Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SOCIALE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator ştiinţific:
Conferenţiar universitar doctor Olimid Anca Parmena

Absolvent:
Ignat Valentin

Craiova
2021
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SOCIALE
MASTERAT:SECURITATE
NAȚIONALĂ ȘI EURO-ATLANTICĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Securitatea internațională în era


post-Război Rece: o evaluare a
securității din două perspective.
Studiu de caz: Conceptul de
”Proiecție de securitate”

Coordonator ştiinţific:
Conferenţiar universitar doctor Olimid Anca Parmena

Absolvent:
Ignat Valentin

Craiova
2021

2
Cuprins

Introducere.....................................................................................................................................4

1. Capitolul 1. Problematica geopolitică globală................................................................6


1.1 Securitatea globală este un concept contestat?..............................................................
2. Capitolul 2. Perspectiva traditională,realistă...................................................................
2.1. Conflictele interstatale............................................................................................
2.2. Conflictele intrastatale...........................................................................................
3. Capitolul 3. Perspectiva non-traditională, probleme de securitate umană și de
mediu..................................................................................................................................
3.1 Operațiunile de stabilitate și securitate umană.............................................................
3.2 Reacțiile față de provocarile tradiționale și cele non-tradiționale, un echilibru.........
3.3 Uniunea Europeană furnizor de stabilitate...................................................................

4. Capitolul 4. Studiu de caz: Conceptul de ”Proiecție de securitate”...............................

4.1 Un alt posibil aranjament de securitate pentru Europa care ar fi inclus și Rusia?........

4.2 N.A.T.O...........................................................................................................................

4.2.1 România în cadrul N.A.T.O....................................................................................

Concluzii...................................................................................................................................

Bibliografie................................................................................................................................

3
Introducere

În secolul XXI, securitatea, și mai ales securitatea internațională, sunt „concepte


controversate”1. În mod tradițional, securitatea internațională este privită în majoritate prin
perspectiva realistă a Relațiilor Internaționale, de fortă, și deci prin prisma aproape integral
militară și sunt adesea legate în mod direct de conflictele interstatale sau de terorismul
internațional. Cu toate acestea, în era post Război-Rece, mulți cercetători au extins conceptul de
securitate internațională, afirmând că „… a fost lărgit dincolo de considerațiile militare pentru a
cuprinde aspecte politice, economice, societale și de mediu”2. Pe baza acestei extensii de
concept, „securitatea” poate cuprinde o diversitate de masuri ce vizeaza anumite actiuni, de la
proliferarea nucleară la alfabetizare și schimbări climatice. Această definiție extinsă a
provocărilor globale necesită in mod clar, solutii la nivel global. Daca vechile concepte de
securitate erau legate de siguranta statelor in epoca Razboi-Rece, acum nu mai sunt de
actualitate pentru epoca post-Război Rece, căci, în niciun alt moment din istorie interconectarea
comunității internaționale nu a avut tendința spre interdependență ca epoca actuală. Tehnologia
modernă a accelerat viteza cu care călătoresc informațiile, comerțul, fondurile și ideile,
permițând intersecția complexă a dinamicii sociale, culturale și economice în comunitatea
internațională. Sănătatea publică globală, piețele internaționale, preocupările climatice și
organizațiile teroriste internaționale traversează și înlocuiesc granițele statale stabilite și obligă
statele moderne să dezvolte soluții de colaborare la problemele internaționale. Complexitățile
epocii de după Războiul-Rece trebuie definite, analizate și luate în considerare de factorii de
decizie moderni, pentru a aborda în mod adecvat problemele de securitate internațională.

Revenind în actualitate, putem spune că există câteva teme principale care acoperă harta
Relațiilor Internaționale, războiul comercial dintre SUA și China, Brexitul și concurența militară
dintre SUA și Rusia privind armele cu raza intermediară de acțiune.

Dacă încercăm să punem în balanță puterile rivale ale SUA înainte și după Războiul Rece putem
spune că, China, ca și URSS, este un concurent de dimensiuni continentale. Ambițiile Chinei, de
asemenea, se concretizează prin mișcările din Pacificul de Sud, unde dorește să-și asigure
supremația folosind forța militară. De asemenea, dezvoltarea unor zone din ce în ce mai extinse
de ”denied” arată că, Partidul Comunist Chinez, încearcă consolidarea completă înainte de a

1
The Globalization of World Politics, John Baylis, Steve Smith și Patricia Owens, 2017, p. 239
2
Ibidem, p. 241
4
întreprinde acțiuni ce vizează teritorile separatiste, cum ar fi Taiwan sau înglobarea completă a
Hong Kong-ului și ca sistem social/politic. Provocarea Chinei este globală și de durată, iar
această provocare va necesita genul de mobilizare pe care Statele Unite l-au avut în timpul
Războiului Rece.

Pe de altă parte, Rusia, cu o opoziție din ce în ce mai crescută acasă, o obligă să joace în
defensivă, dar, acest lucru nu o împiedică să joace foarte ofensiv în străinătate, provocând SUA
și Occidentul din ce în ce mai puternic, chiar mai puternic decât o făcea URSS în timpul
președintelui Reagan, la începutul anilor 1980. În ultimii ani, Kremlinul a atacat Occidentul în
foarte multe moduri. A început cu atacul militar din anul 2008, din Georgia, în anul 2014 a
atacat Ucraina sub pretextul securizării vorbitorilor de limba rusă din Crimeea, a atacat și
doborât cursa aeriană Malaysian Airlines nr. 17 ucigând 298 de cetățeni olandezi.

În anul 2016, cu prilejul alegerilor din SUA, Rusia a apărut din ce în ce mai mult expusă că ar fi
inteferat în procesul acelor alegeri. Ca și în cazul Brexit. În anul 2017, Rusia a negat atacul cu
arme chimice din Siria al regimului Assad și s-a implicat cu efective militare și tehnică de luptă
pentru susținerea acelui regim. De asemenea, a intervenit în Venezuela pentru susținerea
președintelui contestat Maduro și în 2018, spionii Moscovei au folosit agenți chimici toxici
pentru a-i otrăvi pe opozanții regimului Putin.

SUA și Vestul se confruntă astăzi cu un Kremlin care accentuează exacerbat intervențiile


militare și atacurile asimetrice.3

Sa nu uitam Iranul, ale carui ambitii nucleare nelinistesc atat Occidentul, SUA, Israelul cat si
chiar pe aliatii sai de conjunctura.

O mare problemă poate fi reprezentată și de ruperea tratatului INF, pe care SUA l-a denunțat în
2019. Acest tratat a fost semnat în 1987 de SUA și URSS și prevedea interzicerea rachetelor cu
rază medie de acțiune. Acțiunile ostile ale Rusiei și bănuiala că Moscova ar continuă dezvoltarea
și producția acelor arme, a făcut ca SUA să devină sceptică și să renunțe la acel tratat, simtindu-
se în postura de inferioritate tactică în caz de conflict deschis.

3
Noua Ordine Mondiala-De la Primavara Araba la Brexit, Alexandru Grumaz,Biblioteca RAO, 2019, p. 24
5
Capitolul 1. Problematica geopolitică globală