[ascunde]

Vă invităm să vă creați un cont și să participați la

concursul Wikimedia CEE Spring scriind cel puțin cinci articole.

Donald Trump
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigareSari la căutare
Donald Trump

Donald Trump

Date personale

Nume la naștere Donald John Trump[8] 

Poreclă The Donald 

Născut 14 iunie 1946 (74 de ani)[9][10][8][11] 

Queens, New York, SUA 

Părinți Fred Trump[10][8]

Mary Anne MacLeod[*][8] 

Frați și surori Maryanne Trump Barry[*]

Fred Trump Jr.[*]
 Robert Trump[*]
Elizabeth Trump Grau[*] 

Căsătorit cu Ivana Trump (7 aprilie 1977–22 martie

1992)[12]
Marla Maples (19 decembrie 1993–8 iunie
1999)[13]
Melania Trump (din 22 ianuarie 2005)
[14]
 

Număr de copii 5[1] 

Copii Donald Trump Jr.[1]

Ivanka Trump[1]
Eric Trump[1]
Tiffany Trump[1]
Barron William Trump[*][1] 

Cetățenie  SUA 

Religie prezbiterianism[15] 

Ocupație magnat[*]
antreprenor
politician 

Locul desfășurării New York City (1971–19 ianuarie 2017)[1]

activității Washington (20 ianuarie 2017–19 ianuarie
2021) 

Avere 3.100.000.000 de dolari

americanii[16] 

Al 45-lea președinte al Statelor Unite ale Americii 

În funcție
20 ianuarie 2017 – 20 ianuarie 2021[1][2][3][4]

Precedat de Barack Obama

Succedat de Joe Biden

Al 36-lea Președinte ales al Statelor Unite ale

Americii 

În funcție
9 noiembrie 2016 – 20 ianuarie 2017

Precedat de Barack Obama

Succedat de Joe Biden

Președinte în Organizația Trump 

 Deținător actual

Funcție asumată
1971[5]

Deținător actual

Funcție asumată
1971[6][5]

Director 

Premii Stea pe Hollywood Walk of

Fame[*] (16 ianuarie 2007)
Jewish National Fund Tree of Life
Award[*] de la Jewish National
Fund[*] (1983)
Ellis Island Medal of Honor[*] (1986)
Omul Anului conform revistei
Time de la Time (2016)
Doublespeak Award[*] (2016)
Gaming Hall of Fame[*] (1995)
WWE Hall of Fame (2013)
King Abdulaziz Medal[*]
brcqinvalebis saprezidento
ordeni[*] (2012)
...mai multe...

Partid politic Rep (din aprilie 2012)

(decembrie 2011–aprilie 2012)
GOP (septembrie 2009–decembrie 2011)
D (august 2001–septembrie 2009)
Independence Party of
America[*] (octombrie 1999–august 2001)
GOP (iulie 1987–octombrie 1999)

Alma mater Universitatea Fordham[*] (1966)

The Wharton School[*] (Bachelor of
Science[*] în economie, mai 1968)
The Kew-Forest School[*] (1964)
New York Military
Academy[*] (1964)
Universitatea din Pennsylvania
New York Military Academy[*]
The Kew-Forest School[*]

Semnătură
 Prezență online

site web oficial

pagină Facebook
cont Twitter
Google+
Identificator titlu IMDb
Instagram
canal YouTube

Modifică date / text 

Donald John Trump (n. 14 iunie 1946,[9][10][8][11] Queens, New York, SUA) este un

politician american, care a fost cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite între 2017 și
2021. Înainte de a intra în politică, a fost om de afaceri și de televiziune.
Născut și crescut în Queens, New York, Trump a urmat studiile doi ani la Universitatea
Fordham și a primit o diplomă de licență în economie de la Școala Wharton a
Universității din Pennsylvania. El a devenit președintele afacerii imobiliare a tatălui
său Fred Trump în 1971, pe care a redenumit-o Organizația Trump și și-a extins
operațiunile la construirea sau renovarea de zgârie-nori, hoteluri, cazinouri și terenuri de
golf. Trump a început mai târziu diverse proiecte secundare, în special prin acordarea
de licențe pentru numele său. Trump și afacerile sale au fost implicate în peste 4.000 de
acțiuni judiciare de stat și federale, inclusiv șase falimente. El a deținut marca
concursurilor de frumusețe Miss Univers din 1996 până în 2015 și a produs și găzduit
seria de televiziune de realitate The Apprentice din 2004 până în 2015.
Pozițiile politice ale lui Trump au fost descrise ca fiind populiste, protecționiste,
izolaționiste și naționaliste. A intrat în cursa prezidențială din 2016 drept candidat
republican și a fost ales printr-o victorie surpriză a Colegiului Electoral asupra
candidatului democrat Hillary Clinton în timp a pierdut votul popular. A devenit primul
președinte american fără experiențǎ militară sau politică. Alegerile și politicile sale au
stârnit numeroase proteste. Trump a făcut multe declarații false și înșelătoare în timpul
campaniilor și președinției sale, într-o măsură fără precedent în politica americană.
Multe dintre comentariile și acțiunile sale au fost caracterizate ca fiind rasiste, misogine,
ableistice sau homofobe.
În timpul președinției sale, Trump a ordonat interzicerea accesului cetățenilor din mai
multe țări cu majoritate musulmană în SUA, invocând preocupări de securitate; după
provocări legale, Curtea Supremă a confirmat a treia revizuire a politicii. El a adoptat un
pachet de reducere a impozitelor pentru persoane fizice și companii, anulând
sancțiunea mandatului de asigurare medicală individuală din Legea privind îngrijirea
accesibilă (ACA), dar nu a reușit să abroge și să înlocuiască ACA în ansamblu. El i-a
numit pe Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett la Curtea Supremă. În
politica externă, Trump a urmărit agenda America First , renegocierea Acordului de liber
schimb nord-american (NAFTA) ca Acordul SUA-Mexic-Canada (USMCA) și retragerea
SUA din negocierile comerciale ale parteneriatului Trans-Pacific, Acordul de la
Paris privind schimbările climatice, UNESCO și acordul nuclear cu Iranul. El a impus
tarife de import care au declanșat un război comercial cu China, a mutat ambasada
SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim și a retras trupele americane din nordul Siriei și
Irak. S-a întâlnit de trei ori cu liderul nord-coreean Kim Jong-un, dar discuțiile despre
denuclearizare s-au întrerupt în 2019. În noaptea de 26-27 octombrie 2019, în urma
unui raid efectuat în nord-vestul Siriei, de către forțele speciale americane la comanda
lui Trump, Abu Bakr al-Bagdadi și-a detonat vesta cu explozibil pe care o avea asupra
sa. La 3 ianuarie 2020, Trump a ordonat uciderea generalului iranian Qasem
Soleimani ceea ce a stârnit represalii din partea Iranului prin atacarea bazelor
americane din Irak. El a reacționat lent la Pandemia de COVID-19, a minimizat
amenințarea, a ignorat sau a contrazis multe recomandări ale oficialilor din domeniul
sănătății și a promovat informații false despre tratamente nedovedite și disponibilitatea
testării.
O anchetă specială a avocatului condusă de Robert Mueller a constatat că Trump și
campania sa au beneficiat de intervenția rusă în alegerile prezidențiale din 2016, dar nu
au găsit suficiente dovezi pentru a acuza acuzații de conspirație criminală sau
coordonare cu Rusia. Mueller l-a investigat și pe Trump pentru obstrucție de justiție, iar
raportul său nu l-a acuzat și nici nu l-a exonerat pe Trump de acea infracțiune. Ulterior,
Trump a grațiat cinci persoane care au fost condamnate ca urmare a anchetei din
Rusia. După ce Trump a solicitat Ucrainei să-și investigheze rivalul politic Joe Biden,
Camera Reprezentanților l-a acuzat în decembrie 2019 pentru abuz de putere și
obstrucționarea Congresului. Senatul, majoritar sub control republican, l-a achitat de
ambele acuzații în februarie 2020.
Trump a pierdut alegerile prezidențiale din 2020 în fața lui Biden, dar a refuzat să
admită înfrângerea. El a făcut acuzații nefondate de fraudă electorală, a făcut presiuni
asupra oficialilor guvernamentali, a lansat o serie de provocări juridice nereușite pentru
a încerca să răstoarne rezultatele și a ordonat administrației sale să nu coopereze în
tranziția prezidențială. Aliații lui Trump din Congres au indicat că vor obiecta la
certificarea Congresului a rezultatelor pe 6 ianuarie 2021. În acea zi, protestatarii pro-
Trump au asaltat clădirea Capitolului SUA, la instigările lui Trump, perturbând
certificarea alegerilor prezidențiale, ceea ce a dus la evacuarea Congresului.

Cuprins

 1Date generale
 2Nominalizarea sa ca președinte al SUA
o 2.1Un caz aparte
 3Copilăria și tinerețea
o 3.1Părinții și bunicii
o 3.2Studii
o 3.3Scutirea de serviciul militar
 4Viața personală
 o 4.1Familia
o 4.2Religia
 4.2.1Controversa cu Papa
o 4.3Sănătate
 5Cariera de afaceri
o 5.1Afaceri imobiliare
 5.1.1Primele afaceri imobiliare în
Manhattan
 5.1.2Moșia Mar-a-Lago
 5.1.3Cazinourile din Atlantic City
 5.1.4Falimente
 5.1.5Continuarea afacerilor
 5.1.6Brevetarea numelui și brandul
o 5.2Terenurile de golf
o 5.3Implicarea în sport
o 5.4Concursurile de frumusețe
o 5.5Agenția de manechine a lui Trump
o 5.6Universitatea Trump
o 5.7Fundația Donald J. Trump
o 5.8Veniturile și impozitele
o 5.9Venit net
 6Divertisment și media
o 6.1Filmografie
o 6.2The Apprentice
o 6.3Wrestling-ul profesionist
 7Carieră politică
o 7.1Implicarea în politică în 1988-2015
o 7.2Afilieri politice
o 7.3Campania prezidențială, 2016
 7.3.1Alegerile primare
 7.3.2Campania electorală generală
 7.3.3Dezbaterile prezidențiale
 7.3.4Acuzațiile de comportament sexual
indecent
 7.3.5Implicarea rusă
o 7.4Alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2016
o 7.5Protestele
o 7.6Alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2020
 8Președinția (2017-2021)
o 8.1Perioada de tranziție
 9Cărți publicate
 10Note
 11Legături externe

Date generale[modificare | modificare sursă]

Donald Trump s-a născut și a crescut în orașul New York, fiind al patrulea din cei cinci
copii ai lui Frederic Trump, un magnat imobiliar. În 1968, Donald Trump a obținut o
diplomă de licență în științe economice de la Școala de Finanțe și Comerț Wharton din
cadrul Universității din Pennsylvania. În 1971, succedându-i tatălui său Fred Trump, el a
preluat controlul Organizației Trump (Trump Organization), o societate mamă de tip
holding care deține acțiunile mai multor societăți imobiliare și de construcții. Donald
Trump a fondat în 1995 Trump Entertainment Resorts, o companie care operează
numeroase cazinouri și hoteluri din întreaga lume. Pe parcursul carierei sale de afaceri,
Trump a construit turnuri de birouri, hoteluri, cazinouri, terenuri de golf și alte clădiri de
marcă în întreaga lume. Trump a organizat în 1996-2015 concursurile de
frumusețe Miss SUA și a jucat roluri mici de tip cameo în filme și seriale de televiziune.
În 2004-2015 Trump a fost prezentatorul și coproducătorul serialului de tele-realitate
Ucenicul (The Apprentice) la televiziunea NBC. În ultimii 30 de ani Trump și afacerile
sale au fost implicate în 3.500 de procese juridice în instanțele din SUA. Cu o avere
estimată la circa 3,7 miliarde de dolari în luna octombrie 2016, Donald Trump a
fost listat în 2016 de revista Forbes pe locul 324 în topul celor mai bogați oameni din
lume și pe locul 156 în Statele Unite. Donald Trump are cinci copii din trei căsătorii.
Prima sa soție, Ivana Zelnickova, originară din Cehoslovacia, cunoscută ca manechin și
actriță, i-a dăruit trei copii, Donald Jr. (n. 1977), Ivanka (n. 1981) și Eric (n. 1984); toți
trei sunt acum directori executivi ai Organizației Trump. Cea de-a doua soție, Marla
Maples, o figură cunoscută în lumea mondenă, fiind actriță și om de televiziune, i-a
dăruit încă o fiică, Tiffany. Actuala soție, Melania Knauss, originară din Slovenia, este
creator de bijuterii și ceasuri și fost manechin; cu aceasta, Trump are un băiat, Barron
Trump (n. 2006).[17]

Nominalizarea sa ca președinte al SUA[modificare | modificare sursă]

Donald Trump a încercat să obțină nominalizarea la președinție ca membru al partidului
Reformei în 2000, dar s-a retras înainte de începerea votării. În iunie 2015, Trump și-a
anunțat candidatura pentru președinția SUA ca membru al partidului republican și a
devenit rapid favorit pentru nominalizare al partidului. În mai 2016, rivalii săi republicani
rămași în cursă pentru Casa Albă și-au suspendat campaniile, iar în iulie el a fost
nominalizat în mod oficial candidatul pentru cursa prezidențială la Convenția Națională
Republicană din 2016. Campania lui Trump a primit o acoperire mediatică fără
precedent și o sporită atenție internațională. Multe dintre declarațiile sale în interviuri,
pe Twitter, cât și la mitingurile electorale au fost controversate sau false. Mai multe
mitinguri în timpul alegerilor primare au fost însoțite de proteste. Pe 7 octombrie 2016, a
fost făcută publică o înregistrare audio din 2005 în care Trump se lăuda că a sărutat și
pipăit mai multe femei care îi permiteau acest lucru pentru că era celebru; mai multe
femei l-au acuzat de un comportament similar la scurt timp după aceea. El și-a cerut
scuze pentru comentariile din 2005 și a negat acuzațiile, descriind-le ca parte dintr-o
campanie amplă de denigrare.
Un caz aparte[modificare | modificare sursă]
Departe de profilul obișnuit al candidaților Partidului Republican, Donald Trump
reprezintă un caz aparte în istoria politică americană. Platforma electorală a lui Trump a
inclus renegocierea acordurilor comerciale dintre SUA și China, opoziția față de anumite
tratate de liber schimb, cum ar fi NAFTA (tratatul de liber schimb nord-american) și
Parteneriatul Transpacific, normalizarea relațiilor cu Rusia, micșorarea rolului SUA în
NATO, orientarea SUA spre o independență energetică utilizând toate sursele de
energie și opoziția față de reglementările privind schimbările climatice, cum ar fi Planul
pentru o Energie Nepoluantă (Clean Power Plan) promulgat de administrația
președintelui american Barack Obama și retragerea SUA din Acordul de la Paris privind
schimbările climatice, o aplicare mai strictă a legilor privind imigrația, expulzarea a 2-3
milioane de imigranți ilegali, construirea unui zid de-a lungul frontierei SUA-Mexic,
abrogarea noului program școlar american numit „Norme Educaționale Esențiale
Comune de Stat” (Common Core State Standards), reforma asistenței sociale și
medicale a veteranilor, abrogarea și înlocuirea Legii Protecției Pacientului și a Asistenței
Medicale Accesibile (Patient Protection and Affordable Care Act) promulgată de Barack
Obama, investiții în infrastructura țării, un cod fiscal simplificat și reducerea impozitelor.
După atentatele teroriste de la Paris din noiembrie 2015, Trump a cerut oprirea
temporară a imigrației musulmanilor în SUA, mai târziu, afirmând că interdicția se va
referi numai la țările cu o istorie dovedită de terorism, până când se va îmbunătăți
identificarea potențialilor teroriști. Unele afirmații ale lui Trump din campania electorală
au stârnit îngrijorare în Uniunea Europeană și în mai multe state ale lumii.

Copilăria și tinerețea[modificare | modificare sursă]

Părinții și bunicii[modificare | modificare sursă]
Donald John Trump s-a născut la 14 iunie 1946, în cartierul Jamaica din districtul
Queens, unul dintre cele cinci districte ale orașului New York. [18] Părinții lui Donald, Fred
și Mary, au avut cinci copii (3 băieți și 2 fete), din care Donald era al patrulea: Maryanne
(născută în 1937), Fred Junior sau Fred Jr. (născut în 1938), Elizabeth (născută în
1942), Donald (născut în 1946) și Robert (născut în 1948). Fratele mai mare al lui
Donald, Fred Junior, a murit în 1981 la vârsta de 43 de ani din cauza alcoolismului,
acest eveniment tragic l-a determinat pe Donald să evite să încerce vreodată consumul
de alcool sau să fumeze.[19]
Donald Trump este de origine germană din partea tatălui său și de origine scoțiană din
partea mamei sale; bunicii și bunicile lui Donald s-au născut în Europa. „Bunicul din
partea mamei era pescar iar bunicul din partea tatălui (născut în Bavaria) a fost ucenic-
bărbier într-o mică frizerie din Germania (înainte de-a ajunge în America, unde a
devenit patron de restaurant și investitor)”.[20]
Tatăl său, Fred Trump (1905-1999) s-a născut în Queens, părinții lui fiind din Kallstadt,
Germania, și a devenit unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din orașul New
York și de pe Coasta de Est a SUA.[21][22] Mama lui Donald Trump, Mary Anne Trump
(născută MacLeod, 1912-2000), s-a născut în Scoția (în satul Tong de pe insula Lewis)
și a venit în SUA în 1930, la vârsta de 18 ani. [23] Fred și Mary s-au întâlnit în New York și
s-au căsătorit în 1936, stabilindu-se împreună în Queens. [23][24] În cartea
intitulată Fenomenul Trump, scriitorul român Mihai Neamțu susține importanța educației
informale primită de tânărul Donald în familie: „Pe linie maternă, etosul scoțian i-a
predat visul independenței financiare. Pe linie paternă, cultura germană i-a transmis
cultul muncii și credința în lucrul bine făcut”.
Unchiul său John G. Trump, profesor la Massachusetts Institute of Technology în 1936-
1973, a fost implicat în cercetări militare, inclusiv în dezvoltarea radarului pentru aliați în
cel de al doilea război mondial; el a participat și la proiectarea primelor generatoare de
raze X folosite în radioterapie care au crescut speranța de viață a pacienților cu cancer,
iar în 1943, Biroul Federal de Investigații l-au solicitat ca să examineze documentele și
echipamentele lui Nikola Tesla după moartea acestuia într-o camera din hotelul New
Yorker.[25]
Bunicul lui Donald a fost Friedrich Trumpf, care a emigrat în Statele Unite în 1885 și și-a
schimbat numele său în Frederick Trump; el s-a îmbogățit în perioada goanei după aur
din America deținând restaurante și hoteluri în orașe prospere și pensiuni, ca cele din
zona orașului Seattle, Statele Unite, și regiunea Klondike, Canada; după moartea sa,
soția sa Elizabeth și fiul lor Fred au preluat afacerile în „Elizabeth Trump & Son”. Dacă
bunicul lui Donald a început afacerea familială, tatăl său Fred a fost un adevărat magnat
imobiliar din New York, și a acumulat o uriașă avere familială pe care a transmis-o fiului
său.[26] Donald Trump a spus că este mândru de originea sa germană; el a participat în
calitate de mare mareșal în 1999 la parada germano-americană Steuben din orașul
New York.[27]
Drumpf, numele ancestral al familiei, s-a schimbat în Trump în timpul războiului de
treizeci de ani din secolul al 17-lea.[28] Donald Trump nu a știut dintotdeauna că are
origini germane, crezând o vreme că este suedez, pentru că se pare că tatăl său și-a
ascuns originea din cauza ascensiunii nazismului în Germania, care crease o imagine
proastă germanilor în SUA.[29][30] Mass-media germană a relatat că unii locuitorii din
Kallstadt „sunt rușinați” din cauza asocierii lor cu Trump, [31][32] iar proprietarii casei în
care a trăit în primii ani de viață bunicul său Frederick Trump au scos imobilul la
vânzare, preferând să se mute undeva unde „nu vor mai fi hărțuiți de media în propria
casă” după alegerea lui Donald Trump ca președinte. [33][34]
Studii[modificare | modificare sursă]

Trump la vârsta de 18 ani, elev la Academia Militară din New York, 30 iunie 1964
Părinții lui Donald aveau o casă cu două etaje în Midland Parkway din cartierul Jamaica
Estates, construită în stilul Tudor Revival, unde Donald a locuit în perioada când
frecventa școala Kew-Forest.[35]
A fost un elev turbulent, făcând nebunii la școală. Din cauza acestor probleme de
comportament, pentru a-l disciplina, tatăl său a decis să-l înscrie pe Donald la vârsta de
13 ani la Academia Militară din New York (NYMA) din Cornwall, unde el a terminat
clasa a opta și a absolvit liceul în 1964. [36] Aici, Donald Trump a participat la exercițiile
militare de mărșăluire, a purtat uniforma militară și a obținut mai multe premii
academice, dar s-a dezvoltat și pe latura sportivă practicând fotbalul european și cel
american și baseballul.[37] În ultimul an de studii a atins gradul de căpitan, fiind
comandant al cursanților, însă a fost retrogradat din poziția de șef comandant al
cursanților și transferat într-o altă funcție după o pretinsă hărțuire a unui nou student din
anul întâi în cazărmile sale de către unul dintre subordonații lui Trump; Trump a descris
transferul său ca „o promovare”. În 2015, el a spus unui biograf că NYMA i-a dat „mai
multă instruire militară decât celor mai mulți tipi care luau calea milităriei”. [38] În 1983,
Fred Trump a declarat într-un interviu că Donald „a fost un băiat destul de brutal când
era mic”.[39]
Din august 1964, Trump a urmat cursurile Universității Fordham din Bronx timp de doi
ani. Apoi s-a transferat la prestigioasa Școala de Finanțe și Comerț Wharton din cadrul
Universității din Pennsylvania, care oferea unele dintre puținele studii imobiliare
universitare din SUA.[40][41] Paralel cu studiile, a lucrat în compania familială, Elizabeth
Trump & Son, numită după bunica sa paternă.[42] Trump a absolvit Școala Wharton în
mai 1968, cu o diplomă de licență în științe economice. [41][43][44] În cartea sa, „Art of the
Deal”, Trump vorbește despre educația sa: “După ce am absolvit Academia Militara NY,
în 1964, m-am gândit serios să urmez cursurile unei facultăți de regie și film. În cele din
urmă am hotărât că domeniul imobiliar reprezintă pentru mine o afacere veritabilă”. [45]
Scutirea de serviciul militar[modificare | modificare sursă]
Trump nu a efectuat serviciul militar, iar în timpul Războiului din Vietnam a beneficiat fie
de scutiri de studii, fie medicale.[46] În perioada 1964-1968, pe când el urma cursurile
universitare, a obținut patru amânări de studii deoarece era student. [47] În 1966 el a fost
considerat apt pentru serviciul militar pe baza unui examen medical militar, iar în 1968 a
fost clasificat rezumativ ca fiind apt de către un centru de recrutare local, dar a obținut o
scutire medicală temporară „1-Y” în octombrie 1968, cu un an înainte de loteria de
recrutare.[48] El a atribuit această scutire medicală unor pinteni calcaneeni la ambele
picioare într-o biografie din 2015.[38]
Născut în 1946, numele său figura în loteria din 1969 care selecta bărbații născuți între
1944 și 1950 pentru recrutarea viitorilor combatanți în războiul din Vietnam. Însă în
decembrie 1969, Trump a primit un număr mare norocos în loteria de recrutare, care de
asemenea l-a scutit de serviciul militar.[48][49][50]

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Familia[modificare | modificare sursă]
Familia Trump la un miting electoral din 2016, de la stânga la dreapta: ginerele Jared,
fiica Ivanka soția Melania, nora Lara, și fiul Eric.

