ANAMNEZA

1. Date generale
Numele şi prenumele Ciobanu Maria
Etatea 65 ani
Sex femenin
Profesiunea pensionar
Domiciliul or.Chisinau str.Sf.Vasile c 28 ap

2. Acuze
Bolnava acuza cefalee,vertij dureri retrosternale cu debut acut si cu caracter constrictor
apasator preponderent dupa efort fizic mare si mediu de durata scurta(10-15 min.)Se
cucupeaza odata cu stoparea efortului fizic.Cefalea preponderent nocturna cu localizarea
occipitala cu durata medie 20-30min.debut insidios de intensitate mare se amelioreaza
odata cu repaus psihoemotional.Se administreaza analgetic (paracitamol).Acuza
artralgii,mialgii la nivelul articulatiei talocrurale.

3. Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi )

Se consideră bolnavă din 1986 cînd pentru prima dată au aparut acuzele de dureri
retrosternale la efort ,palpitatii,cefalee, vertij .Sa adresat medicului de familie
constatindu-se diagnosticul de hipertensiune arteriala s-a efectuat electrocardiograma si
consultatia cardiologului unde s-a stabilit diagnosticul de :hipertensiune arterteriala
gradul 2 cu risc aditional inalt. Boala a debutat în crize.La domiciliu a urmat:
Captopril,Dirot acum Enalapril. Pe data de 10.03.11 stare sa inrautatit din cauza
nerespectarii tratamentului cu acuzele de dispnee de efort tensiunea arteriala crescuta
170/95mmHg s-a adresat din nou la medicul de familie s-a indicat sa efectueze analiza
generala de singe de urina ,indicii
biochimici(creatinina,cholesterolul,ALAT,ASAT,fibrinogen,glucoza, acid
uric,urea)ultrosonografia , electrcardiografia ,consultarea cardiologului,,
neurologului,gastrologului unde s-a stabilit diagnosticul general de:hipertensiune
arteriala grd. 2 cu risc aditional inatl,encefalopatie discirculatorie mixta,pielonefrita
cronica.Face controlul tensiunii arteriale si duce tratamentul hipertensiv in continuare
,dar nu regulat.Pe data de14.04.11se adreseaza cu acuzele:tremor,spasme
musculare,coordonarea slaba a miscarilor.,Se indica tratament.....
Pe 18.09.11 se adreseaza cu acuzele:dureri lombare,frisoane,subfebrilitate,slabiciuni
generala,cefalee,obiectiv prezinta paliditatea tegumentelor pe intreaga suprafata a
corpului,uscaciune a pielii si a mucoaselor.S-a stabilit diagnosticul:pielonefrita cronica
in acutizare.A luat tratame:,Ciprofloxacin.Tratament cu efect.Este indicata dieta Nr.10
excluderea:sarei de bucatarie.

4.Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae )

Conditiile si modul de viata.
Conditiile de trai:satisfacatoare ,apartament 2 camere ,poseda curent electric,
Incalzire centralizata.
Confortul si securitatea imprejurarilor casnice: sunt bine asigurate.
Confortul si securitatea cu vecinii:sunt in relatii de prietenie.Vecinii sunt amabili si
gata de a acorda ajutorul cerut .
Animale domestici: nu are.
Accesul la tronsport si serviciilor de sanatate:sunt amplasate in apropierea blocului.
Regimul alimentar:bogat in fructe si legume,terciuri,lactate.
Practicarea sportului:primlarii in aer liber.
Conditiile de munca: nu este angajata in cimpul muncii,pensionara.
Anamneza sexuală
Este căsătorită.
-Antecedente patologice
In 1986 a fost stabilită pentru prima data diagnoza de hipertensiune arteriala.
Hepatită virală – neagă. Boli sexual-transmisibile – neagă. Contact cu
bolnavi de tuberculoză – neagă.
-Antecedente eredo-colaterale
In familie nu sunt prezente.
-Anamneza alergologică
Alergie la medicamente, vaccinuri, alimente, polen, alţi alergeni neagă.
-Deprinderi dăunătoare
Nu fumează, nu consumă alcool sau droguri. Nu consumă cafea sau ceai tare în
cantităţi mari.
-Anamneza asigurarii-asigurata
-Anamneza psihosociala:
Impactul bolii asupra starii emotionale este prezent din cauza aceasta nu respecta
tratamentul .Este sustinuta de catre sot si copii si de vicini daca e nevoie de
ajutor.Contactul cu rudele si prietenii este prezenta insa mai des prin intermediul
telefonului deoarece sunt la tara.In timpul liber priveste televizorul
Si mai face cit-o primblare seara,dar rar.Valorile si credinta sunt importante
merge la biserica cind are timp liber.O zi obisnuita din viata ei include lucrul
casnic ,prietenii.
Intrebari pentru complianta:
Pacienta nu respecta indrumarile medicului---tratamentul din cauza,oboselii.Ea
percepe boala si intelege urmarile nerespectarii tratamentului.

