Tema : Aspecte ale procesului de mitogeneză politică în Republica

Moldova: implicaţii asupra politicii externe

Planul lecţiei:

1. Dimensiuni mitologice ale realităţii politice din Republica Moldova în perioada de

tranziţie
2. Morfologia şi funcţiile miturilor politice moldoveneşti
3. PCRM ca principal producător şi furnizor de produse mitologice al electoratului
moldovenesc.

1. Dimensiuni mitologice ale realităţii politice din Republica Moldova în perioada de

tranziţie
Realitatea politică din Republica Moldova este parte componentă a spaţiului public din care
se alimentează permanent atît grupuri sociale particulare, cît şi populaţia în întregime. De
asemenea, instrumente inerente politicii sunt folosite drept mijloace specifice de manipulare,
influenţare, propagandă sau de simplă informare a indivizilor indiferent de poziţia lor socio-
politică şi ideologico-naţională.
Democraţiile apărute în urma colapsului URSS-ului, printre care şi Moldova, aduc în
sine atît avantaje, cît şi dezavantaje referitoare la creare de opinii publice şi determinarea direcţiei
în orientarea politică a maselor. Spre exemplu, în timpul Uniunii Sovietice exista o singură
instituţie de informare şi dezinformare a populaţiei reprezentată de organele de stat de propagandă
sovietică. La momentul actual, piaţa de informare/dezinformare este deja repartizată între diferite
grupări politice, care urmăresc scopul de a păstra influenţa mediatică asupra unor anumite
segmente de electorat. Lupta pentru împărţirea sau reîmpărţirea acestor pîrghii de “educare
politică” a votanţilor continuă să se intensifice din moment ce forţele politice noi nu întîrzie să
apară, iar procentul “indecişilor” creşte gradual.
Dirijarea amplitudinii “vocii poporului” de către anumiţi actori politici este realizată
prin intermediul inoculării miturilor politice în raţiunea de evaluare a maselor. Aceste acţiuni nu
numai că asigură lărgirea rîndurilor de adepţi ale forţelor sau ale ideologiei promovate de anumiţi
actori politici, dar are şi un rol esenţial în confruntările electorale dintre “cavalerii politici”
autohtoni.
Miturile politice sunt utilizate de forţele politice moldoveneşti în diferite
scopuri, printre care şi de modelarea comportamentelor indivizilor în spaţiul lor comun de
adiacenţă – societate şi chiar în mediul lor personal – familie. Capacităţile demonstrate de
mituri reprezintă cu adevărat un pericol pentru societăţile civile nou create, posesoare de
sisteme de valori politice defectuase încă foarte vulnerabile la fluxurile de informaţie cu
încărcătură politică. De aceea, este important ca miturile politice să fie desprinse de restul
conţinutului mesajelor, declaraţiilor şi pronosticurile elaborate de actorii politici. Aceste unelte
ideatice urmează a fi evaluate atît în mod particular. Înţelegerea mai bună a acestui fenomen
arhaic convertit la realităţile contemporane va ridica capacitatea de detectare a acestora în
orice mediu social şi va focusa privirea asupra intenţiilor reale ale “lansatorilor” de mituri şi
mijloacele prin intermediul cărora ei realizează aceste acţiuni, după care este nevoie de o
minimizare a influenţei lor prin deposedarea activă sau pasivă de aceste posibilităţi, pentru a

1
nu pereclita procesul de democratizare de mai departe a societăţii moldoveneşti post-
sovietice şi a contribui la apropierea ei de comunitatea de valoare – Uniunea Europeană.

