PANORAMA

LITERATURII ARMÂNE
DE ASTĂZI
Text publicat în Analele Universităţii Hyperion,
2007
Lector univ. dr. MARIANA BARA
UNIVERSITATEA HYPERION
 PARADIGME TEMATICE
Tradiţia stilistică mediteraneană ca expresie
a atitudinii existenţiale:

tragică – Y. Vrana şi Spiru Fuchi

solară – Cola Fudulea sau Victor Ceara

nostalgică – cea mai reprezentată

Aceste paradigme se întrepătrund uneori.

 Marile teme

Conştiinţa etnică armânească

Salvarea limbii

Destinul istoric
- istoria armânilor din România, marcată de
evenimente traumatizante: emigrarea, schimbul
de populaţie din 1940, închisorile comuniste şi
domiciliul obligatoriu, au făcut ca aproape
fiecare armân să treacă prin trei ipostaze
(emigrant, deportat, deţinut politic).

Biografii
 Posibile scheme de prezentare

(a) geografică (pe ţări);

(b) a generaţiilor de scriitori;

(c) a genurilor şi a speciilor.

 Abordarea geografică

Grecia: G. Platari-Tzimă, Giannákis Dóndos[1], Zoi Papazisi-Papatheodoru,
Steryiu Dardaculi.

Albania: Ilia Colonia, Spiro Fuchi, Spiro Poci, Andon Kristo, Manol Bash,
Enceleda Kristo, Nikolla Mullisi, Kozma Mitro.

România: Hristu Cândroveanu, Matilda Caragiu Marioţeanu, Ilie Ceara,
Victor Ceara, Nicolae Caratana, Dumitru Garofil, Vasile Todi, Cola Fudulea,
Kira Iorgoveanu, Gheorghe Vrana, Mariana Bara, Clarisa Cavachi, Sirma
Guci, Aura Paşa, Toma Enache.

R.Macedonia: Dina Cuvata, Vanghea Mihanj Steryiu, Vanghiu Dzega,
Ghena Nakovska, Anita Steryiu-Dragovici, Santa Djika, Tsatse Tugear.

Bulgaria: Costa Bicov, Nicolai Kiurkciev, Yioryi alŭ Huleanu.

diaspora vest-europeană şi nord-americană: Kira Mantsu, Gh. Godi, Mihali
Prefti.


[1] Giannákis Dóndos, Η φανταστική αλήθεια. Aliθia fantastikiaska,
Βελεστίνο 1990 şi idem, Αρµανάµεα [Armânamea], Βελεστίνο 1992.


 Abordarea pe generaţii

peste şaizeci de ani sau generaţia vârstnică
(Matilda Caragiu Marioţeanu, H.Cândroveanu,
Ilie Ceara, Victor Ceara, Cola Fudulea, G. Platari-
Tzimă, Yioryi alŭ Huleanu, Gh.Godi, D.Garofil),

între 40 şi 60 de ani sau generaţia matură (Kira
Mantsu, Dina Cuvata, Vanghea Mihanj Steryiu,
Costa Bicov, Mihali Prefti, Y.Vrana, Mariana
Bara),

sub 40 de ani sau generaţia tânără (Spiru
Fuchi, Aura Paşa, Sirma Guci, Clarisa Cavachi,
Toma Enache, Mihaela Şuţu).
 Poezia lirică

Y.Vrana

Spiru Fuchi

Kira Iorgoveanu Mantsu

Gh.Godi

Vanghiu Dzega

Matilda Caragiu Marioţeanu
 Specii narative
Povestiri în proză sau versuri

Naraţiunea biografică în proză (Dina
Cuvata, Cola Fudulea, Elena Stere,
Vanghea Mihanj-Steryiu, Ilie Ceara,
Kira Iorgoveanu Mantsu, Ilia Colonia)
sau în versuri (Dumitru Stere Garofil,
Nicolae Tănase Suflaru):
– nucleu real convertit în ficţiune,
– transcrieri, mai mult sau mai puţin fidele, ale
unor povestiri care circulă în comunitatea
armânească.
 romanul

biografic – Ilie Ceara, Pi calea a banăljei
– Vanghea Mihanj Steryiu, Casi fără părmatsi

istoric – Sterie Guli, Sirma

 Ionel Zeana, Vulturii Pindului
 teatru

Adaptări după I.L.Caragiale (text şi regie
Toma Enache)
Lali Nida s’ampuliseashti cu ehtsărlji
Ună noapti fuviroasă
 Jurnale de călătorie

Lifteri
Naum

Aurica Piha

Sprio Poci
Memorialistica în limba română

Teohari Mihadaş

Maria Bedivan

Lena Costante

Dumitru Perceli

Spiru Zechiu
 Editori de periodice
şi cărţi armâneşti

Mariana Bara

Vasile Barba

Hristu Cândroveanu

Tiberiu Cunia

Dina Cuvata

Dumitru Garofil

Gica Gica

Jani Gusho

Nico Kiurkciev

Toma Kiurkciev

Andon Kristo

Vanghea Mihanj Steryiu

Gogu Padioti

Dumitru Piceava

Spiro Poci
 Jurnalişti în media armânească

Mariana Caciandoni Budeş

Niculachi Caracota

Alexandru Gica

Vanghiu Dzega

Andon Kristo

Taşcu Lala

Iana Mihailova

Lifteri Naum

Irina Paris

Dumitru Piceava

Aurica Piha

Spiro Poci

Vasile Todi

Sasho Yerânda
 Reviste armâneşti

‘Zborlu a nostru – Rivistă culturalâ trâ Armâñi (Mazedo-
romanische kulturelle Zeitschrift)’, din 1984, în R.F. Germania,
editor prof.dr.Vasile Barba.