DATE OBIECTIVE
STAREA PREZENTĂ A BOLNAVULUI ( STATUS PRAESENS )

1.Inspecţia generală
Starea generală a bolnavului este satisfăcătoare; conştiinţa clară. Poziţia bolnavului
activă; expresia feţei obişnuită. Conformaţia: tip constituţional normostenic
dezvoltarea fizică normala. Tegumentele – curate, de culoare roz-pală. Umeditatea şi
turgorul pielii normale. Părul – carunt, cu luciu ,unghiile normale, cu luciul păstrat,
puls capilar nu se determină. Ţesutul celulo-adipos subcutanat dezvoltat neuniform
,locolizarea preponderent in regiunea abdomenului,coapselor si membrelor superioare.
Capul este proporţional, puncte dureroase nu se determină. Gîtul este proporţional.
Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deterimnă, pulsaţia venelor jugulare nu se
determină. Ganglionii limfatici ( sternocleidomastoidieni, supraclaviculari,
infraclaviculari, axilari ) palpator nu se determină, sînt nedureroşi. Muşchii sînt bine
dezvoltaţi, tonusul este normal, puterea muşchilor normală, senzaţii dureroase lipsesc.
Ţesutul osos – oasele sînt proporţionale, fără deformaţii, percutor puncte dureroase nu
se determină. În articulaţii mobilitatea deplină, fără dureri; deformaţii, crepitaţii nu se
determină.

2.Sistemul respirator

Plîngerile
Bolnavul nu prezintă plîngeri. Lipsesc secreţiile nazale, dureri în regiunea bazei
nasului şi a sinusurilor paranazale. Bolnavul nu tuşeşte, nu are dureri toracice sau
dispnee.

Inspecţia
Aripile nasului nu participă în actul de respiraţie, respiraţia nazală este puţin
îngreunată. Vocea este neshimbată. Toracele de conformaţie normală, fără deformaţii
globale, scapulae alatae nu sînt prezente. Retracţii parietale nu se determină. Fosele
supra- şi infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace, retracţia sau proeminenţa lor
nu se determină. Ambele hemitorace participă simetric şi uniform şn actul respiratir.
Tipul respiraţiei este abdominal. Mişcările respiratorii sînt ritmice, frecvenţa mişcărilor
respiratori ieste 20/min.

Palpaţia
Elasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice
ale toracelui.
Percuţia
Percuţia comparativă
La percuţie sunet clar pulmonar pe întreaga arie pulmonară.
Percuţia topografică
1. Limitele pulmonare Dreapta Stînga
apexiene
a) anterioare 4 cm superior de claviculă 4 cm superior de claviculă
b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7
2. Aria cîmpului Krőnig 5 cm 5 cm

Limitele pulmonare Dreapta Stînga

inferioare după liniile
topografice clasice
a) parasternală Spaţiul intercostal 6
b) medioclaviculară Marginea superioară a
coastei 6
c) axilară anterioară Marginea superioară a
coastei 7
d) axilară medie Marginea superioară a
coastei 8
e) axilară posterioară Marginea superioară a
coastei 9
f) scapulară Marginea superioară a
coastei 10
g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11
Mobilitatea bazei 7 cm
pulmonare pe linia axilară
medie
Marginea inferioară a
costei 7
Marginea inferioară a
costei 8
Marginea inferioară a
costei 9
Marginea inferioară a
costei 10
La nivelul vertebrei Th 11
7 cm

Auscultaţia
Frecvenţa respiraţiei 20/min, corelaţia inspir:expir este 1:3. Pe toată aria pulmonară se
determină respiraţie veziculară. La nivelul bifurcaţiei traheii, deasupra traheii şi
laringelui se auscultă respiraţie tubară. Zgomote respiratorii patologice – raluri,
crepitaţii, frotaţie pleurală nu se auscultă.

