'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

ISTORicA A FAUBmn PABTIDL'LUI COMUNIST

li\lPOBl'ANTA
ROMAN PENTRU DEZVOLTAREA LUPTEI REVOLUTIONARE
A IIASELOR MUNcn ORE$'fl DIN ROMANIA

Ion Pepeseu-Puturl

Anlversarea a 60 de ant de la ffmrirea. Partidului ComUDist Boman

pe care intregul nostru popor o sarbatore~te In acest an este un prilej
binevenit de a sublinia aemniftcatia istorica a congresului partidnlui
din mai 1921, semnificatie pc care intreaga istorie a Romanie! moderne o
pnne intr-o Iuminit deosebit de puterniea.
A.nil de la sfir~itul primului razboi medial au euprins evenimente
multiple, eomplexe ~i de mare anvergnra : urmarile ceJei mai mari confla-
gratii stngeroasc, cunoscuta pina atunci in istorie, la Iel de fara precedent
~i pentru istoria noastra nationala, prabusirea a dona imperil - am.indoua
vecine en tara noastra, victoria revolutiei clasei muncitoare in Busia care
a inaugurat o epoca noua in tstcne=-epoce revolntiilor proletare 1:1i a fauririi
noii societa.ti soclaliste - erearea unor noi state nationale ~i desavir~irea.
unitatii nattonale a altora in sud-estul .,i central Europei.
in aceasta avala~'\ de evenimente drumul partidulul politic al ela-
set muncitoare din [ara noash·a. a cunoseut greutatile inerente implicarii
:;,i confruntar+i cu ele. Experienta lndelungata, maturitatea sa politica ,.i
Ideologicd, protundnl sau atasament faFL de poporul din care facea parte -
t oate acestea au asigurat partidului o orientare j11sta din punct de vedere
tstortc, care n. fost pusit in evidentd Ia Congresul Partidulni din mai 1921.
~{:<'Sta a fost primul congres al partidului clasei muncitoare organizat
dnpa fatu·u·ea statului unitar roman ~i el a reprezentat momentul culmi-
nant al proeesului de radicalisarc a misciirii muncitoresti din tara noastra
care a dus la faul'irea Part idului Comunist . Totodata congresul a marcat
unificarea tutnror organizatiilor muncitoresti de pe teritorinl Romfmiei
reintregite. De la 1 decembrie 1918, pim'i. la 8 mai 1921 elasa muncitoare
din vechea Romanic, din Transilvania, Banal ~i Bueovina a <lat ea ins:'\. i,
prin congrese ~i conferinte regionalc, prin documentele programatice
pnblioate tarie f:li Iegit imitate marelu i act istoric al Unirii.
onsecvent poaitiei sale, afirmah'i inca din ultimele deeenii ale vea-
eului trecut, cind inaugurase lupta pentru o 11Dacie viitoare" partidul
clasei muncitoare care fusese un adevilrat portdrapel al cauzei luptei
pentru eliberarea romanilor de sub asuprtri straine ~i pentru unitatea lntre-
gului popor roman, a fost primul partid politic din Romania organizat
in conrormitate cu noile realitati istorice ale tarii.
Congresul din mai 1921 a consfintit transformarea Part idului Socia-
list in Partidul Oomunist din Romania, marcind in felul aeesta fiuxirea
.. VllTORUL SOCIAL", t.n X, nr. 3, p. 391-395, llucureJtl, 1981
392 JON POPESCU·PUTURI

partidului a clrui misiune istoricii. msese formulatii. incii din 1919: ,,un
singur partid care sA. duclL lupta clasei mnncitoare din nona Bomante spre
realizarea idealului ei socialist" scop in care ,,RomAnia nou:l. de astilzi,
trebute ea devin.l Roma.ma, soeialistil de mline."

