Curs 1 CE SUNT NEUROSTIINTELE

Neuromituri = lucruri gresite privind creierul des intalnite si promovate in cultura si societate
1. avem 5 simturi
2. “partea primitiva a creierului”
3. creierul rational vs creierul emotional
4. creierul vazut ca o “banda de inregistrat informatia”
5. nu mai apar noi neuroni in creierul adultului
6. gene vs mediu
7. problemele mentale ca efect al memoriilor traumatice din prima copilarie
8. personalitatea e ceva stabil

Majoritatea oamenilor cred ca au 5 simturi, iar un “al saselea simt” este ceva legat de paranormal:
In realitate avem cel putin 14 simturi: vaz, auz, miros, pipait, gust, simt termic, simt feromonal, simtul luminii
albastre, simtul echilibrului, simtul durerii, simtul visceral, simtul kinestezic, simtul dilatarii plamanilor si simtul
chimic

“Partea primitiva a creierului”

Creierul uman este similar ca organizare si functii cu toate creierele mamiferelor. Unele parti sunt mai evoluate
dar aceste parti exista intr-o forma mai simpla in creierul tuturor mamiferelor.
In creier nu exista “centrul emotiei” sau “al personalitatii”
• emotii apar in aproape toate regiunile creierului

dilema gene vs mediu

mediul actioneaza asupra creierului schimband activitatea genelor din neuroni - unele gene sunt pornite altele
sunt oprite
• invatarea si stresul = exemple ale acestor efecte numite epigenetice
problemele mentale ca si efect al amintirilor traumatice din copilarie
• multe probleme mentale ale adultului isi au originea in evenimente traumatice din copilari dar rareori cauza este
amintirea evenimentului
• evenimentele traumatice exercita efecte epigenetice asupra genelor din creier responsabile de crearea
circuitelor implicate in adaptarea la nou, incertitudine si feedback negative

asertivitatea şi încrederea în sine cresc între 27 şi 43 de ani ca urmare a succesului în carieră

• între 21 şi 60 de ani cresc conştinciozitatea, stabilitatea emoţională şi agreabilitatea şi scade neuroticismul
• deschiderea la nou şi extroversiunea cresc pȃnă la 40 de ani şi descresc după 60 de ani, în timp ce
conştiinciozitatea are o permanentă creştere odată cu vȃrsta
• divorţul creşte deschiderea faţă de nou şi extroversiunea la femei, iar re-căsătoria scade neuroticismul la
bărbaţi

Neurostiintele initial au incercat sa descopere “bazele biologice” ale proceselor psihice: personalitate, inteligenta,
gandire, perceptie, memorie, sentimente, etc

• Dar, rezultatele au fost foarte bulversante. S-a gasit, de exemplu, ca nu este nici o diferenta in creier intre
retelele implicate in atentie, inteligenta generala, rezolvare de probleme, sau calmarea emotiilor
• Mai ciudat, in creier structuri similare sunt implicate in atasamentul (fata de mama si partenerul romantic, dar si
in altruism / donatii, sociabilitate si adictie de droguri)
• Contrar a ceea ce se crede, in mod traditional nu exista un “centru al emotiilor”; de asemenea, nu exista
demarcarea emisfera dreapta emotionala /emisfera stanga rationala
 • Experientele emotionale sunt procesate in multe zone din creier (cateva exemple sunt in figurile alaturate -
zonele colorate)
• In ciuda faptului ca folosim des termenul “memorie” nu s-a descoperit nici un “centru al memoriei” in creier
• De fapt, intregul creier poate fi vazut ca o “masina de invatat” iar informatia este stocata in zonele simturilor si
ale miscarilor!
• Creierul foloseste aceeasi retea atunci cand ne amintim evenimente din viata, dar si atunci cand ne imaginam
facand fata intr-un context viitor
• In mod traditional primul proces este vazut ca parte a “memoriei”, iar al doilea ca parte a planificarii si rezolvarii
de probleme ca si operatii ale “gandirii”
• Nici macar procesele “simple” precum perceptia nu sunt cum ne inchipuiam noi
• In mod traditional se crede ca “centrii vederii” sunt in partea din spate a capului, in zona occipitala. Aici ar fi
“neuronii vizuali”
• Dar in ultimii ani s-a descoperit ca acesti “neuroni vizuali” sunt activi si atunci cand nu vedem nimic, ci ne
imaginam lucruri, anticipam evenimente, empatizam cu propriul copil, si sunt capabili sa invete timing-ul unor
evenimente - precum in cate secunde urmeaza sa primim o recompensa a reward

Codul ascuns al creierului

• Dupa ani de zile de studii in neurostiinte concluzia este ca nu exista nici o legatura intre constructia si
functionarea creierului si capitolele cartilor de psihologie
• Facultatile mentale - memorie, perceptie, emotii, inteligenta, personalitate, vointa – denumesc manifestari
umane, dar ele nu exista ca entitati materiale in creierul nostru
• Mecanismele creierului trebuie cautate dupa alte criterii decat clasificarea facultatilor mentale

De unde provin facultatile mentale?

• Pentru prima data ele sunt mentionate acum 2300 de ani in textele filosofilor greci Platon si Aristotel. Iar ei se
pare ca le-au preluat de la Pitagora
• Toti acesti termeni sunt concepte care in filosofie defineau “calitatile sufletului”. Termenul “psihologie” provine
din imbinarea cuvintelor grecesti “psyche” (suflet) si “logos” (discurs)

Ce date culege psihologia?

Datele comportamentale si introspective care ne indica tipuri de oameni

• ce fac diversi oameni in situatii specifice
• cum performeaza in diverse sarcini
• ce valorizeaza,
• ce prefera si ce nu,
• cum se simt pusi in anumite situatii

Ce rol au neurostiintele?
Ele preiau datele descriptive culese de psihologie si cauta mecanismele cauzale care stau in spatele lor

Avantajele rezultate din neurostiinte:

 Descoperirile au condus la o evaluare a impactului diverselor tipuri de psihoterapii si medicatii - s-au dezvoltat
noi tipuri de terapii
 S-au dezvoltat tehnici noi de invatare si re-invatare
 S-au dezvoltat noi tipuri de instrumente de evaluare
 S-au dezvoltat proteze
 S-au dezvoltat modele mult mai exacte de intelegere si predictie a comportamentului si performantei
Aplicatiile in business: neuroeconomics, neuromarketing, HR, etc.

Impactul mesajului de avertizare

 Mesajul verbal prezentat singur nu este procesat si nu declanseaza emotii

 Combinatia imagine + mesaj verbal conduce la procesarea mesajului si la declansarea de emotii
 Doar imaginile explicite au efect
 Fiecare brand – prin logo-ul prezentat – a fost recunoscut ca semnificativ de către subiecți evaluând activarea în
așa-numita ”regiune a brand-ului” din creier, și anume cortexul ventromedian prefrontal
 Modul în care fiecare logo sau ambalaj a captat atenția a fost evaluat prin activările în zonele specifice – cortex
occipital, median prefrontal anterior, precuneus și nucleul caudat
 Identificarea modului in care un logo sau ambalaj a declanșat emoție în creierul subiecților a fost evaluat prin
activările în: cortexul ventromedian prefrontal, cortex cingulat anterior, cortex retrosplenial, nucleul accumbens,
putamen, amigdală și aria ventrală tegmentală