Universitatea „Dunarea de Jos” Galați

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Proiect la disciplina
„Comerţ internaţional”

Student : Chiroșcă Adelina-Maria

Specializare : ECTS
Anul de studiu: 2

Cadrul didactic coordonator: conf.dr.Mihaela-Carmen MUNTEAN

Galaţi
2019

1
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Comerţul exterior şi politica comercială a Croației

Capitolul 1. Prezentare generală a Croației

1.1. Poziţie geografică, istorie, apartenenţa la organizaţii internaţionale
1.2. Date statistice macroeconomice
1.3. Structura economiei naţionale

Capitolul 2. Comerţul exterior al Croației

2.1. Volumul valoric al comerţului exterior şi soldul balanţei comerciale
2.2. Structura fizică a exporturilor şi importurilor
2.3. Orientarea geografică a exporturilor şi importurilor
2.4. Principalele ţări partenere în comerţul exterior (la export şi import)

Capitolul 3. Politica comercială a Croației

3.1. Politica comercială tarifară
3.2. Politica comercială netarifară
3.3. Politica comercială promoţională şi de stimulare a exporturilor
3.4. Regimurile vamale în Itaia

Concluzii

Bibliografie

2
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Capitolul 1 - Prezentare generală a Croației

AŞEZARE GEOGRAFICĂ:
Sud-estul Europei, mărgineşte Marea Adriatică, între Bosnia şi Herţegovina şi
Slovenia.
COORDONATE GEOGRAFICE:
45 10 N, 15 30 E
REPERE GEOGRAFICE:
Europa
SUPRAFAŢĂ:
TOTALĂ: 56,594 km2
LOCUL ÎN LUME: 126
USCAT: 55,974 km2
APĂ: 620 km2
LUNGIMEA GRANIȚELOR TOTAL: 1,982 KM
ŢĂRILE VECINE: Bosnia şi Herţegovina 932 km, Ungaria 329 km, Serbia 241 km,
Muntenegru 25 km,
Slovenia 455 km.
LUNGIMEA COASTEI: 5,835 km
DREPTURILE ASUPRA MĂRII:
MAREA TERITORIALĂ: 12 Mm
PLATFORMA CONTINENTALĂ: 200 m adâncime sau până la adâncimea
exploatării.
CLIMAT:
Mediteranean şi continental; climatul continental predominat de veri toride şi ierni
aspre; ierni blânde si veri secetoase de-a lungul coastei.
TERENUL:
Diversificat geografic; câmpii netede de-a lungul graniţei cu Ungaria; munţi joşi şi
înalţi în apropierea litoralului Mării Adriatice şi a insulelor.
ÎNĂLŢIMI:
CEL MAI JOS PUNCT: Marea Adriatică - 0 m
CEL MAI ÎNALT PUNCT: Dinara - 1830 m
RESURSE NATURALE:

3
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Ulei, cărbune, bauxită, mină de fier cu grad scăzut, calciu, ghips, asfalt natural,
silică, clei (de peşte), argilă, sare, hidroenergie.
FOLOSIREA USCATULUI ARABIL: 25,82%
CULTURI PERMANENTE: 2.19%
ALTE FOLOSIRI: 71.99% (2005)
SUPRAFAȚA IRIGATĂ: 110 km2 (2013)
RESURSELE DE APĂ: 105.5 km3 km (1998)
MEDIU – PROBLEME CURENTE: Poluarea aerului (din plante metalurgice)
şi ploaia acidă rezultată distrug pădurile; poluarea litoralului cu deşeuri industriale şi
menajere; îndepărtarea minelor de teren şi reconstruirea infrastructurii ca rezultat al
conflictelor civile din 1992-95.