Existtl. un specific al gindfrii Istorice : cu un prilej sau altul, atunci

cind este mareat un moment important al istoriei nationale sau univer-
sale, ea tinde spre ample retrospective. Dar, departe de. a so con.st itui in
soopurl in eine, aceste retrospective- independent chiar de masnra in care
este constient de aeest Incru istorlcul - i~i asullll\ deettnatla de a ajuta.
la int;elegerea. prezentului ei de a juca, un substantial rol prospectiv. iji
aceasta pcntru c~, fiind ea i~$i o importanta J>8I·te componenta a practi-
cii umane - ~i anume a practieii de cunoastere - gindirea istoricii. se
strMuie~te s.l( pltrund;l profund sensnl evolupl'i tndelungate a. practicii
generale umane, adica toomai a aeelui liant, car lea~'t. intr-un tot comple~
treentnl, prezentiil .,i viitontl.
Ca nuelen al t~i esentei omulni, practica gene1illa, avind in cen-
fitil ei practiea prodnctiei materiale ~i practica soctala, dar neredus.\ tn
mod metafizic numai la 3C<'Sf<' laturi ale ei, ei int,eleasa larg, ca abordare
a realitll.tii ~i factor de transformare a ei, ca. act ivitate ereatoare complexli,
in toate domeniile, dialecticA, dinamtca l}imultidimensionala, este. in fond,
eheia cea mai Importants, pentru tntelegerea eaentei omului, a. istoriei
sale trecute, prezente ~i viitoare, pentru tntelegeree istorlet eomunitatllor
de oameni, a na.~iunilor ~i lntregii umanitati ~i pentru gasirea. sohq iilor la.
problemele fnndamentale ale eontemporaneitatil ~i viitorului.
Privitt\ in eomplexitatea el, nu simplist ~i unilateral ei in practica
istorict\ ~i presenta general.a a. umanitati! se compune, tn unul dintre pla-
nurile a:rticularii ei, din practica diatincta a unor comunitaµ_ istorice de
oameni, a comunitit~ilor na~ionale in speta, practica fiecareia din ele aflln-
du-se cu celelalte tntr-un raport de identttate f)i diversitate cantttattva ~i
caJitativa. ~-
ln definitiv, tocmai practice unei comunitati, nnei na~iuni - in
nmsura in care ea a aslgurat in rltmul neeesar progresn] acestci.\ - a
conectat activ Istoria natiunii respective la istoria univer§ali'\,._,,~_,,.._
Privind, sub 3.(}est aspect, istoria noastra na\ionahi, vom rernarca
faptul relevant ca aici practiea istorica a. comnnitittii umane - , consti-
tuita din cele mai voohi timpuri - a facut s~ se succcada. principall·le for-
matiuni social-economice cunoscute in istoria, universala., ca in 11ofida.
numeroaselor vicisitudini ale istoriei, a frinelor ~i intirzierilor - deter-
minate adeseo_ti de factori externi - dezvoltare; for1e1or de producpe,
lupta necurmatll. a forfelor sociale a.vansate au aaigurat cursul asc~ndent
al vie}ii materiale $i Bpiritualo:a' Romaniei. Ace$t curs a. fost puternic acce-
lerat o datA cu intrarea Rom!iliei pe faga~ul dezvoltarii capitaliete in seco-
lul al XIX-lea, cu dezvoltarea. ~ constituirea intr-un to unitar f:,i contra.-
dictoriu aici a traaaturilor societa.pi modeme. l _,,.,.__...._

Un rol important in aceasta. privint~ a. jucat, pe linga noua practica

economic:\ capitalist.A, constituirea trasaturilor moderne ale practicil
sociale !ji politice, atit pe planul activitiµlor politice ~i statale ale burgbe-
ziei ca noua olasa dominanta, cit l}i, mai ales, pe p11,nul de.zvolta.rii olasci
 1¥PORTANTA lSTORJcA A FAURDUI P.C.R. 393

