re!

L\
N w
 Traduceredin limba greaci dupi originalul:
<<fldtoriq nerPcoPof q,
dq 0lirlretq, tof q rr6vouq rci rdv tnoUovll ^ -
luur'
to0 Ayiou'loadrcto0Etipou,to0 0eonveuotou'

insemnare
introductivd

ubitecititonaceastdbroSurd'pecYreo
un.
ti'ii-iair'ile tale,estescrisdde
'mare
dascdlPurtdtordeDumne":Yf
ortodoxe
ftt;;'; '1 siierrct'i :1:::::u*"':
:'"*i;;;lit'tto o viafd tngereascd' ltt'
vorbade Cuviosul lsaacSirul'carea a1uns
iiiiri nalte de nevoinfd'virtute'-desd-
it'vilrsire
Siinvdsdturile
Cuvintele
si sfinfenie'
J'{i tiit itin'edetnlelepciune dumnezeias'
cd'Sihar.
AicisuntcupnnseinvdsrturidumnezeieSti
r'
re tnfruntareaintri stdrilonincercdrilo
d esp
Sdfim cumultd!uare-.
aitriii"i si ispitelor' casa
aminteIa'eleSisdIepunemtn prac.ttca
iiiiiiai^ si .folos
merindiduhovnicesti
a"i-oriirttc
- din tntristdrilecene cuprind'
iceste sfaturiprefioase,m.dntuito.are Si
ale fnfeleptuluiSi de
olinede ixperien7d
'Dumnezeu--purtdtorului
lsaac Sirulne vor
5
ajuta mult pe noi, cdldtorii cei tndurerali pe
calea acestei viegi.Ajunge numai sd le va-
lorificdm prin rdbdare, pocdinld rugdciune
Si tncredere fn Pronia dumnezeiascd a
Iubitorului de oameni Dumnezeu,Pdrintele
nostru Cel ceresc.
Se tipdreSte aceastd lucrare de cdtre
editura ,,OrthodoxosKipseli" spre slava lui
DumnezeuSi spre mdngdierea semenilor Cuvinte
noStri intristali Si tndurerafi. purtdtoare de nddeide

,,Fiule,c1nd vrei sd te apropii sd sluieSti

Domnului Dumnezelt,gdteSte-9isufletul tdu
spre ispitd!". (SirahZ'L)

,,in lume necazuri veli avea, dar indrdz-

nifi. Eu am biruit lumea" . (loan 16, 33)

,,Dar credinciosesteDumnezeu,Care nu
va tngddui ca sd figi ispitifi mai mult decdt
putefi, ci odatd cu ispita va aduceSi scdpa-
rea din?a, ca sd puteli rdbda" .
(l Corintent10, 13)