3. Sistemul cardio-vascular

Plîngerile
Bolnava se plînge de dureri cardiale retrosternale de durata scurta (10-15min), ce apar
la efort fizic mediu şi mari ‚palpitatii. Edeme nu prezintă.

Inspecţia
La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor carotide,
turgescenţa venelor jugulare sau puls venos pozitiv.
La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian
şi pulsaţie în epigastru nu se determină.

Palpaţia cordului
La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1,5 cm medial de linia
medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², înălţimea, puterea şi
rezistenţa în normă. Şocul cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi diastolic la
palpaţie nu se determină.

Percuţia
Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4
din dreapta cu 1 cm lateral de marginea sternului; limita stîngă se află în spaţiul
intercostal 5 stîng cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară; limita superioară se află
pe linia parasternală stîngă, la nivelul coastei 3. Dimensiunile pediculului vascular în
spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm. Dimensiunea transversală a cordului constituie 12
cm. Configuraţia cordului este normală.

Auscultaţia
Zgomote cardiace ritmice atenuate. Modificări de ritm, dedublări nu se determină.
Zgomote II acentuat in focarul aortic.

Investigarea vaselor sangvine

La palpare se determină pulsul pe arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis pedis şi
tibialis posterior. La palparea vaselor nu se determină simptomul " gîtului de gîscă ".
Pe artera radială puls ritmic, plin, tensiunea şi amplituda în normă, identic la ambele
mîini, cu frecvenţa 60/min, deficit de puls nu se determină. Puls capilar lipseşte. Pe
arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube şi suflul dublu Vinogradov –
Durosier. Pe arterele carotide nu se auscultă suflu. La examinarea venelor membrelor
inferioare nu se determină dilatarea varicoasă, palpator segmente dure şi/sau dureroase
nu se determină.
Tensiunea arterială: braţul stîng 125/80 mm Hg
braţul drept 110/85 mm Hg

4. Sistemul digestiv

Plîngerile
Dureri in regiunea epigastrica cit şi in alte regiuni ale abdomenului nu prezintă.
Apetitul este bun, cantitatea de lichide consumată nictimeral normală, deglutiţia liberă.
Scaunul este în mediu o dată în 24 ore, masele fecale de culoare cafenie, consistenţă
obişnuită.
Inspecţia
Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba de
culoare roz, umedă, fără adipozitaşi sau ulceraţii. Gingiile de culoare roză, fără ulceraţii
sau porţiuni necrotizate, hemoragii. Vălul palatin de culoare roz, fără ulceraţii, tonsilele
palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără adipozităţi. Forma abdomenului – obişnuită,
abdomenul este simetric, participă în actul de respiraţie. Colaterale venoase ( capul
meduzei ) şi cicatrici nu se determină.

Palpaţia
Palpaţia superficială
Abdomenul este suplu, indolor. Protecţie musculară şi hernii ( ale liniei albe,
umbilicale, inghinale ) nu se determină.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă, dureros.
Cecul cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul teminal al ileonului
cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Colonul ascendent cilindric, indolor,
moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Colonul descendent cilindric, indolor, moale,
cu suprafaţă netedă, puţin mobil.

Percuţia
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea
abdominală nu se determină lichid liber sau încapsulat.

Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se
auscultă.

Pancreasul
Palpator nu se determină.

Splina
Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.

Palpaţia
Splina nu se palpează.

Ficatul şi vezica biliară

Plîngerile
Nu prezintă.

Inspecţia
Proeminenţă sau pulsaţie în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se determină.

Percuţia
Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 9 cm; între punctul 3 şi 4 – 8
cm; între punctul 3 şi 5 – 7 cm.

Palpaţia
Ficatul la marginea rebordului costal, cu suprafaţa netedă, consistenţa moale, puţin
dureros.

Auscultaţia
La auscultaţie suflu nu se detrmină.