MEDIU - ACORDURI INTERNAŢIONALE: este parte în: Poluarea Aerului,

Poluarea Aerului – Oxizi de nitrogen, Poluarea Aerului – Poluanţi Organici
Persistenţi, Poluarea Aerului – Sulf 94, Poluarea Aerului – Compuşi organici volatili,
Biodiversitate, Schimbarea Clime, Schimbarea Climei – Protocolul Kyoto,
Deşertificare, Specii pe cale de dispariţie, Modificări de mediu, Legea Mărilor,
Depuneri reziduale marine, Protecţia stratului de ozon, Poluarea navală, Zone
umede, Vânătoare de balene.
POPULAŢIA: 4,483,804 (conform unei estimări
pentru iulie 2011) LOCUL ÎN LUME: 123
STRUCTURA PE VÂRSTE:
0-14 ANI: 15.1% (băieţi 346,553/ fete 328,677)
15-64 ANI: 68.1% (bărbaţi 1,516,884/ femei 1,536,065)
65 DE ANI ŞI PESTE: 16.9% (bărbaţi 296,268/ femei 459,357) (estimare 2011)
VÂRSTA MEDIE:
TOTAL: 41.4 ani
BĂRBAŢI: 39.5 ani
FEMEI: 43.3 ani (estimare 2011)
RATA DE CREŞTERE DEMOGRAFICĂ: -0.076% (estimare 2011)
LOCUL ÎN LUME: 204
RATA NATALITĂŢII: 9.6 naşteri / 1,000 locuitori (estimare 2011)
LOCUL ÎN LUME: 201

4
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

RATA MORTALITĂŢII: 11.91 decese / 1,000 locuitori (estimare 2011)

LOCUL ÎN LUME: 29
RATA EMIGRAŢIEI: 1.55 emigranţi / 1,000 locuitori (estimare 2011)
LOCUL ÎN LUME: 45
URBANIZARE:
POPULAŢIA URBANĂ: 58% din totalul populaţiei (2010)
RATA URBANIZĂRII: 0.4% rata anuala de creştere (estimare pe tronsonul
2010-2015)
RAPORTUL DINTRE SEXE:
LA NAŞTERE: 1.055 băieţi / fete
SUB 15 ANI: 1.06 băieţi / fete
15-64 ANI: 0.99 bărbaţi / femei
65 DE ANI ŞI PESTE: 0.64 bărbaţi / femei
TOTAL POPULAŢIE: 0.93 bărbaţi / femei (estimare 2011)
RATA MORTALITĂŢII INFANTILE:
POPULAŢIA TOTALĂ: 6.16 morţi / 1,000 nou-născuţi
LOCUL ÎN LUME: 175
BĂRBAŢI: 6.24 morţi / 1,000 nou-născuţi
FEMEI: 6.08 morţi / 1,000 nou-născuţi (estimare 2011)
SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE:
POPULAŢIA TOTALĂ: 75.79 ani
LOCUL ÎN LUME: 81
BĂRBAŢI: 72.17 ani
FEMEI: 79.6 ani ( estimare 2011 )
RATA FERTILITĂŢII: 1.43 copii născuţi / femeie (estimare 2011)
LOCUL ÎN LUME: 196
PERSOANE CU HIV/SIDA: mai puţin de 1,000
(estimare 2009) LOCUL ÎN LUME: 142
DECESE CAUZATE DE HIV: mai puţin de 100 (estimare 2009)
LOCUL ÎN LUME: 117
NAŢIONALITATE:
Substantiv : croat(ă)
Adjectiv: croat(ă)

5
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

GRUPURI ETNICE: croaţi 89.6%, sârbi 4.5%, altele (incluzând bosniaci, unguri,
sloveni, cehi şi rromi) (recensământ 2001)
RELIGIE: romano-catolică 87.8%, ortodoxă 4.4%, alţi creştini 0.4%, musulmană
1.3%, altele şi nespecificate 0.9%, niciuna 5.2% (recensământ 2001)
LIMBĂ: croată (oficială) 96.1%, sârbă 1%, altele şi nespecificate 2.9% (incluzând
italiană, ungară, cehă, slovacă şi germană) (recensământ 2001)
ALFABETIZARE:
DEFINIRE: populaţia de peste 15 ani poate să scrie şi să citească
TOTAL: 98.1%
BĂRBAŢI: 99.3%
FEMEI: 97.1% (recensământ 2001)
NUMĂR ANI ŞCOLARIZARE:
TOTAL: 14 ani
BĂRBAŢI: 13 ani
FEMEI: 14 ani (2008)
CHELTUIELI CU EDUCAŢIA: 3.9% din PIB (2004)
LOCUL ÎN LUME: 112