ISPITE,
iurrusr4ru,
DURERI$I RABDARE
Cusmerenia
impufindm intristarea
adusd de ispite
5 ne aducemamintede ficitorii de
rele,carese dau pe ei ingigiin mAi-,
nile judecitorilorca sI fie pedepsifi'
pentru faptele lor. Acegtia, atunci cAnd
incep sd fie chinuili, daci se smerescgi igi
mdrturisescfdri intArziere nedreptatealor;
sunt pedepsiti mai putin gi suferind acele
dureri, se izbdvesc.Daci insi rimAn ne-
induplecati gi nu vor si-gi mlrturiseasci
ftirldelegea,chinurile lor se inmul;esc.Iar
la sfArgit,dupi multe suferinfe gi dupi ce
trupul lor ajunge plin de rdni, sunt nevoifi
sd mdrturiseascS,chiar gi firi si vrea, dar
acum nu le mai folosegtela nimic, deoarece
B 9
au indurat deia toate acele chinuri. Cici 9i
reazd. Atadac daci atunci cind va veni
peste noi toiagul f udecitorului ne vom
imeri gi ne vom aduce aminte de nedrep-
tiifile noastre, mirturisindu-le in fala
Dreptului ludecitor; cu putine ispite gi
intristiri ne vom izbivi. Dar se poate ca in
timpul certirii si ne cuprindi inciplfA-
narea gi si nu mdrturisim cI noi am gre;it,
fiind wednici sd pitimim gi mai multe, ci si
aruncim vina pentru picatele noastre asu-
pra oamenilor. Ba inci gi asupra diavolilol
iar uneori chiar gi asupra dreptifii dum-
nezeiegtigi astfel ne scoatem pe noi ingine
nevinovafi.
Ne incipdfAnim gi nu ne pociim, degi
gtim cd Dumnezeu cunoagtemai bine ceea
ce ne este de folos gi ci dreptatea Lui se
intinde peste intreaga lume gi ci fIrI si
porunceasci El, nimeni nu este pedepsit.
Deci daci vom infrunta intristirile noastre
cu o astfel de incipltAnare, orice necaz va
veni peste noi, ne va aduce o mAhnire nein-
cetat5;iar necazurile noastre vor deveni gi
mai cumplite gi vorveni unele dupi altele.
Iar aceastapAni cAndvom dobAndi o ade-
viratl cunoatterede sine,ne vom smeri gi
vom conttientizaci am picituit. Dar dacd
nevom invfirtogagi,sili;i fiind de necazuri,
vom mirturisi picatele noastrela sfdrgit,
aceastemirturisire nu ne va folosi, de
vreme ce am indurat toate intristirile gi
ispitelegi ne-amlipsit de mAngAierea pe
careo aducepociinta.
Necazurile indurate fdrd de voie
sunt iconom:isite
de iubirea de oameni
a lui Dumnezeu
CucAtcinevaseva lipsi de bunivoie de
bunitdlile acesteilumi, cu atAt mila lui
Dumnezeuil va urma,iar iubireaLui il va
ocroti.insd tofi cei care au o voinfi slabi
gi pentru aceastanu se pot nevoipentru
dobAndireavietii vegnice,Dumnezeupo-
viguiegtesufletelelor spre virtute prin
necazurilecele firi de voie. Cici gi acel
sirac Lazlr nu era lipsit de bunitifile
acesteilumi de bunivoie. Acestaaveagi
trupul plin de rlni gi astfelera cuprinsde
doui suferinfeamare,una fiind mai rea
decAtcealalti.insi la sfArgits-ainvrednicit
de sAnullui Avraam.Dumnezeuestefoarte
aproapede inimaomuluiintristat,carecu
durere strige citre El. Se poate ca Dum-
10
nezeusd-l lipseascipe om de bunititile
celematerialesause-iffimite un alt necaz,
dar toateacesteale ingiduie pAni cAndne
vom deprinde cu rdbdarea'El lucreazi
intocmai ca un medic care opereazi pe
cinevapentru a-l scipa de o boali gravi.
Cu toate acestea,Dumnezeuii arati iu-
birea Sade oamenipotrivit cu mlsura in
careacelainduri necazurile.
in vremea necazurilor
sd ne incredinldm infelepciunii
Si purtdrii de grijd
a lui Dumnezeu
Nicidemonii,nici fiarelenu-l potvitima
pe om, nici oameniirii nu-gi pot implini
voia lor cearea de a-i distrugepe ceilalgi,
dacl Dumnezeu,Care cArmuiegtetoati
lumea,nu va ingidui aceasta. Iar daci in-
gidirie, El va hotdri cAt de mare va fi
vitimarea. Cici Dumnezeunu ingiduie ca
ei si acfionezein deplini libertate,pentm
ci altfel nu ar fi supravieluit nici o fipturS.
El nu lasi ca putereademonilorgi a oa-
menilor rdi sI se apropiede fipturile Sale
gi si le vaGmepotrivitvoingeilor,Deaceea
si-fi spui intotdeauna',,ilam pe Dumnezeu
Caremd pizeste gi nici o fbpturi nu poate
si mi vatime, daci nu areingiduinfi de la
IL
Dumnezeu.Cred inci gi aceastaci nici
mdcarinainteaochilor mei nu vor indrizni
si searategi nici si-i aud ameninfdrile.Cici
daci ar fi avut ingiduinfi de la Dumnezeu
si faci riu cAt de mult von nu ar fi fost
nevoiede cuvintelelor casi mi infrico;eze,
ci ar fi ficut cu mine ce ar fi vmt".
$ iarigi si-fi spui:,,DaciestevoiaDom-
nului meu cafhpturileSalesi fie stipAnite
de demonigi de oameniivicleni,primesc
aceastacu bucurie ca sd nu zidirnicesc
voia Domnuluimeu" gi astfel,in vremea
ispitelorte vei umple de bucurie,fiind in-
credinfatci mAnaDomnuluite povifuiegte
prin ispite. intiregte, agada4,inima ta,
avAndincrederein Domnul gi nu te teme
nici de frica de noapte,nici de sigeata ce
zboard ziua. CIci credinfa dreptului in
Dumnezeu,ne spune Sfdnta Scriptuyd,
imblAnzegtefiarele silbatice gi le face ca
nigtemielugei.
Sd-Ifim recunoscdtori lui Dumnazeu
pentru necazurile ce ni Ie trimitc
Si sd Ie rdbddm cu bucurie,
cdci El ne iubeSte
De multe ori Dumnezeuingiduie ca as-
cefii virtuogi si fie incercagicu lipsirea de
bunurile materialegi si seridice ispite asu-
T2
nra loI; si sufere boli trupegti, precum lov,
,e fi" u.uncagiin siricie gi in primejdia de
a fi ucigi de oamenii cei rdi. Numai sufletele
lor nu sunt vitdmate. Cici nu este cu pu-
tin!5 ca atunci cAnd pigim pe calea lui
Dumnezeusi nu intAlnim lucruri 9i situafii
nepldcute,iar trupul sd nu fie chinuit cu boli
gi osteneli,desigu4,atunci cAndiubim viata
triiti in virtute. Omul care i;i petrece viafa
sa potrivit voii sale pdcdtoase, care este
biruit de invidie sau de altd patimi de su-
flet-ucigdtoare,va fi osAndit de Dumnezeu.
Daci insi va pdgi pe drumul virtulii 9i va
trli potrivitvoii lui Dumnezeuimpreuni cu
mul;i algii care fac aceeaginevoinli, dar va
intilni ceva neplicut, nu este bine si
piriseascd caleavirtufii, ci dimpotrivi, tre-
buie sd primeascdincercareacu bucurie,iar
nu si se plAngi, gi si mul;umeasci lui
Dumezeupentru acestmare dar.
S5-l mullumeascd inci gi pentru cd a
cdzut in aceasti incercare pentru dra-
gostea Lui gi ci s-a fEcut pirtag pitimirilor
Prorocilol Apostolilor gi tuturor Sfingilor,
care au indurat necazurile firi si piri-
seasci calealui Dumnezeu,fie ci au venit
ispite de la oameni, fie de la trup, fie de la
demqni. Cici firi ingdduinia lui Dumne-
zeu nu este cu putin!5 si ne gdseascd
ispita, care se face pentru noi pricini de a
trii potrivit voii dumnezeiegti. Nu este cu
13
 putinF ca Dumnezeu se lucreze intr-un alt
chip, atunci cAnd vrea si-l ajute pe cel ce
doregte sd se afle lAngi El, decAt sI ingd-
duie ca acesta sd fie incercat pentru ca
astfel si se diruiascd cu totul adevirului
Evangheliei.$i aceasta pentru ci omul
singur nu se poate invrednici de miretia
virtufii, cici, pentru a primi binefacerile lui
Dumnezeu,nu poate singur si se dea pe
sine necazurilor gi, mai mult, si se bucure
pentru ele, firi si fi primit de la Hristos
harisma ribdirii. Aceastao mirturisegte
gi SfAntul Apostol Pavel.Cici atAt de mare
este acest dar, incAt numegte aceastaha-
rismi, zicAnd:Cdcivoud vi s-a ddruit, pentru
Hristos, nu numai sd credefi in El, ci Si sd
pdtimili pentru EIt. Si a$a cum Apostolul
Petru scria in epistola sa:Dar de veli Si pd-
timi pentru dreptate,fericili ve;ifi... intrucdt:
suntefi pdrtasi patimilor lui Hristot', A;adar,
nu estebine si te bucuri cAndtoate i;i merg
bine,iar in necazurisI te posomordgti$i si
cugeli ci ele (necazurile) sunt striine de
calea lui Dumnezeu.Cdci de la inceputul
lumii gi din generafie in generafie oamenii
pigesc pe calealui Dumnezeuprin crucegi
prin ristignirea gi omorArea patimilor: De
unde insi fi-a venit aceasta,adici si nu
I Filipeni \,29.
2I Petru 3,74; 4,13.
L4
ea frri sd Pdtimegtinimic'
Calea iui Dumnezeu este crucea de
fiecare zi, Nimeni nu a urcat la Cer prin
odihnd. $tim unde sf6rgegtecalea odihnei
gi a traiului bun. Dumnezeuinsd niciodati
nu vrea ca cel ce I s-a afierosit cu toati
inima sa sd rimAnd frri griji. Dimpotrivd,
El vrea ca acestasd se ingrijeascdneincetat