Trump are cinci copii din trei căsătorii și opt nepoți. [51][52] Primele sale două căsătorii s-au
terminat prin divorțuri care au fost intens mediatizate în presa de scandal. [53]
Prima sa soție a fost un manechin de origine cehă, Ivana Zelníčková cu care Trump s-a
cununat la 7 aprilie 1977 la biserica colegială Marble din Manhattan [54] într-o ceremonie
realizată de unul dintre cei mai renumiți miniștri ai Americii, reverendul Norman Vincent
Peale.[55] Ei au avut trei copii: Donald Jr. (născut la 31 decembrie 1977), Ivanka
(născută la 30 octombrie 1981) și Eric (născut la 6 ianuarie 1984). Donald Jr., Ivanka și
Eric sunt în prezent vicepreședinți executivi ai companiei Organizația Trump. [56] Ivana a
devenit cetățean naturalizat al Statelor Unite în 1988. [57] Donald Trump a fost poreclit
„Donaldul” („The Donald”) deoarece soția sa Ivana l-a numit așa într-un articol din 1989
de pe copertă revistei Spy.[58][59] La începutul anului 1990, căsătoria frământată de
probleme a lui Trump cu Ivana și aventura sa cu actrița Marla Maples au fost relatate în
presa de scandal.[60][61][62] Ivana Trump în 1990 a depus o cererea de divorț, invocând
tratamentul „crud și inuman” și infidelitatea magnatului pe care l-a surprins personal pe
pârtia de schi din Aspen alături de iubita sa, Marla Maples. [63][64] A urmat o bătălie
judiciară care a durat trei ani, divorțul fiind soluționat în 1992. A fost unul dintre cele mai
scumpe divorțuri din lume. Ivana a primit de la Donald 20 de milioane de dolari, casa
familială în valoare de 14 milioane de dolari din Connecticut în care au locuit, o pensie
anuală de 350.000 de dolari pentru creșterea celor trei copii, dreptul de a-și păstra toate
bijuteriile, plus cel de co-folosință a casei luxoase de vacanță Mar-A-Lago din Palm
Beach.[65][66] Ea a scris o carte pentru femei despre aceasta „Cum să faci față divorțului
și să te bucuri de viață din nou” („Coping With Divorce and Enjoying Life Again”). În
1992, Trump a câștigat un proces intentat fostei soții pentru încălcarea clauzei de
confidențialitate din acordul lor de divorț prin dezvăluirea unor lucruri despre el în cartea
ei.[67][68][69] În 2015, Ivana a spus că ea și Donald „sunt cei mai buni prieteni”. [70]
Donald Trump Jr. a absolvit Școala Wharton din cadrul Universității Pennsylvania. [71] În
2005 s-a căsătorit cu manechinul Vanessa Kay Haydon, [72] cu care are 5 copii: Kai
Madison (născută la 12 mai 2007), Donald John III (născut la 18 februarie 2009),
Tristan Milos (născut la 2 octombrie 2011), Spencer Frederick (născut la 21 octombrie
2012) și Chloe Sophia (născută la 16 iunie 2014). [73][74][75][76][77][78] Ivanka Trump a absolvit
în 2004 Școala Wharton a Universității din Pennsylvania cu o diplomă de licență în
științe economice.[79][80] S-a convertit la iudaism după ce s-a căsătorit în 2009 cu Jared
Kushner, de naționalitate evreu, care este fiul unui investitor imobiliar din New York.
[81]
 Au trei copii: Arabella Rose Kushner (născut la 17 iulie 2011), Joseph Frederick
Kushner (născut la 14 octombrie 2013) și Theodore James Kushner (născut la 27
martie 2016).[82][83][84][85] Eric Frederick Trump a absolvit cu o diplomă în finanțe și
management Universitatea Georgetown din Washington. [86] S-a căsătorit în 2014 cu
Lara Lea Yunaska, o producătoare la televiziunea CBS. [87]

Trump cu prima sa soție, Ivana, în 1985

Președintele Donald Trump și Prima Doamnă Melania Trump la Balul inaugural Liberty care a avut loc la 20
ianuarie 2017 în Washington.

Cea de-a doua soție a lui Donald Trump a fost actrița Marla Maples, născută la 27
octombrie 1963, în orașul Cohutta din statul Georgia, SUA. Ei s-au căsătorit pe 20
decembrie 1993 și au împreună o fiică Tiffany, născută la 13 octombrie 1993.
[88]
 Căsătoria lor a durat 6 ani. Cuplul s-a despărțit în mod oficial în mai 1997, [89] iar
divorțul lor a fost finalizat în iunie 1999.[90][91] Tiffany a fost numită după renumitul
magazin de bijuterii Tiffany & Company din New York; Trump a cumpărat în 1980
dreptul de a folosi spațiul de deasupra acestui magazin ceea ce i-a permis să
construiască alături Turnul Trump (Trump Tower) de pe strada Fifth Avenue din New
York.[92] Tiffany a fost crescută de mama ei în orașul Calabasas din statul California,
unde a trăit până când a absolvit școala Viewpoint. În 2014 Tiffany Trump a absolvit
Universitatea Pennsylvania.[93]
În 1998, Trump a început o relație cu manechinul de origine slovenă Melania Knauss,
care a devenit a treia soție a sa.[94][95] Ei s-au logodit în aprilie 2004[96] și s-au căsătorit la
22 ianuarie 2005 la biserica episcopală Bethesda-by-the-Sea, de pe insula Palm Beach
din Florida, apoi a urmat o recepție la moșia lui Trump, Mar-a-Lago. [97][98][99] În 2006,
Melania a devenit cetățean naturalizat al Statelor Unite. [95] Trump și Melania au un fiu,
Barron Trump, născut la 20 martie 2006[100][101] (Donald Trump a folosit anterior
pseudonimul „John Baron” sau „Barron”, în unele tranzacții comerciale sau în alte
scopuri[102][103][104]). Pe lângă engleză Barron vorbește fluent slovena, limba nativă a
mamei, pe care a învățat-o de la ea. [105] Într-un interviu din februarie 2009, acordat
programului nocturn de știri Nightline al companiei de televiziune americană ABC,
Trump a mărturisit că pentru primele sale două soții a fost greu să concureze cu
pasiunea sa pentru afaceri.[106]
Fratele lui Trump, Fred Jr., a murit de alcoolism în 1981 înaintea tatălui lor Fred Trump
(numit și Fred Sr.). Fred Jr. avea un fiu, Fred III, și o fiică, Mary. La scurt timp după ce
tatăl lui Donald Trump a decedat în 1999, soția lui Fred III a născut un băiat cu
probleme medicale grave, acesta fiind atins de o paralizie cerebrală. Donald Trump și
familia sa s-au oferit să plătească facturile pentru serviciile medicale acordate acestui
băiat prin intermediul companiei Fred Sr. (tatăl lui Donald acorda gratuit asigurarea
medicală familiei sale timp de mai multe decenii prin intermediul companiei sale Fred
Sr.).[107] Însă Fred III a dat în judecată familia lui Donald pentru o presupusă „influență
abuzivă” asupra lui Fred Sr. lovit de o demență, pentru a obține o reducere a cotei care
revenea lui Fred III și surorii sale Maria prin testamentul bunicului lor, dar Donald Trump
a atribuit cota redusă din testament antipatiei tatălui său față de mama lui Fred III și a
sistat ajutorul financiar pentru fiul lui Fred III. Ajutorul a fost reluat printr-o hotărâre
judecătorească până la rezultatul unui proces civil, care a fost apoi soluționat. [108][109]
Religia[modificare | modificare sursă]

Trump primind binecuvântarea preotului ortodox grec Emmanuel Lemelson, 30 septembrie 2015

Trump este prezbiterian (adică protestant calvinist). [110] El a spus că de când era copil a
început să meargă la Prima Biserica Prezbiteriană (First Presbyterian Church) aflată în
cartierul Jamaica din districtul Queens, orașul New York. [111] Trump a frecventat școală
duminicală bisericească și a primit confirmarea botezului la această biserică. [111] Într-un
interviu din aprilie 2011 de la programul de televiziune The 700 Club, el a comentat:
„Sunt un protestant, sunt un prezbiterian. Și să știți că am avut o relație bună cu biserica
de-a lungul anilor. Cred că religia este un lucru minunat. Cred că religia mea este o
religie minunată”.[112][113] Trump a spus în 2015 oamenilor adunați la un miting electoral
din Carolina de Sud că el a frecventat Biserica Colegială Marble, unde s-a căsătorit cu
prima sa soție Ivana în 1977. Cei de la biserica Marble au spus că, deși Trump a avut o
relație îndelungată cu biserica, el nu a fost un participant activ al bisericii Marble. [111]
[114]
 Trump este, de asemenea, vag afiliat la Biserica Prezbiteriană Lakeside din orașul
West Palm Beach, statul Florida, care se află în apropiere de moșia sa din Palm Beach.
Trump a spus că deși participă la Sfânta Împărtășanie, el nu și-a cerut iertare de la
Dumnezeu pentru păcatele sale. El a declarat: „Dacă fac ceva greșit, eu numai încerc
să corectez acest lucru. Nu-l chem pe Dumnezeu în asemenea situații”. [115]
Trump își numește cartea sa The Art of the Deal (1987) „a doua carte a mea preferată
din toate timpurile”, și a spus în campania sa electorală: „Știți care este prima mea
carte? Biblia! Nimic nu întrece Biblia”. [116][117] Refuzând să spună care este versetul său
preferat din Biblie, Trump a spus: „E o chestiune absolut personală. Nu-mi place să fac
acest lucru cunoscut public oamenilor pe care abia îi știu”. [111] Cu toate acestea,
cunoștințele sale religioase au fost puse sub semnul îndoielii, după un discurs la
Universitatea Liberty din orașul Lynchburg, în care el s-a referit la a doua epistolă a lui
Pavel către Corinteni ca „Two Corinthians” în locul formulei clasice „Second
Corinthians” stârnind chicote în sală.[118]
Trump întreține relații cu mai mulți lideri naționali ai bisericilor protestante evanghelice și
ai altor biserici creștine, printre care se numără Tony Perkins și Ralph E. Reed Jr. [119] În
timpul campaniei sale prezidențiale din 2016, el a primit o binecuvântare de la preotul
ortodox grec Emmanuel Lemelson.[120] [121] Trump are legături cu comunitatea evreiască
americană. La o ceremonie de decernare a premiilor ziarului newyorkez Algemeiner
Journal la care i s-a acordat Premiul Algemeiner Liberty, el a fost întrebat despre nepoții
săi evrei. Referindu-se la fiica sa Ivanka, care s-a convertit la iudaism înainte de a se
căsători cu Jared Kushner, Trump a spus: „Nu numai că am nepoți evrei, am și o fiică
evreică; iar eu sunt foarte onorat de aceasta... cu toate că nu era în planul meu, eu sunt
foarte bucuros că s-a întâmplat așa”.[122]
Controversa cu Papa[modificare | modificare sursă]
În februarie 2016, în timp ce se afla în drum spre casă după o vizită în Mexic, fiind
întrebat despre Trump, Papa Francisc a spus următoarele:
„O persoană care se gândește doar să construiască ziduri — indiferent unde ele s-ar afla — și să nu
construiască punți, nu este Creștin... Eu am spus că acest om [Trump] nu este Creștin dacă a spus așa
ceva... Trebuie să vedem dacă el a spus asemenea lucruri și în acest caz, îi acord prezumția de
nevinovăție.[123]”
Trump i-a replicat că a fost „dezonorant” pentru Papa să pună la îndoială credința sa,
sugerând că guvernul mexican l-a „folosit pe Papa ca un pion” în scopuri politice
„deoarece ei doresc să continue să fure Statele Unite”. [124][125][125] Trump a adăugat că
„dacă vreodată” Statul Islamic (Daeș) va ataca Vaticanul, Papa „își va dori și se va
ruga” ca Trump să fie președinte pentru că sub conducerea sa un astfel de atac nu s-ar
întâmpla.
În ziua următoare, directorul biroului de presă al Sfântului Scaun, Federico Lombardi, a
insistat că Papa nu a lansat un atac asupra lui Trump și nici nu a încercat să influențeze
alegătorii declarând că dacă cineva susține construirea zidurilor acesta nu este creștin.
[126][127]
 După clarificările lui Lombardi, Trump a minimalizat diferendele sale cu Papa,
spunând: „Eu nu cred că aceasta este o luptă”. [128]
Sănătate[modificare | modificare sursă]
Un raport medical realizat de către medicul său, Dr. Harold Borstein, a arătat că
tensiunea arterială a lui Trump, precum și funcția ficatului și tiroidei au fost în limite
normale.[129][130] Trump a declarat că el nu a fumat niciodată țigări sau marijuana sau a
luat alte medicamente.[131] El nu consumă alcool.[132][133][134]

Cariera de afaceri[modificare | modificare sursă]

Afaceri imobiliare[modificare | modificare sursă]
Logoul Organizației Trump

Trump Tower, sediul Organizației Trump

Înaintea absolvirii Universității din Pennsylvania, Trump și-a început cariera imobiliară la
compania Elizabeth Trump and Son, care aparținea tatălui său Fred Trump[135][136] și care
era axată pe imobile locative pentru clasa de mijloc din districtele newyorkeze Brooklyn,
Queens și Staten Island. Când era student la universitate, el și tatăl său Fred au făcut o
investiție de 500.000 dolari pentru a redeschide cu succes complexul de apartamente
sechestrat Swifton Village din orașul Cincinnati (statul Ohio). [137]
El a preluat controlul companiei Elizabeth Trump and Son în 1971 și printre primele sale
acțiuni a fost redenumirea ei în The Trump Organization (Organizația Trump).[138][139] În
1973 el devine directorul acestei organizații. În acel an, el și tatăl său au nimerit în
centrul unei sporite atenții atunci când Departamentul Justiției a declarat că ei au
manifestat o atitudine discriminatorie față de negrii care doreau să închirieze
apartamente, în loc să facă pur și simplu o filtrare a persoanelor cu venituri reduse așa
cum Trump a menționat. Un acord a fost semnat în 1975 în care Trump nu a recunoscut
să fi făcut vreo fărădelege, și în cadrul acestui acord era stipulat că candidații minorității
calificați pentru a primi apartamentele neocupate vor fi reprezentați de către Liga
Urbană (Urban League) a orașului New York.[140][141]
Primele afaceri imobiliare în Manhattan [modificare | modificare sursă]
Fațada zimțată a Turnului Trump

Prima mare afacere al lui Trump din Manhattan a fost remodelarea în 1978 a vechiului
hotel Commodore într-un nou hotel Grand Hyatt situat lângă gara feroviară newyorkeză
Grand Central, care a fost finanțată în mare parte printr-un împrumut de construcție în
valoare de 70 milioane dolari garantat în comun de Fred Trump și lanțul hotelier Hyatt.
[142][143]

În 1978, Trump a terminat negocierile pentru construirea turnului Trump (Trump Tower),
un zgârie-nori cu 58 de etaje și 202 metri înălțime, în cartierul de afaceri Midtown din
districtul Manhattan, iar ziarul The New York Times a menționat „persistența” lui și
„aptitudinile sale de negociator”. [144] Construirea turnului a fost terminată în 1983, și el
găzduiește reședința primară a lui Donald Trump care este un apartament de tip
„penthouse” (apartament de lux cu terasă situat la ultimul etaj) și sediul organizației
Trump.[145] Turnul Trump a fost sediul teleshow-ului Ucenicul (The Apprentice) de la
televiziunea NBC, care includea și un set complet funcțional al studioului de televiziune.
[146]

Patinoarul Wollman Rink din parcul Central din Manhattan, New York

Reparațiile patinoarului Wollman Rink din parcul Central (Central Park) din Manhattan,
construit în 1955, au fost începute în 1980 de către un antreprenor general, fără a avea
vreo legătură cu Trump, cu un program de construcții scontat pe 2 1/2 ani, care nu au
fost finalizate nici până în 1986. Trump a preluat în 1986 proiectul de renovare a
patinoarului, finalizându-l în trei luni cu 1.950.000 dolari, cu 750.000 dolari mai puțin
decât bugetul inițial, iar apoi a administrat patinoarul timp de un an, iar toate profiturile
au fost donate în scopuri caritabile în schimbul drepturilor de concesiune a patinoarului.
[147]

Trump a cumpărat Hotelul Plaza din Manhattan în 1988, plătind 400 milioane de dolari
și a numit-o pe soția sa Ivana ca director pentru a gestiona funcționarea și renovarea
hotelului.[148]
Moșia Mar-a-Lago[modificare | modificare sursă]

O fotografie veche a casei Mar-a-Lago

Trump a cumpărat în 1985 moșia (proprietatea funciară) istorică Mar-a-Lago din orașul
Palm Beach, statul Florida, pentru 5 milioane dolari, cheltuind în plus 3 milioane dolari
pentru amenajări interioare a casei luxoase de pe moșie care are o suprafață de 10.000
m2 și 126 camere. În plus față de folosirea clădirii ca și casă pentru vacanța de iarnă,
Trump a transformat-o într-un club privat cu taxe de membru de 150.000 dolari. Cam în
același timp, el a dobândit în condominiu (în coproprietate) cu Lee Iacocca un complex
cu două clădiri de 32 etaje, cu facilități de lux și vederi spectaculoase în Palm Beach,
care a devenit Trump Plaza din Palm Beach.[149]
Cazinourile din Atlantic City[modificare | modificare sursă]
Hotelul-cazino Trump Plaza din Atlantic City

În iunie 1982 Trump a început să construiască un hotel-cazino în orașul Atlantic City,

New Jersey cu finanțarea companiei Holiday Corp. Cazinoul care a fost deschis în
1984, era administrat de către secția de cazinouri Harrah al companiei Holiday Corp. și
a fost numit cazinoul Harrah din Trump Plaza (Harrah's at Trump Plaza).[150] Rezultatele
financiare slabe a cazinoului au agravat neînțelegerile între Trump și Holiday Corp.
[151]
 Trump a achiziționat de asemenea clădirea parțial construită a unui hotel-cazino în
Atlantic City de la compania multinațională Hilton Corporation pentru o sumă de 320
milioane de dolari. Când a fost terminat în 1985, hotel-cazinoul a fost numit Castelul
Trump (Trump Castle), iar soția lui Trump, Ivana, a fost numită administratorul acestuia.
[152]

Cazinoul Trump Taj Mahal din Atlantic City

Mai târziu, în 1988, Trump a cumpărat Cazinoul Taj Mahal (Taj Mahal Casino) din
Atlantic City într-o tranzacție cu mogulul mass-mediei Merv Griffin și compania Resorts
International.[153] Cazinoul a fost deschis în aprilie 1990, iar construcția lui a costat 1,1
miliarde de dolari și la acea vreme era cel mai mare și cel mai scump cazino construit
vreodată din lume.[154][155] Finanțat cu o sumă de 675 milioane de dolari din obligațiuni cu
risc ridicat și o rată a dobânzii de 14%,[156] proiectul a fost încadrat în anul următor la
capitolul 11 din legea falimentului din SUA. Băncile și deținătorii de obligațiuni,
confruntându-se cu potențiale pierderi de sute de milioane de dolari, au optat pentru
restructurarea datoriilor.[157]

Superiahtul Kingdom 5KR care a fost deținut de Trump

Cazinoul Taj Mahal a ieșit din faliment la 5 octombrie 1991, iar Trump a cedat
deținătorilor de obligațiuni 50% din dreptul de proprietate asupra cazinoului în schimbul
unor rate ale dobânzilor mai reduse și acordării unei perioade mai îndelungate pentru
achitarea datoriei.[158] Pentru a-și achita datoria el a vândut în plus compania sa aeriană
Trump Shuttle care avea dificultăți financiare și super-iahtul său luxos Trump Princess
care avea 86 m lungime.[156][159][160] Cazinoul a fost răscumpărat în 1996 și a fost preluat
de compania Trump Hotels & Casino Resorts, care a intrat în faliment în 2004, cu 1,8
miliarde dolari datorii, și care s-a falimentat din nou cinci ani mai târziu cu 50 de
milioane de dolari în activ și 500 milioane dolari datorii. Restructurarea l-a lăsat pe
Trump în cele din urmă cu un drept de proprietate de 10% în cazinoul Trump Taj Mahal
și în alte cazinouri deținute de Trump. [160] De la mijlocul anului 1995 până la începutul
anului 2009 Trump a fost președintele companiei Trump Hotels & Casino Resorts, care
a fost redenumită în 2004 în Trump Entertainment Resorts, și director general a acestei
companii de la mijlocul anului 2000 până la jumătatea anului 2005. [161]
Donald Trump la începutul anilor 90 a vrut să cumpere Casa Poporului (actualul Palat al
Parlamentului), pentru a o transforma în cel mai mare cazino din lume, dar oferta sa a
fost refuzată.[162][163]
Falimente[modificare | modificare sursă]
Hotelul Plaza, unul dintre cele mai renumite hoteluri din New York. A fost deținut de Trump în 1988-1995