Diversitatea fluxurile informaţionale este o trăsătură dominantă atît pentru o

democraţie în progresie, cît şi pentru cea în stagnare. În orice tip de democraţie forţele
politice sunt producători de informaţie, mituri politice care ulterior sunt diseminate în
spaţiul public.
Acest context defineşte tipul de mituri care sunt mediatizate prin intermediul posturilor TV
şi care sunt asimilate de auditoriu indiferent de origine rezidenţială, vîrstă, naţionalitate, stare
socio-economică. Formula mediatică, alcătuită din public care preferă posturile TV străine şi cei
care nu au alte alternative decît posturile cu acoperire naţională, reprezintă un pericol la adresa
intereselor naţionale ale R.Moldova. Pe deoparte, în mod delicat şi perpetuu vor fi inoculate mituri
politice şi alte tipuri de informaţie străine în conştiinţa unei părţi ai populaţiei, iar pe de altă parte,
restul publicului va asista la animozităţi politice dintre principalii concurenţi pentru putere,
continuînd să consume mituri politice locale la fel de negative ca şi cele străine. Prima categorie
de consumatori media va deveni pasivă şi va ignora evenimentele politice, iar cea de-a doua va
participa activ la “afacerile politice”, fiind ţinta principală a fluxurilor informative manipulative
produse şi diseminate de principalii actori politici. Această afirmaţie se bazează pe datele
alegerilor parlamentare din 2001 şi din martie 2005, cînd practic 35% din populaţia cu drept de vot
nu a participat din anumite motive la alegeri. Aceste procente de prezentare la urnele de vot
(alegerile parlamentare din 2001 - 67,52%, alegerile din 2005 - 64,84%) denotă faptul că nu toţi
sunt cointeresaţi în afacerile de stat, fiind dezamăgiţi de calitatea de guvernare şi succesele
înregistrate de politicieni, probabil unele categorii de populaţie sunt conectate la alte surse de
informaţie şi numai sunt consumatori de mituri politice locale. Unii din ei au devenit victime ale
situaţiei socio-economice din ţară şi au plecat peste hotare pentru a sprijini financiar familiile,
importînd mituri politice europene la revenirea înapoi. Alţii nu doresc să investească voturile lor în
nimeni pentru că nu se numără printre adepţii lor, ei nu consumă mituri politice locale şi sunt în
aşteptarea unor lideri politici noi.

2. Morfologia şi funcţiile miturilor politice moldoveneşti

Analizînd miturilor politicemoldoveneşti contemporane observăm anumite elemente

mitologice arhaice în structura acestora. În componenţa lor se află imagini arhetipice
străvechi care sunt exploatate în continuare de către actorii politici actuali. Baza
fundamentală a programelor şi discursurilor electorale enunţate de aceştia este constituită
din elemente arhaice.
Programele electorale ale formaţiunilor politice sunt fundamentate pe normele clasice
ale gîndirii mitologice, avînd următoarea structură:
• componenta spaimei infiltrate în rîndul populaţie prin amplificarea crizelor,
recesiunii socio-economice în care se află societatea;
• prezentarea profilului unui “duşman/inamic inventat” din cauza căruia societatea se
confruntă cu diverse dificultăţi, fapt ce scuteşte partidele politice de orice
responsabilitate pentru problemele apărute în comunitate;
• modelarea imaginii “eroului/salvatorului” în favoarea căruia va fi derulat mitul
politic;
• utilizarea simbolurilor arhaice (imagini adaptate ale tatălui şi mamei, elemente
religioase etc.);