de dobAndireavirtufilor. Dar 9i din aceasta
inlelegem ci Dumnezeuii poarti de griji,
din faptul cd ii trimite neincetat necazuri.
Pe cei care igi petrec viala indurAnd is-
pite, niciodati dumnezeiascaPronie nu-i
lasd sd cadi in mAinile dracilor. Desigu4,
daci se pleacd gi sirutd cu smerenie pi-
cioarele frafilor, le acoperSgregelileca 9i
cum ar. fi ale lor. Cel care vrea si triiasci
ffiri si se ingrijeasci de virtute gi face
aceastain mod con$tient, dar in acelagi
timp vrea si pigeasci pe caleavirnrfii, unul
ca acesta nu are nici cea mai mici idee
despre aceasti cale. Dreplii nu numai ci
s-au nevoit de bunivoie, ci chiar gi fhri de
voie, prin indurarea ispitelor cumplite, tri-
mise lorlentru a li seincercaribdarea. Cici
atunci cAndsufletul are frici de Dumnezeu,
nu se teme de nimic din cele care vatdmi
15
trupul, deoarece nidejdea lui se afli in
Dumnezeu,atAt in aceasti via;i, cAt9i in cea
viitoare, care nu are sfArgit.Amin.
Sd nu incepi lucrarea virtufii
dacd. nu eSti pregdtit
.' sd te lupli cu vrdimasul
Atunci cAnd vrei sd incepi o lucrare
plScuti lui Dumnezeu, mai intAi si te pre-
gdtegti impotriva ispitelor care te vor afla
gi si nu govli deloc. Cici vrijmagul are
obicei, atunci cAnd vede pe cineva ci in-
cepe cu credinli fierbinte o lucrare buni
gi mAntuitoare, si-l impiedice cu diferite
ispite infricogitoare, ca, din pricina lor; si
se riceascd rAvnalui gi sI nu mai aibi weo
dorinfi de a se indeletnici cu vreo lucrare ;
plicuti lui Dumnezeu. Iar aceasta nu
pentru ci vrdjmagul ar avea o asemenea
putere - cici daci ar fi avut, nimeni nu ar
fi putut face vreodati vreo faptd bunl - ci
Dumnezeu ingiduie astfel, a$a cum am
aflat din pilda lui Iov.Agada4pregitegte-te
pe sinegi,astfel incAt si infrungi cu viteiie
ispitele ce se impotrivesc lucririi virtufilor
gi numai atunci aceastdlucrare a ta e bi-
nepl5cutd lui Dumnezeu. Dar dacd nu te
vei pregdti pentru infruntarea ispitelo4,si
nu porne;ti spre sivArgirea virtufilor.
L6
inlelepciunea lui Dumnezeu
se aratd in isPite Si in necazuri
Aga cum se apropie geneleuna de alta,
tot astfel se apropie gi ispitele de oameni'
Iar aceastaDumnezeua iconomisit-o cu
ingelepciune ca noi si dobAndim folos.
Adici si bagi cu stiruin!5 la u9a milei lui
Dumnezeu atunci cAnd egti impresurat de
ispite gi prin frica intristirilor sI intre in
mintea ta simAnla pomenirii lui Dum-
nezeu,ca rugAndu-tefierbinte sd te apropii
de El. $i astfel si se sfinleasci inima ta cu
neincetatapomenire a lui Dumnezeu.DacI
vei face aceasta,atunci cAnd il vei ruga, El
te va asculta.
Prin necazuri cunoastem
dragostea lui Dumnezeu
Dumnezeua iconomisit sd fii incercat de
necazuri ca si nu-ti pierzi increderea gi
ddruirea fa;d de El,dar gi pentru a nu pirdsi
caleaLui, atrigAndu-l astfel mAnia;iar daci
nu te vei pocii, atunci te va pedepsi;i te va
lepida de la fala Lui. GAndegte-tegi la
aceasta:cati lipsi de evlavie gi cAte fapte
necuviincioaseaduc in viafa noastrd traiul
cel bun gi lipsa fricii de Dumnezeu. De
aceea, prin pitimirile noastre gi prin
t7
necazurile ce vin asupra ta cregte pome-
nirea Lui in inima ta. $i astfel,prin frica de
cele neplicute, Dumnezeute degteaptdca
si bafi la uga milostivirii Sale,izbivindu-te
in acest chip de necazuri gi semindnd in-
liuntrul inimii tale dragostea Sa cea
dumnezeiascd.Prin aceasta El te aduce
lAngi Sine gi te cinstegtecu darul infierii,
diruindu-;i din belgug harul Sdu. Cici
altfel cum ai fi cunQscutcA ili poarti de
griji gi te iubegte,dacd nu te-ar fi impre-
surat necazurile?Pentru cd mai ales prin
durere gi intristare este cu putin!5 si se
inmulgeascl dragostea lui Dumnezeu in
sufletul t5u gi si-l umple. Ele te fac sd-ti
cunogtiharismeletale gi-fi aduc aminte de
deosebita purtare de griji ce o are Dum-
nezeu pentru tine. Toate aceste daruri
duhovnicegti se primesc in urma celor
intristitoare. $i aieasta ca si te inve;i sh
mul;umegti pentru toate lui Dumnezeu.
Amintegte-fi de Dumnezeu,ca 9i El s5-$i
aminteasci de tine. Iar atunci cAnd i;i va
aduce aminte de tine gi te va mAntui de
necazuri, vei primi de la El tot felul de
binecuvAntdri gi vei fi fericit. Atadar; nu-L
uita, risipindu-fi mintea in degerticiuni,ca
si nu te uite nici El pe tine atunci cAndvei
fi rizboit de cel viclean.CAndtoate ili vor
merge bine, sI te supui lui Dumnezeugi si
plzegti poruncile Lui, ca si ai indrSzneali
LB
inaintea Lui intru necazurile tale, prin
rugdciunea fdcutl din inimi 9i cu stdru-
ingd.
Tofi cei care mor Pentru lume
se pregdtesc sd indure cu bucurie
cele nepldcute
Daci ispititorul .ualovi pe cel nedrept,
acestanu va aveacuraj sI ceari ajutorul lui
Dumnezeugi nici si agteptede la El mAn-
tuire, pentru cd in vremea in care nu avea
necazuri gi se afla intru odihni, nu a im-
plinit voia Sa.inainte de a incepe rizboiul,
cauti cu stdruinti sI faci alianli gi mai
inainte de a te imbolndvi, cauti si afli cine
este medic bun. Astfel, inainte de a veni
asupra ta necazuri,sd te rogi, ca in vremea
necazuluis5-L afli pe Dumnezeuajutito4,
iar El te va ascultacu atenfie.Mai inainte de
a alunecagi de a cddeain deznldejde,si te
rogi lui Dumnezeu,dar mai inainte de a te
T9
s-au pierdut, in timp ce pentru dreptul Noe
corabia s-a f;icut acoperimAnt mAntuitor.
Toli cei care au murit Pentru lume
induri cu bucurie ispitele gi cele neplS-
cute, in timp ce aceia care triiesc lumegte
nu au puterea sd indure nedreptatea.
Acegtiadin urmi fie sunt biruiti de slava
degarti, fie se mAnie gi se tulburi, pur-
tAndu-se ca unii firi de minte, fie sunt
biruili de intristare gi deznddejde.
Pentru care pricini
sunt ing dduite isPitele
De aceea Domnul ingiduie si vini
ispite asupra sfingilorcare Il iubesc,ca prin
zdrobirea inimii, care se dobAndegtecu
rugiciune stdruitoare, sd se apropie de El
cu smerenie. De multe ori le pricinuiegte
frici prin pdtimirile trupegti gi prin alu-
necarea in amintirile necurate, prin ociri
gi.batjocoriri, prin boli gi neputinle tru-
pegti, prin siricie gi lipsa celor necesare
pentru intreginerea trupului. Iar alteori El
ingiduie si vini peste ei o fricd cumplitd
gi sd simti o pdrlsire de har gi un rdzboi
invergunat din partea diavolului. De multe
ori Domnul ii smeregtepe alegii Sdi gi in
diferite alte chipuri. Iar toate acesteaca sd
nu dormiteze sau si cadl in nepdsare;sau
20
se pot petrece ca nevoitorul sd-;i capete
senitatea sufleteasci, pe care a pierdut-o
din pricina picatelor sale sau ca acesta,
temindu-se de chinurile viitoare, sd se
atunci cind sdvirgegte binele, trebuie si
fie atent gi si-gi pizeascd,sufletul de picat,
cugetAndci este zidit gi, prin urmare, ugor
poate cidea. Orice om zidit are nevoie de
puterea lui Dumnezeu care s5-l ajute. Iar
cel care are nevoie de ajutorul altuia, are o
neputinfl fireasc5. Unul ca acesta,atunci
cind igi congtientizeazdneputin!a, trebuie
sd se smereasci gi sd ceari ceea ce ii tre-
buie de la cel care poate s5-i dea.Atadar,
daci omul gi-ar vedea de la inceput ne-
putinlh, nu s-ar lisa cuprins de nepisare,
iar daci nu ar fi neplsito4 nu ar dormi
ftrd griji gi nu s-ar preda in mAinile celor
care il rdnesc cu intristirile ca s5-l scoati,
in cele din urmd, din nepisarea sa.
Cel care pigegte pe calealui Dumnezeu,
trebuie si-l mul;umeasci pentru toate
necazufile care il impresoari gi sd se osAn-
deascdpe sine insugi pentru neplsare. El
trebuie si gtie ci Domnul, Care il iubegte
2T
gi ii poartl de grij5, nu ar fi ingdduit si vini
asupra lui necazuri,ca s5-i degteptemin-
tea, daci nu s-ar fi aritat nepdsitor. Se
poateca Dumnezeusi fi ingiduit un necaz,
deoarece omul s-a mAndrit cAndva.De
aceea el trebuie si ingeleag5,sd nu se
tulbure gi si pirdseasci nevoinfa,ci si se
socoatdpe sine ca fiind pricina ispitei, ca
rlul si nu'ie faci indoit, adici si sufere gi
sI nu vrea si se vindece.La Dumnezeu,
Care este izvorul dreptetii, nu existd ne-