5. Sistemul uro-genital

Plîngerile
 Dureri în regiunea lombară lipsesc. Edeme ale feţei şi pleoapelor lipsesc. Micţiunea
liberă, indoloră. Diureza nocturnă: o dată, de două ori pe noapte.
Inspecţia
Edeme ale feţei şi pleoapelor nu sînt. La inspecţia regiunii lombare eritem şi tumefiere
nu se determină.

Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase nu sa-u depistat.

Percuţia
Simptomul Jordani pozitiv bilateral.

Auscultaţia
Suflu nu se determină.

6. Sistemul hematopoietic

La percuţia oaselor plate – stern, coaste – puncte dureroase nu se determină.

7. Sistemul endocrin

Inspecţia
Ţesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat neuniform preponderent pe abdomen ,
coapse si membreli superioare ,hiperpigmentaţii, hipertrihoză sau căderea părului nu se
determină.

Inspecţia glandei tiroide

La inspecţie nu se determină deformări ale laringelui, deglutiţia este liberă.

Palpaţia
Palpator glanda tiroidă nu se determină.

Auscultaţia
Deasupra tiroidei sufluri nu se determină.

8. Sistemul nervos
Starea psihică este normală, dispoziţia bună. Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă
normală. Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determină. În poziţia
Romberg reacţia motorie normală, tremorul mîinilor nu se determină.
 Diagnosticul prezumtiv

Pe baza datelor obiective şi subiective colectate de la pacient cu acuzele – cefalee,

slăbiciune generală, dureri cardiale retrosternale de durata scurtă (10-15 min), ce apar la
efort fizic mediu şi mare, palpitatii , vertij,dureri lombare,frisoane ,subfebrilitate: si
rezultatele examenuui clinic a sistemului cardiovascular:zgomotele cardiace atenuate
,prezenta zgomotului II accentuat in focarul aortic ,tensiunea arteriala de
125/85mmHg ,ps 63 batai/min. Din vizitele anterioare si istoricul bolii se presupune
diagnosticul:
Hipertensiune arterială gr. II. cu risc aditional inalt,encefalopatie discirculatorie
mixta,pielonefrita cronica.

Planul examinării ulterioare a bolnavului

Se cere efectuarea următoarelor investigaţii

1. analiza generală a sîngelui(p/t a excludeun proces inflamator-anemie)
2. analiza generală a urinei(p/t a evedentia patologia renal,culturilor de mi/o
prezente)
3. analiza biochimică a sîngelui(p/t a determina o eventuala dislepidemie)
4. ECG(p/t a determina afectare sistemului cardiac)
5.Ecoocardiografie(p/t a depista igrosarea peretelui arterial carotidian)
6.USG tiroidei(p/t a observa stare gllandei)
7.USG abdomenului(modificarile organele interne rinichii..)
8.Consultatia Oftalmologului(p/t examinare fundului de ochi)
9.Comsultatia Neurologului(p/t a examina functiile SNC )

Rezultatele examinării de laborator şi instrumentale

1. Hemoleucogramele
Hb – 104
Er – 3,5*10¹²
IC – 0,9
Leucocite – 7,4
Mielocite – 0
Metamielocite – 0
N/segm – 1
Segm – 67
E–0
B–0
Lf – 23
M–6
 VSH – 10

Concluzie : Sindrom inflamator anemic.

2. Analiza biochimică a sîngelui

ALT – 0,70
AST – 0,32
Bilirubina generală – 13,8
Bilirubina conjugată – 2,3
Bilirubina liberă – 11,5
Cretinina-70(norma 80.0 115,0)
Urea 5,7(norma 2,5 8,3)
Trigliceridele(>1,7)
Colesterolul total 4mmol(norma 5mmol).
Glucoza – 9,0
Concluzia:Sindrom citolitic,hiperglicemie(norma3,5 - 5,5).

3.Analiza generala a urinii:

Culoarea –galbena
Transparenta-trasparenta
Densitatea-1011
Reactia-acida
Proteine-negative
Epiteli plat- putin

4.ECG
Concluzie:
Voltajul păstrat, ritm sinusal, FCC – 55batai/min.Hipertrofia a ventricului
sting.Extrasistole atriale rare.
PQ – 0,16 s.
QRS – 0,06 s.
QT – 0,41 s.
Axa cordului orizontală

5.Ecocardiografia
Concluzie:
Vizualizarea dificilă, induraţia pereţilor ventricolului stîng şi atriului stîng.
Valva mitrală indurată, mişcare discordantă. Dilataţia cordului nu se detrmină.