2
 • elogierea trecutului glorios considerat drept “veac de aur” la care societatea
numaidecît trebuie să revină.
Conform acestor criterii putem determina care sunt caracteristicile mitologice ale celor mai
importante partide politice din Republica Moldova. În cadrul programului electoral al
Partidului Comuniştilor din R.Moldova (PCRM) pot fi observate următoarele lucruri:
• PCRM atenţionează asupra unei crize general profunde în care se află Moldova;
• consideră drept duşmani statele occidentale care supun economia moldovenească,
propun contracte neechitabile şi creditorii externi de care Moldova depinde tot mai mult;
• vede în rolul de salvator/erou însăşi partidul comuniştilor şi liderii acesteia;
• foloseşte drept simboluri secera, ciocanul şi cartea, ceea ce reprezintă unitatea dintre
muncitori, ţărani şi intelectuali (la simbolul vechi al comuniştilor din perioada URSS-ului a
fost adăugată cartea, pentru a atrage de partea sa şi intelectualitatea);
• comuniştii propun revenirea la comunism prin edificarea unui socialism autentic.
Formaţiunea politică Partidul Alianţa “Moldova Noastră” promovează următoarele
elemente mitologice în discursurile sale politice:
• PAMN anunţă populaţia despre eşecul proceselor democratice cauzată de venirea
comuniştilor la putere, ceea ce a generat declin economic profund, dezastru în sfera socială
şi instabilitate politică;
• Consideră principalul inamic/duşman partidul de guvernămînt (PCRM);
• PAMN-ul propune pentru profilul de salvator/erou propria candidatură;
• Acestei formaţiuni îi lipsesc simbolurile politice puternice;
• Revenirea la spaţiul cultural european ( drept alternativă pentru “veacul de aur”) din care
Moldova a făcut întotdeauna parte.
Analiza programului electoral al Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) a identificat
careva defecte în structura mitologică a mesajului lor politic:
• PPCD prezintă echilibrat situaţia din RM, renunţînd la componenta spaimei;
• Profilul de inamic/duşman nu este utilizat de acest partid;
• Simbolurile principale sunt familia, drept instituţie fundamentală a naţiunii şi morala
creştină;
• Imaginea eroului/salvatorului se suprapune celei ale PPCD;
• Nu menţionează clar despre o revenire la anumite perioade, sisteme de valori proprii
Moldovei.
Programul electoral al Partidului Social-Liberal, din 2001, este probabil unul din cel mai
complex, bine argumentat şi voluminos plan de acţiuni înaintat de vreun partid politic din
ţară. Dar aceste trăsături nu îmbunătăţesc deloc caracterul mitologic al discursului lor politic,
prin urmare şi succesul lor infim:
• PSL ca şi PPCD reflectă obiectiv starea în care se află Moldova, partidul social-liberal
dovedindu-se a fi mai neutru şi non-afectiv în retorica sa politică;
• Imaginea inamicului se axează pe totalitatea forţelor pseudodemocratice care deţinut
puterea între anii 1991-2001;
• În favoarea ocupării candidaturii de salvator/erou PSL denotă o anumită neutralitate şi
imparţialitate politică;
• Simbolurile identificate în programul PSL are o încărcătură politică atractivă destul de
nesemnificativă;
• PSL ratează şansa de a identifica anumite tangenţe cu componenta “veacului de aur”, ceea
ce micşorează definitiv amplitudinea mitologică în mesajele politice ale acestuia.
În cazul programului electoral al Partidului Democrat din Moldova, gîndirea mitologică
practic lipseşte. Componenta spaimei este foarte redusă, bazîndu-se descrieri moderate şi
nondramatice ale problemelor cu care se confruntă Moldova. Celelalte elemente mitologice