dreptate.Aceastanici mlcar si o cugetim.
Slivit sI fie numele Lui in veci! Amin.
Crucea ispitelor ne izbdveSte
de cugetarea cea semeald
Si ne povdluieSte cdtre virtute
Atunci cAndharul dumnezeiescvede ci
omul incepe sI aibd o idee inalti despre
sine gi sI cugeteseme!,indati slobozegte
asupra lui ispite gi mai puternice,care sd-l
biruiascd, pAni cAnd acesta va invS;a cI
esteneputincios.Iar aceastao faceca omul
si scapela Dumnezeugi si rdmAn5 lAngi
El intru smerenie.Astfel, el ajunge la mI-
sura desdvArgiteicredinfe gi a desivArgitei
nidejdi in Fiul lui Dumnezeu,inaintdnd
intru acest chip citre virtutea dragostei.
Cici omul cunoa$tecAt de minunatd este
22
mAntuitoare.Omul niciodatd nu va putea
intAlnepti multd vorbdrie 9i glldgie pri-
cinuite de oameni.
Si nu te miri atunci cAnd,la inceputul
nevoinlei tale monahale, te vor potopi
necazuri gi intristdri cumplite. Cici nici
mlcar nu poate fi numiti virtute, cea care
nu esteurmati de incerciri grele.Ea a fost
numiti virtute din pricina greuti;ilor pe
care le infruntS.SfAntulIoan spune ce este
un lucru obignuit ca virtutea sd fie supusi
incercirilor. Iar fericitul Marcu Ascetul
spune cd lulcrareacore se sdvdrSeSteintru
odihnd estevrednicd de defdimare.Fiecare
virtute, atunci cdnd este sdvArSitdpotrivit
poruncii Sfdntului Duh, se numeStecruce.
De aceea,toli cei care vor si triiascl intru
frica Domnului gi si primeasci puterea
sfinfitoare a lui Iisus Hristos, vor fi pri-
goniti:r.Cici Domnul a spus:OricinevoieSte
3ll Timotei3,12.
23
sd vind dupd Mine, sd se lepedede sine, sd-Si
ia crucea sa Si sd-mi urmeze Mid. CeIcare
nu voieStesd trdiascd tn odihnd, va pierde
traiul cel bun pentru NumeleMeu,dartsiva
mdntui suJletulsdus.De aceeapune inain-
tea ta priveligtea Crucii, hotirAt fiind si
mori, gi atunci vei putea si-L urmezi.
in impdrdgia lui Dumnezeu
vom intra cu multd durere
Si osteneald
De cAte ori omul, atunci cAnd vrea sI
inceapi o lucrare pentru dragostea Dom-
nului, nu se intreabi spunAnd:,,Oareexisti
odihni in aceasti lucrare? Oare cum voi
putea pigi pe aceastd cale a virtulii f;iri si
mi ostenesc?Oare existi ceva care si nu
pricinuiasci osteneald trupului meu?" Ia
privegte cum cdutim si le facem pe toate
firi osteneald!Dar ce spui, omule? Vrei si
urci la Cer gi si intri in lmplrilia lui Dum-
nezeu, sI te impirtigegti de slava Lui gi sd
te bucuri de odihna lumii aceleia gi de pe-
trecerea impreund cu ingerii, sd dobAndegti
viafa cea fird de moarte gi intrebi daci
acest drum care duce la Dumnezeu are
greutifi?
+Marcu 8,34.
sYeziMarcuB,35.
24
fiecare situafie la Patimile Domnului,
atunci vom in[elege ci nici o osteneali sau
greutate nu este mai mare decat acestea.
Nu cumva este cineva care nu este
deplin incredinfat de aceasta?Adici este
cineva care:
- a biruitin rlzboi
- sau a primit pe capul siu cununa stri-
cicioasi a biruintei sau a reugit ceea ce
voia, chiar daci nu era ceva wednic de
laudd
- sau a devenit slujitor
- sau a izbutit si dobAndeasci o virtute
vrednicd de mirare, daci mai inainte nu a
dispreluit osteneala gi necazul gi daci nu
a indepdrtat din sufletul siu cugetarea
agilStoare a odihnei, care natte nepdsarea,
trAndivia, frica? Oare toate acestea nu il
molegesc pe om, ficAndu-l neputincios
pentru orice lucrare duhovniceasci?
25
 Reaua pdtimire suferitd cu smerenie
este urmatd de bucurie
Durerile gi ostenelilepe care le suferim
in aceasti lume pentru dragostea lui
Dumnezeunu se pot compara cu desfd-
tarea duhovniceascipe care El a pregdtit-o
celor ce riu-pitimesc ai se lipsesc de
bunltifile acesteilumi. Agacum snopii de
bucurie se adund in urma celor ce secerd
cu ostenealSgi sudoare,tot astfel bucuria
urmeazi relei-pdtimiri, pe care am su-
ferit-o pentru dragostealui Dumnezeu.
PAinea,care se cAgtigdcu sudoare, este
dulce pentru fdran, tot astfel gi ostenelile,
care sunt ribdate pentru virtute, se fac ai
ele dulci in inima care a cunoscut pe
Hristos.Sdrabzi cu mullumire injosirea gi
umilirea ca sd ai indriznire la Dumnezeu.
Omul care rabdd de buni voie cuvinte
grele gi injositoare,fIrI ca mai inainte s5-l
fi vitdmat pe cel care il ocirdgte, ageazd
cununi de spini pe capul sdu. Unul ca
acestaeste fericit, deoarecela Judecata
viitoare va fi risplStit cu cununa nestri-
cdciunii.
Sd nu-l lauzi pe cel ce pitimegte tru-
pe9te,dar care are simturile sldbinogite.
Aici inleleg auzul, limba neinfrAnatd gi
ochii iubitori de pdcat.
26
Sd nu lasi inlduntrul tdu
sdmdnla g dndului viclean
ca sd nu cazi tn ispite
Daci Domnul te va cercetagi Se va in-
griji de celetrebuincioasetrupului t5u, fbri
ca tu sd te ostenegti,in timp ce tu te nevo-
iegti pentru sporirea sufletului tdu, atunci
se poate ca diavolul, ucigagulde oameni,
si megtegugeascigi sa-!i strecoareurmi-
torul gAnd: cd adicd tu insuli egti pricina
acesteipurtdri de grijd a lui Dumnezeu.
Daci vei primi acestgAnd,indatd se va lua
de la tine aceasti purtare de griji a lui
Dumnezeugi atunci se vor ridica asupra
ta foarte multe ispite. Iar aceastase va pe-
trece din inglduinta proniatoare a lui
l)umnezeu.Oricum Dumnezeunu Igiridicd
de la tine purtarea Sa de grijl numai pen-
tru aceastl migcarea gAnduluitdu, ci pen-
tru primirea gi pdstrarea lui in mintea ta.
CIci Dumnezeunu pedepsegte, nici nu il
judeci pe om pentru un gAnd venit in
minte fdri de voie gi nici pentru o invoire
de scurtl durati cu el. AgadaCdacd atunci
cAndgAndul fcel picitos n.tr.) ne va ispiti,
noi vom irita patima din noi, dar indatd
ciupd aceastane va ajr-rngeclinfa gi umi-
linfa,Domnuinu va cerede la noi socotealS
pentru aceasti nepisare a noastrd. Dar
vom fi rispunzitori atunci cAnd mintea
27
noasri va primi acel gAnd ca fiind bun gi,
Asadar cum ne spune: Rugafi-vdca sd nu
Eri si ne dim seama de paguba (sufle-
intrali in ispitde?
teasci n.tr.), va attepta si cAgtigeceva de
Aici Domnul ne poruncegtesd ne rugem
pe urma lui, considerAndu-lcuviincios gi
ca si nu intrim in rspita necredintei.
folositor gi neinfelegAnd ci acesta il va
RoagS-te,spune, ca se nu intri in ispita cu-
duce intr-o infricogdtoareprimejdie.
getirii semefe,care conduce la hula dia-
voleasci impotriva Duhului SfAnt9i la tru-
fie. Roagi-te ca nu cumva sI ingiduie
,,Rugafi-vd Dumnezeu,din pricina amintirilor rele, si
ca sd nu intrafi in ispitd"
intri in rlzboi vddit cu diavolul. Roag5-te
ca nu cumva si plece de la tine ingerul cu-
Si nu fugi de necazuri, deoarece ajutat
rdliei gi astfel sd fii cuprins de flacdrardz-
fiind de ele,cunogtiadeviratul sensal viefii
boiului trupesc, iar apoi neputAnd rlbda
gi dragostea lui Dumnezeu. Si nu te infri-
si fii pirdsit de harul lui Dumnezeu.
cogezide ispite, cici in ele vei afla comoard.
Roagi-te ca nu cumva si intri in ispiti gi
Si te rogi ca si nu intri in ispitele sufletegti.
si te aprinzi de mAnie impotriva cuiva sau
Cit despre cele trupegti, si te pregitegti
sd te cuprindi indoiala gi sd govdiin a face
sd le infoungi cu toati puterea ta, cdci fhrd
voia lui Dumnezeu.Cdciatunci in suflet va
ele nu te pofi apropia de Dumnezeu.in-
incepeo mare luptd. Aceastainseamndcu-
lSuntrul lor se afli odihna dumnezeiasci.
vAntul: Rugofi-vd ca sd nu intrali in ispitd.
Cel care fuge de ispitele trupegti, fuge de
CAtdegpreispitele trupului, si te pregdtegti
virtute.
sd le prime$ti cu birbigie. Si inogi in marea
Domnul ne indeamnd si nu fugim de
acestor ispite cu toate puterile tale, um-
suferingi, cdci prin multe suferinle trebuie
plAnd ochii tii de lacrimile durerii gi ale
sd intrdm tn Impdrdsia lui Dumnezeu6gi in
dragostei,ca si nu plece de la tine harul
Iume necazuri veli eveeTSi intru rdbdarea
lui Dumnezeucare te pizegte. Fird ispite,
voastrd vefi dobfrndi sufletele voastres.
purtarea de grifd a lui Dumnezeu nu se
face viditi gi este cu neputin!5 si dobAn-
I' FaptzleSfingilorApostoli 14,ZZ. degti ffii5 ele indrlznire la Dumnezeu gi si
loan 76,33.
I Luca21, 19.
eL u c a 2 2 , 4 O .