6.USG tiroidei – norma

7.USG a sistemului urinar :Rinichii drept 102*53mm stingul 96*51mm calculi
bilateral cusemne de hiperecogenitate pina la 2.3mm,grosimea parenchimului renal
pe dreapta 17-16mm stinga15-16mm.
Concluzie:Pielonefrita cronica bilaerala.
 8.Consultatia cardiologului:
Concluzie:Hipertensiune arteriala grad 2 cu risc aditionalinalt.
9.Consultatia neurologului:
Acuza:coordonarea slaba a miscariilor,spasme musculare,cefalee.
Obectiv:Reflexele osteotendinoase prezente,sensibilitatea superficiala diminuata.
Concluzie:Encefalopatie discirculatorie mixta.
10.Consultatia oftalmolugului:
Concluzie(Vis OD/OS10-10 fundul ochiului palidroz,venele dilatate)

Diagnosticul diferenţial
Parametrii Angina pectorala Cardiopatie
ischiemica
Acuze Durerea iradiaza catre membrul Durerea retrosternala
superior sting,git sau catre constrictiva la efort
abdomen. cu iradiere in
umarul, omoplatul si
mina stinga.
Examenul obiectiv Pozitia fortata in timpul crizei Examenul cardiac
anginoase,paloare,transpiratii,semn adesea normal.
e de anxietate
Examenul ECG:subdenivelarea ST de tip ECG –Modificari
Paraclinic rectiliniu.Inregistrarea ST-Tde tip
electrocardiografica prelungita ischiemic.
(Holter).Teste de provocare a
ischemiei miocardiace.
Teste obiective Dislepidemie,aci uric in plasma. VSH- crescut

Diagnosticul clinic. Sinteza diagnosticului

Sindromul hipertensiv-cefalee,vertij,palpitatii,
Sindromul algic- dureri retrosternale constrictive la efort,
Sindrom astenovegetativ-slabiciuni generale.
Sindrom infectios-pielonefrita din antecedente,
Sindrom anemic-anemie fer
Diagnosticul Clinic

Pe baza acuzelor pacientului cefalee nocturna, vertej, dureri retrosternale cu debut

acut,si caracter constrictor apasator dupa efort fizic moderat si usor de intensitate
moderata se cupeaza cu stoparea efortului fizic.
Istoricul actualei boli prezinta pacienta ca sufera din anul 1986cind pentru prima data
au aparut acuzele dureri retrosternale,palpitatii.S-a adresat medicului de familie
Si s-a diagnosticat:hipertensiune arteriala.S-a efectuat ECG si consultul cardiologului
unde sa stabilit diagnosticul:hipertensiune arteriala grad.2 risc aditional.
Examenuli obiectiv.Zgomotele cardiace atenuate,zgomotul II accentuat in focarul
aortic,TA 170/95mmHg FCC 60 b/min. Si pe baza rezultatelor investigatilor de
laborator putem stabili :Hipertensiune arteriala gradul II risc aditional.Encefalopatie
discirculatorie mxta.Pelonefrita cronica bilaterala.

Tratamentul
- regim alimentar (alimente cu continut echilibrat de
proteine,lipide,glucide vitamine) dieta Nr.10
- respectarea regimului de munca fizică şi de trai
- excluderea emoţiilor negative şi a surmenajului