3
sunt folosite slab în cadrul mesajului politic al acestei formaţiuni, minimizînd în continuare
potenţialul ei politic.
Gîndirea şi alte componente mitologice folosite de partidele politice au un impact major
asupra electoratului, alături de cultura politică degradantă şi sursele mediatice defectuoase.
Aplicarea miturilor politice de către actualul partid de guvernămînt consolidează şi mai mult
imaginea de lider politic absolut faţă de celelalte formaţiuni politice, asigurîndu-şi un sprijin
considerabil în rîndul votanţilor
Prin intermediul miturilor politice reprezentanţii puterii încearcă să influenţeze opinia
publică şi să obţină controlul asupra ei. Pentru a realiza această misiune miturile politice
îndeplinesc funcţii identice cu cele ale ideologiei politice.
Funcţia de ordonare şi simplificare, miturile politice reduc la minimum complexitatea
sistemului înconjurător, făcînd realitatea mai perceptibilă şi organizînd-o în conformitate cu
un scenariu, care drept punct de pornire o anumită cauză (de exemplu, mitul
conspiraţionismului apare în rezultatul unui pretins complot din partea cuiva).
Funcţia explicativă conform căreia mitul redă sens şi înţelegere asupra realităţii politice în
care se află individul şi despre care acesta vrea să afle detalii.
Funcţia evaluativă rezultă din tendinţa miturilor de a oferi măsuri de evaluare a realităţii,
statuînd diferite aprecieri valorice (binomul victimă-demon în cazul conspiraţionismului sau
mitul despre “veacurilor de aur” cu binomul trecut prosper-prezent regresiv etc.)
Funcţia mobilizatoare şi orientativă rezultă din dramatismul exprimat de şi prin mit, care
oferă motivaţii acţiunilor şi comportamentului indivizilor, care vor canaliza eforturile lor
pentru a servi salvatorul , chiar şi dacă va fi nevoie de careva sacrificii. Respectiv mitul
direcţionează energiile sociale şi le subordonează credinţei şi motivaţiei politice generale ale
societăţii.
Funcţia legitimantă se bazează pe capacitatea mitului de a justifica acţiunile sociale,
economice sau politice.
Funcţia compensatoare prin mijloace de victimizare, consolare, vexare sau de acomodare,
care sunt capabile să elimine vinovăţia sau responsabilitatea faţă de anumite lucruri din
arealul lor politic.
Dacă după funcţii ideologia şi mitul politic în mare parte se aseamănă, atunci după
structura lor morfologică ele se deosebesc completamente. De cele mai multe ori ideologia
este definită ca sistem de idei, pe cînd miturile sunt prezentate drept naraţiuni. Ideologia în
mod obligatoriu trebuie să aibă o structură, iar mitul se construieşte în baza unui scenariu. Plus
la aceasta ideologia este teoretizată, ceea ce nu se poate de spus şi despre mituri. Ideologia are
mai multe caracteristici politice pe fundalul cărora ea îşi obţine o autonomie mai mare şi
proiecte mai concrete, spre deosebire de miturile politice care sunt mai greu depistate şi de
aceea mai lejer şi mai adînc inserate în percepţia socială a populaţiei. Chiar dacă ambelor le
este caracteristică funcţia mobilizatoare, oricum ideologia îndeamnă individul la acţiune, în
timp ce miturile fac doar aluzii, avînd mai mult un rol descriptive şi prescritiv. Datorită
caracterului autoritar ideologia întîlneşte mai multe obstacole în drumul său spre conştiinţa
socială. Pe cînd miturile sunt asimilate benevol de către indivizi, schimbîndu-şi insesizabil
pentru mase încărcătura lor valorică şi avînd aceeaşi semnificaţie pentru diferite categorii
sociale şi politice (de exemplu, conspiraţionismul poate contamina cu acel succes un liberal,
comunist sau conservator; aceleaşi conspiraţii în calitatea lor de mituri sunt părţi inalienabile
ale moldovenismului comunist şi a naţionalismului romîn basarabean). Specialiştii consideră
că mitul nu are destule capacităţi de a supravieţui politic, şi de a reprezenta un pol explicativ
foarte puternic în afara ideologiei. O asemenea implantare a mitului în corpul ideologiei are
urmări avantajoase pentru ambele părţi, mitul funcţionează fără dereglări, iar ideologia cu
ajutorul miturilor îşi poate consolida poziţiile în conştiinţa politică a maselor.