28
29
 capeti infelepciunea Sfdntului Duh. Fird
ele nu se va putea inridlcina inlduntrul
tiu dorul cel dupi Dumnezeu.Mai inainte
de a veni ispitele, omul se roagi ca un
strdin, insi atunci cAndindurd ispitele pen-
tru dragostea Domnului gi rimAne nes-
chimbat, atunci it oUtigape Dumnezeu ca
s5-l ajute,Atunci Acestail socotegteprieten
adevdratal Sdu,deoareces-a luptat gi a bi-
ruit pe vrdjmagul Siu, impliirind voia Sa
cea sfAntS.$i iar5gi,roagi-te ca si nu intri
in ispita cumplitl a diavolului,aceeaa tru-
fiei gi a disprefuirii. Si primegti necazurile
trupului, daci iubegti pe Dumnezeugi vrei
ca si te sprijineascdputerea Sa gi si biru-
iascdin sufletul tiu pe vrdjmagii Sdi.Roa_
gd-te ca sI nu intri in ispitele duhului gi si
se intdreasci in tine gAndurilegi obignuin-
fele-celerele. Si attepfi necazuriletrupegti,
ca si fie incercati astfel dragostea tapen_
tru Dumnezeu gi sd se sliveascd puterea
Lui intru rlbdarea ta, A lui Dumnezeu fie
slava9i puterea in vecii vecilor.Amin.
Vom birui ispitele trupeSti
cu ajutorul harului lui Dumnezeu
$i iarigi, Domnul nostru, din nemd_
surata Sa milostivire mult se ingrijegte
de
noi gi de aceea,dacl vei tu" ""*lni"
l"
30
pildelepe care!i le voi da,ne-aindemnat
sene rugim gi pentru ispiteletrupului, nu-
ca si le evitdm,ci ca sdnu cddemdeodati
in necazuritrupegtimai presusde puterea
noastrdgi astfelsi ne pierdemribdarea'
Iar aceastaa iconomisit-o,deoarecea
vdzutcd fireanoastrl omeneascd estene-
putincioasl din pricina trupului nostru
pimAntesc 9i stricicios 9i nu se poate
impotrivi ispitelor ce ne impresoardcd-
zAnd astfel din virtute, biruitd fiind de
necazurigi dureri.
Si ne adundm,aqada4, toate puterile 9i,
cu harul lui Dumnezen,sd disprefuim
necazuriletrupului 9i si afierosimsufletul
nostru lui Dumnezeu.Astfel vom putea
trececu aiutorulLui noianulacestorispite,
. intirili fiind de putereaSacarene va mAn-
: tui din valurile ce ne inconjoarS.Aceastd
robii Sii, dAndu-le putere 9i biruinfd,
31
pEzindu-iprin multe intervenfiiminunate
gi aritAndu-le lucririle Salemintuitoare
ascunsein toate necazurilelor.
Marile ispite sunt urtnatc
de mari harisme.
Ispitele care inleleplesc
32
semnde incredinfare,gi anumeci ispitele
devin tot mai puternice. Cu cit sporegti
mai mult, cu atAt se inmul;esc ispitele.
Agada4 atunci cind, mergAnd pe calea
nevoinlei,vei vedeainliuntrul tiu ci egti
impresurat de diferite ispite ce devin tot
mai puternice,si gtii ci, intr-adevir, su-
fletul tiu a sporitin chip tainic Aimai mult,
primind un alt har la cel de dinainte.
Cici potrivit cu misura harului este gi
mihnirea pricinuiti de ispite, pe care
Dumnezeuo aducein suflet. Iar aici nu
vorbesc de mihnirea adusi de ispitele
lumegti,cevin pesteunii oameni,pentru a
infrAnariutatea lo4,gi nici de tulburdrile
trupegti, ci de intristirile care sunt ingi-
duite numai monahilor isihagti.Iar daci
sufletulesteneputinciosgi nu poateribda
ispitelecelemari,atuncinu va puteaprimi
hici harismelecele mari. Pentru cd Dum-
nezeunu di o harismi mare ftiri si vini
mai inainte o mare ispiti, cici potrivit cu
asprimeaispitelor sunt impirfite gi haris-
melede citrein;elepciunealui Dumnezeu,
pe care oamenii de obicei nu o pot cu-
prinde. Atadal dupi mul;imea marilor
intristiri pe care le trimite purtarea de
griji a lui Dumnezeu,poli inlelegede citji
cinste te-a infrednicit. Cici potrivit cu
intristarea prin care treci, estegi mAngA-
iereace o primegti.
33