Fitoterapie

 Vascul: este un antihipertensiv de mare valoare; are actiune antispasmodica si

sedativa. Se utilizeaza ca macerat obtinut din 40 g frunze proaspete la un litru
apa, tinute 12 ore. Se bea un pahar din acest macerat, inainte de masa, in cure de
15 zile pe luna. Trebuie folosit cu prudenta, deoarece contine si principii toxice;
este mai indicat vascul de pe stejar si brad.
 Usturoiul: se poate utiliza ca alcoolatura (suc de usturoi amestecat cu o cantitate
egala de alcool de 40 grade), in doza de o lingurita de doua ori pe zi, timp de 10
zile pe luna.
 Paducelul: are actiune antispasmodica pe vase: diminueaza excitabilitatea
sistemului nervos si este tonic cardiac; se poate administra sub forma de tinctura
(macerarea unei cani de flori in doua cani de alcool de 70 grade timp de 15 zile);
se fac cure de 20 zile pe luna, in doze de o lingurita pe zi, intr-un sfert pahar apa,
inainte de masa.
 Traista ciobanului: se utilizeaza ca decoct, se fierbe 10 minute, 30-50 g planta
uscata intr-un litru de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
 Coada calului: se utilizeaza la hipertensivi pentru actiunea sa diuretica; se
consuma o cana inainte de fiecare masa dintr-un decoct prelungit obtinut din 50-
60 gr planta uscata intr-un litru de apa prin fierbere timp de 30 minunte.
 Frunzele de mesteacan: au o actiune diuretica; se recomanda infuzia preparata din
10 g frunze la o cana cu apa, la care se adauga un varf de cutit de bicarbonat
pentru a-i creste puterea diuretica.

Tratamentul medicamentos:
# #
Rp.:Tab.Verospiron 25mg N30
D.S.Intern.Cite o tab. dimineata , pe o durata lunga , cu monitorizarea ECG.
# #
Rp: Com.Metaprolol 50mg N30
D.S.Intern.Cite1 comp. de 2 ori pe zi dimineta si seara.
. # #
Rp.:Tab. Diroton 25mg N30
D.S.Intern.Cite o tab. de 2 ori pe zi pe timp lung ,seara la ora 20.00.
# #
Rp.:Indapamidi 2,5mg N30
D.S.Intern.Cite o tab . 1 pe zi dimineata .
# #
Rp.:Unipres 10 mg N20
D.S.Per os .Cite 1 tab.dimineata si seara,de lunga durata.
# #
Rp.:Tab Nefrix 25mg N30
D.S.Intern. Cite 1 tab. dimineata.

# #
Rp.:Verapamil 40mg N20
D.S.Intern.Cite 1 comp. de 2-3 ori in zi.
# #

Scolarizarea Pacientului
Pacientei i se relateaza despre modul de aplicare a tratamentului (in fiecare
zi),excluderea alimentatiei picante si grase(condimentele, carnea de porc, sarei de
bucatarie),stresul ,masurarea TA la ambele brate si inregistrarea lor pentru a se putea
constata cum evolueaza tratamentul aplicat.In cazul aparitiei reactiilor adverse sa se
adreseze de urgenta la medicul de familie pentru a intervenii in ameliorarea starei si
modificarea tratamentului.
Vizita Repetata
Starea pacientei in dinamica este in ameliorare,cunostinta clara,tegumentelecurate
mucoasele roz pale . In plaminii se ausculta murmur vezicular.Zgomotele cardiace
ritmiceTA a bratului sting 125/85mmHg ,bratul drept110/80mmHg FCC 60
b/min.Tratamentul primit e adecvat Metaprolol ,Diroton, Indopamidi si fara reactii
adverse.

Factorii Sociali ,biologici si psihosociali ce influentiaza evolutia

bolii
Factorii sociali ,biologici si psihosociali influenteaza asupra sanatatii pacientului de
expl
-.stresul(emotiile pozitive cit si cele negative ridica tensiunea arteriala);
-alimentatia incorecta(avitaminoza ,obezitate,anemie fieropriva,afectiunile pancreasului
consumul excesivde sare)
-sedentarismul(lipsa de miscare);
-virsta(TA creste odata cu inaintarea virsteit).
Sinteza Diagnosticului si Erarhizarea a bolii
Pacienta Ciobanu Maria acuza dureri retrosternale dupa efort fizic moderat,palpitatii,
vertij,cefalee nocturna .A consultat cardiologul si a efectuat ECG si sa stabilit
diagnosticul de Hipertensiune arteriala grad II cu risc aditional,neurologul –
encefalopatie discirculatorie mixta.Exista legatura comuna a tuturor
bolilor:nerespectarea tratamentului primit.
Prognosticul
Prognosticul bolnavei Ciobanu Maria 65 ani este rezvat deoarece sufera de pielonefrita
cronica care ar putea influenta starea sistemului cardiovascular,iar din cauza
problemelor neurologice ar putea abandona tratamentul periodic.De aici rezulta ca
pacienta nu va avea buna calitate a vietii insa cu ajutorul familiei, societatii se poate
rezolva.