Trump nu a cerut niciodată deschiderea procedurii de faliment personal, dar afacerile

sale hoteliere și cele de cazino au fost oficial declarate falimentare de șase ori între
1991 și 2009 pentru a se putea renegocia datoriilor față de bănci și proprietarii de
acțiuni și obligațiuni.[164][165] Deoarece afacerile sale falimentate au fost încadrate la
capitolul 11 al legii falimentului din SUA, i s-a permis să-și continue afacerile în timpul
negocierilor cu creditorii. Trump a fost citat de revista americană Newsweek în 2011
spunând: „Eu mă joc cu legile falimentului - acestea sunt foarte bune pentru mine fiind
un instrument pentru rezolvarea datoriei”.[166][167]
Cele șase falimente au fost rezultatul afacerilor supraîndatorate legate de hotelurile și
cazinourile din Atlantic City și New York: cazinoul Trump Taj Mahal din Atlantic City
(falimentat în 1991), hotelul-cazino Trump Plaza din Atlantic City (1992), hotelul Plaza
din New York (1992), hotelul-cazino Trump Castle din Atlantic City (1992), compania
Trump Hotels and Casino Resorts din Atlantic City (2004) și compania Trump
Entertainment Resorts din Atlantic City (2009).[168][169][170] Trump a spus: „Am folosit legile
acestei țări pentru a reduce datoriile... Vom avea compania. O vom plasa într-un capitol
(adică la capitolul 11). Vom negocia cu băncile. Vom face o afacere fantastică. Știți, e
ca în The Apprentice. Nu e nimic personal. Sunt doar afaceri”.[157]
O analiză a carierei de afaceri a lui Trump făcută de revista The Economist în 2016, a
ajuns la concluzia că „performanța sa (în 1985-2016) a fost mediocră în comparație cu
piața financiară și imobiliară din New York”, menționând atât succesele cât și falimente
sale.[171] O analiză ulterioară făcută de către cotidianul The Washington Post a
concluzionat că „Trump este un amestec de lăudăroșenie, eșecuri în afaceri și reale
succese”; de menționat că acreditările de presă ale jurnaliștilor ziarului The Washington
Post în campania electorală a lui Donald Trump au fost revocate de către el. [172]
Continuarea afacerilor[modificare | modificare sursă]
Clădirea 40 Wall Street din New York în decembrie 2005

Trump a procurat în 1996 pe Wall Street din Manhattan un zgârie-nori, care era o
clădire veche de birouri vacantă cu 71 de etaje și 282.5 metri înălțime. După o renovare
completă, ea a fost redenumită în Trump Building, dar este cunoscută mai mult ca 40
Wall Street. [173] Tatăl lui Donald Trump, Fred Trump, a murit în 1999, iar copii lui au
primit porțiuni egale din averea lăsată de el în valoare de 250-300 milioane dolari. [174]
În 2001, Trump a terminat Trump World Tower, un zgârie-nori locuibil cu 72 etaje vizavi
de sediul Organizației Națiunilor Unite. [175] Trump a început, de asemenea, construirea a
Trump Place, un complex imobiliar cu mai multe clădiri de-a lungul râului Hudson. El a
continuat să dețină spațiul comercial în hotelul-turn Trump International Hotel and
Tower, un zgârie-nori cu 44 etaje și 178 m înălțime cu utilizare mixtă (hotel și
apartamente în condominiu), situat pe rondul Columbus Circle din New York, pe care l-a
dobândit în 1996;[176] el continuă să dețină milioane de picioare pătrate de alte bunuri
imobiliare de lux din Manhattan.[177]
Trump a cumpărat fostul hotel Delmonico cu 35 de etaje din Manhattan în 2002, pe care
l-a redenumit în Trump Park Avenue și l-a transformat într-un imobil condominial locuibil
de lux, redeschizându-l în 2004.[178]
De curând, Organizația Trump și-a extins zona de influență dincolo de Statele Unite ale
Americii, construind și deținând hoteluri înalte ca Trump International Hotel and Tower
din Chicago, Trump International Hotel and Tower din Honolulu, Trump International
Hotel Las Vegas din Las Vegas, Trump International Hotel and Tower din New York,
Trump International Hotel din Washington, Trump Ocean Club International Hotel &
Tower din Panama, Trump Hotel Rio de Janeiro din Rio de Janeiro, Trump International
Hotel and Tower din Toronto și Trump International Hotel and Tower din Vancouver.

Trump World Tower din New York

 
 

Trump Place, un complex imobiliar cu mai multe clădiri de-a

lungul râului Hudson, New York
 

Hotelul-turn Trump International Hotel and Tower din New York

 
 

Trump Park Avenue din Manhattan, New York

 

Trump International Hotel and Tower din Chicago

 
 

Trump International Hotel and Tower din Honolulu

 

Trump International Hotel din Las Vegas

 

Old Post Office Pavilion din Washington, cumpărat de Trump şi

transformat în Trump International Hotel Washington, D.C.
  

Trump International Hotel & Tower din Panama

 

Trump International Hotel and Tower din Toronto

 


 Trump International Hotel and Tower din Vancouver
Brevetarea numelui și brandul[modificare | modificare sursă]

Numele lui Trump inscripționat pe clădirea cazinoului Trump Taj Mahal din Atlantic City

Trump și-a brevetat numele și imaginea, numele său fiind inscripționat pe un număr
mare de construcții, precum și pe produse comerciale și servicii, obținând astfel un
succes mixt prin acest lucru pentru el însuși, partenerii săi și pentru investitorii în
proiecte sale.[179] În 2011, experții financiari de la revista Forbes au estimat valoarea
brandului Trump la 200 milioane dolari. Trump a contestat această evaluare, spunând
că brandul său valorează aproximativ 3 miliarde de dolari. [180]
Potrivit revistei Forbes, această parte a imperiului lui Trump, în prezent condus de copiii
săi, este cea mai valoroasă afacere a sa, ea fiind evaluată la 562 milioane dolari, cu 33
de proiecte autorizate care sunt în curs de dezvoltare, inclusiv șapte hoteluri
internaționale (Trump International Hotel) și hoteluri condominiale (în coproprietate)
zgârie-nori care îi poartă numele. [181] Trump și-a brevetat numele și imaginea și pentru
construirea a două imobile în Florida care au fost însă sechestrate deoarece nu a fost
restituit creditul ipotecar.[182]
Mulți dezvoltatori plătesc lui Trump ca să-și comercializeze proprietățile și pentru ca el
să fie imaginea publică pentru proiectele lor. [183] Din acest motiv, Trump nu deține unele
clădiri care afișează numele său.[183] Proprietarul turc al zgârie-norului Trump Towers din
Istanbul, care plătește lui Trump pentru folosirea numelui său, a afirmat în decembrie
2015 că va face uz de mijloace legale pentru a se disocia de brandul Trump după apelul
candidatului republican la președinție de a interzice temporar intrarea musulmanilor în
Statele Unite ale Americii.[184]
Trump și-a brevetat numele său și pentru complexul imobiliar luxos cu 50 de
etaje Trump Bay Street, din orașul Jersey City, care aparține ginerelui său Jared
Kushner. Din cei 200 milioane de dolari alocați pentru construirea sa 50 de milioane de
dolari au fost obținuți în mare măsură de la cetățeni chinezi bogați care, după ce au
plătit un avans inițial de 500.000 dolari în conformitate cu programul accelerat de
acordare a vizelor EB-5 al guvernului american, pot obține de obicei după doi ani
rezidența permanentă în SUA pentru ei și familiile lor. [185] Trump este în parteneriat cu
compania Kushner numai în brevetarea numelui dar nu și în finanțarea clădirii. [185]
Terenurile de golf[modificare | modificare sursă]
Hotelul Turnberry din districtul Ayrshire, Scoția

Organizația Trump deține mai multe terenuri de golf și locuri de odihnă și agrement în
Statele Unite și în întreaga lume. Numărul de terenuri de golf pe care Trump le deține
sau administrează este de aproximativ 18, potrivit revistei de golf Golfweek. [186] Comisia
Electorală Federală a dezvăluit situația financiară personală a lui Trump și a menționat
că venitul său anual obținut din golf și locuri de odihnă pentru anul 2015 a fost de
aproximativ 382 milioane de dolari.[187][188]
În 2006, Trump a cumpărat moșia Menie Estate din satul Balmedie aflat în districtul
Aberdeenshire, Scoția, construind, contrar dorințelor unor localnici din zonă, un teren de
golf pe un teren destinat unui sit de interes științific special. [189][190][191] În filmul
documentar independent You've Been Trumped („Ați fost Trump-uiți”) din 2011, realizat
de cineastul britanic Anthony Baxter, s-a înregistrat construirea terenului de golf și
luptele ulterioare dintre localnici și Donald Trump. [192] În ciuda promisiunilor lui Trump de
a crea 6.000 locuri de muncă în 2016, așa cum el afirmase, construirea terenului de golf
a creat doar 200 de locuri de muncă.[193] În iunie 2015, Trump a făcut un apel în care se
opunea construirii unui parc eolian off-shore în raza vizibilității terenului de golf, [194] care
a fost respins de cinci judecători de la Curtea Supremă din Marea Britanie în decembrie
2015.[195]
În aprilie 2014, Trump a cumpărat hotelul Turnberry și terenul de golf Turnberry în
districtul Ayrshire din sud-vestul Scoției; terenul de golf a fost redenumit în Trump
Turnberry, el este un loc în care se organizează regulat turneul de golf Open
Championship din Marea Britanie.[196][197] După renovări ample și o remodelare a
terenului de golf de către arhitectul Martin Ebert, Turnberry a fost redeschis la 24 iunie
2016.[198]
Implicarea în sport[modificare | modificare sursă]

Trump la un meci de baseball în 2009

În 1983, echipa de fotbal New Jersey Generals deținută de Trump a devenit membru
fondator al noii Ligi de Fotbal a Statelor Unite (United States Football League - USFL ).
USFL a jucat primele sale trei sezoane primăvara și vara, dar Trump a convins
majoritatea proprietarilor altor echipe de fotbal din USFL să deplaseze calendarul
meciurilor din USFL pentru 1986 către toamnă, astfel încât să concureze direct cu Liga
Națională de Fotbal (National Football League - NFL), argumentând că aceasta va duce
în cele din urmă la o fuziune a USFL cu NFL, ceea ce ar crește, după toate
probabilitățile, în mod semnificativ finanțarea lor. [199]
După sezonul din 1985, New Jersey Generals a fuzionat cu echipa de fotbal Houston
Gamblers, dar a avut probleme financiare în continuare. Numărul echipelor din USFL s-
a redus de la 18 la numai 7 echipe active, iar USFL a fost forțată la scurt timp să-și
înceteze activitatea, în ciuda câștigării unui proces antitrust împotriva NFL. [200]
Trump a rămas implicat în alte sporturi, după ce New Jersey Generals și-a încetat
existența, deținând terenuri de golf în mai multe țări. [200] El a găzduit la hotelul-cazino
Trump Plaza din Atlantic City mai multe meciuri de box, inclusiv meciul din 1988 în care
Mike Tyson l-a învins pe Michael Spinks, iar la un moment dat, Trump a fost consultant
financiar a lui Tyson.[200][201][202]
În 1989 și 1990, Trump a sponsorizat etapele cursei de ciclism Tour de Trump care îi
purta numele, aceasta fiind o încercare de creare a unui echivalent american al curselor
europene, cum ar fi Tour de France sau Turul Italiei (Giro d'Italia). Cursa inaugurală a
fost controversată, iar Trump și-a retras sponsorizarea ei după cea de-a doua etapă a
Tour de Trump din 1990, deoarece alte afaceri ale sale s-au confruntat cu probleme
financiare. Cursa de ciclism a continuat timp de mai mulți ani sub numele de Tour
DuPont.[203][204]
Trump a încercat în 2014 să cumpere echipa de fotbal american Buffalo Bills a NFL, dar
nu a avut succes. În timpul cursei sale pentru președinție din 2016, el a fost critic față
de regulile modernizate ale NFL, plângându-se în campania sa electorală că jocul a fost
făcut „moale” și „slab”, spunând că o contuzie este doar „o lovitură mică în cap”. El a
acuzat arbitrii că aruncă stegulețele de penalizare inutil doar ca să fie văzuți la televizor
„astfel încât soțiile lor să-i vadă acasă”. [205]
Concursurile de frumusețe[modificare | modificare sursă]
Zuleyka Rivera din Puerto Rico aleasă Miss Univers în 2006 la concursul de frumusețe deținut de Donald
Trump

Din 1996 până în 2015, Trump a deținut o parte sau toate concursurile de frumusețe:
Miss Univers, Miss SUA și Miss Adolescenta SUA (Miss Teen USA).[206] Concursul Miss
Univers a fost fondat în 1952 de către compania de îmbrăcăminte din California Pacific
Mills.[207] Trump a fost nemulțumit de modul în care compania de televiziune americană
CBS a programat concursurile sale de frumusețe și a transferat concursurile Miss
Univers și Miss SUA la televiziunea NBC în 2002. [208][209]
În 2006, câștigătoarea concursului Miss SUA Tara Conner a fost depistată pozitiv
pentru cocaină, dar Trump i-a permis să-și păstreze titlul de Miss, pentru a-i da o a
doua șansă.[210] Această decizie a lui Trump a fost criticată de către realizatoarea TV
Rosie O'Donnell, ceea ce a dus la o ceartă în care Trump și O'Donnell au avut un
schimb de replici publice.[211] În 2012, Miss Pennsylvania, Sheena Monnin, a susținut că
rezultatele concursului Miss USA ar fi fost aranjate dinainte, dar a pierdut procesul de
calomnie pe care i-l intentase Donald Trump și a plătit magnatului daune de 5 milioane
de dolari.[212]
În 2015, televiziunile NBC și Univision au renunțat să difuzeze concursul Miss Univers
(organizat de Organizația Miss Univers) după controversatele remarci a lui Trump
despre imigranții ilegali mexicani din campania sa prezidențială din 2015. [213][214] Trump a
intentat ulterior un proces împotriva Univision cerând despăgubiri de 500 milioane de
dolari pentru întreruperea contractului și defăimare. [215][216]
La 11 septembrie 2015, Trump a anunțat că el a devenit unicul proprietar al Organizației
Miss Univers prin cumpărarea pachetului de acțiuni al NBC-ului [217] și că el a soluționat
procesele sale împotriva acestei companii de televiziune, deși nu era clar dacă Trump a
acționat în justiție NBC-ul.[218] La scurt timp după aceea el a vândut Organizația Miss
Univers care organizează concursul Miss Univers consorțiului de divertisment
WME/IMG.[206] Procesul de 500 milioane dolari împotriva postului de televiziune
Univision a fost soluționat pe cale amiabilă în februarie 2016, dar termenii acordului nu
au fost dezvăluiți.[219]
Agenția de manechine a lui Trump[modificare | modificare sursă]

Melania Trump a fost un manechin la "Trump Model Management", înainte de căsătoria ei cu Donald Trump.

În 1999, Trump a fondat o agenție de manechine (prezentatoare de modă), Trump

Model Management, în cartierul SoHo din Lower Manhattan, New York. [220]
Împreuna cu o altă agenție a lui Trump, Trump Management Group LLC, Trump Model
Management a adus începând cu anul 2000 aproape 250 manechine străine în Statele
Unite pentru a lucra în industria modei. [221] Melania Trump, actuala soție a lui Donald
Trump, a lucrat la această agenție.[222]
În 2014, directorul agenției Trump Model Management, Corrine Nicolas, alți manageri și
agenția au fost dați în judecată de către una dintre fostele manechine ale agenției,
Alexia Palmer, care a invocat racketul, întreruperea contractului, frauda prin mail și
încălcarea legilor salariale ale imigranților.[223] Cazul a fost respins de către curtea
federală a SUA în martie 2016.[224]
Universitatea Trump[modificare | modificare sursă]
Universitatea Trump LLC a fost o instituție americană de învățământ cu plată care a
organizat un program de formare în domeniul imobiliar din 2005 până în 2010. [225] După
mai multe procese, ea a fost desființată. A fost fondată de Donald Trump și asociații săi,
Michael Sexton și Jonathan Spitalny.[226] Universitatea a oferit cursuri în domeniul
imobiliar, managementului activelor, antreprenoriatului și acumulării de capital, cu tarife
variind între 1.500 și 35.000 de dolari pe curs. [227] În 2005, Universitatea Trump a fost
notificată de către Departamentul de Educație al Statului New York că utilizarea
termenului de „universitate” încalcă legea statului. După cea de-a doua asemenea
notificare din 2010, numele instituției a fost schimbat în „Institutul Antreprenorial Trump”
(Trump Entrepreneurial Institute).[228] Trump a fost găsit personal vinovat pentru
neglijarea obținerii unei autorizații de funcționare pentru instituție. [229]
În 2013 procurorul general al statului New York, Eric Schneiderman, a intentat un
proces civil cu despăgubiri de 40 milioane dolari, împotriva lui Trump susținând că
Universitatea Trump a funcționat ilegal fără autorizație și a înșelat studenții. [228][230] În
plus, două procese civile colective au fost intentate la curtea federală împotriva
Universității Trump, în care au fost citați Donald Trump personal precum și companiile
sale.[231] În timpul campaniei prezidențiale, Trump a criticat în repetate rânduri pe
judecătorul Gonzalo P. Curiel care a supravegheat aceste două procese, susținând că
el este părtinitor din cauza originii sale mexicane. [232][233][234] La 7 iunie 2016, Trump a
clarificat faptul că preocupările sale cu privire la imparțialitatea lui Curiel s-au bazat nu
numai pe originea lui etnică, ci și pe deciziile luate de el în proces. [235][236]
A fost stabilit ca procesul împotriva Universității Trump (numit procesul Low v.
Trump după reclamantul Sonny Low) va începe la 28 noiembrie 2016 în San Diego.
[237]
 La scurt timp după ce Trump a câștigat alegerile prezidențiale, părțile implicate în
proces au ajuns la un acord pentru soluționarea tuturor celor trei cazuri aflate în
instanță. În acordul semnat, Trump nu a recunoscut să fi făcut vreo ilegalitate, dar a
consimțit să plătească un total de 25 milioane dolari celor 7.000 de victime ale
universității sale frauduloase.[238][239] Jason Forge, avocatul studenților reclamanți a
declarat că acordul a fost atins cu o oră înainte de audierea lui Curiel care trebuia să
examineze ultima cerere a lui Trump pentru amânarea procesului până după
inaugurarea sa de la 20 ianuarie. Jason Forge a declarat că el „a surprins cu siguranță
o schimbare a tonului și schimbarea abordării” din partea taberei lui Trump după
alegeri.[240]
Fundația Donald J. Trump[modificare | modificare sursă]

Logoul Fundației Donald J. Trump

Fundația Donald J. Trump este o fundație caritabilă privată din SUA [241] fondată în 1988
cu scopul inițial de a dona banii încasați din vânzarea cărții The Art of the Deal scrisă de
Trump și Tony Schwartz.[242][243] Fondurile fundației provin în mare parte de la alți
donatori,[244] dar nu de la Trump care nu a donat nici o sumă către fundație din 2008.
[244]
 Cei mai importanți donatori ai fundației în perioada 2004-2014 au fost Vince
McMahon și Linda McMahon de la compania de wrestling World Wrestling
Entertainment, care au donat 5 milioane dolari fundației după ce Trump a apărut în
2007 la show-ul de wrestling WrestleMania organizat de această companie.[244]
Declarațiile fiscale de venituri ale fundației arată că ea a donat pentru îngrijiri medicale
și pentru organizații caritabile legate de sport, precum și pentru organizații non-profit
conservatoare, ca Citizens United.[245] De exemplu, în 2009, fundația a donat 926.750
dolari pentru aproximativ 40 de organizații caritabile, cele mai mari donații au mers către
fundația Arnold Palmer Medical Center Foundation care susține financiar spitalul pentru
copii Arnold Palmer din Florida (100.000 dolari), către spitalul newyorkez prezbiterian
(125.000 dolari), către asociația sportivă pentru tineret Police Athletic League (156.000
dolari) și către Fundația Clinton, o fundația caritabilă întemeiată de Bill Clinton (100.000
dolari).[246][247]
Începând cu anul 2016 ziarul Washington Post a publicat mai multe articole cu privire la
modul în care fundația a strâns și a donat banii. Washington Post a descoperit mai
multe posibile încălcări ale legii și eticei, cum ar fi tranzacții pentru beneficiul propriu și o
posibilă evaziune fiscală.[248] Procurorul general al statului New York, Eric
Schneiderman, a demarat o anchetă privind fundația „pentru a se asigura că ea este în
conformitate cu legile care guvernează organizațiile caritabile din New York”. [249][250] La 3
octombrie 2016, biroul din New York al procurorului general a notificat Fundația Trump
că ea se pare că a încălcat legile statului New York despre organizațiile de caritate și a
dispus să înceteze imediat activitățile de colectarea de fonduri în New York. [251]
Veniturile și impozitele[modificare | modificare sursă]
În conformitate cu reglementările Comisiei Electorale Federale (Federal Election
Commission - FEC), Trump a publicat o declarație a situației sale financiare pe 92 de
pagini în care erau înregistrate toate activele, pasivele, sursele sale de venit și sute de
posturi ocupate de el ca om de afaceri.[187] Potrivit unui comunicat de presă din
campania sa electorală din iulie 2015, veniturile lui Trump pentru anul 2014 au fost de
362 de milioane dolari.[252] Cu toate acestea, Trump a refuzat în mod repetat să
dezvăluie în întregime declarațiile sale de venituri, citând un audit neterminat la
Serviciul Federal de Administrare Fiscală (Internal Revenue Service - IRS, un fel de
ANAF).[253][254] Făcând asta, Trump a încălcat tradiția candidaților la președinția SUA de
aproape 45 de ani de a a face public declarațiile lor de venituri pentru publicul american.
[255]

În octombrie 2016, a ieșit la iveală faptul că Trump a raportat o pierdere uriașă de 916
milioane de dolari în declarațiile sale de venituri din 1995. Deoarece pierderile dintr-un
an se deduc (scad) din veniturile impozabile din anii următori, această pierdere i-a
permis să reducă sau să nu plătească impozitul pentru următorii 18 ani. [256] Trump a
recunoscut că s-a folosit de deducerea fiscală, dar a refuzat să ofere detalii, cum ar fi
anii pentru care ea a fost aplicată.[257]
New York Times a scris că unii contabili consideră metodele de deducere fiscală a lui
Trump la începutul anilor 1990, „dubioase din punct de vedere legal”. [258] Codul Fiscal
american are o mulțime de portițe prin care cei bogați își pot pune la adăpost averile.
Experții fiscali independenți au declarat că „dacă totuși a existat o portiță de scăpare ea
nu a fost «folosită» aici, dar a fost extinsă dincolo de orice recunoaștere” și că ea a
atras o „scamatorie”, presupunând în continuare că pierderile raportate de Trump în
1995 au fost probabil legate de falimentele cazinourilor lui Trump. [259]
Venit net[modificare | modificare sursă]
Hotelul Trump International Hotel din Las Vegas, un simbol al bogăției lui Trump, cu ferestre exterioare
impregnate cu aur de 24 carate[260]