‘Deşteptarea’ director Hristu Cândroveanu, din 1990.

În R.Macedonia, Uniljea ti Culturã-a Armãnjloru dit Machidunii
scoate din 1998 revista ‘Grailu Armãnescu’, redactor-şef Dina
Cuvata.

‘Fenix’ de la Bituli, editată de dr.Nico Popnicola.

‘Rivista di Studii şi Litiraturã Armãni’, RLSA, trimestrială, editată de
Tiberiu Cunia, format de carte, cu cca 200 p. la fiecare apariţie,

‘Bana Armãneascã’ editor Dumitru Piceava.

‘Frăţia’ la Elbasan, editori Andon Kristo, Iani Gusho.

‘Fărshirotu’ la Ghirocaster, in Albania, editor Spiro Poci.

‘Armãnamea’ fundată în 1996, reluată din 2005, trimestrial al CARo.

‘Daima’ al filialei Tulcea a CARo.
 Eseu

Teme economice
– Tănase Stamule
– Daniel Lipară

Teme politice
– Pitu Dibreani
– Stelian Damov

Teme culturale, contacte internaţionale
– Diana Cuturela
– Florentina Costea
– Georgiana Ketty Tugearu
 Edituri armâneşti

Editura Cartea Aromână, creată în 1988 în
SUA de Tiberiu Cunia, peste 100 de titluri,

Editura Dimândarea Părintească (Hristu
Cândroveanu)

Editura Unia ti culturã-a armãnjlor dit
Machidunii de la Skopje (Dina Cuvata)

Editura Sammarina, Constanţa

etc.
 antologii

“Mică antologie aromânească. Cu un studiu introductiv asupra
armânilor şi a dialectului lor de Constantin Papanace”. Colecţia
Armatolii. Bucureşti 2001, 365 p., red. Iancu Dzima.

La Skopje, Dina Cuvata publică o antologie bilingvă, armână –
engleză din poezia armânească contemporană, Calea-mbar! (2004).

Hristu Cândroveanu : antologie de poezie universală şi alta de
poezie română clasică şi modernă, texte traduse de el în armână.

Vanghea Mihanj-Steryiu, Panorama-a poetslor, Scopia, 2000.

Nicola şi Toma Kiurkciev la Sofia din 2001, Antologhia armâneascâ,
4 vol.

Ionel Zeana, Antuluyia-a puiziiljei armâneascâ, vol. III, 2001.
Autorul identifică 17 poeţi armâni ai perioadei clasice, 29 poeţi
moderni şi peste 20 de poeţi contemporani.

Kira Iorgoveanu Mantsu, Noi, poetslji a populilor njits, Bruxelles,
2007.
 Ce viitor pentru
literatura armânească?

Promovarea cărţilor
– Zilele culturii armâne, 4 ediţii cu lansări
– Internet
– Reviste

Sprijinfinanciar pentru edituri şi reviste

Premii literare pentru creatori
Publicul cititor şi oferta culturală

Studierea limbii armâne în şcoli

Cultivarea limbii armâne

Biblioteci la fiecare filială

Schimb de cărţi cu edituri şi reviste din
Balcani

Traduceri din literatura internaţională
despre armâni (acum proiectul Weigand)

Publicare pe internet
 Casa armãneascã ditu yisu
“canda ti priimnji tu hãryii tu unã gãrdinã cu turlii di lilici sh poami, ti
aplucusescu, ti njirã, ti anvãrlisescu, aua limonji, aua trandafilã.
Mãrunã di pulj njits, minuts, ascumtsã tu lumãki kirkireadzã, pi
sumu poami aroshi, vãzãiescu hãrsits.

Meari aroshi, cireashi aroshi, limonj din Sãrunã, trandafili.

Unã poartã apitrusitã di frãndzã aroshi sh galbini, arapani di auuã
aroshi, mpadi cãdzuti alti, kisati, stulcinati. Didindi di poartã, unã
lumi yii, emu dealithea, emu fantasticã.
Di anvãrliga gardulu arudzinatu sh cãlicea cãtã unã casã albã, niheamã
aruvuitã, pisuprã cu cirnidz, iu s-angãrlimã alti ierghi, di s-higu pitu
gemuri, pitu ushi, s-acatsã di balconi, pitu cripituri.

... casa largã, kiskinã, mplinã di soari, fãrã kindimati, arhundeascã sh

cu tuti uidiili, ditu cari ari vdzitã vahi paplu, unã casã armãneascã iu
ninga s-tindu peturi ti piti sh iu s-aprindi aloatlu ti tãrhãnã.”