a unei alte fiinţe omeneşti.
Prietenia este cu siguranţă cel mai bun balsam pentru durerile
provocate de decepţiile din dragoste.
Prietenia este firul de aur care leagă inima întregii lumi.
Prietenia este confortul inexprimabil de a te simţi în siguranţă cu o
persoană, fără a trebui să-ţi cântăreşti gândurile, nici să-ţi măsori cuvintele.
Prietenia este umbra serii, care se înteţeşte odată cu apusul soarelui
vieţii.
Prietenia este iubire fără aripi.
Prietenie. Încredere şi respect.
Prietenie. O ambarcaţiune suficient de mare pentru a duce doi când
este vreme bună, dar numai unul când este vreme rea.
Prietenia este şantaj reciproc ridicat la nivel de iubire.
Prietenia este o plantă cu creştere lentă şi trebuie să îndure şi să reziste
la şocurile adversităţii înainte de a fi îndreptăţită la acest apelativ.
Prietenie înseamnă să fii alături de prieteni nu când au dreptate, ci când
greşesc.

POPA LUMINIŢA CL. a VIII a A

POLUAREA

38
In cursul a mai multor saptamani, cativa dintre elevii scolii noastre am
participat la un proiect impotriva poluarii.Profesorii care s-au ocupat de
acest proiect sunt: Suciu Felicia,Braduscă Valentin,Părăusanu Alina şi
Cosma Angela. .
Am facut multe lucruri interesante.In prima zi domnii profesori, ne-au
spus ce va trebui sa facem in acest proiect si ne-au prezentat cateva
filmulete despre poluare.
In zilele care au urmat am vizitat orasul Copsa Mică (unul dintre cele
mai poluate orase Europene).Am vizitat liceul din oras si am putut observa
fabrica Sometra, care otraveste aerul,vegetatia si oamenii.Am mai vizitat
barajul de la Ighis(baraj care alimenteaza Copsa Mică cu apa).
Una dintre celelalte activitati, a fost plantarea florilor.Noi, participantii
la acest proiect, am plantat flori in ghivece si le-am oferit colegilor nostri
din fiecare clasa.Toate clasele au primit o floare si un regulament, prin care
li se cerea sa iubeasca si sa ingrijeasca acea floare.
Ne-am gandit ca ar trebui sa strangem si gunoaiele din comuna
noastra, pentru a fi mai curata si ferita de poluare.Am fost foarte activi si
mandri de ceea ce am facut pentru comuna noastra.
Speram ca dupa curatenia pe care am facut-o ,locuitorii sa pastreze si sa
pretuiasca natura.
Prin aceasta activitate, am invatat cat de importanta este natura si ca
noi trebuie sa o protejam.

CĂLUGĂR GEORGIANA CL. a VI a B

Carnavalul

39
În 29 februarie la Căminul cultural a fost o adunare a măştilor. Dacă la
teatru, o mască răde-o mască plânge, la carnaval(bal mascat, cum i se mai
zice) toată lumea era veselă.
Unii s-au straduit şi au venit costumaţi, mai ales elevii din clasele I-IV. Cei
mari déjà sunt plictisiţi. În clasa a VII-a sau în a VIII-a să aibă mască?!Cel
puţin elevii clasei a VII-a au preparat torture gustoase pe care le-au
comercializat cu succes. “Şefe” au fost colegele mele, Georgiana şi Crina.
Atmosfera a fost incendiară! Muzica a trepidat. Picioarele şi mâinile s-au
mişcat timp de câteva ore.
Cele mai interesante moment au fost bineînţeles: PARADA
MĂŞTILOR şi PREMIEREA.
Toţi cei îmbrăcaţi astfel: sirene, prinţese, vrăjitoare, ingeraşi, broscuţe,
scheleţi, vampire, vacute, prinţi au trecut prin faţa spectatorilor(părinţi,
bunici şi alţi colegi, învăţători şi profesori) în ritmul marşului şi al
aplauzelor. Spre desfătarea celor prezenţî, parade a durat vreo 15 minute, asa
că au avut timp să admire ingeniozitatea măştilor şi talentul cu care micile
vedete şi-au expus costumele.
După demascare, s-a declanşat un torent de dansuri. Toţi cei doritori şi
pasionaţi n-au stat nicio clipă pe margine. Timpul a zburat… a fost plăcut!A
fost frumos! A fost o acţiune reuşită! Şi toată lumea s-a distrat!
Ar trebui să avem mereu o mască veselă pregătită pentru a întâmpina viaţa
cu optimism, ca la bal mascat.

POPA LUMINIŢA CL. a VIII a A

40
41
42
43
44
45
VĂ UREAZĂ :

COORDONATORII: POPESCU ILEANA prof. Matematcă


POPA MATEI MARIANA prof. Lb. Română
POPESCU VALERIAN prof. Matematică

ŞI COLABORATORII:

POPA LUMINIŢA CL. aVIII-a A


SIMA CĂTĂLINA CL. a VI-a B
BOŞTIOG POPA NICOLETA CL.a VI-a B
CONCA GEORGIANA CL. a VIII-a A
CĂLUGĂR GEORGIANA CL. a VI-a B
CARP LAVINIA CL. a V-a A
POVARĂ OVIDIU CL. a V-a A

46
LARIE ADRIANA CL. a VII-a A

47