În topul anual al miliardarilor din 2016, revista Forbes a estimat venitul net a lui Trump
(adică venitul din care s-au scăzut cheltuielile aferente deductibile și impozitele) la 3,7
miliarde dolari,[261] iar revista Bloomberg la 3 miliarde dolari,[262] ceea ce îl face unul
dintre cei mai bogați politicieni din istoria americană. Trump a declarat că venitul său
net a fost de peste 10 miliarde dolari,[252] cu o discrepanță care rezultă în principal din
valoarea incertă a proprietății evaluate și din brandul său personal. [262][263] Donald Trump
a fost listat în 2016 de revista Forbes pe locul 324 în topul celor mai bogați oameni din
lume și pe locul 156 în Statele Unite.[261]
Pe 16 iunie 2015, la anunțarea candidaturii sale, Trump a făcut public un rezumat
financiar pe o singură pagină în care era menționat un venit net de
8.737.540.000 dolari.[264] „Sunt foarte bogat”, a spus el.[265] Revista Forbes a considerat
că afirmația sa de 9 miliarde dolari era „o minciună gogonată”, venitul net a lui Trump
fiind de fapt 4,1 miliarde dolari în 2015.[266] Declarația sumară a lui Trump includea
valoarea de 3,3 miliarde dolari obținuți din afacerile de brevetare imobiliară, din
brandurile altor produse și din extinderea lor, umflând astfel cifra estimată a valorii
venitului propriu. În raporturile publicate în iulie 2015 de către Comisia Electorală
Federală (FEC) activurile sale valorau peste 1,4 miliarde dolari iar datoriile peste
265 milioane dolari.[267] Potrivit revistei Bloomberg, Trump „a raportat numai veniturile
obținute din terenurile sale de golf în fișele din campania sa electorală, chiar dacă
formularul situației financiare cerea completarea venitului”, iar documentele
independente au arătat că terenurile sale de golf europene erau neprofitabile. [262]
Trump a fost inclus în 1982 în lista inițială a bogătașilor a revistei Forbes cu o avere
estimată la 200 milioane dolari, care includea și o cotă-parte a tatălui său evaluată la
200 milioane de dolari.[268] Trump nu a figurat în listele revistei Forbes în 1990-1995 ca
urmare a pierderilor financiare care, după câte se afirmă, l-au constrâns în 1993 să
împrumute de la trusturile fraților săi.[268] Trump a spus după aceea în campania sa
electorală că și-a început cariera cu „un mic împrumut de un milion de dolari” de la tatăl
său, pe care l-a restituit cu dobândă. [269]
După ce Trump a făcut în 2015 remarci controversate cu privire la imigranții ilegali, el a
pierdut contractele de afaceri cu companiile de televiziune NBCUniversal și Univision,
cu corporația comercială newyorkeză Macy's, cu companie Serta specializată în
fabricarea de saltele, cu corporația producătoare de îmbrăcăminte Phillips-Van
Heusen și cu compania de parfumuri Perfumania;[270] Forbes a estimat că pierderea
acestor contracte a avut un impact negativ de 125 de milioane de dolari asupra venitului
net a lui Trump. Valoarea brandului Trump probabil a scăzut și mai mult în timpul
campaniei sale prezidențiale, deoarece unii consumatori au boicotat produsele și
serviciile brandului Trump pentru a protesta împotriva candidaturii sale. [271] Frecventările
și rezervările la proprietățile brandului Trump au scăzut brusc în 2016, [272][273] iar
difuzarea în octombrie 2016 a filmului Access Hollywood (în care Trump se lăuda că a
sărutat și pipăit mai multe femei) a exacerbat acest lucru. [274] Cu toate acestea, valoarea
brandului său și-a revenit brusc după ce el a câștigat alegerile prezidențiale. [275]

Divertisment și media[modificare | modificare sursă]

Filmografie[modificare | modificare sursă]
Trump a fost de două ori nominalizat pentru premiul Emmy care este acordat anual
celor mai bune programe TV și celor mai buni profesioniști din televiziunea americană;
el a jucat roluri mici de tip cameo în 12 filme și 14 seriale de televiziune. [276] Trump a
interpretat în 1994 rolul unui magnat al petrolului în filmul-comedie american The Little
Rascals („Micuții șmecheri”). Trump este membrul al sindicatului actorilor
americani Screen Actors Guild și primește o pensie anuală de peste 110.000 dolari. [277]
[278]

El a fost subiectul unor actori comici, unor artiști de desene animate create cu Adobe
Flash și a unor artiști de caricaturi on-line. Trump a avut și un program cotidian propriu
de radio-conversație (talk radio) numit „Trumped!” în care își exprima punctul de vedere
cu privire la evenimentele curente, viață, sport, divertisment, finanțe, economie, afaceri,
industria imobiliară și politică.[279][280][281]
The Apprentice[modificare | modificare sursă]
Trump pozează în 2009 cu o celebritate a baschetbalului, Dennis Rodman, care participase la show-
ul Celebrity Apprentice

În 2003, Trump a devenit producătorul executiv și prezentatorul serialului de tele-

realitate Ucenicul (The Apprentice) la televiziunea NBC, în care un grup de concurenți
se luptă pentru un post superior de conducere într-una dintre întreprinderile comerciale
a lui Trump. Concurenții sunt rând pe rând „concediați” și eliminați din joc. [282][283] În
2004, Trump a depus o cerere ca lozinca „Ești concediat” ("You're fired") să fie
înregistrată ca marcă comercială.[284]
În primul an al show-ului, Trump a câștigat 50.000 dolari pe episod (cam vreo 700.000
dolari în primul sezon), dar ca urmare a succesului inițial al show-ului, el a fost plătit cu
un 1 milion dolari pe episod.[285] Într-un comunicat de presă din iulie 2015, directorul
campaniei electorale a lui Trump a spus că compania de televiziune NBCUniversal i-a
plătit lui Trump 213.606.575 dolari pentru cele 14 sezoane ale show-ului găzduite de
ea;[252] însă rețeaua de televiziune nu a verificat această afirmație. [286] În 2007, Trump a
primit o stea pe aleea celebrităților Hollywood Walk of Fame din Los Angeles pentru
contribuția sa adusă televiziunii prin emisiunea The Apprentice.[287][133] În octombrie
2016, această stea a lui Trump a fost vandalizată. [288]
Împreună cu producătorul TV britanic Mark Burnett, Trump a fost angajat ca prezentator
la emisiunea de tele-realitate Ucenicul celebru (The Celebrity Apprentice), în care
celebritățile concurează pentru a câștiga bani pe care îi vor dona unor organizații de
caritate. Deși Trump și Burnett erau coproducători ai show-ului, Trump rămânea în prim
plan, alegând învingătorii și învinșii „concediați”. [289] Versiunile internaționale ale
francizei The Apprentice au avut ca coproducători pe Burnett și Trump. Celebrele
seriale The Apprentice (Ucenicul) și The Celebrity Apprentice (Ucenicul celebru) au fost
difuzate în România de Antena 3 în fiecare zi de duminică până joi. [290]
La 16 februarie 2015, televiziunea NBC a anunțat că va relua show-ul The
Apprentice pentru al 15-lea sezon.[291] La 27 februarie, Trump a declarat că el nu este
„dispus” să semneze pentru un alt sezon al show-ului din cauza unei posibile
candidaturi la președinție.[292] Cu toate acestea, la 18 martie, NBC-ul a anunțat că merge
mai departe cu show-ul.[293] La 29 iunie 2015, după o reacție negativă de mari proporții
cauzată de discursul inaugural al campaniei electorale a lui Trump, NBC-ul a declarat:
„Ca urmare a recentelor declarații jignitoare a lui Donald Trump despre imigranți,
NBCUniversal își încheie relația de afaceri cu Dl. Trump”. [294]
Wrestling-ul profesionist[modificare | modificare sursă]
Trump este un fan al companiei americane de divertisment WWE (World Wrestling
Entertainment) specializată în organizarea de competiții de wrestling, și un prieten al
proprietarului WWE Vince McMahon. El a găzduit două ediții a WrestleMania (competiții
de wrestling profesionist organizate de WWE) în hotelul-cazino Trump Plaza din Atlantic
City și a fost un participant activ la mai multe spectacole de wrestling. [295] Cazinoul
Trump Taj Mahal din Atlantic City a fost gazda campionatului de culturism WBF (World
Bodybuilding Federation) din 1991; federația mondială de culturism WBF a fost deținută
de WWE (care era cunoscută atunci ca World Wrestling Federation). Trump a venit și la
competiția de wrestling WrestleMania VII. El a apărut și la competiția WrestleMania XX
unde a fost intervievat lângă ring de fostul luptător de wrestling Jesse Ventura. [296]
Trump a participat ca spectator la competiția WrestleMania 23 într-o luptă numită
"Battle of the Billionaires" (Bătălia Miliardarilor).[295] El a stat lângă colțul
luptătorului Bobby Lashley, în timp ce Vince McMahon a stat în colțul adversarului lui
Lashley, Umaga, cu Stone Cold Steve Austin, care era arbitrul invitat special al
meciului.[295] Înțelegerea a fost ca Trump sau McMahon să-și radă capul dacă
concurentul lor a pierdut. Lashley a câștigat meciul, iar McMahon a fost nevoit să-și
radă capul.[295]
La 15 iunie 2009, ca parte a unei intrigi, McMahon a anunțat la programul de
televiziune Monday Night Raw că el a „vândut” lui Trump show-ul de wrestling
profesionist.[295] Apărând pe ecran, Trump a declarat că va fi în persoană la următorul
episod necomercial (fără publicitate) și va înapoi banii în întregime persoanelor care au
cumpărat bilete la arenă pentru acest show nocturn. McMahon a „răscumpărat” show-ul
săptămâna următoare la un preț dublu. [295]
Trump a fost inclus în aripa celebrităților a panteonului WWE (WWE Hall of Fame) în
2013 la arena polivalentă Madison Square Garden pentru contribuțiile sale la
promovarea wrestlingului. El a venit noaptea următoare la a șasea ediție a competiției
WrestleMania.[297]

Carieră politică[modificare | modificare sursă]

Implicarea în politică în 1988-2015[modificare | modificare sursă]
Trump a luat în considerare posibilitatea de a candida pentru președinție în 1988, 2004
și 2012, precum și ca guvernator al New York-ului în 2006 și 2014, dar nu a intrat în
aceste curse electorale.[298][299] Trump și-a exprimat prima dată interesul pentru
depunerea candidaturii sale în 1987, când a cheltuit 100.000 de dolari pentru a plasa un
articol pe o întreaga pagină în mai multe ziare criticând politica de apărare a SUA. [300]
[301]
 El a fost considerat ca fiind un potențial candidat la vicepreședinție pentru George
H. W. Bush pe listă de candidați din 1988 al Partidului Republican, dar a pierdut în
favoarea viitorului vicepreședinte Dan Quayle. Există o controversă asupra faptului
dacă tabăra lui Trump sau a lui Bush a făcut recomandarea inițială. [302]
În 1999, Trump a prezentat o solicitare pentru organizarea unei companii de sondare a
opiniei publice pentru explorarea unei nominalizări la președinție în 2000 din partea
Partidului Reformei.[303][304] Un sondaj din iulie 1999 care l-a pus în contrast cu probabilii
candidați, republicanul George W. Bush și democratul Al Gore a arătat că Trump are un
sprijin de numai 7%.[305] Trump în cele din urmă a renunțat la cursa pentru președinție
din cauza luptelor interne din partid, dar totuși a câștigat după aceia alegerile primare
ale partidului în California și Michigan. [306][307][308][309]
În februarie 2009, Trump a apărut la emisiunea TV The Late Show cu David Letterman,
unde a vorbit despre criza din industria de automobile din 2008-2010. El a spus că „în
loc să ceară bani”, General Motors „trebuie să-și dea faliment și să rezolve această
chestie printr-un acord”.[310]
Deoarece Trump a speculat în mod public despre dorința sa de a fi nominalizat la
președinție în 2012 din partea Partidului Republican, ziarul financiar Wall Street Journal
și emisiunea TV NBC News au făcut un sondaj în martie 2011 care a arătat că Trump
se plasează în fruntea potențialilor candidați, cu un punct înaintea fostului guvernator al
statului Massachusetts, Mitt Romney.[311] Un sondaj realizat în februarie 2011 de ziarul
Newsweek a arătat că Trump era la o distanță de câteva puncte de Barack Obama, cu
mai mulți alegători indeciși în alegerile generale din noiembrie 2012 pentru funcția de
președinte al Statelor Unite.[312] Un alt sondaj publicat în aprilie 2011 de compania
Public Policy Polling a arătat că Trump ar avea un avans de nouă puncte într-o posibilă
bătălie pentru nominalizarea republicană la președinție în timp ce el încă lua în
considerație o candidatură a sa.[313][314] Mișcările sale au fost interpretate de unele
trusturi mass-media ca posibile instrumente publicitare pentru show-ul său de tele-
realitate The Apprentice.[315][316][317]
Trump a jucat un rol principal în vechile teorii conspirative a „marginalizării cetățeniei”
sau „marginalizării celor născuți în străinătate” ("birther" conspiracy theories) potrivit
cărora o persoană născută în afara SUA nu are dreptul de a candida la președinția
Statelor Unite.[318][319] Constituția SUA prevede că au dreptul să candideze numai cei
născuți în Statele Unite (natural born citizens), dar această formulare poate fi divers
interpretată, unii susțin că copiii cetățenilor americani, născuți în afara țării trebuie să fie
considerați cetățeni americani de la naștere. [320] Conspiraționiștii afirmă că Obama s-a
născut în străinătate și nu a avut dreptul să fie președinte. Începând cu martie 2011,
Trump a pus sub semnul întrebării în mod public cetățenia și eligibilitatea ca președinte
a lui Barack Obama.[321][322][323] Cu toate că Obama a publicat în 2008 o versiune
computerizată a certificatul său de naștere,[324] Trump a spus că certificatul a fost
pierdut[325] și a cerut să-l vadă.[321] Trump a spus că a trimis anchetatori în Hawaii pentru
a cerceta problema, dar nu a tras nici o concluzie despre rezultatul acestei anchete.
[321]
 El a repetat și o afirmație ridicolă că bunica lui Obama a spus că ea a asistat la
nașterea lui în Kenya.[326][327] Când Casa Albă a publicat mai târziu certificatul de naștere
integral (long-form birth certificate) a lui Obama,[324] Trump și-a atribuit meritul pentru
obținerea documentului, spunând: „Sper să-l verific”. [328] Biografia sa oficială
menționează presupusul rol al său în forțarea mâinii lui Obama să-și facă public
certificatul de naștere,[329] dar Trump își justifica hărțuirea atunci când era provocat. În
2013 el a spus: „Nu cred că am întrecut măsura. De fapt, cred că el m-a făcut foarte
popular”.[330] Când Trump a fost întrebat în 2015 dacă Obama s-a născut în Statele
Unite, el a spus că nu vrea să mai discute despre aceasta. [331][332] Mai înainte, Trump a
cerut lui Obama să facă public documentele sale de student, punând la îndoială dacă
notele sale au justificat admiterea la universitățile Columbia și Harvard (ambele fac
parte din Ivy League).[333] În septembrie 2016, Trump a recunoscut public că Obama s-a
născut în SUA și a declarat că zvonurile au fost lansate de către Hillary Clinton în timpul
campaniei ei prezidențiale din 2008.[322][334][335]

Trump ținând un discurs la Conferința Acțiunii Politice a Conservatorilor în 2011

În februarie 2011, Trump și-a făcut prima sa apariție la Conferința Acțiunii Politice a
Conservatorilor (CPAC - Conservative Political Action Conference) unde a ținut un
discurs. El a fost invitat la CPAC de grupul GOProud, o organizație
conservatoare LGBT, în colaborare cu susținătorul acestui grup, Roger Stone, care a
fost un apropiat al lui Trump. GOProud a făcut presiune pentru înscrierea lui Donald
Trump pe lista de candidați la președinție în sondajul neoficial premergător alegerilor
făcut de CPAC. Christopher R. Barron, cofondatorul grupului GOProud care mai târziu
nu numai că a susținut campania prezidențială a lui Trump din 2016, dar și a lansat o
campanie a LGBT în susținerea lui Trump, a declarat că lui „i-ar plăcea să-l vadă pe
domnul Trump candidând la președinție”. Discursul lui Trump din 2011 la CPAC i-a
adus o reputație bună pentru demararea carierei sale politice în cadrul Partidului
Republican.[336][337][338]
La alegerile primare din 2012 ale Partidului Republican, Trump a obținut cu aproximație
17% sau mai puțin în rândul numeroșilor posibili candidați la cursa prezidențială. [339] Pe
16 mai 2011, Trump a anunțat că nu va candida la președinție în alegerile din 2012,
spunând totodată că ar fi câștigat dacă ar fi participat. [315]
În 2013, Trump a fost cel mai de seamă orator la Conferința Acțiunii Politice a
Conservatorilor (CPAC).[340] În timpul discursului matinal puțin frecventat, Trump a spus
că președintele Obama se află sub o „protecție mass-media fără precedent”, s-a
declarat împotriva imigrației ilegale și împotriva prejudicierii programelor
federale Medicare, Medicaid și Social Security.[341][342]
În 2013 Trump a cheltuit mai mult de 1 milion de dolari pentru sondarea unei posibile
candidaturi a sale la președinția Statelor Unite. [343] În octombrie 2013, republicanii din
New York au răspândit un memorandum în care se propunea ca Trump trebuie să
candideze pentru funcția de guvernator al statului New York în 2014, împotriva lui
Andrew Cuomo; Trump a declarat în răspuns că atât timp cât New York-ul va avea
probleme și impozitele vor fi prea mari, candidatura la funcția de guvernator nu prezintă
mare interes pentru el.[344] Un sondaj realizat în februarie 2014 de institutul de sondare a
opiniei publice al universității Quinnipiac (Quinnipiac University Polling Institute) a arătat
că Trump ar pierde față de popularul Andrew Cuomo cu 37 de puncte într-un scrutin
ipotetic.[345] Trump a afirmat că el neagă schimbările climatice în dezacord cu opinia
comunității științifice.[346] În februarie 2015, Trump a spus că a anunțat televiziunea NBC
că el nu este înclinat să semneze la acel moment un alt sezon al serialului The
Apprentice, deoarece el se gândește la viitorul său politic. [347]
Afilieri politice[modificare | modificare sursă]

Trump și președintele Ronald Reagan la o recepție la Casa Albă în 1987

Apartenența (afilierea) politică a lui Trump s-a schimbat de-a lungul anilor. Cu toate că
apartenența sa politică înainte de 1987 era neclară, Trump a fost un susținător mai
vechi al candidatului republican Ronald Reagan la președinția Statelor Unite la sfârșitul
anilor 1970.[348] Până în 1987, el s-a solidarizat cu republicanii. [349] În timpul alegerilor
prezidențiale din 1992, au circulat speculații că Trump va fi coechipierul (adică
candidatul la postul de vicepreședinte al) președintelui George H. W. Bush în locul
vicepreședintelui Dan Quayle. Bush a considerat că aceste speculații sunt „ciudate și de
necrezut” și în cele din urmă Quayle a fost menținut pe lista candidaților la
vicepreședinție.[350]
În 1999, Trump a trecut la Partidul Reformei pentru o perioadă de trei ani și a organizat
o companie de sondare a opiniei publice pentru o nominalizare a sa la președinție.
După acest sondaj, Trump a părăsit partidul Reformei în 2001 din cauza luptelor interne
în cadrul partidului în care s-au implicat David Duke, Pat Buchanan și Lenora Fulani. [303]
Din 2001 până în 2008 Trump a fost afiliat Partidului Democrat, dar în 2008 el l-a
susținut pe republicanul John McCain la președinție. În 2009, el s-a înscris în mod
oficial în Partidul Republican.[351] În decembrie 2011, Trump a devenit timp de cinci luni
independent înainte de a reveni la Partidul Republican, în care a promis să rămână. [352]
[353]
Trump și președintele Bill Clinton, la Trump Tower în 2000

Trump a făcut donații pentru campaniile candidaților atât ai Partidului Republican cât și
ai Partidului Democrat, principalii zece beneficiari ai donațiilor sale politice fiind 6
democrați și 4 republicani.[354] După 2011, donațiile sale pentru campaniile electorale au
fost mai mari pentru republicani (463.450 dolari) decât pentru democrați (3.500 dolari).
[355][356]
 În februarie 2012, Trump l-a susținut pe republicanul Mitt Romney pentru
președinție. Când a fost întrebat în 2015 pe care președinte recent îl preferă, Trump l-a
ales pe democratul Bill Clinton față de republicanul Bush. [357][358]
Conform unui raport al oficialilor statului New York, Trump a eludat în anii 1980 limitele
donațiilor personale și corporative pentru campaniile electorale, cu toate că nici o lege
nu a fost încălcată, prin donarea banilor candidaților de la 18 filiale ale companiilor sale,
în locul donațiilor preponderent personale. [359][360] Trump a declarat anchetatorilor că a
procedat așa la sfatul avocaților săi. El a adăugat că donațiile sale nu au fost menite să
câștige favoarea candidaților amici de afaceri, ci pur și simplu pentru a satisface
dorințele lor de a fi ajutați.[359][361]
Campania prezidențială, 2016[modificare | modificare sursă]

Donald Trump la 16 iulie 2015 la o campanie din Laconia, New Hampshire

Pe 16 iunie 2015, Trump și-a anunțat candidatura la funcția de președinte al Statelor