Harismalui Dumnezeunu semanifesti
niciodati in chip vidit la om, mai inainte
ca acestasi gusteamlriciunea ispitelor
gi a intristirilor. Desigur;ea existi de mai
inainte in mintea noastri, insi intArziesi
sefaci cunoscuticaenergie.Deaceeatre-
buie ca noi si avemin timpul ispitelorin
sufletul nostru bucurie gi frici. Bucurie,
pentru ci ne-aminvrednicitsi pdgimpe
caleape care au p5git Sfinfii gi mai ales
IisusHristos,Caredi viati la toati lumea.
insi suntemdatori si avemgi frici, ca nu
cumvamAndrianoastri si fie pricinaispi-
telor.Dar toti cei caresunt smerifi-cuge-
titori suntluminafideharullui Dumnezeu
gi pot si discearnicareispitesunttrimise
pentru sporireaduhovniceascd gi pentru
imbogSlireaviegiiin Hristos,gi care sunt
ingiduite de Dumnezeupentrua neinlelepfi
atuncicAndse trufegteinima noastri.
Ispitele ingdduite celor mdndri,
care suntvrdjmasi ai lui Dumnezeu
Aicivoi vorbi de ispitelecaresunttrimi-
sede toiagulduhovnicesc al lui Dumnezeu,
pentru ca sufletul si sporeasciin virtute,
ispiteprin careel seexerseazi, senevoiegte,
esteincercat.Elesunt:lenevia,ingreuierea
trupului, molegealamidularelorl acedia,
34
*Jdftti*r'*.
tulburareaminfii, ideeastiruitoare cdavem
weo boali ffupeascd, stirile de deznldejde,
intunecareacugeGrii,lipsade orice ajutor
omenescgi de celetrebuincioasetrupului,
precum gi altele asemenea.Prin aceste
ispiteomul simtein sufletulsiu pdrisire gi
neincrederein el insugi,iar inima i se face
infrAntl gi smeritd.in acestfel omul este
incercat,ca el si doreascigi si cauteharul
Ficitorului siu. Iar acesteispite sunt ico-
nomisitede dumnezeiasca pronie potrivit
cu puterearibddrii gi cu nevoiafieciruia.in
acesteispitevei gdsiimpletite mAngAierea
lui Dumnezeugi nefericirea,lumina gi in-
tunericul,rizboiul gi ajutorul,mAhnireagi
desfitarea.Acestaesteagadarsemnulci
omul esteajutatde Dumnezeugi sporette.
Ispitele ingdduite
vrdjmasilor lui Dumnezeu
.care sunt cei mdndri
Aici vefi gisi ispitelepe carele ingiduie
Dumnezeucelor firi de rugine gi celor
care cugeti seme!, sivArgind astfel ne-
dreptate inaintea Bunului Dumnezeu.
Agadarispitelevidit demonice,ce depi-
gescputerejrlor de a r5bda,sunt:lipsirea
de in;elepciuneape care o aveau,atacul
furios al patimii desfrAndrii,care se slo-
35
- bozegte
asupra lor pentru a smeri trufia
lor; aprinderea mAniei,dorinfa de a-gi im-
pune voia lo4,de a se impotrivi in cuvAnt,
de a-i mustra gi a-i pedepsi pe ceilalgi,
disprefuirea doririlor celor dupi Dumne-
zeu ale inimilor lor; ingelarea desivArgitl
a minfii loc hulele impotriva lui Dum-
nezeu,cugetiri pline de nebunie, vrednice
de rAs - a$ spune mai degrabi de plAns -,
disprefuirea de citre oameni, distiugerea
reputafiei lo4 batjocorirea gi chinuirea in
multe feluri de citre demoni, pe ascuns gi
la aritare, dorinfa de a petrece impreund
cu mirenii, de a fleciri intotdeauna ca unii
firi de minte, de a niscoci Iucruri nefolo-
sitoare gi de a spune profefii mincinoase,
de a figidui lucruri ce depigesc puterile
lor. Acesteasunt ispitele sufletegti.
Iar ispitele cele trupegti ale omului
mindru sunt: intAmpldrile dureroase ce
stiruie pururea in impletire cu el gi sunt
anevoie de destrdmat, intAlniri cu oameni
rdi gi necredinciogi,care ii pricinuiesc ne_
cazuri; uneori inima i se tulburi dintr-odati
din pricina fricii lui Dumnezeu;de multe ori
care ar putea mAngAiainima lor dezni_
dijduitS,lucru ce este iconomisit astfel de
36
puterea lui Dumnezeu.$i, pe scurt, unii ca
acegtia pltimesc toate cele care sunt mai
presus de puterea lor de a ribda, la acestea
adiugAndu-se gi rlzboiul adus de patimile
lor.
Iar acesteispite incep atunci cAnd omul
incepe si se considere infelept. $i astfel
cade cAnd intr-o ispitS, cAnd intr-alta,
potrivit cu misura in care primegte aceste
gAnduri de mAndrie. Agadar din felurile
ispitelor ce te ataci, inlelege ciririle in-
guste pe care se abatgindurile tale. $i daci
vei vedea impletite unele dintre aceste
ispite cu cele vidit demonice, ce le-am
ardtat mai sus, si gtii ci, potrivit cu ispitele
pe care le primegti, s-a cuibirit in tine
mAndria gi te roade.
Isnitaimpufindrii de suflet
AtuncicAndDumnezeuvreasi aduci
peste om o mAhnire gi mai mare, ca astfel
si se pocliasci gi si caute mila Sa,ingi-
duie si cadi in impufinarea de suflet. Iar
aceastanagte puterea ceatare a trindiviei,
ce inibugi sufletul gi-l face si preguste
iadul. Apoi vine duhul iegirii din mingi, din
care izvorisc nenumirate ispite precum
tulburarea minfii, minia, hula, cirtirea,
gAndurile necurate, mutarea dintr-un loc
37
 intr-altul, cici nicdieri nu-gi afli odihna, gi
cele asemenea.Iar daci mi vei intreba
care este cauza tuturor acestora, i1i voi
rispunde ci nepisarea.insi leacultuturor
acestora este unul singur; cu ajutorul
cdruia omul va gisi indatd in sufletul s5u
mAngAiereadupi care tAnjea.Agadar care
este acest leac? Este smerita-cugetare a
inimii. FirI ea nu poate si strice cineva
ingriditura ispitelor;ci dimpotrivi le face
mai puternice gi atunci ele il coplegesc.
Sd nu te mAnii pe mine cd ifi spun
adevdrul.Niciodati nu ai cdutat smerenia
cu toati puterea sufletului tiu. Daci vrei,
vino in finutul ei gi vei vedea cum te va
Pdrinte,vrAnd si intoarci in bine ispitele
fiilor sdi adevdrafi, nu le ridici, ci le di
38
Dumnezeulnostru,sI neinvredniceascicu
ispigelor
harul Sdusi suferimamdrdciunea
pentru dragosteaLui, intru mullumirea
inimii.Amin.
Din exPerienfa dobdnditd
in necazuri
se naste inlelePciunea
Sfingiiigi arati in fapti dragostealor
pentru Dumnezeuprin toate celepe care
ie rabddpentruNumeleSdu.Dumnezeule
trimite necazuri,dar nu Sedepirteazl de
ei, pentru ci ii iubegte.Din aceastddra-
goste pitimitoare, inima lor primegte
Indriznire ca sd priveascl la El in chip
neacoperit,incredinfalifiind cI cererilelor
vor fi ascultate9i implinite'Mareestepu-
incredinfezede ajutorulSiu 9i sdinyeleagd
cAt de mult se ingrijeqtede ei. Astfel ei
dobAndescdin ispite infelepciune'$i
aceastaca si nu rimAni necercafi,lipsiti
fiind de experientaduhovniceasciatAta
binelui,-cAf gi a riului, ci sd dobAndeasci
din incercaiealor cunogtinlatuturor lu-
crurilor.Cici altfelvor fi tarati de negtiinti
39
ti vor ajunge de batjocura dracilor. De-
oarece daci ar fi incercafi numai in cele
bune gi nu ar avea experienfa luptei cu
rdul, ar merge la rdzboi cu desivArgire
neexperimentali.
Iar dacl susfinem cd ei pot fi cercafi gi
frri si aibi experienla luptei cu ispitele
cele rele, este ca gi cum i-am asemina cu
boii gi cu asinii, care nu au libertate in
nimic. Omul nu poate gusta gi prefui bi-
nele, dacd mai inainte nu a incercat
amlriciunea ispitelor. Astfel, atunci cAnd
va intAlni in via!5 bunitlfile lui Dumnezeu,
el le va folosi intru libertate cunoscAnd
valoarealoL ca gi cum le-ar dobAndi prin
sudoareasa.
Oameniivin la cunogtinla ceaadeviratd
atunci cAnd Dumnezeu igi retrage puterea
Sa,ftcAndu-i astfel si-gi simti propria lor
sldbiciune,greutateaincercirilor gi vicle-
nia vrdimagului. Atunci ei inteleg cu cine
au a se lupta, cAt de slabi este firea lor
omeneascdgi cum ii pizegte puterea dum-
nezeiascd.Igi vor da seamacAt de mult au
sporit in virtute gi ci frrd puterea lui
Dumnezeu sunt neputinciogi in fafa ori-
cirei patimi. Iar aceastao faceDumnezeu
ca ei sd dobindeascd din toate aceste
experienfenepl5cute adevirata smerenie
gi sI se apropie de El, agtept3nd ajutorul
Lui intru rugiciune stdruitoare. Iar toate
40
acesteade unde le vor invdfa daci nu din
experienfa dobAnditl in urma multor
necazuri,prin care Dumnezeuingaduie sd
treaci? SfAntul Apostol Pavel spune: fi
pentru co sd nu md trufesc cu mdrelia des-
coperirilor, dotu-mi-s-a mie un ghimpe in
trup, un tnger aI Sataneilq.Dar 9i credin!5
statornici dobAndegtecineva din aceste
ispite prin cercarea ajutorului dumne-
zeiesc,pe care de multe ori il primegte in
lupta sa. Astfel se face neinfricat, dobAn-
dind curaj in vremea isPitei'
Ispita aduce folos tuturor oamenilor.
Daciincercareal-a folosit pe Pavel,nimeni
nu poate spune ci ea estenefolositoare,ci
toli aceia care nu vor sI primeascd folos
din ispite gi incercdri, pentru mAntuirea
lol vor da seami inaintea lui Dumnezeu'
lspitele suntun leac amar.
Sd-lprimim asadar cu smerenie
Si rdbdare
Agadar nevoitorii sunt ispitili pentru
a-gi miri bogilia duhovniceascS,cei ne-
pisitori pentru a fi pizili de ceea ce ii
vatimi, cci adormili pentru a se trezi, cei
ili
indepirtagi de Dumnezeu, pentru a se
ll Corinteni 1.2,7.
41
apropia de El, iar prietenii lui Dumnezeu
ca sd intre cu indriznire in casaSa.Un fiu
carenu a fost scosin lume, nu poate mAnui
bogifia tatilui s5u, astfel incAt sd se folo-
seasci de ea. De aceeaDumnezeutrimite
la inceput greutSgigi incerciri dureroase
fiilor SIi, iar apoi le arati ce daruri le
pregetegte.Slavi lui Dumnezeu,Careprin
leacuri amare ne invrednicegte sd ne
destitdm de sdnitatea duhovniceascS.
Estecineva,oare,carenu simte mAhnire
gi ostenealiin tirnpul incercirii? Este,oare,
cinevacare si nu simti amdrdciuneatunci
cAndbea leacul ispitelor gi al necazurilor?
Agadar;nimeni nu poate dobAndio sdnitate
trainicd flri sd treacl prin acest stadiu al
incercdrilor.insi nici ribdarea in ispite nu
estea noastrS.Cdcicum ar puteaomul, care
este un vas de lut, sd gind intr-insul apa,
daci nu-l cdlegtefocul dumnezeiesc?Dacd
vom pleca capul, atunci orice lucru bun gi
folositor Ii vorn cere lui Dumnezeu in
rugiciunea noastrd cu snlerenie,cu dorire
neincetatl gi cu rlbdare, ni-l va da.
Aga cum leacurile pe care Ie luim,
alungi din trupul nostru microbii, tot
astfel gi mAhnirile puternice curigi inima
noastre de faptele gi amintirile cele rele.
+2
I Rugdciunile neincetate
fdcute in vremea ispitelor
Aga cum copiii mici se infricogeazi de
priveligtile inspdimAntitoare gi aleargl la
pdrinlii lor prinzAndu-sede hainelelor gi
cerAndu-leajutorul,tot astfelgi sufletul:cu
cAt se teme mai mult de ispite, cu atAt
aleargd mai repede la Dumnezeu gi se
lipegtede El, f5cAndruglciuni neincetate.
Cu cAt ispitele vin asupra lui,^una dupi
alta, cu atAt se roagd mai mult. Insi atunci
cAnd ispitele inceteazi, iar sufletul igi afl5
odihna, de obicei el pierde contactul cu
realitatea [n.tr. duhovniceascd)gi se in-
depdrteazide Dumnezeu.
Dumnezeu Si ingerii
se bucurd in necazurile noastre,
in timp ce diavolul se bucurd
in trdnddvia Si traiul nostru bun
Cu cAt cresc ostenelilenoastre zilnice,
trupegti gi duhovnicegti,cu atAt se mic-
goreazdrdzboiul trupesc.CdcimAhnirile gi
primejdiile omoari iubirea de pldceri,in
timp ce traiul bun gi nepdsareao hrinesc.
De aceeagi Dumnezeu cu Ingerii SIi se
bucuri in mAhnirile gi necazurilenoastre,
in timp ce satanagitoli dracii lui se bucuri
43