ISTORIC:
Ţinuturile care astăzi reprezintă Croaţia au făcut parte din Imperiul Austro-Ungar
până la sfârşitul Primului Război Mondial. În 1928, croaţii, sârbii şi slovenii au
format un regat cunoscut după 1929 sub numele de Iugoslavia. În timpul celui de-Al
Doilea Război Mondial, Iugoslavia a devenit un stat federal comunist independent
sub conducerea autoritară a mareşalului Tito. Deşi Croaţia îşi declarase independenţa
de Iugoslavia în 1991, a fost nevoie de patru ani de lupte izolate, dar din când în când
înverşunate, până când teritoriile croate să fie eliberate de sub stăpânirea armatelor
sârbeşti. Sub supravegherea ONU, ultimul teritoriu ocupat de sârbi din estul
Slavoniei a fost returnat Croaţiei în 1998. În aprilie 2009, a intrat în NATO; este un
candidat eventual pentru intrarea în UE.
ECONOMIA: Deşi una din cele mai bogate republici ale Iugoslaviei, economia a
suferit grav în timpul războiului din 1991- 1995 când producţia s-a prăbuşit şi ţara a
ratat valurile de investiţii din Europa Centrală şi de Est ce au urmat căderii Zidului

6
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Berlinului. Între anii 2000 şi 2007, cu toate acestea, starea economică a Croaţiei
începe să se îmbunătăţească încet, cu o creştere moderată, dar contantă a PIB -ului
între 4% şi 6%, pe fondul unei revigorări a turismului şi a cheltuielilor de consum.
Inflaţia în aceeaşi perioadă a rămas blândă, iar moneda, kuna, stabilă. Cu toate
acestea, probleme dificile încă există, inclusiv o rată a şomajului îndărătnic de
ridicată, un deficit comercial în creştere şi o dezvoltare regională inegală. Statul îşi
păstrează un rol important în economie, iar eforturile de privatizare întâlnesc de
multe ori un public rigid şi o rezistenţă politică. În timp ce stabilizarea
macroeconomică a fost realizată în mare parte, reformele structurale întârzie din
cauza rezistenţei publicului şi a lipsei de sprijin din partea politicienilor. Procesul de
aderare la UE ar trebui să accelereze reformele fiscale şi structurale. În timp ce pe
termen lung perspectivele de creştere a economiei rămân puternice, Croaţia se va
confrunta cu o presiune semnificativă, ca urmare a crizei financiare globale. Datoria
externă ridicată a Croaţiei, sectorul de export anemic, bugetul de stat încordat şi
bazarea excesivă pe veniturile din turism vor duce la un risc mai mare pentru
stabilitatea economiei pe termen mediu.

Capitolul 2 - Comerț exterior al Croației

Potrivit Biroului Național de Statistică din Croația (DZS), față de 2014, în 2015,
exporturile croate au crescut cu 10,7% atingând 87,6 miliarde kuna (aproximativ 11,5
miliarde euro), în timp ce importurile au înregistrat o creștere de 7%, valoarea totală a
acestora fiind de 139,8 miliarde kuna (aproximativ 18,2 miliarde euro).

2015 este al doilea an consecutiv în care exporturile croate cresc în condițiile în

care în 2014, creșterea față de 2013 a fost de 8,7%.

Deficitul comercial în 2015 a fost de 52,2 miliarde kuna (aproximativ 6,7 miliarde
euro), cu 1,3% mai mare decât în 2014.

Anul trecut (2018), Croația a exportat în statele membre UE mărfuri în valoare de

58,2 miliarde kuna (aproximativ 7,6 miliarde euro), cu 15,3% mai mult decât în
2014, în timp ce exporturile în afara UE au crescut cu 2,7%, atingând 29,3 miliarde
kuna (aproximativ 3,9 miliarde euro).