rouncitoar(.', a. nw,cru-ii ei soeia.liete, deoareee toemai aeeste aspecte ale

praeticil istorice din RomAnia. aeelei perioade au tmpulstonat puternio
Ooxuri ale istortet uuiverssle moderne ~i contemporane.
In mod deosebit, na~erea in 1893, dupa o activitate pregiititoore
de peste 14 ant, a, portidului elaaei muncitoare - Partidnl Social-Demo-
crat al Muncitorilor din Rom.'\.nia - , a dat expresia vointei proletariatului
roman, ca. fortli. inaintata. a natiuni], de a. nu astepta doar ca. istoria sa.-i
fie fli.uritai in alta parte, de a asigura progresul social ~i national al soeie-
taiu ro1lk'ine*ti.
Gloriosul jubileu al celel de-a, 60-a nniversdr! a faw·irii Part idului
Ooniuntat Roruau ne prtlejuieete subllnierea cu putere a Iaptului di eei
aproap<> 90 de ant de existeuta n rnii,carii politice muncitoresti organizate,
erearea P. S. D. 1\1. R., dezvoltaree ulterioari'i a mi~arii soeiale, trecerea
ei Intr-o eta,pa. superioara en, urmare a marelui congres din mal 1921 -
clnd pe baze organizatorlce, Ideologlee, programat ice comune, ale socia-
Iismului 1$tilntific revolutionar, s-a fihu·it lupta plina de abnegatle deafa-
tm·a.ta de part id in condi] iile in care realisarea In 1918 a. certutei Ist orice
a for mar ii statulni national unitar a creat un cadru nou, mult mai favorabil
din punct <le vcdere national Jji social-economic, progresului general al
ta,rii, un cadru care a, permis m0<lifical'i de ordin calitativ in ins~~i nature
part klulni, in strat~ia si tactlea sa,-toate acestea au releva.t tnsemnata-
tca deoiwbik\ pentru intreagu, istorie nattonala a, practioii rerol11/ionare a,
elasei celei mai tnaintate a. societa\ii.
1'farele salt istoric, in urma cllruia RoWHnia, ajun&l dt>ja in pas cu
prezentul, s-« aliniat £11 p<uJ ,~u riitorul, intrtnd J>e fdga~ul tendmtet domi-
nante a epocii eontemporane - , aceea a treeerii spre o formatiune social-
economiea superloarn, 1-a consuturt revolutla de eliberare nationalu. *i
sociAL\, ant,ilascist~ ~i antiimperialista Inceputit in august 1944, care a des-
cbis calea eonsoliddrti deplinei independents ~i suveranitati natronale I\
Romaniei, calea implinirii idealurilor de dreptate sociala ~i na,tionala. ale
poporulni.
Preluind, in perioada care a urmat, tntreags putere In propriile
miini, poporul a depus o activitate intensa in vederea construirii 'l'ietii
sale noi.
Caraoterul creator al noii praetici istorice a. poporului roman a dobin-
dit un impuls deosebit, valente noi, superioare, in activitatea mnltilaterala
desfa*w·ata pe caile deschise de Oongresul al IX-lea. al P. C.R. in vederea
realizarii ansamblului de sareini comple-se ce stall in fata. societi\tii roma-
neR,ti, formulate apoi sintetic !)i cu deosebitll. claritate in cadrul conceptului
de fa.urire a soeieta.µi aocialisteroultUateral dezvoltate ~i i.naintare n Roma-
niei spre comunism7 expus in Raportul prezentat <le tovanti,ul Nieolae
CeauR,escu la Congresul al X-lea al partidului ~i in Programl1l P. C. R.
Orientata spre a-ceste teluri istorice, practica, sub toate aspech>le ei -
- practica p1·oductiei industriale, cea sociala, politica, ~tilntilico-tebnicii,
morala, culturah\ etc. - a asigurat Romaniei pe toat e aceste tarimm·i
realizari 1·emarcabile, pe baza carora, in deceniul urmiltor, tara. noastra
m·meaza sii. tr~ de la. stadiul de tara. in cru·s de dezvoJtare la, o fau\
superioara. a dezvoltaril, care ii va permite sa-~i propurul obiectivc llUU'e1e
spre atingerea nivelurilor celor mai avansate.
394

