1.

Consiliul de Securitate al organizației Națiunilor Unite și diplomația publică

Consiliul de Securitate [1] poate fi considerat cel mai important organ al Organizației
Națiunilor Unite (ONU) [2], atribuțiile sale fiind precizate în Capitolul V al documentului
fondator al acestei organizații, Carta ONU[3]. Astfel, se precizează în articolul 23 că acest organ
este compus din 15 membri dintre care 5 au statutul de membru permanent - Franța, Marea
Britanie, Statele Unite ale Americii, Federația Rusă și China. Cei 10 membri nepermanenți, se
precizează în același articol, sunt aleși odată la doi ani de către Adunarea Generală a ONU, un alt
organ important al ONU, pe daza a două criterii: 1. contribuția sa la promovarea scopurilor
organizației; 2. repartiția geografică reprezentativă. De asemenea, potrivit articolului 24,
Consiliul de Securitate este investit cu responsabilitatea principală pentru menținerea păcii și
securității internaționale.
Referitor la procedura de vot, se precizează în articolul 27 că fiecare membru dispune de
un singur vot și că deciziile se aprobă cu votul pozitiv a minim nouă dintre membrii săi, cu
condiția ca niciunul dintre membrii permanenți să nu voteze împotrivă. Deciziile adoptate au în
principal forma rezoluțiilor sau a declarațiilor Președintelui Consiliului de Securitate, primele
având un caracter obligatoriu pentru statele membre ONU. Rolul major jucat de Consiliul de
Securitate în sistemul ONU este cel mai bine pus în evidență de capitolul VII al Cartei ONU unde
se precizează că, în vederea îndeplinirii responsabilității sale, Consiliul de Securitate stabilește
existenţa ameninţărilor la adresa păcii, a încălcării păcii sau a agresiunii și poate dispune măsuri
coercitive, inclusiv folosirea forței armate, pentru menținerea sau restabilirea păcii la nivel
internațional.
Consiliul de Securitate a adoptat propriile reguli de procedură [4] care stipulează în
Capitolul IX intitulat Caracterul public al reuniunilor faptul că, în mod obișnuit, reuniunile sale
sunt publice (formale) dar că membrii pot decide și convocarea unor reuniuni private. Procesele
verbale ale reuniunilor publice sunt puse la dispoziția tuturor membrilor Consiliului de Securitate
care au participat la acestea și, de asemenea, publicului larg prin afișarea pe site-ul oficial la
secțiunea Meetings (Reuniuni) [5]. În același capitol se precizează că în situația reuniunilor
private este pus la dispoziția publicului doar un comunicat ce este, de asemena, postat pe la

1 http://www.un.org/en/sc/
2 http://www.un.org/en/index.html
3 http://www.un.org/en/documents/charter/
4 http://www.un.org/en/sc/inc/pages/pdf/rules.pdf
5 http://www.un.org/en/sc/meetings/
secțiunea Meetings. În aceeași secțiune sunt puse la dispoziția publicului și rezoluțiile adoptate
sau respinse, precum și declarațiile președintelui consiliului.

Procesele verbale ale reuniunilor formale, comunicatele aferente reuniunilor informale,

rezoluțiile și declarațiile presedintelui consiliului precum și rapoartele anuale de activitate sunt
importante instrumentele de diplomație publică utilizate de Consiliul de Securitate. Dintre
acestea, procesele verbale oferă publicului cea mai clară imagine asupra poziției susținută de
fiecare membru al Consiliului de Securitate și, din acest motiv, consider că acestea trebuie să
figureze în biblioteca virtuală pusă la dispoziția viitorilor masteranzi. Pentru ca utilizatorii acestei
biblioteci să aibă o imagine cât mai clară asupra dezbaterilor redate în aceste stenograme, vor fi
incluse în biblioteca virtuală și toate documentele publice ale Consiliului de Securitate relevante
pentru întâlnirile formale selectate. Vor fi, de asemenea, puse la dispoziția utilizatorilor
bibliotecii și rapoarte anuale de activitate prin intermediul cărora aceștia vor putea înțelege
complexitatea activităților Consiliului de Securitate.