7
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Croația a importat în 2015 din statele membre UE mărfuri în valoare totală de

108,9 miliarde kuna (aproximativ 14,3 miliarde euro), cu 9,1% mai mult decât în
2014, în timp ce importurile din afara UE au însumat 30,9 miliarde kuna
(aproximativ 3,9 miliarde euro), în creștere cu 0,3% față de anul precedent.
PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE):
 78.52 miliarde $ (2010)
 79.64 miliarde $ (2009)
 84.54 miliarde $ (2008)
PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIALĂ DE SCHIMB): 59.92 miliarde $ (2010)
PIB - RATA REALĂ DE CREŞTERE: -1.4% (2010)
PIB PE CAP DE LOCUITOR: 17,500 $ (2010)
PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE:
AGRICULTURĂ: 6.8%
INDUSTRIE: 27.2%
SERVICII: 66% (2010)
FORŢA DE MUNCĂ (NOMINAL): 1.762 milioane (2010)
FORŢA DE MUNCĂ PE SECTOARE ECONOMICE:
AGRICULTURĂ: 5%
INDUSTRIE: 31.3%
SERVICII: 63.6% (2008)
RATA ŞOMAJULUI: 17.6% (2010)
POPULAŢIA SUB LIMITA SĂRĂCIEI: 17%
VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODĂRIE ÎN FUNCŢIE DE COTA
PROCENTUALĂ:
CEL MAI MIC 10%: 3.6%
CE MAI MARE 10%: 23.1%
DISTRIBUŢIA VENITULUI FAMILIAL - INDEXUL GINI: 29
DATORIA PUPLICĂ:
 55% din PIB (2010)
 46,4% din PIB (2009)
RATA INFLAŢIEI: 1.3% (2010)
RATA DE DISCOUNT A BĂNCII CENTRALE: 9% (31 decembrie 2009)

8
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

RATA MEDIE A DOBÂNZILOR BĂNCILOR COMERCIALE: 11.55%

(31 decembrie 2009)
MASA MONETARĂ ÎN SENS RESTRÂNS - M1:
 8.72 miliarde $ (31 decembrie 2010)
 8.964 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

MASA MONETARĂ ÎN SENS LARG - M3:

 40.8 miliarde $ (31 decembrie 2010)
 42.59 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

VALOAREA CREDITELOR INTERNE:

 48.62 miliarde $ (31 decembrie 2010)
 48.6 miliarde $ (31 decembrie 2009)

VALOAREA DE PIAŢĂ A ACŢIUNILOR TRANZACŢIONATE

PUBLIC PE BURSĂ:
 25.64 miliarde $ (31 decembrie 2009)
 26.79 miliarde $ (31 decembrie 2008)
 65,98 miliarde $ (31 decembrie 2007)

AGRICULTURA - PRODUSE: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, seminţe de

floarea-soarelui, orz, lucernă, trifoi, măsline, citrice, struguri, soia, cartof, şeptel,
produse lactate.
INDUSTRIE: produse chimice şi materiale plastice, maşini-unelte, fabricate din
metal, electronică, produse din fontă şi oţel laminat, aluminiu, hârtie, produse din
lemn, materiale de construcţii, textile, construcţii navale, petrol şi rafinarea
petrolului, alimentara şi a băuturilor, turism.
RATA DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE: -0.9% (2010)
ELECTRICITATEA - PRODUCŢIE: 11.49 miliarde kWh (2008)
ELECTRICITATEA - CONSUM: 18 miliarde kWh (2008)
PETROL - PRODUCŢIE: 23,960 barili/zi (2009)
PETROL - CONSUM: 106,000 barili/zi (2009)
PETROL - EXPORTURI: 43,750 barili/zi (2007)

9
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

PETROL - IMPORTURI: 122,100 barili/zi (2007)