Unite ale Americii la Trump Tower din New York. În discursul său, Trump a atras atenția
asupra problemelor de politică internă, cum ar fi imigrația ilegală, externalizarea
(offshoring) locurilor de muncă americane în străinătate, datoria națională a Statelor
Unite și terorismul islamic, toate acestea rămânând teme importante în timpul
campaniei sale electorale. El a lansat sloganul campaniei sale, "Make America Great
Again" (Să facem America din nou măreață).[362]
În campania sa, Trump a spus că disprețuiește corectitudinea politică (această politică
recomandă evitarea formelor de exprimare care marginalizează sau insultă pe cei
dezavantajați social, cu handicap sau pe cei care au fost discriminați din cauza sexului,
rasei, etniei etc.); el a declarat că mass-media a interpretat greșit și în mod intenționat
cuvintele sale, formulând și alte pretenții de părtinire a mass-mediei adverse. [363][364][365] În
parte datorită faimei sale, candidatura lui Trump la președinție a primit o acoperire
mediatică gratuită fără precedent care a ridicat cu mult reputația sa în alegerile primare
ale Partidului Republican.[366]
Liderii republicani, ca de exemplu președintele Camerei Reprezentanților Paul Ryan,
inițial au ezitat să-l sprijine. Ei au pus la îndoială șansele sale de a câștiga alegerile
generale și se temeau că el ar putea dăuna imaginii Partidului Republican. [367][368]
Mișcarea ultranaționalistă Dreapta Alternativă Americană (alt-right) s-a coalizat în jurul
candidaturii lui Trump,[369] în parte datorită opoziției sale față de multiculturalism și față
de imigrație.[370][371] Trump a fost acuzat de încurajarea naționaliștilor albi. [372] În august
2016 el a numit ca director al campaniei sale electorale pe Steve Bannon, președintele
executiv al site-ului conservator de știri Breitbart News, descris de Bannon ca „platforma
pentru Dreapta Alternativă”.[373]
Câteva întruniri electorale în timpul alegerilor primare au fost însoțite de proteste sau
violențe, inclusiv atacuri asupra protestatarilor în timpul mitingurilor electorale și ciocniri
între protestatari și susținătorii lui Trump în afara întâlnirilor electorale. [374][375][376]
Organizațiile de verificare a informațiilor (fact checking) au scos la iveală că Trump a
făcut un număr record de declarații false în comparație cu alți candidați. [377][378][379] Cel
puțin patru publicații majore - Politico, The Washington Post, The New York Times și
Los Angeles Times - au menționat minciunile sau falsitățile declarațiilor sale din
campania electorală.[380] Înclinația lui Trump de a exagera ar putea avea rădăcini în
lumea afacerilor imobiliare din New York, unde el și-a făcut averea, și unde o hiperbolă
(exagerare) este un mod de viață; Trump o numește „hiperbolă veridică”. [381][382] Lucas
Graves, un conferențiar universitar la Școala de Jurnalism și Comunicare a Universității
din Wisconsin-Madison,[383] spune că Trump vorbește adesea într-un mod sugestiv și nu
este clar ce vrea să spună cu adevărat, deci acești verificatori ai informațiilor „trebuie să
fie foarte atenți atunci când aleg afirmațiile pentru verificare în loc să aleagă lucrurile...
care reflectă ceea ce vorbitorul încearcă să comunice în mod clar”. [384] Alte surse, cum
ar fi postul Național Public de Radio (National Public Radio - NPR), au observat de
asemenea că declarațiile lui Trump în timpul campaniei electorale au fost adesea
neclare sau sugestive.[385]
Alegerile primare[modificare | modificare sursă]
O mulțime de susținători la un miting electoral a lui Trump din 13 octombrie 2016 care a avut loc în sala de
sport U.S. Bank Arena din orașul Cincinnati (statul Ohio)

Trump a intrat într-o vastă campanie electorală pentru nominalizarea la președinție

împotriva altor 16 candidați republicani, aceasta fiind cea mai mare campanie
prezidențială din istoria americană.[386] Trump a participat la unsprezece din cele
douăsprezece dezbateri electorale pentru nominalizarea la președinție ale Partidului
Republican, sărind doar peste a șaptea dezbatere din 28 ianuarie 2016 (care a fost
ultima dezbatere înainte de votul de selectare a candidaților la președinție din alegerile
primare care au început la 1 februarie 2016). Dezbaterile au avut o audiență TV fără
precedent, crescând reputația campaniei lui Trump. [387]
La începutul anului 2016, cursa prezidențială a republicanilor s-a concentrat mai ales în
jurul lui Donald Trump și senatorului Ted Cruz. [388] În super-marțea electorală, Trump a
câștigat majoritatea voturilor și a rămas principalul pretendent la președinție pe tot
parcursul alegerilor primare. Un sondaj a opiniei publice efectuat în martie 2016 de
Universitatea Quinnipiac a arătat că pentru nominalizarea la președinție a lui Donald
Trump ar vota 43% din republicani, pentru Ted Cruz 29% și pentru John Kasich 16%.
[389]
 După o victorie covârșitoare a lui Trump în Indiana pe 3 mai 2016 care a determinat
candidații rămași Ted Cruz și John Kasich să suspende campaniile lor prezidențiale,
președintele Comitetului Național Republican, Reince Priebus, l-a declarat pe Trump
candidatul desemnat la președinție al Partidului Republican. [390] Cu aproape 14 milioane
de voturi, Trump a depășit recordul absolut pentru obținerea celui mai mare număr de
voturi în alegerile primare din istoria Partidului Republican. El a stabilit și recordul pentru
cel mai mare număr de voturi obținut contra principalilor pretendenți. [391]
Campania electorală generală[modificare | modificare sursă]
Trump și coechipierul său, guvernatorul statului Indiana Mike Pence, în iulie 2016

Logoul de campanie a lui Trump și Pence în 2016

După ce a devenit candidatul desemnat al Partidului Republican, atenția lui Trump s-a
îndreptat către alegerile generale, îndemnând alegătorii care nu votase în alegerile
primare să-și „salveze votul lor pentru alegerile generale”. [392] Trump și-a concentrat
atenția asupra lui Hillary Clinton, care a devenit candidatul desemnat al Partidului
Democrat la 6 iunie 2016 și și-a extins campania electorală în întreaga țară. Cu o lună
înainte de Convenția Națională Republicană (Republican National Convention), agenții
Serviciului de Pază și Protecție (Secret Service) au dejucat o tentativă de asasinat
asupra lui Trump în timpul unuia dintre mitingurile sale din Las Vegas de un britanic în
vârstă de 20 de ani care locuia ilegal în SUA.[393]
Hillary Clinton avea un avans semnificativ în sondajele naționale față de Trump în cea
mai mare parte a anului 2016. La începutul lunii iulie, avansul lui Hillary Clinton s-a
redus în sondajele naționale după anunțarea de către FBI a rezultatelor anchetei în curs
de desfășurare, a controversatelor ei e-mailuri. [394][395][396] Directorul FBI, James Comey, a
concluzionat că Hillary Clinton a fost „extrem de neglijentă” în gestionarea documentelor
guvernamentale clasificate.[397]
Un studiu susținea că de fapt grandoare lui Trump a atras alegătorii. A fost efectuat un
test orb de către niște evaluatori care au analizat înregistrările textelor și discursurilor
concurenților republicani, fără a li spune numele lor, în care Trump a obținut cel mai
mare număr de puncte în evaluările grandorii, utilizării pronumelor de persoana I,
amplorii dinamicei tonului și comunicării informale. [398]
După ce Trump a câștigat nominalizarea la președinție a Partidului Republican,
specialiștii în istorie Fredrik Logevall și Kenneth Osgood au menționat că „Nu trece o zi
fără ca unii jurnaliști să-l compare pe Donald J. Trump cu Huey Long, cu preotul
Charles Coughlin sau cu George Wallace”.[399] La 15 iulie 2016, Trump a anunțat că
guvernatorul statului Indiana, Mike Pence, va fi candidatul la postul de vicepreședinte al
S.U.A.[400] Trump și Pence au fost nominalizați oficial de către Partidul Republican la 19
iulie 2016, la Convenția Națională Republicană. [401] Lista oratorilor și participanților la
convenție au inclus pe fostul candidat la președinție Bob Dole însă alți candidați
nominalizați anterior nu au participat la convenție, deși John McCain l-a susținut pe
Trump înainte de convenție.[402][403]
Două zile mai târziu, Trump a acceptat oficial nominalizarea într-un discurs de 76 de
minute inspirat din discursul lui Richard Nixon din 1968 în care Nixon a acceptat
candidatura la președinție.[404] Discursul lung, fără precedent, a lui Trump a fost urmărit
de aproape 35 de milioane de oameni și a fost evaluat diferit, cu reacții predominant
negative ale telespectatorilor potrivit sondajelor televiziunii CNN și a Institutului de
sondare a opiniei publice Gallup.[405][406][407]

Boeing-ul 757 deținut de Trump, supranumit "Trump Force One", în timpul campaniei sale prezidențiale din
2016[408][409]

La sfârșitul lunii iulie, Trump s-a apropiat de Clinton în sondajele naționale ca urmare a
creșterii cu 3-4 puncte procentuale a suportului lui după Convenția Națională a
Partidului Republican (convention bounce), în conformitate cu creșterea medie a
popularității candidaților după convențiile din 2004, cu toate că această creștere era
mică după standardele istorice.[410] Ca urmare a creșterii cu 7% a suportului popular a lui
Hillary Clinton după Convenția Națională a Partidului Democrat, ea și-a crescut avansul
în mod semnificativ în sondajele naționale la începutul lunii august. [411][412]
Trump a refuzat să facă public orice declarație fiscală completă a veniturilor sale,
[413]
 ceea ce a dus la speculații că el ar ascunde ceva.[414] Trump a spus că declarațiile
sale de venituri sunt auditate și că avocații săi l-au sfătuit să nu le divulge. [415]
[416]
 Persoanele cu venituri mari sunt auditate (controlate) mai frecvent decât
contribuabilii cu venituri medii, dar este neobișnuit ca o persoană să fie supusă unui
control fiscal timp de mai mulți ani consecutiv.[416] Trump a declarat pentru mass-media
că impozitul lui „nu e treaba dumneavoastră”, dar a adăugat „Eu mă lupt cu greu să
plătesc pe cât se poate mai puțin impozit”. [417][418] Toți candidații la președinție începând
cu Gerald Ford în 1976, au făcut public impozitele lor înainte de alegeri. [419] Cu toate că
nici o lege nu interzice destăinuirea declarațiilor de venituri pe parcursul unui audit,
avocații fiscaliști au opinii diferite dacă publicarea declarațiilor de venituri este o
strategie legală înțeleaptă.[420][421]
Dezbaterile prezidențiale[modificare | modificare sursă]

Cei doi candidați la președinția Statelor

Unite din 2016: Hillary Clinton și Donald
Trump
La 26 septembrie 2016, Donald Trump și Hillary Clinton s-au confruntat în prima
dezbatere prezidențială de la Universitatea Hofstra din Hempstead, New York.
Moderatorul a fost Lester Holt, un jurnalist de la televiziunea NBC News.[422] Aceasta a
fost cea mai vizionată dezbatere prezidențială din istoria Statelor Unite. [423]
Cea de a doua dezbatere prezidențială a avut loc la 9 octombrie la Universitatea
Washington din orașul Saint Louis din statul Missouri. Discursurile inițiale ale acestei
dezbateri au fost dominate de o înregistrare transpirată a lui Trump în care el făcea
comentarii indecente despre femei (vezi mai jos) și contraacuzațiile formulate de Trump
față de scandalurile sexuale a lui Bill Clinton. [424] Înaintea acestei dezbateri Trump a
organizat o conferință de presă la care au fost invitate patru femei care îl acuzau pe
fostul președinte Bill Clinton de hărțuire sexuală. [425]
Dezbaterea prezidențială finală a avut loc la 19 octombrie 2016 la Universitatea din
Nevada din orașul Las Vegas. Refuzul lui Trump de a spune dacă el va accepta
rezultatul alegerilor prezidențiale a atras o atenție deosebită din partea presei. [426][427]
Acuzațiile de comportament sexual indecent[modificare | modificare sursă]
Cu două zile înainte de a doua dezbatere prezidențială, a transpirat o înregistrare din
2005, realizată într-un autobuz de studio înaintea filmării unui episod al emisiunii
TV Access Hollywood. Pe înregistrare, Trump se lăuda coprezentatorului de atunci al
emisiunii, Billy Bush, că a sărutat și a pipăit femei fără consimțământul lor. [428][429][430] „Știi,
eu sunt automat atras de femei frumoase - Eu pur și simplu încep să le sărut. E ca și un
magnet. Pur și simplu le sărut. Nici măcar nu mai aștept” spune el, „Și când ești o
vedetă, ele te lasă să faci asta, poți să faci orice vrei... să le apuci de păsărică„. [431] În
această înregistrare Trump vorbește și despre încercările sale eșuate de a face sex cu
o femeie măritată”.[431] Aceste discuții au fost înregistrate la câteva luni după căsătoria
lui Trump cu a treia sa soție, Melania, care era gravidă pe atunci. [431][432]
Limbajul lui Trump a fost descris de către mass-media ca fiind „vulgar”, „sexist”, și
înfățișat ca o agresiune sexuală. Incidentul l-a determinat pentru prima dată să-și ceară
public scuze în timpul campaniei sale[433][434] și a stârnit indignare în întreg spectrul
politic,[435][436] iar mai mulți republicani și-au retras sprijinul pentru candidatura sa, unii
îndemnându-l să renunțe la cursa prezidențială. [437] Mai târziu, cel puțin 15 femei[438] l-au
acuzat de comportament sexual indecent, spunând că au fost sărutate și pipăite fără
consimțământul lor, aceste acuzații fiind oglindite pe larg în mass-media. [439][440]
Trump și organizatorii campaniei sale au respins toate aceste acuzații. [441][442] El le-a
numit „calomnii false” și a invocat o conspirație împotriva lui. [443] În cele două declarații
publice ale sale, ca răspuns la aceste acuzații, Trump a afirmat că Bill Clinton, fostul
președinte al Statelor Unite și soțul rivalului său democratic Hillary Clinton, a „abuzat
femeile” și că Hillary a intimidat victimele soțului ei. [444] Declarațiile lui Trump au fost
criticate sever de mass-media și de o mulțime de oameni ca fiind nesincere, ca o
încercare de a distrage atenția generală de la comentariile indecente a lui Trump
despre femei și ca acuzații nefondate la adresa oponenților săi politici. [445]
Implicarea rusă[modificare | modificare sursă]
Oficiali ai serviciilor secrete americane au spus că Vladimir Putin a controlat personal presupusa campania
rusă de amestec în alegerile prezidențiale din SUA.

Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) și Departamentul Directorului

Comunității Naționale de Informații (DNI), condus de James R. Clapper, a emis o
declarație comună la 7 octombrie 2016 despre influența rusească asupra alegerilor
prezidențiale din 2016 din SUA. [446][447][448] La 9 decembrie 2016, înalți oficiali ai
administrației Obama au declarat că Rusia a furnizat site-ului WikiLeaks mii de emailuri
piratate de la Comitetul Național Democrat (DNC) și de la președintele campaniei lui
Hillary Clinton, John Podesta, cu scopul de a influența rezultatul alegerilor. [449] Mai târziu
FBI-ul a confirmat această declarație.[450][451]
Echipa de tranziție a lui Trump a respins acuzațiile și a declarat că: „Aceștia sunt
aceiași oameni care au spus că Saddam Hussein avea arme de distrugere în masă”.
[451]
 WikiLeaks, care a publicat 20.000 de emailuri piratate de la DNC, a negat orice
implicare a autorităților ruse.[449] La 15 decembrie 2016, purtătorul de cuvânt al Casei
Albe, Josh Earnest, a spus că Trump știa că Rusia s-a implicat în alegeri pentru a-l
ajuta, deoarece campania prezidențială era în curs de desfășurare. [452] La 3 ianuarie
2017, televiziunea Fox News a relatat că Trump intenționează să restructureze
comunitatea de informații (DNI) a Statelor Unite. [453]
La 6 ianuarie 2017, după o scurtă informare a lui Obama, dar și a lui Trump și a
membrilor Senatului și Camerei Reprezentanților, agențiile de informații din SUA au
publicat o versiune declasificată a raportului privind amestecul rusesc în alegerile
prezidențiale din Statele Unite.[454] Raportul susține că Rusia a efectuat o operațiune
cibernetică masivă la ordinul președintelui rus Putin cu scopul de a sabota alegerile din
SUA din 2016. Agențiile de informații au concluzionat că Putin și guvernul rus au
încercat să-l ajute pe Trump să câștige alegerile discreditând-o pe Hillary Clinton și
înfățișând-o în mod negativ față de Trump, și că Rusia a organizat o campanie
cibernetică complexă constând din piratarea emailurilor Partidului Democrat, utilizarea
pe scară largă a mass-mediei și trolling-ului (trolajului) pentru dezinformare, precum și o
propagandă deschisă pe canalele de știri controlate de Rusia. [455]
Trump la conferința de presă din 11 ianuarie 2017

La 10 ianuarie 2017 Directorul FBI, James Comey, a spus Comitetului de Informații al

Senatului că FBI nu a descoperit nici o dovadă că, campania lui Trump a fost influențată
sau că documentele actualului Comitet Național Republican (RNC) au fost piratate. [456]
La 10 ianuarie 2017 postul de televiziune CNN a relatat că serviciile rusești dețin
„informații compromițătoare personale și financiare” despre Trump. [457] Site-ul de
informații BuzzFeed a publicat un dosar de 35 de pagini, care ar fi fost baza raportului
privind amestecul rusesc, în care se arăta că agențiile de spionaj rusești au adunat în
ultimii cinci ani informații compromițătoare și înregistrări de natură sexuală pentru a-l
șantaja pe Donald Trump.[458][459][460][461]
La 11 ianuarie 2017 în cadrul unei conferințe de presă, Trump a admis pentru prima
dată că Rusia a fost în spatele piratării emailurilor Partidului Democrat, dar putea să fi
fost și o altă țară.[462]
Alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2016[modificare | modificare
sursă]

Trump a fost primul candidat republican la președinție care a câștigat în

statele Pennsylvania, Michigan și Wisconsin, începând cu anii 1980

Trump a câștigat președinția Statelor Unite ale Americii în urma alegerilor prezidențiale
din 8 noiembrie 2016, cu 306 voturi electorale (voturi ale reprezentanților Colegiului
Electoral) față de Hillary Clinton care a obținut numai 232 voturi. Aceste cifre au fost
ajustate ulterior la 304 și 227 respectiv, după ce 7 electori din Colegiul Electoral au ales
să voteze altfel.[463] Trump a obținut un procent mai mic din votul popular față de Clinton
și el a devenit al cincilea președinte al SUA care a fost ales prin victoria în cadrul
colegiului electoral, deși a pierdut în cadrul votului popular național (John Quincy
Adams în 1824, Rutherford B. Hayes în 1876, Benjamin Harrison în 1888, George W.
Bush în 2000 și Donald Trump în 2016).[464][465] Hillary Clinton a avut cu 2,86 milioane
(sau cu 2,1%) mai multe voturi populare față de Trump, astfel Clinton a obținut 48,04%
din voturile populare, iar Trump numai 45,95%. În SUA președintele și vicepreședintele
sunt aleși prin vot indirect de către Colegiul electoral; fiecare stat desemnează un
număr de membri (electori) ai colegiului electoral, egal cu cel al senatorilor și
reprezentanților săi în Congres; un candidat trebuie să obțină 270 din cele 538 de voturi
electorale pentru a câștiga alegerile, adică o majoritate simplă. În 48 de state, scrutinul
este de tipul "winner take all" (câștigătorul ia totul), altfel spus, candidatului care obține
majoritatea voturilor populare în stat îi sunt alocate toate voturile electorale ale
reprezentanților Colegiului Electoral ai statului. [466][467][468]
Hillary Clinton și-a recunoscut public înfrângerea în fața republicanului Trump în primele
ore ale zilei de 9 noiembrie 2016 și l-a sunat felicitându-l pentru victorie. Trump a ținut
un discurs victorios, în fața a sute de susținători, în Hotelul Hilton din New York City.
Discursul a fost în contrast cu unele dintre retoricile sale precedente; Trump a promis să
vindece dezbinarea cauzată de alegeri, mulțumindu-i lui Hillary Clinton pentru serviciile
aduse țarii sale și a promis să fie un președinte al tuturor americanilor. [469][470]
Trump este cel mai în vârstă președinte american și primul președinte al SUA care nu a
avut o prealabilă experiență guvernamentală sau militară. [471][472][473] Dintre cei 44 de
președinți precedenți, 39 au deținut funcții publice elective înainte de a fi aleși ca
președinte, 2 nu au deținut funcții publice elective dar au fost angajați ai guvernului, iar
3 nu au avut niciodată vreo funcție publică dar au fost generali comandanți. [473] Trump a
câștigat în statele-cheie oscilante Florida, Iowa și Ohio și a învins-o pe Clinton în statele
„peretelui albastru” ("blue wall"): Michigan, Pennsylvania și Wisconsin, care erau
fortărețele Partidului Democrat începând cu anii 1990. El a pierdut însă în statul său
natal New York, devenind al patrulea candidat care a câștigat președinția fără să fi
câștigat în statul său natal. Ceilalți au fost James Polk (în Tennessee) în 1844,
Woodrow Wilson (în New Jersey) în 1916 și Richard Nixon (în New York) în 1968. [474]
Victoria lui Trump în alegerile prezidențiale a fost o mare surpriză pe plan politic,
bulversând așteptările, deoarece aproape toate sondajele naționale din acea perioadă
arătau că Hillary Clinton avea un avans modest față de Trump, iar sondajele din statele
americane indicau că ea avea un mic avans pentru a câștiga în Colegiul Electoral. [475]
[476]
 Erorile din unele sondaje au fost parțial atribuite ulterior supraevaluării sprijinului
pentru Hillary Clinton al alegătorilor cu educație aleasă și studii superioare și al
minorităților și a subestimării sprijinului pentru Trump al alegătorilor albi din clasa
muncitoare.[477] Victoria lui Trump a marcat întoarcerea Casei Albe republicanilor
asociată cu controlul republicanilor al ambelor camere ale Congresului, așa cum a fost
cazul în timpul președinției lui George W. Bush din 2003-2007. [478]
Protestele[modificare | modificare sursă]
Marșul femeilor de la Washington

Victoria lui Trump a stârnit proteste în Statele Unite și în întreaga lume. Democrații s-au
aliniat cu alți opozanți ai lui Trump și au ieșit în stradă pentru a amplifica opoziția lor față
de opiniile lui Trump și au condamnat declarațiile sale incendiare. Ei au susținut că
victoria lui Hillary Clinton în votul popular dovedește că Trump nu este de fapt un
președinte ales în mod democratic și că trebuie să fie considerat un președinte
nelegitim.[479] Trump inițial a declarat pe Twitter că protestele au fost provocate de
„protestatari profesioniști incitați de mass-media” și au fost „nedrepte”, dar mai târziu a
declarat că el admiră pasiunea lor pentru țară. [480][481] În schimb, după realegerea lui
Obama ca președinte în 2012, Trump a postat pe Twitter, „Nu putem lăsa să se
întâmple asta. Trebuie să mărșăluim spre Washington și să oprim această bătaie de
joc. Națiunea noastră este total divizată”![482]
Sâmbătă, în a doua zi după solemnitatea de inaugurare a lui Trump, au avut loc masive
demonstrații în Statele Unite și în întreaga lume în care manifestanții au protestat
împotriva lui Trump; în total aproximativ 2.600.000 de oameni au participat la Marșul
femeilor în întreaga lume.[483] Cel mai însemnat a fost Marșul femeilor de la Washington
în care au participat peste 500.000 de oameni care au protestat contra președintelui
Donald Trump.[484] La acest marș au participat mai multe celebrități: Madonna, Scarlett
Johansson, Emma Watson, Katy Perry, Janelle Monáe, Julia Roberts, Amy
Poehler, Lena Dunham, Felicity Huffman, Jake Gyllenhaal și Maggie Gyllenhaal, Nick
Offerman, Charlize Theron, Kristen Stewart, Chris O'Dowd, Chelsea Handler, James
Franco, Mandy Moore, Joseph Gordon-Levitt, Gina Rodriguez, Rihanna, André
3000, Ian McKellen, Gillian Anderson, Lin-Manuel Miranda, Melissa Benoist, Lana
Parrilla, Alicia Keys, Amy Schumer, Miley Cyrus, John Kerry, Cher, Helen Mirren, John
C. Reilly, Laverne Cox, Helen Hunt, Natalie Portman, Kerry Washington, Barbra
Streisand, Ashley Judd, Juliette Lewis, Jane Fonda, Jamie Lee Curtis, Lily
Tomlin, Vanessa Hudgens, Jessica Biel, Robert de Niro, Marcia Gay Harden, Jason
Ritter, Laura Dern, Rosario Dawson, Rose McGowan, Patricia Arquette și Jessica
Chastain.[485][486][487][488] La Marșul femeilor de la Washington numărul protestanților a fost
de trei ori mai mare decât numărul persoanelor care au participat la discursul inaugural
al lui Trump, potrivit unui grup de oamenii de știință de la Universitatea Metropolitană
din Manchester.[489]
Alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2020[modificare | modificare
sursă]
A candidat la aceste alegeri din partea Partidului Republican.
Cu ocazia insurecției asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, Bernie Sanders a declarat
pentru CNN că Trump este mincinos patologic.[490][491]

Președinția (2017-2021)[modificare | modificare sursă]

Perioada de tranziție[modificare | modificare sursă]

Prima întâlnire a președintelui ales Donald Trump cu președintele în exercițiu Barack Obama de la 10
noiembrie 2016.