atunci cend ffandivim gi petrecem in des-
fitare.
OsdndeSte-te pe tine insuli
invremea necazulai
Si nu dezndddjdui
Se fii pregitit si primegti tot felul de
disprefuiri gi jigniri, osindiri gi ociri, din
partea tuturo4 chiar gi de la cei de la care
nu te agtepfi. Sd te consideri pe tine insugi
vrednic de ele gi si le primegti pe toate cu
mul;umire gi cu bucurie. Si rabzi orice
ostenealSgi mAhnire gi primejdie, ce vine
mAngAierea. Cici orice ajutor venit din
44
pomului gi ai cipitat astfel felurite patimi.
Primegte, agada4,acum cu mulgumire ami-
rdciunile, care te vor scoate din molegeala
ta gi care te vor facesi te indulcegti de harul
lui Dumnezeu.
,,Befia" Itti Dumnezeu
ilface pe om nesimlitor
fald de intristdri
Atunci cAnd se va degtepta in suflet
dorinfa fireascdde a trii lAngi Dumnezeu,
iar acest pahar al doririi va addpa viafa
nevoitorului gi-l va imbita, el nu va mai
simfi lumea, nici osteneala, ci se va face
nesimfitor fafl de intristiri gi fafl de
diferitele lucriri ostenitoare.Atunci unul ca
acesta simte ci pdgegtein ae4 iar nu pe
pimAnt, ca ceilal;i oameni. $i aceastapen-
tru ci nu mai vede asprimeadrumului gi nu
mai are inaintea sa munti gi vii de strd-
bdtut. CIci agacum spune Isaia: Drumurile
colguroasevor devenipentru ei cdi netedell.
Ei nu mai simt lumea, pentru cd au ochii
sufletului indreptafi c5fte Pirintele lor Ce-
resc. Iar nidejdea lor in Dumnezeu devine
atAt de simfiti, incAt aceastale arati, aga
cum aritim noi cu degetul,in fiecare clipl
rl Yezi lsaia 40,4.
45
 boli cumplite far; si se intristeze. Allii
iarigi aritau ribdare in necazuri9i in mari
nenorociri. $i daci acegtiarlbdau toate
acesteadin slavi degartdsau din nidejde
degartS,cu atAt mai mult noi, monahii, - 9i
desigur tofi cregtinii - suntem datori si
ribdim, noi care am fost chemafi de
Dumnezeusi ne facempdrtagiPatimilor gi
Trupul se face nesimlitor slaveiLui.
la necazuri
Rdbdare tn necazuri