GAZE NATURALE - PRODUCŢIE: 2.847 miliarde m3
GAZE NATURALE - CONSUM: 3.205 miliarde m3 (2009)
GAZE NATURALE - EXPORTURI: 695.5 milioane m3
GAZE NATURALE - IMPORTURI: 1.22 miliarde m3 (2009)
GAZE NATURALE - REZERVE DOVEDITE: 30.58 miliarde m3 (1 ianuarie
2010)
BALANŢA CONTURILOR CURENTE: -2.312 miliarde $ (2010)
EXPORTURI:
11,51 miliarde $ (2010)
10.72 miliarde $ (2009)
EXPORTURI - BUNURI: echipamente de transport, maşini, textile, produse
chimice, produse alimentare, combustibili.
EXPORTURI - STATE PARTENERE: Italia 19.1%, Bosnia şi Herţegovina
12.98%, Germania 11.06%, Slovenia 7.47%, Austria 5.44%, Serbia 5.41%
(2009)
IMPORTURI: 20.93 miliarde $ (2010)
IMPORTURI - BUNURI: maşini, echipamente electrice şi de transport,
produse chimice, combustibili şi lubrifianţi, produse alimentare.
IMPORTURI - STATE PARTENERE: Italia 15.46%, Germania 13.57%,
Rusia 9.29%, China 6.83%, Slovenia 5.75%, Austria 5.04% (2009)
REZERVELE VALUTARE ŞI REZERVA DE AUR:
13.79 miliarde $ (31 decembrie 2010)
14.89 miliarde $ (31 decembrie 2009)
DATORIA EXTERNĂ :
59.7 miliarde $ (31 decembrie 2010)
62.41 miliarde $ (31 Decembrie 2009)
VALOAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE - PESTE HOTARE:
6.334 miliarde $ (31 decembrie 2010)
5.934 miliarde $ (31 Decembrie 2009)
CURSUL VALUTAR: kuna (HRK) pe dolar american - 5.6356 (2010), 5.271
(2009), 4.98 (2008), 5.3735 (2007), 5.8625 (2006)
EXPORT CROAȚIA; TOP 10

10
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Următoarele grupuri de produse de export reprezintă cea mai mare valoare în dolari
în transporturile globale croate în cursul anului 2018. De asemenea, este prezentat
procentul pe care fiecare categorie de export îl reprezintă în ceea ce privește
exporturile globale din Croația:
- Combustibili minerali, inclusiv petrol:1,9 miliarde USD (10,7% din totalul
exporturilor)
- Masini, inclusiv calculatoare: 1,5 miliarde dolari (8,5%)
- Mașini electrice, echipamente: 1,4 miliarde dolari (8,3%)
- Farmaceutice: 1,1 miliarde dolari (6,1%)
- Lemn: 970,1 milioane de dolari (5,6%)
- Vehicule: 809 milioane dolari (4,7%)
- Îmbrăcăminte tricotată sau croșetată, accesorii: 577,4 milioane de dolari (3,3%)
- Articole din fier sau oțel: 566 milioane dolari (3,3%)
- Aluminiu: 512,7 milioane dolari (3%)
- Mobilier, lenjerie de pat, iluminat, semne, clădiri prefabricate: 497,4 milioane dolari
(2,9%)
Cele mai importante 10 exporturi din Croația au reprezentat 56,1% din valoarea
totală a transporturilor globale.
Exporturile din Croația legate de vehicule au înregistrat cel mai rapid câștig de
valoare, în creștere cu 33,4% în perioada 2017-2018.
Lemnul croat a fost plasat pe locul al doilea datorită îmbunătățirii cu 12,9%, trasată
de combustibili minerali inclusiv petrolul cu o creștere de 10,3%.
Cele două categorii în declin în rândul exporturilor croate au fost cele farmaceutice (-
16,5%) și mobilierul, așternutul, iluminatul, semnele și clădirile prefabricate (-4,3%).
La cel mai granulat cod de patru cifre la nivel de coduri tarifare armonizate, cele
mai valoroase produse exportate din Croația sunt uleiurile rafinate din petrol (7,7%
din total). Această categorie a fost urmărită prin amestecurile de medicamente în
doze (3,8%), lemn tăiat (2,7%), fracțiuni sanguine incluzând antiser (2,2%),
convertoare electrice sau unități electrice (1,9%), (1,8%), mașini (1,7%), ciorapi și
crosete (1,4%), apoi izolați sârmă sau cablu (de asemenea 1,4%)