4
 În viziunea cercetătorului Raoul G. Prardet, un număr mic de mituri politice sunt
utilizate pe scară largă în discursurile politice zilnice, acoperind vaste zone geografice şi
perioade istorice. Constituite în condiţii sociale veşnic schimbătoare, miturile politice
generează apariţia unui sistem de realităţi noi. Acest proces este dictat de nevoia de a mobiliza
şi a modela noi configuraţii politice în conştiinţa populaţiei de multe ori pasivă.
Dintre miturile politice clasice utilizate de politicienii moldoveni cele mai
recunoscute şi mai des exploatate sunt:
Mitul veacului de aur, care pune în atenţie valoarea timpului trecut, prezentînd comparativ
avantajele perioadelor istorice anterioare faţă de prezentul nebulos şi instabil, urmărind scopul
de a convinge populaţia despre necesitatea revenirii la perioadele istorice prospere;
Salvatorul este mitul politic care sсoate în evidenţă simplitatea personajului abordat şi pune
accent pe viaţa şi evoluţia lui în spaţiul politic. Anume mediocritatea acestui personaj
motivează mulţimile şi le face să se autoidentifice cu el. Punctul forte al acestui mit constă în
crearea unei paralele dintre viaţa ordinară a “eroului” şi destinul colectiv al societăţii. Eroul
acestui mit poate interpreta şi rolul de protector, responsabil de calmarea situaţiilor dificile,
instaurarea şi consolidarea încrederii populaţiei în puterea de stat şi organele subordonate ei;
Mitul unităţii se bazează pe ipoteza conform căreia totul ce este divizat din anumite
considerente şi în anumite circumstanţe politice, economice sau sociale tinde să repare situaţia
prin înfăptuirea unificării. Existenţa acestei Unităţi poate fi interpretate şi prin proiecte politice
integraţioniste identice celor occidentale (NATO, UE). Demersurile la adresa acestor proiecte
pot fi atît pozitive, cît şi cu o profundă amprentă negativă. Această dihitomie condiţionează
caracterul discursului politic, fiind alcătuită din argumente agresive sau laudative referitoare la
importanţa unificării şi la dezavantajele aderării la asemenea fel de iniţiativă;
Complotul sau conspiraţia vehiculează imagini şi informaţii despre potenţiali inamici din
exteriorul ţării sau din interiorul ei. Acest mit politic este larg folosit de politicieni pentru
crearea unei mase critice în rîndul comunităţii orientate împotriva posibililor duşmani. Mitul
Salvatorului are drept finalitate pregătirea populaţiei pentru o eventuală opunere de rezistenţă
împotriva pericolelor interne şi externe şi împotriva altor factori care atentează la
suveranitatea, idependenţa naţională şi alte valori democratice;
Aceste mituri politice sunt utilizate pe larg de anumite elite moldoveneşti. Aplicarea
lor în viaţa politică s-a dovedit a fi o necesitate propice pentru alegerile parlamentare locale şi
capătă tot mai mult trăsăturile unei retorici cotidiene de masă ale unor lideri de partide.

5
 3. PCRM ca principal producător şi furnizor de produse mitologice al
electoratului moldovenesc.
Cel mai mitologizat de pe eşichierul politic moldovenesc este Partidul Comuniştilor
din R.Moldova (PCRM). Din 2001 încoace PCRM, în virtutea doctrinei politice împărtăşite şi
a crizei politice din ţară, şi-a intensificat treptat potenţialul de fabricare şi de comercializare a
produselor mitologice, care în permanenţă şi fără dificultăţi sunt livrate electoratului
moldovenesc. Această formaţiune politică a reuşit să creeze şi să developeze mituri politice
insesizabile de publicul larg şi insolvabile pentru categoriile inteligente ale societăţii
moldoveneşti. De regulă, miturile lansate de puterea comunistă sunt formulate prin
prisma ideologiei comuniste moldoveneşti. Componenta de bază a acesteia fiind valorile
inventate ale moldovenismului promovat la toate nivelurile politicii interne şi vizat în
domeniile vitale ale afacerilor externe ale statului. Partidul de guvernămînt se deosebeşte
radical de celelalte formaţiuni nu numai după doctrina politică dar şi după sensul miturilor
politice abordate. PCRM alături de partidul de extremă dreaptă (PPCD), reprezintă cele mai
dens ideologizate formaţiuni. Acestui fapt se datorează rezultatele pozitive obţinute de acestea
la alegerile parlamentare.
Însă nu trebuie să uităm că cele mai sigure mijloace de mediatizare a miturile
este televiziunea şi radioul. De aceea, în baza acestui criteriu PPCD-ul a pierdut în faţa
PAMN, care şi-a asigurat acest suport atragerea de partea sa a postului municipal de
televiziune Euro-TV Chişinău şi a staţiei de radio Antena C. agrama Nr. 5

Sursa: Rezultatele alegerilor parlamentare din 6 martie 2006, www.e-democracy.md

Repartizarea voturilor la alegerile parlamentare

din 6 martie 2006

60%
40%
20%
0%
PCRM PPCD PAMN (in PDM (in PSL (in
cadrul cadrul cadrul
BMD) BMD) BMD)