Putennieele trans:formlri revolutionare din aocieta.tea romarieasc~,

rea.limrile obtimrte ~i perspeettvele deschise stau - la capitul celor 6
decenii pe care le -sarbatorim - , omrturie faptului cl\ Partldnl Comuniat
.Romain ~i-a tndeplinit ~i ~i tndeplineste cu einste misiunea, de a conduce
tntreaga napune pe calea lnminoasa a socialismului r,;i eomuniamului,
Factor aetiv li determinant al tranaformaril socialiste, partid.ul s-a
sehimbat el iilsU§i in raport cu tranaformartle care au avut Joe in societate,
rolul lui a, corespuns cu fieeare etapa realitaµlor aociale respective, s-a
redefinit, ~i imbogat,it, ~i-a. adaugat noi sensuri ~i eontinntnrt in functie de
fieeare noua eta.pa de dezvoltare a societatii .romfin~tL El a pareurs,
asttel, drumnl de la, un psrtid revolutionar de profesie, de la. o ava.ngardA
comba.tivI,, la un mare pa.rtid de masA, tactor eonstient iji conducatoe al
unei societa~i complexe in plina. dezvoltare mnltila.terala, care orientl'&za
aceasta dezvoltare raminind pa.rte integrauta a ei,
!n Iieeare dintre aceste etape, ansamblnl conditiilor soctsle 1}i poli-
tice eonfereau semnifica.yil deosebite atributiilor, funetiei sociale ~i istorice
a partidului. Tocmai de aceea, aeum 60 de ani, <>data cu dedvir,irea for-
marii statului natio:oal unitar, F. O. R. ~i-a asumat misiunea de a Inpta
in acest cadru nou pentru treeerea revolutionara de la. capitalism la sociB.-
lism ca urmator pas de progree al natiunil ~i t,arii, ia.r in prezent funct,i-
Ile sale derivi din stadiul conatruirii societAtii socialiate multilateral dez-
voltate iji inaintarii Ro~niei spre comuniam, din aarclnile consolidaril
independentei ~i suvera.nitatii nationale.
Oonditiile reale ale lumii contemporane, p.ractica., impun azi mai
mnlt ca. orclnd naµun.ii noastre, statulul, partidnlui ca. factor condues-
tor, o preoeupare Intensa pentru a aalgurs partieiparea activi isi creatoare
la. analiza. ~i solutionarea marilor probleme ale umanita.µ.i. ~ evolutia
relatiilor Internationale ~i lupta pentru asezarea lo.r pe temelii noi impllca
raspunderea fiecarei naµ.uni, fiecarei t,ari, indiferent de marime, pentru
soarta sooieta}il contemporane.
Esto de remarcat faptul, ca niciodata Roma.Dia nu §i-a spus cu attts
energie ~i profnnzime cuvintul in problemele vitale ale omenirli, ca tn
prezent. 1n aeesu present complex, cind trebnie tinut seama de marile trans-
fornulri ce s-au produs in lu.me, de rcalitatea fri1min1.ata, eontradictorie,
in rapid.a schimba.re a epocii trecerii oamenirii de la ca.pi1alism la socia-
lism.
Ou succesele, greutaµle, frl-mintarile ,i chiar, uneori, convulsiil
iuerente inceputului, ~terii noul"i in istorie, se df'ZVolti in lume nou
formapune sooia.l-economica - cea mai avansata in succesinnea. celo
cunoscute ~n istor-ie. 0 perioada - indelnnga.ta, poste, J)f'ntru generatfil
prezente, dar extrem de scurtlt din punct de ,·edere istoric - prac ·
socialismului s-a. cQncentrat in primul rind asupra infringerii treeutul ·
consolidarii noii puteri, dez'V'"olt.arii mai rapid.e a productiei materiale,
unei democra.tii ca.re sa evolueze, totodata, ;pe faga~ cre-Jrii necesare
discipline de prodncfie ~i politice a. sooietatii in tari in care, in majorita
ca.znrilor, predotnina,se factornl social 1µ mentalitatea mic-btrrgheza
A.cum insi, ca ur.mare a dezvoltarii pe propria sa baza, a progrt>Selo
imense realizate l}i a noilo.r contradicyii, speeifiee Jui, socialismul este- di
ce in ce .mai intens preocupat de rezolvarea unor probleme, devenite esen
~iale, ca : raportul dintre dezvoltarea economica ~i democraµa socialis .
 DIPOll'J'AM'fA ISTOJlICA A PAURIJUI P.C..R. 395