Toate intAmpldrile dureroase9i neca-

zurile, atunci cAnd nu avem ribdare, ne
chinuiesc indoit. Pentru ci omul prin
ribdarea sa alungi amirdciunea nenoro-
cirilor, in timp ce impulinarea de suflet
nagte deznddejdeaiadului. Ribdarea este
se petrecatunci cAndin suflet vine maicamAngAierii,esteo putere sufleteascd
bucuria ce se na$tedintr-o inimi largd.Dar aceasti
Duhului.
putete cu greu o afli omul in necazurile
sale,daci nu are dumnezeiesculhar; pe
prin rdbdarea care il dobAndegteprin rugiciune sti-
tn necazuri
ne facem pdrtasi ai patimilor ruitoare gi lacrimi.
Iui Hristos
Sd suferim nedrePtatea
smerenie Si cu bucurie
_cu
Cel care poate ribda nedreptatea cu
bucurie,degi poate sd o indepirteze 9i sd
46
47

acesta a ajuns la desivArgire gi se mi_
nuneazdde el Sfinfii Ingeri. Cdcinici o alti
virtute nu este mai mare gi mai greu de
dobAndit.
Rdbdarea
este harisma lui Dumnezeu
rnrmamoare pentru Dumnezeu.
Rdbdarea cea de mulgi ani
care a adus imbelsugat
harul lui Dumneziu
Unul dintre Sfinfii pdrinfi a spus:
Odati, cAnd eram foarie iniristat
din
pricina incerclrilon am mers l" un prrtni.
48
bitrAn. Acesta era bolnav gi fintuit la pat.
Dupi ce am luat binecuvAntarealui, m-am
aSezatlAngiel gi i-am spusl
- Pirinte, fi o ruglciune pentru mine,
cici mult mi mAhnescdin pricina ispitelor
diavolegti.
Atunci stareful deschizAndu-giochii
mi-a spus:
- Fiul meu, tu egti tAnir gi de aceeanu
ingdduieDumnezeusi fii coplegitde ispite
mai presus de puterea ta.
- Degi sunt tAndl am ispite pe care
numai oamenii virtuogi le au.
- Dumnezeuvrea si te faci infelept.
- Cum md va faceingelept?Eu in fiecare
zi gu^stmoartea sufletului.
- Inceteazd, fiul meu!Am spusci Dum-
nezeu te iubegte gi ifi va da harul Siu. Si
gtii, fiul meu,ci treizecide ani m-am luptat
cu demonii gi timp de doulzeci de ani nu
am simtit ajutorul lui Dumnezeu. insd
dupi ce a trecut cel de-al douizeci gi
cincileaan, am inceput si simt o oarecare
odihni, care a inceput apoi si creascdtot
mai mult. in cel de-al doudzecigi optulea
an odihna a devenit foarte sim;iti. Iar;
cAnd se apropia sfArgitul celui de-al trei-
zecilea an,-atAt de mult s-a intirit intru
mine aceasti odihni, incAt nu pot sd o
exprim in cuvinte. CAndvreau sd mi ridic
la rugiciune, doar trei psalmi apuc si
49
 ,!

rostesccu gura mea gi indati sunt ripit in

extaz,lingi Dumnezeu.In aceastl stare,
trei zile daci stau in picioare,nu simt deloc
oboseali, Yezi cAtAodihnd mi-a pricinuit
lucrarea cea de mulli ani a ribdirii?

SFATURI
DUHOVNICE;TI

x Si-i iubegti gi si pdtimegti impreuni

cu cei sdraci,ca gi tu si fii miluit de Dum-
nezeu.

x Sdnu-i mustri pe cei care au inffistare

in inim5, ca sd nu fii pedepsit cu acelagi
toiag gi qdutAndpe cinevacare si te mAn-
gAie,sI nu afli pe nimeni!

x Amintegte-fi ci gi tu ai trup de terane

gi fi binele tuturon fdri deosebire.

x Mai presus decAttoate virtutile este

dreapta socoteald.

x Si nu mustri pe nimeni pentru gre-

gealalui, ci si te consideri rispunzitor
50 51
pentru toate, chiar gi pentru gregeala
aproapelui.
x Mai bine sd fii disprefuit, decAtsd dis-
prefuiegti pe altul. Mai bine si fii nedrep-
tetit, decat sd nedreptilegti.
x Si nu locuiegti impreund cu omul
mAndru,ca si nu piardi sufletul tdu harul
SfAntului Duh, gi astfel si devind sllag al
patimilor viclene.
x Cel care fuge de slava cea degarti a
lumii, unul ca acestasimte in sufletul s5u
slavaveacului ce va si fie.
+,iUr5gte odihna gi traiul bun, ca s5-gi
pdzegtigAnduriletale netulburate.
x Feregte-tede intAlnirile cele multe gi
ingrijegte-tede sufletul tiu, ca sd-fi pis-
trezi linigtea sufleteasci.
;r Pdzegte-tede pdcatelecele mici, ca sd
nu cazi in cele mari.
x itri estemai de folos sd inviezi sufletul
tiu din patimi, cugetAndla cele dumneze-
iegti,decAtsi inviezi morfi.
x Multi oameni au ficut lucruri minu-
nate, au inviat morti, s-au ostenit si-i
52
aduci pe cei ingelafi la calea mAntuirii 9i
alte minuni mari. Multi oameni au fmt po-
v5luifi cu ajutorul lor la cunoagtereade
Dumnezeu.Mai tArziu, ins5, acegtiacare au
inviat morli, au cdzut in patimi de ocard,
ucigAnd astfel sufletul lor. Prin aceasta,
prin faptele lor picitoase ce s-au frcut ari-
tate, ei au smintit pe mul;i. In realitate ei
erau cei bolnavi gi in loc si se ingrijeascd
de sinitatea lor sufleteasci, au ieSit in
marea lumii acesteiaca si timiduiasci 9i
sd mAntuiascd sufletele altora, pierzAnd
astfel nddejdeace o aveauin Dumnezeu9i
sufletele lor.
x Cel care se scirbegte de ingelarea 9i
rispAndirea minlii in cele lumegti, vede in-
lduntrul inimii sale pe StipAnul gi Domnul
siu.
* Pentru ca Dumnezeusi ia in conside-
rare virtulile noastre, trebuie ca ele si fie
insoiite de infrAnare trupeasci gi de con-
gtiinli curati.
x Mai bine sd locuiegtiimpreund cu vul-
turii decAtcu cel lacom gi nesi;ios.
x Mai bine si trliegti impreuni cu cel
infirm gi cu cel neinsemnat, decAt cu cel
mAndru.
53
 x Mai bine si fii prigonit, decAt si pri- de moarte,pentrucdDumnezeua pregdtit
gonegti;si fii rdstignit, decAtsi ristignegti; bunitilile celeviitoare ca si te faci mai
si fii nedreptdtit, decAt sd nedreptiletti; presusde moarte.
si fii clevetit,decAtsi clevetegti.

x indreptigirea de sine nu are loc in

viala cregtinilor gi nu este cuprinsi nici-
ieri in invi;5tura lui Hristos.

x Daci iubegti blAndefea,vei aveapace

in sufletul tdu. Iar daci te vei invrednici si
dobAndegtipacea,te vei bucura in orice in-
cercare.

* Dumnezeu rabdi toate neputinlele

noastre,insi nu-l suferd pe cel care tot
timpul cArtegte,ci il pedepsesteca si-l in-
drepte.

x-Guragi inima, carein fiecare incercare

ii mul;umesclui Dumnezeu,primescbine-
cuvAntareaLui gi harul dumnezeiesc.

x Harului dumnezeiescii premerge

smerita-cugetare,iar pedepsei,cugetarea
semeatd.

x Atunci cAnd viaia ta este dupd Dum-

nezeu,sd nu te intristezi pentru necazurile
gi relele tale pdtimiri, cici Dumnezeu!i le
va ridica intr-o buni zi. Si nu te temi nici
54 55
 il

insemnare introductivd .............5

Cuvinte
purtdtnare de nddejde ................7

I spite, intristdri, dureri

Si rdbdare
Sfaturi duhovniceSti 57

56