EPIDEMIOLOGIE ȘI ETICĂ

I. STUDIILE ȘTIINȚIFICE

-TIPURI DE STUDII-

1. Seria de cazuri: multiple cauze» caracteristicile bolii

»ipoteze privind factorii de risc

+ușor de realizat, privește aspectele mai puțin înțelese

 nu poate fi folosită pentru testarea ipotezelor

2. Studiul transversal: expunerea și prevalența bolii la un nr mare de persoane la un moment dat

» ipoteze privind factorii de risc, prevalența bolii

+estimarea prevalenței bolii după expunere

 nu poate fi folosit pentru testarea ipotezelor

3. Studii CAZ-CONTROL: comparație retrospectivă între pacienți cu boala și martorii sănătoși,

luându-se în considerare frecvența anumitor expuneri în ambele grupuri

» raportul cotelor (=OR»cea mai precisă estimare a riscului relativ în cazul bolilor rare)

+analizează boli rare/cronice în timp scurt, tipuri de expunere, grupuri mici

 erori de memorie, de selecție» afectează studiul, nu se poate determina incidența bolii

4. Studii de cohortă: grup subiecți expuși la o situație/ factor dat

-prospective: urmărire în timp a grupului expus

-retrospective: examinare grup expus la care boala a apărut deja

» riscul relativ

+examinează expuneri rare, se pot studia mai multe efecte ale expunerii

 consumatoare de resurse financiare și de timp, dificil de studiat bolile rare

5. Trialul clinic randomizat: comparație prospectivă-tratament experimental cu placebo-martori și

cu terapiile existente; studiu dublu-orb pentru a evita erorile, alocare randomizată a pacienților

» eficacitate tratament experimental

!!!standard de aur pentru testarea medicamentelor, controlat pentru mai mulți factori de confuzie

 consumator de resurse financiare și de timp, pacienții≠ supunere randomizare

6. Meta-analiza: combinarea mai multor studii

» depinde de tipul studiului original

+dimensiune mare a studiului, poate rezolva conflicte din literatura de specialitate

 nu e capabilă de eliminarea factorilor limitativi din studiile originale

EPIDEMIOLOGIE ȘI ETICĂ
-TIPURI DE ERORI ÎN STUDIILE CLINICE-

1. De înrolare (selecție): repartizare ne-randomizată, rezultatele nu se aplică populației generale

2. De investigație: interpretare subiectivă, concluzii „dorite”, rezultate ≈ipoteza propusă» incorect

3. Perioada de latență: test screening» diagnostic precoce, niciun efect asupra duratei de
supraviețuire; dă falsa impresie a creșterii duratei de supraviețuire

4. Durata: detectare boli lent progresive, omitere cazuri rapid progresive de către testele screening;
eficacitate exagerată a screening-ului

5. Observaționale: conștientizarea studiului de către subiecți schimbă percepția asupra problemei

cercetate, aceștia pot răspunde la întrebări subiective diferit față de normal; eficacitatea terapiei nu
este descrisă cu precizie de grupul de studiu

6. De publicare: studiile care arată o diferență au o probabilitate mai mare de a fi publicate; pot fi
excluse din meta-analiză studiile care susțin ipoteza nulă

7. De memorie: confuzie cu experiențe anterioare; experiențe negative-↑amintiri detalii negative

8. Auto-selecția: istoric medical-participare studiu legat de acea boală; subiecții nu sunt

reprezentativi pentru populația generală, introduc variabile de confuzie
II. BIOSTATISTICĂ

A. Rate de morbiditate

1. Incidența = nr cazuri noi boală într-o anumită perioadă de timp/ populația totală la risc

2. Prevalența = nr cazuri de boală existente într-o anumită perioadă de timp/ populația totală

3. Rata de fatalitate a cazurilor = decedați de o anumită boală într-o anumită perioadă de timp/ nr
cazuri boală într-o anumită perioadă de timp

B. Riscul bolii

1.Riscul relativ = probabilitatea boli la populația expusă/probabilitatea bolii la populația neexpusă

>1 relație pozitivă expunere-boală, <1 relație negativă, =1 nicio relație

2. Raportul cotelor (odds ratio) = probabilitatea expunerii în rândul pacienților care au o boală
/probabilitatea expunerii în rândul pacienților fără acea afecțiune; estimează riscul relativ dacă
prevalența este scăzută

3. Riscul atribuibil = (rata bolii la populația expusă)- (rata bolii la populația neexpusă)

4. Reducerea absolută a riscului= (rata bolii în grupul martor)- (rata bolii în grupul de intervenție)

5. Numărul necesar pentru tratament= 1/RAR = nr de pacienți care trebuie tratați pentru a salva un
pacient

C. Statistica testelor de diagnostic

1. Sensibilitatea= probabilitatea ca un test screening să fie POZITIV la pacienții care AU BOALA;

>80% sensibilitate. Fals negativ- au boala, test negativ= 1-sensibilitatea

2.Specificitatea=probabilitatea ca un test screening să fie NEGATIV la pacienți care NU AU BOALA;

>85% specificitate. Fals-pozitiv- nu au boala, test pozitiv= 1-specificitatea

3. Valoarea predictivă pozitivă= probabilitatea ca un pacient cu test pozitiv să aibă boala

4. Valoarea predictivă negativă= probabilitatea ca un pacient cu test negativ să nu aibă boala

5. Ratele de probabilitate= măsoară performanța, elimină dependența de prevalența bolii

6. Acuratețea

D. Tipuri de erori

1. Ipoteza nulă= nu există nicio asociere

2. Eroarea de tip I = ipoteza nulă este respinsă, chiar dacă este adevărată (fals-pozitivă)

3. Eroarea de tip II= ipoteza nulă nu este respinsă, chiar dacă este falsă (fals-negativă)

4. Riscul erorilor scade cu creșterea dimensiunii eșantionului, crește puterea

E. Semnificația statistică valoarea probabilității, p<0,05 ipoteza nulă poate fi respinsă;șansă erori tip I

F. Puterea unui studiu abilitatea de a detecta diferența reală între două grupuri
Raportare către un departament de sănătate publică:

-HIV

-BTS

-HEPATITE

-BOALA LYME

-MENINGITA

-RABIE

-TUBERCULOZĂ

-MAI MULTE BOLI DE NUTRIȚIE

-CAPACITATEA REDUSĂ DE CONDUCERE, ABUZ COPII, ABUZ PERSOANE VÂRSTNICE