La 10 noiembrie 2016, președintele ales Donald Trump a avut prima sa întâlnire cu

președintele în exercițiu Barack Obama în care cei doi au discutat planurile despre o
tranziție pașnică a puterii. Ziarul The New York Times a menționat că „Aceasta a fost un
spectacol extraordinar de cordialitate și respect între doi bărbați care au fost adversari
politici și sunt în contrast stilistic”.[492] Televiziunea BBC a observat că „antipatia lor era
abia ascunsă” în „fotografiile stângace” ale întâlnirii. [493]
Echipa de tranziție a lui Trump a fost condusă de Chris Christie până la 11 noiembrie
2016, când vicepreședintele ales Mike Pence a preluat-o.[494] Trump l-a numit pe
președintele Comitetului Național Republican, Reince Priebus, ca secretar general al
Casei Albe[495] și pe Steve Bannon, directorul campaniei sale electorale și președintele
executiv al site-ului conservator de știri Breitbart News, ca și consilier al președintelui.
[496]

Donald Trump și-a ales miniștrii (secretarii) viitorului Cabinet, aceștia fiind în cea mai
mare parte, bărbați albi, majoritatea destul de în vârstă, iar mulți dintre ei foarte bogați.
Trump l-a numit pe senatorul Jeff Sessions ca ministru de justiție și procuror general,
[497]
 pe generalul locotenent în retragere Michael Flynn ca consilier pentru securitate
națională,[498] pe partizanul reformelor în educație Betsy DeVos ca ministru al educației,
[499]
 pe guvernatorul statului Carolina de Sud Nikki Haley ca ambasador la Organizația
Națiunilor Unite,[500] pe fostul ministru al muncii Elaine Chao ca ministru al
transporturilor,[501] pe fostul membru al Camerei Reprezentanților a Congresului
S.U.A. Tom Price ca ministru al sănătății și serviciilor sociale,[502] pe fostul
contracandidat în campania prezidențială Ben Carson ca ministru al construcțiilor de
locuințe și al dezvoltării urbane,[503] pe investitorul de capital privat Steven Mnuchin ca
ministru de finanțe (secretar al Trezoreriei),[504] pe investitorul miliardar Wilbur Ross ca
ministru al comerțului,[505] pe generalul în retragere al Corpului pușcașilor marini James
Mattis ca ministru al apărării,[506] pe generalul în retragere al Corpului pușcașilor
marini John F. Kelly ca ministru al securității interne,[507] pe omul de afaceri Andrew
Puzder ca ministru al muncii,[508] pe directorul general al ExxonMobil Rex Tillerson ca
ministru al afacerilor externe (secretar de stat), [509] pe fostul guvernatorul al
Texasului Rick Perry ca ministru al energiei,[510] pe fostul membru al Camerei
Reprezentanților a Congresului S.U.A. Ryan Zinke ca ministru de interne,[511] și pe
subsecretarul pentru sănătate David Shulkin ca ministru pentru problemele veteranilor.
[512]

La 22 noiembrie 2016, într-un video postat pe YouTube, Trump și-a prezentat în linii
generale planul său pentru primele 100 de zile ca președintele în exercițiu. Planul
includea retragerea din Acordul de Parteneriat Trans-Pacific și elaborarea de către
Ministerul Apărării a unui plan pentru protejarea Statele Unite de atacurile cibernetice.
[513][514]

La 7 decembrie 2016, Donald Trump este desemnat de revista Time drept „Persoana

anului 2016”.[515] Într-un interviu acordat emisiunii TV The Today Show, el a spus că este
onorat de acest lucru, dar nu este de acord cu revista Time care l-a denumit ca
„Președinte al Statelor Divizate ale Americii”. [516][517] La 13 decembrie 2016
revista Financial Times îl numește „Persoana Anului”.[518] În decembrie 2016,
revista Forbes îl plasează pe Trump pe locul al doilea al celor mai puternici lideri din
lume, după Vladimir Putin și înaintea cancelarului german Angela Merkel. [519]

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

 Trump: The Art of the Deal
 Trump: The Art of Survival
 Trump: The Art of the Comeback
 Trump: Surviving at the Top
 Trump: How to Get Rich
 The Way to the Top: The Best Business Advice I
Ever Received
 Trump: Think Like a Billionaire: Everything You
Need to Know About Success, Real Estate, and Life
 Trump: The Best Golf Advice I Ever Received
 Why We Want You to Be Rich: Two Men - One
Message - în colaborare cu Robert Kiyosaki