6
 Convertirea miturilor politice clasice la realitatea politică din Moldova şi la ideologia
comunistă locală a avantajat partidul actual de guvernămînt la alegeri şi continuă să
consolideze poziţia formaţiunii faţă de alte partide.
Refomele sociale şi cele administrative înfăptuite de PCRM începînd cu 2001,
încercau să sprijine mitul despre întoarcerea la trecutul “de aur” din perioada sovietică
(Tabelul Nr 6). Valabilitatea acestui mit devine tot mai problematică mai ales atunci cînd rata
anuală de creştere a populaţiei pentru 2005 a fost de -0,3%, iar rata mortalităţii pentru acelaşi
an a fost de 12,4% (a crescut cu aproximativ 1% faţă de ultimii 4 ani). Este probabil, ca mulţi
din acei care astăzi se alimentează de la acest mit, în viitorii ani să nu mai reprezinte publicul
stabil al PCRM-ului. De aceea, liderii partidului vor fi cointeresaţi în promovarea
miturilor salvatorului, care pînă ce este un atu al PCRM şi se va păstra constant pînă
cînd în rîndul populaţiei se va produce o schimbare culturală serioasă, ceea este puţin
probabil în următorii 5-10 ani. Dacă PCRM vrea să rămînă în forţă el va decide singur în
mod necondiţionat reformarea lui, în favoarea persoanelor profesioniste, tinere şi active.
Anume datorită elementului său mediatic mitul politic despre integrarea europeană (Mitul
Unităţii) obţine tot mai multe aprecieri notabile din partea populaţiei moldoveneşti.
Amploarea lui fiind stopată de amestecul mitului despre importanţa economică şi logica
politică a prezenţei Moldovei în structurile CSI în continuare susţinut de guvernarea
comunistă. Mitul despre CSI şi cel despre integrarea europeană au fost comasate într-un
proiect unic de politică externă, care prevede transformarea R.Moldova într-un liant
politic, economic şi social între UE şi statele CSI. Prin intermediul acestui amalgam
mitologic comuniştii, pe deoparte, i-au lipsit categoric pe democraţi de discursul
unilateral pe tema integrării europene, pe de altă parte, au păstrat în joc asul “CSI”,
care le asigură un dialog politic neîntrerupt cu Federaţia Rusă şi alte state CSI, precum
şi alte devidende de natură natură economică şi politică.
Cît priveşte conspiraţionismul, PCRM a devenit foarte stresat de faptul că
România fiind membru al UE (în acelaşi timp membru NATO) face tot mai mult
referinţe la statutul special al R.Moldova. Această insistenţă şi perseverenţă creează
uneori disconfort în rîndul conducerii comuniste care încă suferă din cauza nesemnării
Tratatului de bază cu România, văzut de ei drept un pericol pentru statalitatea
Moldovei, alături de naţionalismul român atît de mult detestat şi condamnat de PCRM.
Dar retorica europeană nu permite nici cea mai mică deteriorare a relaţiilor cu
România, care de nenumărate ori a confirmat gătinţa ei de a ajuta RM în drumul ei spre
integrarea europeană.

Tabel.Nr 6. Conţinutul miturilor politice ale principalelor partide politice

din R. Moldova
PCRM PPCD PAMN PDM PSL
Socialismul Trecutul
sovietic glorios al
Veacul Lipseşte Lipseşte Lipseşte
României
de aur Mari/Unite (-) (-) (-)
(+) (+)
Liderul Liderul Liderul Liderul Liderul
Salvatorul legal-raţional charismatic legal-raţional legal-raţional legal-raţional
(+) (+) (+) (+) (+)

Unitatea Integrarea în Unirea cu Integrarea în Integrarea în Integrarea

7
 structurile România, structurile eurotlantică
structurile
din spaţiul integrarea în europene şi europeană
europene
post-sovietic structurile
(CSI, euroatlantice
Uniunea şi europene
Economică
Euroasiatică)
/integrarea
europeană
(+) (+) (+) (+) (+)
Pericolul Presiunile Pericol Conflictul Imixtiunile
unirii cu politice, parvenit de transnistrean Federaţiei
România şi economice şi la şi prezenţa Ruse în
pierderea culturale ale guvernarea trupelor politica
statalităţii/ Federaţiei comunistă militare internă a
Româno- Ruse şi a ruseşti pe R.M.
fobie minorităţii teritoriul RM
ruse din
Complotul/ Moldova,
Conspiraţia Conflictul
transnistrean,
prezenţa
forţelor
militare
ruseşti pe
teritoriul RM
(+) (+) (+) (+) (+)