antoeonducerea ; raportul dintre societate 1>i personalitatea socialistli. ; din-

tre eeonomie, eti<m, ~i eehitate, politiru\ l}i cultura ; dintre valoriJe materiale
(1i cele ereatoare ; dintre tehniea dezvoltata ~i sitemele moderne de con-
ducere, pe de o parte, ~i creattvitate, dezvoltare spiritualA, 'pe de altit parte.
Toate aeestea, i»sa, sint problemc ale unei societlti in crestere, care dis-
pune t:n interiortil ride fortcle soeiale ~i morale necesare pentru a. le rezolva.
1n lumea. de astazi, pnternie schimbata ~i infinit mai eomplexa decit
ces din trecut, ~ eapitalismul dezvoltat a. suierit serioase modificli.ri, atit
de ordin suprastructnral, cit ~i la baz.t. Dar aceste modifiefu-i tnseamna,
in fond, incl\ un aspect al dezvcltarf in int eriorul capitalismului a unor ele-
mente generate de el, dar opme lui, dezvoltarea unor noi contradietti.
Dintre acestea, nna dintre cele mai profnnde este aeeea dintre posi-
bilitli.~ile pc care le ofer~ gradul de pe aeum atins al dezvoltari! produetiei
materiale, pe de o parte, ~i imensa raminere in urma, ca dezvoltare l}i ca
nivel de trai, a unei mari parti din omenire, pe de aJta parte. Numai instau-
rarea nnei noi ordini lntemationale, ale carei prineipii de baza au fost
formulate cu elaritate de partidul nostru, poate descbide ealea lichidarii
enormelor decalaje, poate acorda o egalitate a 1amelor dezvoltiirii, pcntru
ca. tm-ile respective sa.-~i formeze, pe baza, in primnl rind, a, propriilor tor
etortnri, o industrie proprte, o economie independenta.
Capitaliamul nu mai poate gasi in sine tnsusi, fru-:1.aacceptarealitatea
existentei lnmii soeialiste !}i neeeeitatea coexistentei, cooperant cu aeeasta,
nici solutia. altor contradictii acute, mad ales a celor dintre uriasele cucertrt
ale ~tiinlieil1i tehnieii sl modul lor de folosire. Praetfca contemporans demon-
Rtreaza cu evidenta, ca omul, cu posibilitatile sale ereatoare, este capabil
de ceea ce nu poate face nici un animal - de distrugerea. propriei sale
speeii in intregime. Progresul nu este o tatalitate, el depinde do om.
Focul prometeic al omului poate da. o stralucire imensit viitorulni, dar se
poate transtorma ~i Intr-un incendiu apoealiptie.
Unei asemenea alternative omenirea trebnie sa-i opuns - ~i tocmai
in a<ieasta direc1;ie ac~ioneaza cu fermitate Romtl.nia socialists - promo-
varea prtncipiilor destinderii Internationale, dezarmarit generale, in pri-
mul rind eelei nueleare, asigt11·ru-ii egaliuttii, independentei ~i snve1-aniHl.-
tii tnturor statelor, indiferent de ruarimea Jor, cooperru-ii internationale -
toate acestea reprezentind, al:lturi de problema ecbilibruJui ecologic, de
cea. n, asiguri1rii resw·selor energeticc 1$i alimentare, tot atitea probleme
globale, adica. interestnd nu unul sau altul dintre sistemele social-economice
t>Xistenie, ci intreaga. uma.nitatc.
Pentrn ca exista "n ideal general uman real, cru·e porne~te de la pro-
blemele cele m.a.i genera.le ale omenirii, a c!ror solutionare este posibill'I.
~i se sprijinft peforJelc reale alei,itregii omeniri, care in cooperare i;;imergind
pe calea cea m.a,i bunil. de m·mat - cea pe care ne-o ofeia zi dezi ptacftica
.:ieJii - eint tn masura. s:.t rezolve p1·oblemeJe fundamental<' ale societ~tii
contemporane.