IMPORT CROAȚIA

11
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

12
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Capitolul 3 - Politica comercială a Croației

Politica vamală
1. Cadrul legal al operatiunilor de comert exterior
Croaţia si-a armonizat cadrul legal cu privire la operatiunile de comert exterior,
in conformitate cu regulile si reglementarile OMC.
Importul si exportul de marfuri este, de regula, liberalizat, cu exceptia unor
restrictii cantitative si taxe de protectie, care ar putea fi introduse, in conformitate
cu regulile si reglementarile OMC.
Anumite marfuri pot fi exportate si importate numai pe baza de licente, emise de
institutiile de profil, precum Ministerul Apararii, pentru arme si munitii, Ministerul
Culturii, pentru opere de arta, Ministerul Sanatatii, pentru medicamente, etc.
Certificatele de origine sunt emise de Camera Economica a Croaţiei, iar certificatele
EUR 1 de autoritatile vamale.
O serie de mărfuri agro-alimentare (alimente, bunuri de consum, medicamente,
etc.) nu pot fi importate decât însoţite de certificate speciale (sanitare, veterinare şi
fito-patologice, de calitate, de coformitate, etc.), eliberate de instituţiile abilitate
(recunoscute ca atare de autorităţile croate).

13
Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

2. Legea vamala reglementează miscarea marfurilor intre Croaţia si tarile straine.

Prin legea vamala a fost introdusa o Declaratie Vamala unica, care este in
conformitate cu cea utilizata in UE. Totodata, a fost introdusa o noua Declaratie
Vamala a valorii, conforma cu regulile Acordului GATT 1994.

3. Tariful vamal foloseşte, începând din anul 2002, Nomenclatorul Combinat al

UE.
In conformitate cu obligatiile asumate prin negocoerile de aderare la OMC, Croaţia
trebuie sa reduca gradual nivelul de protectie vamala.
In perioada 2002-2005, Croaţia a fost obligată să reducă taxele vamale
la produsele industriale, in fiecare an, cu un procent egal.
Acelasi principiu s-a aplicat la produsele agricole, dar perioada de tranzitie fiind
de 7 ani (2002 - 2007). Documentele pentru vamuirea marfurilor sunt cele practicate
in comertul international.
Importul temporar.
În conformitate cu Legea vamala si Conventia de la Istanbul, marfurile importate
temporar in Croaţia, pot fi total sau partial exceptate de plata taxelor vamale.
Administratia Vamala din cadrul Ministerului Finantelor a autorizat Camera
Economica a Croatiei sa emita carnetele ATA si sa actioneze ca o societete
garanta.

14
 Universitatea „Dunarea de Jos” Galați
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

CONCLUZII
Croaţia face parte din grupul ţărilor cu economii mici şi deschise, conectată
în mare parte la pieţele externe. Priorităţile politicii economice ale Croaţiei
sunt creşterea competitivităţii pe piaţa mondială, consolidarea stabilităţii
macroeconomice şi continuarea reformelor structurale, creşterea producţiei şi
a schimburilor comerciale, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă,
stimularea investiţiilor private şi armonizarea mediului de afaceri la cerinţele
pieţei europene.  
 Principalele ramuri: turism, industria chimică, industria metalurgică, industria
constructoare de maşini, construcţia de nave, industria textilă.
 Principalii parteneri comerciali: Italia, Slovenia, Germania, Bosnia şi Herţegovina,
Austria.
La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene,
după ce la 30 iunie 2011 a încheiat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar la 9
decembrie 2011 a avut loc semnarea Tratatului de Aderare.

BIBLIOGRAFIE

- Neacşu, N. - Economia turismului (Studii de caz),Cernescu, A.

Editura Uranus, Bucureşti, 2002
- Snak, O. - Economia Turismului , Editura Expert,
Bucureşti,Baron, P.200
- Cristureanu, C. -Turism internaţional (studii de
caz), Neacşu, N. Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002Băltăreţu, A.

www.eurostat.eu

http://www.mae.ro/node/4530

15