Celelalte partide folosesc mituri politice uzate care nu au priză la public. Din cauza
lipsei de surse mediatice sau de influenţă asupra lor aceste partide sunt distanţate de populaţie,
care nu poate să recepţioneze consecvent miturile acestora şi de aceea le ignoră. În baza
monitorizărilor posturilor TV realizată în timpul şi după alegerile parlamentare constatăm un
decalaj vizibil dintre PCRM şi celelalte partide, care cu excepţia PAMN-ului nu au avut parte
de aceeaşi popularitate. Folosirea pe larg a miturilor politice bazate pe criticarea partidului de
guvernămînt nu aduc rezultate mari, deoarece datorită controlului PCRM-ului asupra
televiziunii naţionale şi asupra altor posturi TV, partidul de guvernămînt are posibilitatea să
modeleze o realitate practic ideală, iar populaţia care urmăreşte aceste imagini nu dau crezare
criticilor vociferate de opoziţie, neglijînd-o şi chiar blamînd-o pentru tulburările politice
iniţiate împotriva partidului de guvernămînt. Miturile politice ale partidelor din opoziţie nu au
forţă de convingere în percepţia populaţiei. Această impotenţă a opoziţiei va menţine situaţia
politică din ţară şi va acorda garanţii nelimitate PCRM-ului şi procesului de mediatizare şi
promovare necontenită a miturilor politice favorabile menţinerii lor la putere.

Bibliografia:
1. Alegerile parlamentare din RM, http://www.alegeri.2005.md//;
2. Chelcea S., Sociologia opiniei publice, Bucureşti, 2000;
3. Conspiraţionismul – ideologie sau mit?/Sfera politicii, nr 90/2001;
4. Curier msedia Nr 3, fe, http: //www.ijc.md//;
5. Declaraţia Alianţei Anticorupţie privind reorganizarea Euro TV si Antena C,
http://www.azi.md//

8
 6. Drăguşan N., “Cât de suveran este un popor suveran care habar nu are de
politică”, http://www.sferapoliticii.ro//;
7. Gribinea A., Moldovenism: the State Ideology of the Republic of Moldova,
http://www.moldova.org//;
8. Legea audiovizualului, nr. 603 din 03 octombrie 1995, cu modificările
ulterioare;
9. Lista studiourilor cu emisie prin eter, http://www.cca.md//;
10. Monitorizarea mass-media în campania electorală, Raport Nr 1, 16-29
ianuarie, ianuarie 2005;
11. Monitorizarea mass-media în perioada electorală şi post electorală, Raport
Nr 6, mai 2005;
12. Monitorizarea procesului electoral, Raport Nr 1, Coaliţia civilă pentru alegeri
libere şi corecte, decembrie 2006;
13. Panţîru C.M., Miturile politice ale Revoluţiei din 1989, /Sfera politicii, nr.
91-92/2001;
14. Programul electoral al PAMN, http://www.e-democracy.md//;
15. Programul electoral al PDM, http://www.e-democracy.md//;
16. Programul electoral al PPCD, http://www.e-democracy.md//;
17. Programul electoral al PSL, http://www.e-democracy.md//;
18. Programul electoral pentru 2001 al PCRM, http://www.e-democracy.md//;
19. Raportul naţional de dezvoltare umană 2005/2006, Chişinău, 2006;
20. Râşcanu R., Psihologie şi comunicare, Bucuresti, 2002,
http://www.unibuc.ro//;
21. Spaţiu public, http://www.mdn.md//;
22. Surugiu Gh., Mass-media contemporană şi mitul obiectivităţii/ Sfera
politicii, nr. 104/2003;
23. Susţinătorii posturilor „Antena C” şi „Euro-TV Chişinău” cer să se reia de la
zero varianta de reorganizare a audiovizualului municipal,
http://www.azi.md//;
24. Socor
25. Vasilescu A., Democraţia şi mass-media/ Sfera politicii, nr. 112/2004;
26. Гусева СА, Современный политический миф: игра по законам архаики,
http://www.ecsocman.edu.ru//;
27. Убойные рейтинги сериалов, Business Class, Nr 1, septembrie 2006;
28. Denis Cenusa, Miturile politice moldoveneşti şi particularităţile lor mediatice