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c d e f g h President Donald J. Trump  (în
engleză),  whitehouse.gov,  20 ianuarie 2017, accesat în 20
ianuarie 2017
2. ^ https://www.nytimes.com/2020/11/07/us/politics/biden-
election.html, accesat în 7 noiembrie 2020 Lipsește sau este
vid: |title= (ajutor)
3. ^ https://edition.cnn.com/politics/live-news/trump-biden-
election-results-11-07-20/index.html, accesat în 7 noiembrie
2020 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
4. ^ https://www.bbc.com/news/election-us-2020-54836636,
accesat în  7 noiembrie 2020Lipsește sau este vid: |
title= (ajutor)
5. ^ a b https://www.theguardian.com/us-news/ng-
interactive/2015/jun/16/donald-trump-resume Lipsește sau
este vid: |title= (ajutor)
6. ^ https://www.bloomberg.com/politics/graphics/2015-how-
trump-invented-trump/ Lipsește sau este vid: |
title= (ajutor)
7. ^ http://online.wsj.com/public/resources/documents/TrumpFin
ancialDisclosure20150722.pdf,
https://www.washingtonpost.com/wp-
stat/graphics/politics/trump-archive/docs/trump-fec-financial-
disclosure-2015.pdf  Executive Branch Personnel Public
Financial Disclosure Report (OGE Form 278e) Verificați
valoarea  |url=  (ajutor)  (PDF)  (în engleză)
8. ^ a b c d e Certificate of Birth Registration (în engleză), accesat
în 26 noiembrie 2016
9. ^ a b „Donald Trump”,  Internet Movie Database, accesat în 15
octombrie 2015
10. ^ a b c The Jamaica Hospital Certificate of Birth  (PDF)  (în
engleză) Eroare la citare:
Etichetă  <ref>  invalidă; numele
"b48089517ac6dca24e77061a0e5a7770" este
definit de mai multe ori cu conținut diferit
11. ^ a b Donald Trump, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
12. ^ http://hollywoodlife.com/celeb/ivana-trump/ Lipsește sau
este vid: |title= (ajutor)
13. ^ https://www.nytimes.com/1993/12/21/nyregion/vows-it-s-a-
wedding-blitz-for-trump-and-maples.html Lipsește sau este
vid: |title= (ajutor)
14. ^ https://www.hollywoodreporter.com/features/trumps-
wedding-melania-bill-hill-880088Lipsește sau este vid: |
title= (ajutor)
15. ^ Trump's own Christian denomination defies him on
immigration policy (în engleză),  The Guardian,  21 februarie
2016, accesat în 6 martie 2016
16. ^ https://www.forbes.com/forbes-400/#ac1a54e7e2ff Lipsește
sau este vid: |title=(ajutor)
17. ^ Alegeri SUA: Candidatul republican Donald Trump - fișă
biografică, economica.net
18. ^ Jamaica Hospital (14 iunie 1946).  „Certificate of Birth:
Donald John Trump”  (PDF). Fox News
Channel. Arhivat  (PDF) din originalul de la  9 aprilie 2011.
Accesat în 31 mai 2016.
19. ^ Horowitz, Jason (2 ianuarie 2016).  „For Donald Trump,
Lessons From a Brother's Suffering”. The New York Times.
Accesat în 24 iulie 2016.
20. ^ Mihai Neamțu. [www.donald-trump.ro „Fenomenul Trump.
Cum a șocat un businessman politica lumii?”] Verificați
valoarea  |url=  (ajutor). Accesat în 22 ianuarie 2017.
21. ^ Blair, Gwenda (24 august 2015).  „The Man Who Made
Trump Who He Is”. Politico. Accesat în 24 iulie 2016.
22. ^ „Mary MacLeod Trump Philanthropist, 88”. The New York
Times (Obituary).  9 august 2000. Accesat în  12 mai 2016.
23. ^ a b Pilon, Mary (24 iunie 2016).  „Donald Trump's Immigrant
Mother”.  The New Yorker.
24. ^ McGrane, Sally (29 aprilie 2016).  „The Ancestral German
Home of the Trumps”.  The New Yorker.
25. ^ Davidson, Amy (8 aprilie 2016). „Donald Trump's Nuclear
Uncle”.  The New Yorker. Accesat în 24 iulie 2016.
26. ^ „Donald Trump's grandfather ran Canadian brothel during
gold rush”. CBC News.  19 septembrie 2015. Accesat în  10
decembrie 2015.
27. ^ Frates, Chris (24 august 2015).  „Donald Trump's Immigrant
Wives”. CNN. Accesat în 3 septembrie 2015.
28. ^ Blair, Gwenda (2001).  The Trumps: Three Generations
That Built an Empire. New York: Simon & Schuster.
p. 26.  ISBN  978-0-7432-1079-9.
29. ^ Rozhon, Tracie (26 iunie 1999).  „Fred C. Trump, Postwar
Master Builder of Housing for Middle Class, Dies at 93”. The
New York Times. Accesat în 2 mai 2010.
30. ^ Kaczynski, Andrew (17 august 2015).  „Trump Mocks
Warren's Native American Heritage Claim, But Falsely
Claimed His Family Was Swedish”. Buzzfeed.com. Accesat
în 21 august 2015.
31. ^ „Kallstadt: Trumps deutsches Dorf schämt sich für ihn”.  Die
Welt.
32. ^ „Donald Trumps Wurzeln: King of New York, Knallkopf of
Kallstadt”. Frankfurter Allgemeine Zeitung. 20 ianuarie 2016.
33. ^ Ionut Preda (12 noiembrie 2016). „Satul natal al familiei
Trump, "asaltat" de jurnaliști: "Ne mutăm undeva unde nu
vom fi hărțuiți în propria casă"”.  Adevărul.
34. ^ „Nach US-Wahl: Trump-Haus in Kallstadt steht zum
Verkauf!”.  9 noiembrie 2016.
35. ^ Horowitz, Jason (22 septembrie 2015).  „Donald Trump's
Old Queens Neighborhood Contrasts With the Diverse Area
Around It”.  The New York Times. Accesat în  17 ianuarie
2016.
36. ^ Strauss, Valerie (17 iulie 2015). „Yes, Donald Trump really
went to an Ivy League school”.  The Washington Post.
Accesat în 27 februarie 2016.
37. ^ Miller, Michael (9 ianuarie 2016). „50 years later,
disagreements over young Trump's military academy
record”. The Washington Post. Accesat în 9 aprilie 2016.
38. ^ a b Barbaro, Michael (8 septembrie 2015). „Donald Trump
Likens His Schooling to Military Service in Book”. The New
York Times. Accesat în  8 septembrie 2015.
39. ^ Bender, Marylin (7 august 1983).  „The empire and ego of
Donald Trump”.  The New York Times. Accesat în  22 mai
2008.
40. ^ Blair, Gwenda (2005).  Donald Trump: Master Apprentice.
Simon and Schuster. pp. 16–.  ISBN  978-0-7432-7510-1.
41. ^ a b Viser, Matt (28 august 2015). „Even in college, Donald
Trump was brash”.  The Boston Globe.
42. ^ Ehrenfreund, Max (3 septembrie 2015). „The real reason
Donald Trump is so rich”. The Washington Post. Accesat
în 17 ianuarie 2016.
43. ^ „The Best Known Brand Name in Real Estate”. The
Wharton School. 2007.
44. ^ „Two Hundred and Twelfth Commencement for the
Conferring of Degrees”  (PDF). University of Pennsylvania.  20
mai 1968. Arhivat din original  (PDF) la  19 iulie 2016.
45. ^ Trump, Donald J.; Schwartz, Tony (January 1989) [First
published 1987]. Trump: The Art of the Deal. Warner Books.
46. ^ Montopoli, Brian (29 aprilie 2011).  „Donald Trump avoided
Vietnam with deferments, records show”. CBS News. Accesat
în 17 iulie 2015.
47. ^ Lee, Kurtis (4 august 2016). „How deferments protected
Donald Trump from serving in Vietnam”. Los Angeles
Times.  ISSN  0458-3035. Accesat în 4 august 2016.
48. ^ a b Whitlock, Craig (21 iulie 2015). „Questions linger about
Trump's draft deferments during Vietnam War”. The
Washington Post.
49. ^ Goldman, Russell (29 aprilie 2011).  „Donald Trump's Own
Secret: Vietnam Draft Records”. ABC News. Accesat în 1
august 2016.
50. ^ Eder, Steve; Philipps, Dave (1 august 2016).  „Donald
Trump's Draft Deferments: Four for College, One for Bad
Feet”. The New York Times. ISSN 0362-4331. Accesat în  2
august 2016.
51. ^ Michaud, Sarah (3 octombrie 2011).  „Donald Trump, Jr.
Welcomes Son Tristan Milos”.  People. Accesat în  5
octombrie 2011.
52. ^ „Trump's daughter, Ivanka, gives birth to third child”. Fox
News Channel.  27 martie 2016. Accesat în  28 martie 2016.
53. ^ „Melania Trump, the Silent Partner”. The New York
Times.  1 octombrie 2015.
54. ^ „After The Gold Rush”.  Vanity Fair. august 1990. Accesat
în 10 ianuarie 2016. "They were married in New York during
Easter of 1977. Mayor Beame attended the wedding at
Marble Collegiate Church. Donald had already made his
alliance with Roy Cohn, who would become his lawyer and
mentor.
55. ^ „Overlooked Influences on Donald Trump: A Famous
Minister and His Church”.  The New York Times. septembrie
2016. Accesat în  13 octombrie 2016. "Mr. Trump married his
first wife, Ivana, at Marble, in a ceremony performed by one of
America's most famous ministers, the Rev. Norman Vincent
Peale.
56. ^ Alter, Charlotte (4 mai 2016).  „A Reader's Guide to Donald
Trump's Family”. Time.
57. ^ „Ivana Trump becomes U.S. citizen”. Associated Press. 27
mai 1988. Accesat în 21 august 2015.
58. ^ Argetsinger, Amy (1 septembrie 2015).  „Why does
everyone call Donald Trump 'The Donald'? It's an interesting
story”.  The Washington Post. Accesat în  4 septembrie 2015.
59. ^ Fleischer, Matt (25 ianuarie 1999).  „Trump vs Trump in
Battle of the Exes”.  The New York Observer. Accesat în  5
aprilie 2015.
60. ^ Triggs, Charlotte (20 aprilie 2016). „Marla Maples Recalls
'Awful' Tabloid Scandal Surrounding Donald Trump's First
Divorce, Says She Tried to Make Amends with Ivana: 'I Really
Hope, for Her Sake, That She Can Forgive Me'”.  People.
Accesat în 1 septembrie 2016.
61. ^ Brenner, Marie (septembrie 1990). „After the Gold
Rush”.  Vanity Fair. Accesat în  21 august 2015.
62. ^ Lavin, Cheryl (18 februarie 1990). „With 'Dynasty' Dead,
Just Tune to the Trumps”.  The Chicago Tribune. Accesat
în 21 august 2015.
63. ^ "Ivana Trump Gets Her Day in Court, but for the Donald,
April Could Be the Cruelest Month", People (magazine) (24
decembrie 1990).
64. ^ Hylton, Richard D. (21 martie 1991).  „Trumps Settle; She
Gets $14 Million Plus”. The New York Times. Accesat în 21
august 2015.
65. ^ „Trump and Ivana's divorce papers claim he was 'cruel and
inhuman', but portions of the court documents are missing
and have since been pulled without a judge's order”. Daily
Mail. 18 septembrie 2016.
66. ^ Andrei Stanca (14 septembrie 2011).  „Cât au costat
divorțurile unor cupluri celebre”.  Romania liberă.
67. ^ Baumgold, Julie (9 noiembrie 1992). „Fighting Back: Trump
Scrambles off the Canvas”.  New York. pp. 36, 40.
68. ^ „Justices Won't Consider Lifting Ivana's Gag
Order”.  Deseret News. 23 octombrie 1992. Accesat în 14
martie 2016.
69. ^ Lacher, Irene (26 aprilie 1992). „Ivana's New Trump Card  :
The Donald's History, but His Ex Is Conquering Other Worlds,
Including Price Club”.  Los Angeles Times. Accesat în  14
martie 2016.
70. ^ Collins, Eliza (28 iulie 2015). „Ivana Trump denies accusing
Donald Trump of rape”. Politico.
71. ^ „Industry Insiders: Donald Trump, Jr., Trumped
Again”.  BlackBook. 28 ianuarie 2010. Accesat în 24 august
2015.
72. ^ Silverman, Stephen M. (14 noiembrie 2005). „Donald
Trump Jr. Marries Model Girlfriend”.  People. Accesat în  14
iulie 2008.
73. ^ Michaud, Sarah (18 iunie 2014).  „Donald and Vanessa
Trump Welcome Daughter Chloe Sophia”.  People. Accesat
în 28 septembrie 2014.
74. ^ Dagostino, Mark (13 mai 2007).  „It's a Girl for Donald
Trump Jr. and Wife Vanessa”.  People. Accesat în  14 iulie
2008.
75. ^ Dagostino, Mark (18 februarie 2009).  „Donald Trump Jr.
'Extremely Excited' About New Baby”.  People. Accesat în  5
mai 2012.
76. ^ Ravitz, Justin (3 octombrie 2011). „Update: Vanessa,
Donald Trump Jr. Welcome Baby Boy Tristan Milos”. US
Weekly. Accesat în  5 octombrie 2011.
77. ^ Michaud, Sarah (3 octombrie 2011).  „Donald Trump, Jr.
Welcomes Son Tristan Milos”.  People. Accesat în  5
octombrie 2011.
78. ^ „Donald Trump Jr welcomes a fourth child with wife
Vanessa”.  Daily Mail. 21 octombrie 2012. Accesat în 22
octombrie 2012.
79. ^ La Ferla, Ruth (27 decembrie 2007). „Introducing the
Ivanka”.  The New York Times. Accesat în  19 februarie 2010.
80. ^ DePaulo, Lisa (aprilie 2007).  „Ivanka Trump's Plan For
Total World Domination”.  GQ. Accesat în  19 februarie 2010.
81. ^ „Ivanka Trump Marries Jared Kushner in Lavish
Ceremony”. people.com. 25 octombrie 2009. Accesat în 21
februarie 2011.
82. ^ „Ivanka Trump and Jared Kushner welcome baby
girl”.  Herald Sun. 17 iulie 2011. Accesat în  17 iulie 2011.
83. ^ „Ivanka Trump tweets birth announcement of 1st child, a
daughter born in NYC”.  Washington Post.  17 iulie 2011.
Accesat în 17 iulie 2011.
84. ^ Ivanka Trump [IvankaTrump] (11 aprilie 2013).  „Jared and I
are excited that Arabella will become a big sister this fall.
Thanks for all your good wishes! xo Ivanka”  (Tweet). Accesat
în 21 mai 2013.
85. ^ „Ivanka Trump Gives Birth to Theodore James Kushner”.
NBC News.  28 martie 2016. Accesat în  6 martie 2016.
86. ^ „Eric Trump, American Royalty”. CBS News. 9 iunie 2003.
Accesat în 23 noiembrie 2006.
87. ^ „Eric Trump marries Lara Yunaska in Palm Beach
wedding”.  NY Daily News. Accesat în 20 martie 2016.
88. ^ „The Donald Bids Hearts For Marla Trump Wedding Draws
1,100 Friends, But Not Many Stars”. Daily News. New
York.  21 decembrie 1993. Accesat în 21 august 2015.
89. ^ Arena, Salvatore; Baker, K. C. (9 iunie 1999). „Marla caves
on prenup battle, takes $2 million in divorce”. Daily News.
New York. Accesat în  9 ianuarie 2016.
90. ^ „Marla Maples Still Loves Donald Trump”.  People. august
2013.
91. ^ „Trump always says 'I do' to having a prenup”. Chicago
Tribune. 21 ianuarie 2005.
92. ^ Graham, Ruth (20 iulie 2016). „Tiffany Trump's Sad, Vague
Tribute to Her Distant Father”.  Slate. Accesat în 24 iulie
2016.
93. ^ Walloga, April (12 iulie 2015).  „Meet the wild-card Trump
daughter no one is talking about”. Business Insider. Accesat
în 29 iunie 2016.
94. ^ Johnson, Richard (30 aprilie 2004).  „How Trump Iced the
Deal: $2-Mil Sparkler for his Yugo Girl”.  The New York Post.
Accesat în 21 august 2015.
95. ^ a b Charles, Marissa (16 august 2015).  „Melania Trump
would be a first lady for the ages”.  The New York Post.
Accesat în 21 august 2015.
96. ^ „The Donald is getting married  – again”. CNN.  29 aprilie
2004. Accesat în  10 ianuarie 2016.
97. ^ Gillin, Joshua (21 iulie 2015).  „The Clintons really did attend
Donald Trump's 2005 wedding”.  PolitiFact.com  (Tampa Bay
Times/Miami Herald). Accesat în 21 august 2015.
98. ^ Krueger, Alyson (27 iunie 2011). „Top 12 May–December
Romances: Donald Trump and Melania Trump & Ivana Trump
and Rossano Rubicondi (24 years)”.  Time. Accesat în  29
august 2015.
99. ^ Brown, Tina (27 ianuarie 2005).  „Donald Trump, Settling
Down”.  The Washington Post. Accesat în 22 mai 2008.
100. ^ Choron, Harry; Choron, Sandy (2011).  Money. Chronicle
Books. p.  251. ISBN 978-1-4521-0559-8.
101. ^ „Donald Trump Fast Facts”. CNN.  7 martie 2014. Accesat
în 10 martie 2015.
102. ^ Baquet, Dean (13 iulie 1990).  „Trump Says He Didn't
Know He Employed Illegal Aliens”.  The New York Times.
Accesat în 23 august 2015.
103. ^ Daly, Michael (25 februarie 2016).  „Trump's Female
Tower Boss Talks About His Half Billion Dollar Debt,
Womanizing And How He Learned To Be Shameless”.  The
Daily Beast. Accesat în  25 februarie 2016.
104. ^ Fisher, Marc (27 ianuarie 2016).  „Donald Trump, remade
by reality TV”.  The Washington Post. Accesat în  18 mai
2016.
105. ^ Katz, Celeste (3 septembrie 2015).  „Trump still
questioning Jeb Bush for using Spanish”.  Daily News. New
York. Accesat în  4 septembrie 2015.
106. ^ Bashir, Martin (26 februarie 2009).  „Donald Trump's
Business Obsession”. ABC News. Accesat în  23 august
2015.
107. ^ Evans, Heidi (19 decembrie 2000).  „Inside Trumps' Bitter
Battle – Nephew's ailing baby caught in the middle”. New
York Daily News. Accesat în 12 iulie 2016.
108. ^ „For Donald Trump, Lessons From a Brother's
Suffering”. The New York Times. 2 ianuarie 2016. Accesat
în 26 mai 2016.
109. ^ Evans, Heidi (19 decembrie 2000).  „Inside Trumps' Bitter
Battle: Nephew's ailing baby caught in the middle”. The Daily
News.
110. ^ Mattera, Jason (14 martie 2011). „Trump
Unplugged”. Human Events. Accesat în 16 martie 2011.
111. ^ a b c d Shabad, Rebecca (29 august 2015). „Church says
Trump isn't an 'active member'”.  The Hill. Accesat în  29
august 2015.
112. ^ Jones, Lawrence (12 aprilie 2011). „Donald Trump:
Christianity is a 'wonderful religion'”. The Christian Post.
Accesat în 13 aprilie 2011.
113. ^ Haberman, Maggie (11 aprilie 2011). „Donald Trump
Talks Religion: 'I Am a Christian'”. Politico. Accesat în 13
aprilie 2011.
114. ^ "Trump in the Middle: Why America Needs a Middle Child
This Time Around", by Heather Collins-Grattan Floyd,
CreateSpace 2016, pp. 17-18.
115. ^ Scott, Eugene (19 iulie 2015).  „Trump believes in God, but
hasn't sought forgiveness”. CNN.
116. ^ Weigel, David (11 august 2015). „In Michigan, Trump
attacks China, critiques auto bailout, and judges Bernie
Sanders 'weak'”. The Washington Post. Accesat în 22 august
2015.
117. ^ Blinder, Alan (21 august 2015).  „Donald Trump Fails to Fill
Alabama Stadium, but Fans' Zeal Is Undiminished”.  The New
York Times. Accesat în  22 august 2015.
118. ^ Allen, Nick (18 ianuarie 2016). „Donald Trump faces
questions over 'Two Corinthians'”.  The Daily Telegraph.
119. ^ "'I believe in the Bible': Trump courts Christian right," by Jill
Colvin, Associated Press, 25 septembrie 2015. Retrieved 21
noiembrie 2015.
120. ^ Salo, Jackie (27 octombrie 2017). „Who Is The Hedge
Fund Priest? Meet Emmanuel Lemelson, The Reverend Of
Wall Street”.  International Business Times. Accesat în  23
ianuarie 2016.
121. ^ Heilman, Uriel (7 august 2015).  „Trump Has Strongest
Jewish Ties of all GOP Candidates”.  The Forward. Accesat
în 17 ianuarie 2016.
122. ^ Algemeiner Journal Jewish 100 Gala Honors Donald
Trump, Joan Rivers and Yuli Edelstein, The Jewish Voice, 11
februarie 2015, Tzvi Allen Fishman
123. ^ Bever, Lindsey; Johnson, Jenna (19 februarie
2016). „Vatican says pope's remarks on Trump were not a
'personal attack'”.  The Washington Post.  ISSN  0190-8286.
Accesat în 30 martie 2016.
124. ^ Rappeport, Alan (18 februarie 2016). „Trump Calls Pope's
Criticism 'Disgraceful'”.  The New York Times. Accesat în  18
februarie 2016.
125. ^ a b "Trump: Pope Will Have "Wished And Prayed" I Was
President If ISIS Attacked Vatican", Real Clear Politics (18
februarie 2016).
126. ^ „Vatican: Pope Francis Was Not Singling Out Donald
Trump With 'Wall' Remarks”. NBC News. Accesat în  30
martie 2016.
127. ^ Nadeau, Barbie. "What Pope Francis Really Said About
Trump Not Being Christian", Daily Beast (20 februarie 2016)
128. ^ Allen, Cooper.  „Vatican: Pope's comments on Trump not
'personal attack'”.  USA Today. Accesat în 30 martie 2016.
129. ^ Frizell, Sam. "Donald Trump's Doctor's Letter Reveals He
is Overweight, But 'In Excellent Health'", Time (15 septembrie
2016).
130. ^ Bornstein, Harold. Donald J. Trump Medical Records (13
septembrie 2016).
131. ^ „Part 2: Donald Trump on 'Watters' World'”.  Watters'
World. Fox News Channel.  6 februarie 2016. Accesat în  4
septembrie 2016.
132. ^ McAfee, Tierney. "Donald Trump Opens Up About His
Brother's Death from Alcoholism: It Had a 'Profound Impact
on My Life'", People (magazine) (8 octombrie 2015)
133. ^ a b Dent, Millie (10 iulie 2015).  „15 Facts You Didn't Know
About Donald Trump”.  The Fiscal Times. Accesat în  1 august
2015.
134. ^ Morgan, Piers. The Hot Seat: Love, War, and Cable News,
p. 31 (Simon and Schuster2014)
135. ^ „In Step With: Donald Trump”.  Parade. 14 noiembrie
2004. Arhivat din  original  la 14 octombrie 2010.
136. ^ Trump, Donald J.; Schwartz, Tony (ianuarie 1989) [First
published 1987]. Trump: The Art of the Deal. Warner Books.
p. 46.  ISBN  978-0-446-35325-0. He called his company
Elizabeth Trump & Son  ...
137. ^ „Donald Trump's Bond Hill connection”.  The Enquirer.  12
august 2015.
138. ^ Blair, Gwenda (2005).  Donald Trump: Master Apprenticel.
Simon & Schuster. p. 23.  ISBN  978-0-7432-7510-1.
139. ^ Kelly, Conor (27 iulie 2015). „Meet Donald Trump:
Everything You Need To Know (And Probably Didn't Know)
About The 2016 Republican Presidential Candidate”. ABC
News.
140. ^ Dunlap, David (30 iulie 2015). „1973: Meet Donald
Trump”. The New York Times. Arhivat din originalul de la  31
iulie 2015.
141. ^ Kranish, Michael; O'Harrow, Robert (23 ianuarie
2016). „Inside the government's racial bias case against
Donald Trump's company, and how he fought it”. The
Washington Post.
142. ^ Wooten, Sara McIntosh (2009). Donald Trump: From Real
Estate to Reality TV. pp. 32–35. ISBN 978-0-7660-2890-6.
143. ^ Kessler, Glenn (3 martie 2016). „Trump's false claim he
built his empire with a 'small loan' from his father”.  The
Washington Post.
144. ^ „The Expanding Empire of Donald Trump”.  The New York
Times.  8 aprilie 1984.
145. ^ Flegenheimer, Matt; Haberman, Maggie (29 martie
2016). „With the New York Presidential Primary, the Circus Is
Coming Home”. The New York Times. Accesat în 29 martie
2016.
146. ^ „History”. Trump Tower New York. n.d. Accesat în 24 mai
2016.
147. ^ Freedlander, David (29 septembrie 2015).  „A 1980s New
York City Battle Explains Donald Trump's Candidacy”.
Bloomberg L.P. Bloomberg. Accesat în  23 octombrie 2016.
148. ^ Wooten, Sara McIntosh (2009). Donald Trump: From Real
Estate to Reality TV. pp. 65–66. ISBN 978-0-7660-2890-6.
149. ^ Wooten, Sara McIntosh (2009). Donald Trump: From Real
Estate to Reality TV. p. 62.  ISBN  978-0-7660-2890-6.
150. ^ Wooten, Sara McIntosh (2009). Donald Trump: From Real
Estate to Reality TV. pp. 57–58. ISBN 978-0-7660-2890-6.
151. ^ Swartz, Steve (11 noiembrie 1985). „Holiday, Trump
drafting terms to end rocky alliance over Atlantic City
casino”.  The Wall Street Journal.  – via ProQuest (necesită
abonare)
152. ^ Wooten, Sara McIntosh (2009). Donald Trump: From Real
Estate to Reality TV. pp. 59–60. ISBN 978-0-7660-2890-6.
153. ^ Cuff, Daniel (18 decembrie 1988).  „Seven Acquisitive
Executives Who Made Business News in 1988: Donald
Trump  – Trump Organization; The Artist of the Deal Turns
Sour into Sweet”.  The New York Times. Accesat în  27 mai
2011.
154. ^ Glynn, Lenny (8 aprilie 1990). „Trump's Taj  — Open at
Last, With a Scary Appetite”.  The New York Times. Accesat
în 14 august 2016.
155. ^ Parry, Wayne (20 mai 2016). „New owner wants to make
Trump's Taj Mahal casino great again”. PBS
NewsHour.  Associated Press. Accesat în  14 august 2016.
156. ^ a b „Trump reaches agreement with bondholders on Taj
Mahal”. United Press International.  9 aprilie 1991. Accesat
în 21 martie 2016.
157. ^ a b Bingham, Amy (21 aprilie 2011).  „Donald Trump's
Companies Filed for Bankruptcy 4 Times”. ABC News.
Accesat în 20 februarie 2015.
158. ^ „Taj Mahal is out of Bankruptcy”.  The New York Times.  5
octombrie 1991. Accesat în 22 mai 2008.
159. ^ Schneider, Karen S. (19 mai 1997). „The Donald Ducks
Out”. People. Accesat în  10 septembrie 2015.
160. ^ a b McQuade, Dan (16 august 2015). „The Truth About the
Rise and Fall of Donald Trump's Atlantic City
Empire”.  Philadelphia Magazine. Accesat în  21 martie 2016.
161. ^ Tully, Shawn (10 martie 2016).  „How Donald Trump Made
Millions Off His Biggest Business Failure”. Fortune. Accesat
în 21 martie 2016.
162. ^ müller, annett.  „L'encombrant héritage de
Ceaucescu”. Cafébabel.
163. ^ „Donald Trump a vrut să cumpere Casa
Poporului”. Obiectiv Vocea Brailei. 29 februarie 2016.
164. ^ Hood, Bryan (29 iunie 2015).  „4 Times Donald Trump's
Companies Declared Bankruptcy”. Vanity Fair News. Accesat
în 17 ianuarie 2016.
165. ^ Hao Li (12 aprilie 2011).  „Donald Trump Questioned on
His Bankruptcies”.  International Business Times. Accesat
în 19 februarie 2015.
166. ^ Stone, Peter (5 mai 2011). „Donald Trump's lawsuits
could turn off conservatives who embrace tort reform”. The
Center for Public Integrity. Accesat în 14 martie 2016.
167. ^ Kurtz, Howard (24 aprilie 2011). „Kurtz: The Trump
Backlash”. Newsweek. Accesat în 14 martie 2016.
168. ^ Winter, Tom.  „Trump Bankruptcy Math Doesn't Add Up”.
NBC News. Accesat în  8 octombrie 2016.
169. ^ O'Connor, Clare (29 aprilie 2011).  „Fourth Time's A
Charm: How Donald Trump Made Bankruptcy Work For
Him”.  Forbes. Accesat în 19 februarie 2015.
170. ^ Hirby, James.  „How is Donald Trump Able to File for
Bankruptcy So Many Times?”. The Law Dictionary. Accesat
în 19 februarie 2015.
171. ^ „From the Tower to the White House”.  The Economist. 20
februarie 2016. Accesat în  29 februarie 2016.  Mr Trump's
performance has been mediocre compared with the
stockmarket and property in New York.
172. ^ Swanson, Ana (29 februarie 2016). „The myth and the
reality of Donald Trump's business empire”. The Washington
Post.
173. ^ Wooten, Sara McIntosh (2009). Donald Trump: From Real
Estate to Reality TV. pp. 81–82. ISBN 978-0-7660-2890-6.
174. ^ Rozhon, Tracy (26 iunie 1999). „Fred C. Trump, Postwar
Master Builder of Housing for Middle Class, Dies at 93”. The
New York Times. Accesat în  19 august 2015.
175. ^ „Trump World Tower”. Emporis. Accesat în  22 mai 2008.
176. ^ Wooten, Sara McIntosh (2009). Donald Trump: From Real
Estate to Reality TV. p. 108.  ISBN  978-0-7660-2890-6.
177. ^ Fitch, Stephane (21 septembrie 2006). „What is Trump
Worth?”. Forbes. Accesat în  4 iulie 2008.
178. ^ Wooten, Sara McIntosh (2009). Donald Trump: From Real
Estate to Reality TV. pp. 86–87. ISBN 978-0-7660-2890-6.
179. ^ Sallah, Michael (3 martie 2016). „From the Herald
archives: Donald Trump's tower of trouble”. Miami Herald.
Accesat în 11 martie 2016.
180. ^ Blankfeld, Keren. „Donald Trump on His Brand Value:
Forbes' Numbers Are Ridiculous”. Forbes.
181. ^ Stephane Fitch (9/20/2006).  „What is Trump
Worth?”. Forbes. Accesat în  10 decembrie2016. Verificați
datele pentru: |date= (ajutor)
182. ^ Hiaasen, Carl (11 iulie 2015). „Carl Hiaasen: There will
never be a President Trump”.  The Miami Herald. Accesat în 1
septembrie 2015.
183. ^ a b Frangos, Alex (18 mai 2009).  „Trump on Trump:
Testimony Offers Glimpse of How He Values His
Empire”.  The Wall Street Journal. Accesat în 14 aprilie 2011.
184. ^ „Turkish partner condemns Donald Trump's anti-Muslim
remarks, reviews ties”. Reuters.  11 decembrie 2015. Accesat
în 11 decembrie 2015.
185. ^ a b Drucker, Jesse (6 martie 2016).  „Trump Tower Funded
by Rich Chinese Who Invest Cash for Visas”. Bloomberg
Politics. Accesat în 7 martie 2016.
186. ^ Romine, Brentley (14 iulie 2015). „Donald Trump
announces he will run for president in 2016”.  Golfweek.
187. ^ a b „Donald Trump Personal Financial Disclosure Form
2015”  (PDF). The Washington Post.
188. ^ Alesci, Cristina; Frankel, Laurie; Sahadi, Jeanne (19 mai
2016). „A peek at Donald Trump's finances”. CNN. Accesat
în 20 mai 2016.
189. ^ Lidz, Franz  (22 februarie 2008).  „Landing In The Rough
With Trump'”. Conde NastPortfolio. Accesat în 14 martie
2016.
190. ^ Churchill, Carolyn (16 februarie 2010). „First look at
Trump plan for 'world's best course'”.  The Herald. Glasgow.
Arhivat din  original  la 21 mai 2013. Accesat în 18 iunie 2012.
191. ^ Tuffrey, Laurie.  „Trump opens controversial Scottish golf
course”. Accesat în 9 august 2015.
192. ^ Ebert, Roger (17 octombrie 2012).  „You've Been
Trumped”. Rogerebert.com. Accesat în 19 ianuarie 2016.
193. ^ Sweeney, John (7 iulie 2013). „Donald trump fails to
deliver on golf resort jobs pledge”. The Independent. Accesat
în 19 ianuarie 2016.
194. ^ Enoch, Nick (5 iunie 2015). „Donald Trump loses latest
legal challenge against an offshore wind farm project near his
Scottish golf resort”.  Daily Mail.
195. ^ Bowcott, Owen; Addley, Esther (16 decembrie
2015). „Alex Salmond brands Trump 'loser' after judges reject
windfarm appeal | Environment”.  The Guardian. Accesat
în 16 decembrie 2015.
196. ^ „US property tycoon Donald Trump buys Turnberry
resort”. BBC News.  29 aprilie 2014. Accesat în  29 aprilie
2014.
197. ^ Carter, Iain (29 aprilie 2014). „Turnberry: Donald Trump
deal should not affect Open status”. BBC News. Accesat
în 29 aprilie 2014.
198. ^ Shackelford, Geoff (20 iulie 2016).  „Donald Trump's
Turnberry: the Presidential Nominee Delivers With his
Renovated Ayrshire Course”.  Golf Digest.
199. ^ Terris, Ben (19 octombrie 2015).  „And then there was the
time Donald Trump bought a football team”. The Washington
Post. Accesat în 17 ianuarie 2016.
200. ^ a b c Markazi, Arash (14 iulie 2015). „5 things to know
about Donald Trump's foray into doomed USFL”. ESPN.
201. ^ Anderson, Dave (12 iulie 1988).  „Sports of The Times;
Trump: Promoter Or Adviser?”. The New York Times.
Accesat în 11 februarie 2011.
202. ^ „Trump Gets Tyson Fight”.  The New York Times.  25
februarie 1988. Accesat în  11 februarie 2011.
203. ^ „The Strange Tale of Donald Trump's 1989 Biking
Extravaganza”.
204. ^ Litsky, Frank (15 mai 1989). „Dispute Mars End of the
Tour de Trump”. The New York Times. Accesat în 12 aprilie
2016.
205. ^ „Video: Donald Trump mocks the NFL for being too soft,
calls concussions 'a little ding on the head'”. Los Angeles
Times.
206. ^ a b „Trump Sells Miss Universe Organization to WME-IMG
Talent Agency”. The New York Times. 15 septembrie 2015.
Accesat în 9 ianuarie 2016.
207. ^ „Donald Trump just sold off the entire Miss Universe
Organization”.  Business Insider.  14 septembrie 2015.
Accesat în 6 mai 2016.
208. ^ Rutenberg, Jim (22 iunie 2002).  „Three Beauty Pageants
Leaving CBS for NBC”.  The New York Times. Accesat în  14
august 2016.
209. ^ de Moraes, Lisa (22 iunie 2002). „There She Goes:
Pageants Move to NBC”.  The Washington Post. Accesat
în 14 august 2016.
210. ^ „Beauty Queen Tara Conner's Revelations”. Harpo
Productions. The Oprah Winfrey Show. 28 aprilie 2010.
Accesat în 22 octombrie 2016.
211. ^ Stack, Liam (28 septembrie 2016). „Donald Trump Keeps
Insulting Rosie O'Donnell. Here's How Their Feud Started”.
Arthur Ochs Sulzberger Jr. New York Times. Accesat în 22
octombrie 2016.
212. ^ Ross, Barbara; McShane, Larry (5 iulie 2013).  „Miss USA
contestant ordered to pay $5 million to Donald Trump for
calling pageant 'rigged'”.  New York Daily News.
213. ^ Tadena, Natalie (2 iulie 2015).  „Donald Trump's Miss USA
Pageant Lands on Reelz Cable Channel”. The Wall Street
Journal.
214. ^ Washington Post Staff (16 iunie 2015). „Full text: Donald
Trump announces a presidential bid”. The Washington Post.
215. ^ Littleton, Cynthia (30 iunie 2015). „Donald Trump Files
$500 Million Lawsuit Against Univision Over Miss USA
Contract”. Variety.
216. ^ Campbell, Colin (30 iunie 2015).  „Donald Trump says he's
filed a $500 million lawsuit against the US' largest Spanish-
language TV network”.  Business Insider.
217. ^ Corriston, Michele (11 septembrie 2015). „Donald Trump
Says He Bought Out NBC, Now Owns All of Miss Universe
Organization”.  People. Accesat în 11 septembrie 2015.
218. ^ Koblin, John. „Donald Trump Says He Has Bought NBC's
Miss Universe Stake”.  The New York Times. Accesat în  11
septembrie 2015.
219. ^ Yu, Roger (11 februarie 2016).  „Trump, Univision settle
beauty pageant lawsuit”.  USA Today.
220. ^ Ellis, Blake; Hicken, Melanie (10 martie 2016).  „Trump's
modeling agency broke immigration laws, attorneys say”.
CNN. Accesat în  17 martie 2016.
221. ^ Rosenberg, Mica; McNeill, Ryan; Twohey, Megan; Conlin,
Michelle (1 august 2015).  „Exclusive  – Donald Trump's
 companies have sought visas to import at least 1,100
workers”. Reuters UK. Accesat în  17 martie 2016.
222. ^ „Melania Knauss”. The FMD. Accesat în 17 noiembrie
2015.
223. ^ Calder, Rich (18 octombrie 2014).  „Trump agency stiffed
Jamaican model out of $200K: suit”.  New York Post. Accesat
în 17 martie 2016.
224. ^ Cam, Deniz (23 martie 2016). „Trump Model Management
Lawsuit Dismissed By Federal Judge”.  Forbes. Accesat în 24
mai 2016.
225. ^ Gitell, Seth (8 martie 2016).  „I Survived Trump
University”.  Politico. Accesat în  18 martie 2016.
226. ^ Cohan, William D.  „Big Hair on Campus: Did Donald
Trump Defraud Thousands of Real-Estate Students?”.  Vanity
Fair. Accesat în  6 martie 2016.
227. ^ Barbaro, Michael (19 mai 2011). „New York Attorney
General Is Investigating Trump's For-Profit School”.  The New
York Times.
228. ^ a b Halperin, David (3 martie 2016). „NY Court Refuses to
Dismiss Trump University Case, Describes Fraud
Allegations”.  The Huffington Post.
229. ^ Freifeld, Karen (16 octombrie 2014). „New York judge
finds Donald Trump liable for unlicensed school”. Reuters.
Accesat în 20 februarie 2015.
230. ^ Lee, Michelle Ye Hee (27 februarie 2016).  „Donald
Trump's misleading claim that he's 'won most of' lawsuits over
Trump University”.  The Washington Post. Accesat în  27
februarie 2016.
231. ^ McCoy, Kevin (26 august 2013). „Trump faces two-front
legal fight over 'university'”.  USA Today.
232. ^ Rappeport, Alan (3 iunie 2016). „That Judge Attacked by
Donald Trump? He's Faced a Lot Worse”. The New York
Times. Accesat în  4 iunie 2016.
233. ^ Ford, Matt (3 iunie 2016).  „Why Is Donald Trump So
Angry at Judge Gonzalo Curiel?”.  The Atlantic. Accesat în 3
iunie 2016.
234. ^ Finnegan, Michael (27 mai 2016). „Trump trashes judge
overseeing Trump University fraud case, says it's fine that
he's Mexican”. Los Angeles Times. Accesat în 29 mai 2016.
235. ^ Jackson, David (7 iunie 2016).  „Trump says judge
comments 'misconstrued' amid GOP uprising”.  USA Today.
Accesat în 8 iunie 2016.  I do not intend to comment on this
matter any further
236. ^ [full text] Trump, Donald J. (7 iunie 2016).  „Donald
Trump's Statement on Trump University”. The New York
Times.
237. ^ „Trial date set in Trump University lawsuit”. CBS News. 6
mai 2016. Accesat în 28 mai 2016.
238. ^ Eder, Steve (18 noiembrie 2016). „Donald Trump Agrees
to Pay $25 Million in Trump University Settlement”. The New
York Times. Accesat în  18 noiembrie 2016.
239. ^ „Donald Trump Agrees to Pay $25 Million in Trump
University Settlement”.  New York Daily News.  18 noiembrie
2016. Accesat în  18 noiembrie 2016.
240. ^ Klepper, David; Spagat, Ellio (18 noiembrie 2016). „Trump
agrees to $25M settlement to resolve Trump U.
lawsuits”.  Daily Herald. Associated Press.
241. ^ ProPublica, Mike Tigas, Sisi Wei,.  „Nonprofit Explorer  –
ProPublica”. Accesat în 9 septembrie 2016.
242. ^ „Donald J Trump Foundation Inc  – GuideStar Profile”.
guidestar.org. Accesat în  9 septembrie 2016.
243. ^ Fahrenthold, David A. (1 septembrie 2016).  „Trump pays
IRS a penalty for his foundation violating rules with gift to aid
Florida attorney general”. The Washington Post.
244. ^ a b c Fahrenthold, David A.; Helderman, Rosalind S. (10
aprilie 2016). „Missing from Trump's list of charitable giving:
His own personal cash”.  The Washington Post.
245. ^ Solnik, Claude. "Taking a peek at Trump's (foundation) tax
returns", Long Island Business News (15 septembrie 2016):
"charitable giving to conservative political groups, healthcare
and sports-related charities".
246. ^ Fahrenthold, David A.; Rindler, Danielle (18 august
2016). „Searching for evidence of Trump's personal
giving”. The Washington Post.
247. ^ Qiu, Linda (28 august 2016). Yes, Donald Trump donated
$100,000 to the Clinton Foundation. PolitiFact.com. Retrieved
16 septembrie 2016.
248. ^ Cillizza, Chris and Fahrenthold, David. "Meet the reporter
who's giving Donald Trump fits", The Washington Post (15
septembrie 2016).
249. ^ „NY attorney general is investigating Trump Foundation
practices”. CNN.  14 septembrie 2016. Accesat în  25
septembrie 2016.
250. ^ „Trump Foundation Falls Under Investigation By New York
Attorney General”. Fortune.  14 septembrie 2016. Accesat
în 27 septembrie 2016.
251. ^ Farenthold, David. "Trump Foundation ordered to stop
fundraising by N.Y. attorney general's office", The
Washington Post (3 octombrie 2016).
252. ^ a b c Lewandowski, Corey R. (15 iulie 2015).  „Donald J.
Trump Files Personal Financial Disclosure Statement With
Federal Election Commission”  (PDF). Accesat în 8 martie
2016.
253. ^ „Donald Trump's Tax Obligation”. The Wall Street
Journal.  19 februarie 2016. Accesat în  22 februarie 2016.
254. ^ „Fact Check: IRS audit doesn't prohibit Trump from
releasing taxes”.  Washington Post. Accesat în  11 decembrie
2016.
255. ^ „Tax History Project -- Presidential Tax
Returns”.  www.taxhistory.org. Accesat în 11 decembrie 2016.
256. ^ „Donald Trump Tax Records Show He Could Have
Avoided Taxes for Nearly Two Decades, The Times
Found”. The New York Times. 2 octombrie 2016.
257. ^ Eder, Steve; Twohey, Megan (10 octombrie
2016). „Donald Trump Acknowledges Not Paying Federal
Income Taxes for Years”.  The New York Times.
258. ^ Salisbury, Ian (1 noiembrie 2016).  „Did Trump Really Lose
$1 Billion in One Year?”.  TIME. New York. Accesat în 1
noiembrie 2016.
259. ^ „Donald Trump Used Legally Dubious Method to Avoid
Paying Taxes”. The Times.  1 noiembrie 2016. Accesat în  1
noiembrie 2016.
260. ^ Mishak, Michael J. (30 aprilie 2011).  „Trump's tower a
sore spot on the Strip”. Los Angeles Times. Accesat în 11
noiembrie 2016.
261. ^ a b „The World's Billionaires – #324 Donald
Trump”. Forbes. Accesat în  28 noiembrie 2016.
262. ^ a b c Melby, Caleb (19 iulie 2016). „Trump Is Richer in
Property and Deeper in Debt in New Valuation”.  Bloomberg
Politics.
263. ^ Cassidy, John (17 mai 2016).  „Just How Rich Is Donald
Trump?”. The New Yorker.
264. ^ Costa, Robert; Gold, Matea (15 iunie 2015). „Donald
Trump will declare $9 billion in assets as he reveals 2016
plans”. The Washington Post.
265. ^ Overby, Peter; Montanaro, Domenico (17 iunie
2015). „The Problem With Donald Trump's One-Page
Summary on His Wealth”. NPR. Accesat în  17 august 2015.
266. ^ Carlyle, Erin (16 iunie 2015).  „Trump Exaggerating His
Net Worth (By 100%) In Presidential Bid”.  Forbes. Accesat
în 17 august 2015.
267. ^ Udland, Myles (16 iunie 2015). „Donald Trump's self-
described net worth is $8.7 billion  – here's the
breakdown”.  Business Insider.
268. ^ a b O'Brien, Timothy L. (23 octombrie 2005). „What's He
Really Worth?”.  The New York Times. Accesat în  25
februarie 2016.
269. ^ Stump, Scott (26 octombrie 2015).  „Donald Trump: My
dad gave me 'a small loan' of $1 million to get
started”. CNBC. Accesat în 13 noiembrie 2016.
270. ^ Carlyle, Erin (15 iulie 2015). „As Trump Files FEC
Disclosure, He Raises Claimed Net Worth To $10 Billion;
Forbes Disagrees”.  Forbes. Accesat în 17 august 2015.
271. ^ Barbaro, Michael (17 octombrie 2016). „The New
Protesters Defying Donald Trump: His Customers”.  The New
York Times.  ISSN  0362-4331. Accesat în 18 octombrie 2016.
272. ^ Wolff-Mann, Ethan (26 mai 2016).  „Hotel Bookings at
Donald Trump's Hotels Are Way Down”. Money Magazine.
Accesat în 18 octombrie 2016.
273. ^ „Trump hotels and casino traffic has taken a huge hit since
Trump started running for president”. Foursquare.  4 august
2016. Accesat în  18 octombrie 2016 – via CNBC.
274. ^ Castillo, Michelle (10 octombrie 2016).  „Tape release
further erodes Trump brand: Survey”. CNBC. Accesat în 12
octombrie 2016.
275. ^ Young, Vicky M. (9 noiembrie 2016).  „Donald and Ivanka
Trump Brands Seen as Post-Election Winners,
Too”.  Women's Wear Daily. Accesat în  13 noiembrie 2016.
276. ^ „Casting Notes: Donald Trump Cameos in Wall Street 2;
Jeremy Piven and Kate Walsh go to Canada”.
Slashfilm.com. 30 noiembrie 2009. Accesat în 21 aprilie
2011.
277. ^ Handel, Jonathan (22 iulie 2015). „How Did Donald Trump
Get a $110K SAG Pension?”.  The Hollywood Reporter.
Accesat în 17 ianuarie 2016.
278. ^ Palmeri, Christopher (22 iulie 2015).  „Inside Donald
Trump's $110,000 Hollywood Pension Disclosure”.
Bloomberg. Accesat în  17 ianuarie 2016.
279. ^ Payment, Simone (2007). Donald Trump: Profile of a Real
Estate Tycoon. Rosen Publishing. p. 85.  ISBN  978-1-4042-
1909-0. Accesat în 19 noiembrie 2013.
280. ^ Silverman, Stephen M. (29 aprilie 2004). „The Donald to
Get New Wife, Radio Show”.  People. Accesat în  19
noiembrie 2013.
281. ^ „Donald Trump Biography”. trump.com. Arhivat
din  original  la 17 martie 2009. Accesat în 17 martie 2009.
282. ^ 'The Apprentice' star Donald Trump to NBC: You can't fire
me, I quit Reality TV World
283. ^ Shannon Bond, Gary Silverman (22 aprilie 2016). „Trump:
Showman tries out for lead role”.  Financial Times. Accesat
în 24 iulie 2016.
284. ^ „Trump Wants to Trademark 'You're Fired'”. Fox News. 19
martie 2004. Accesat în  24 iulie 2016. |first1= lipsă |
last1= în Authors list (ajutor)
285. ^ Koffler, Jacob (7 august 2015). „Donald Trump's 16
Biggest Business Failures and Successes”.  Time.
286. ^ Byers, Dylan (15 iulie 2015). „Trump claims $213M payout
for 'Apprentice'”. Politico.com. Accesat în  15 iulie 2015.
287. ^ Johnson, M. Alex (13 iulie 2015). „'The Answer Is No': Bill
Cosby's Hollywood Walk of Fame Star Is Staying Put”. NBC
News. Accesat în  1 august 2015.
288. ^ Dobuzinskis, Alex; Younis, Omar (26 octombrie
2016). „Donald Trump's Hollywood Walk of Fame star
vandalized on video”.  Reuters. Accesat în 26 octombrie
2016.
289. ^ „NBC Says "You're Hired" for Second Season Pick Up of
'The Celebrity Apprentice' and Announces Live Two-Hour
Finale of Season One on March 27th at 9:00 PM-11:00  PM
ET”.
290. ^ Adriana V. Paduraru (9 august 2008). „Antena 3 - 14
celebrități "ucenice"”. Jurnalul Național. Accesat în 1 august
2016.
291. ^ Swift, Andy (16 februarie 2015).  „The Apprentice
Renewed for Season 15”. Accesat în 28 iulie 2015.
292. ^ Feeley, Paul (27 februarie 2015).  „Trump won't renew
'Apprentice' so that he might focus on a presidential run”.
Accesat în 28 iulie 2015.
293. ^ Byers, Dylan (18 martie 2015). „NBC still planning for
'Apprentice,' despite Donald Trump's presidential claims”.
Accesat în 28 iulie 2015.
294. ^ Siegel, Jacob (29 iunie 2015).  „NBC Just Fired
Presidential Hopeful Donald Trump from 'The Apprentice'”.
Accesat în 28 iulie 2015.
295. ^ a b c d e f „Donald Trump bio”. WWE. Accesat în 14 martie
2015.
296. ^ Powell, John.  „WrestleMania XX bombs”. SLAM!
Wrestling. Accesat în 14 martie 2015.
297. ^ Murphy, Ryan.  „Donald Trump announced for WWE Hall
of Fame”. WWE.
298. ^ Smith, Kyle (30 mai 2015). „Stop pretending  – Donald
Trump is not running for president”.  New York Post. Accesat
în 7 iunie 2015.
299. ^ Travis, Shannon (17 mai 2011).  „Was he ever serious?
How Trump strung the country along, again”. CNN. Accesat
în 7 iunie 2015.
300. ^ Oreskes, Michael (2 septembrie 1987).  „Trump Gives a
Vague Hint of Candidacy”.  The New York Times. Accesat
în 17 februarie 2016.
301. ^ Kurtz, Howard (2 septembrie 1987).  „Between the Lines of
a Millionaire's Ad”. The Washington Post. Accesat în 17
februarie 2016.
302. ^ Schultz, Marisa (9 noiembrie 2015).  „Was Donald Trump
almost on the George H.W. Bush ticket?”. New York Post.
Accesat în 28 decembrie 2015.
303. ^ a b Trump, Donald J. (19 februarie 2000). „What I Saw at
the Revolution”. The New York Times.
304. ^ Winger, Richard  (25 decembrie 2011). „Donald Trump
Ran For President in 2000 in Several Reform Party
Presidential Primaries”.  Ballot Access News.
305. ^ Johnson, Glen. „Donald Trump eyeing a run at the White
House”. Standard-Speaker. Hazelton, Pennsylvania.
306. ^ „Ballot Access News  – Donald Trump Ran For President
in 2000 in Several Reform Party Presidential Primaries”.
ballot-access.org. Accesat în 1 iulie 2015.
307. ^ „CA Secretary of State  – Primary 2000  – Statewide
Totals”. ca.gov. Accesat în 1 iulie 2015.
308. ^ Madison, Lucy (4 octombrie 2010).  „Donald Trump for
President in 2012?”. CBS News. Accesat în 4 octombrie
2010.
309. ^ Zwick, Jesse (4 octombrie 2010).  „Donald Trump for
President?”. The Washington Independent. Accesat în  4
octombrie 2010.
310. ^ Chang, Richard S. (19 februarie 2009). „Trump: G.M.
Should File for Bankruptcy”. The New York Times.
311. ^ Haberman, Maggie (7 martie 2011).  „Trump Tops
Romney, Pawlenty”.  WNBC-TV. New York. Accesat în 7
martie 2011.
312. ^ Schoen, Douglas (21 februarie 2011). „Obama Hits
50  Percent Approval Rating, According to New
 Newsweek/Daily Beast Poll”.  Newsweek / Daily Beast
Company LLC. Accesat în 14 aprilie 2011.
313. ^ Shahid, Aliyah (15 aprilie 2011). „Donald Trump takes
lead in GOP primary poll, beats Romney, Huckabee, Palin,
Gingrich, Bachmann, Paul”.  New York Daily News. Accesat
în 17 aprilie 2011.
314. ^ „Public Policy Polling”  (PDF). Accesat în  25 septembrie
2011.
315. ^ a b CNN Political Unit (16 mai 2011).  „Trump not running
for president”. CNN. Accesat în  16 mai 2011.
316. ^ „Donald Trump says he might run for president. Three
reasons he won't”. The Christian Science Monitor.  10
februarie 2011. Accesat în  21 aprilie 2011.
317. ^ Linkins, Jason (11 februarie 2011).  „Donald Trump Brings
His 'Pretend To Run For President' Act To CPAC”. The
Huffington Post. Accesat în  21 aprilie 2011.
318. ^ Collinson, Stephen; Diamond, Jeremy (16 septembrie
2016). „Trump finally admits it: 'President Barack Obama was
born in the United States'”. CNN.
319. ^ Abramson, Alana (16 septembrie 2016).  „How Donald
Trump Perpetuated the 'Birther' Movement for Years”. ABC
News.
320. ^ Valeriu Sela (12 ianuarie 2016).  „Dezbateri în campania
pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite”. Europa
Libera. Accesat în 27 august 2016.
321. ^ a b c Parker, Ashley; Eder, Steve (2 iulie 2016).  „Inside the
Six Weeks Donald Trump Was a Nonstop 'Birther'”. The New
York Times.
322. ^ a b Haberman, Maggie; Rappeport, Alan (16 septembrie
2016). „Trump Drops False 'Birther' Theory, but Floats a New
One: Clinton Started It”. The New York Times.
323. ^ Kiely, Eugene (19 septembrie 2016).  „Trump Surrogates
Spin 'Birther' Narrative”. FactCheck.org.
324. ^ a b Shear, Michael D. (27 aprilie 2011). „With Document,
Obama Seeks to End 'Birther' Issue”. The New York Times.
Accesat în 27 august 2016.
325. ^ „Trump claims Obama birth certificate 'missing'”. CNN. 25
aprilie 2011. Accesat în 14 mai 2011.
326. ^ Farley, Robert (7 aprilie 2011). „Donald Trump Says
President Obama's grandmother caught on tape saying she
witnessed his birth in Kenya”.  PolitiFact.com. Accesat în 25
august 2016.
327. ^ „Affidavit of Reverend Kweli
Shuhubia”  (PDF). FactCheck.org. United States District Court
for the Eastern District of Pennsylvania. 30 octombrie 2008.
Accesat în 27 mai 2016.
328. ^ Madison, Lucy (27 aprilie 2011).  „Trump takes credit for
Obama birth certificate release, but wonders 'is it real?'”. CBS
News. Accesat în  9 mai 2011.
329. ^ „Donald J. Trump  – Biography”. The Trump Organization.
Accesat în 27 august 2016.
330. ^ Keneally, Meghan (18 septembrie 2015). „Donald Trump's
History of Raising Birther Questions About President Obama”.
ABC News. Accesat în 27 august 2016.
331. ^ Lee, MJ (9 iulie 2015).  „Trump says he still doesn't know
where Obama was born”. CNN. Accesat în 18 august 2015.
332. ^ „Anderson Cooper 360 Degrees: Transcript”.  CNN.  9 iulie
2015.
333. ^ Madison, Lucy (26 aprilie 2011).  „Trump: How did Obama
get into the Ivy League?”. CBS News. Accesat în 27 august
2016.
334. ^ Goldstein, David (19 septembrie 2016).  „It's one person's
word against another on the birther rumor”. Accesat în 7
decembrie 2016.
335. ^ Gahr, Evan.  „Media 'Fact-Checkers' Erase Sidney
Blumenthal's Key Role in Obama Birther Muck”. The New
York Observer. Accesat în  7 decembrie 2016.
336. ^ „GOProud Leads 'Trump In 2012' Movement At
CPAC”.  Towleroad.com. 10 februarie 2011.
337. ^ „Gay GOProud Founder Chris Barron Launches
Loathsome 'LGBT for Trump' Campaign:
WATCH”. Towleroad.com.  15 iunie 2016.
338. ^ Moody, Chris (3 martie 2016).  „Gay conservatives who
helped kickstart Trump's GOP career have serious
regrets”.  CNN.
339. ^ Cunion, William. "White Knights to the Rescue! The Non-
Candidates of 2012" in The 2012 Nomination and the Future
of the Republican Party, pp. 47–48 (William J. Miller, ed.,
2013). See Jensen, Tom. "Trump collapses", Public Policy
Polling Blog (10 mai 2011).
340. ^ „Donald Trump to address CPAC”. Yahoo! News. Accesat
în 6 martie 2013.
341. ^ Madison, Lucy (15 martie 2013). „Trump: Immigration
reform a "suicide mission" for GOP”.  CBS News.
342. ^ Amira, Dan (15 martie 2013).  „Photos of Donald Trump
Delivering His Self-Aggrandizing CPAC Speech to a Half-
Empty Ballroom”. New York  (magazine).
343. ^ PageSix.com Staff (27 mai 2013). „Trump researching
2016 run”. Page Six.
344. ^ Spector, Joseph (14 octombrie 2013).  „N.Y. Republicans
want Donald Trump to run for governor”. USA Today.
Accesat în 31 octombrie 2013.
345. ^ Baragona, Justin (13 februarie 2014).  „Donald Trump
Would Get Absolutely Buried By Andrew Cuomo In Race For
New York Governor”.
346. ^ Mooney, Chris.  „Dear Donald Trump: Winter Does Not
Disprove Global Warming”. The Huffington Post. Accesat
în 12 iulie 2015.
347. ^ Feely, Paul (27 februarie 2015). „Trump won't renew
'Apprentice' so that he might focus on a presidential
run”. New Hampshire Union Leader.
348. ^ Martosko, David (12 mai 2015). „Exclusive: Trump
trademarked slogan 'Make America Great Again' just days
 after the 2012 election and says Ted Cruz has agreed not to
use it again after Scott Walker booms it twice in
speech”. Daily Mail.
349. ^ „Tycoon with towering ambition”  (PDF).
fultonhistory.com. 8 februarie 1988. Accesat în 11 august
2016.
350. ^ Richardson, Bradford (8 noiembrie 2015).  „Trump as
George H. W. Bush's running mate?”. The Hill.
351. ^ „Trump endorses McCain”. CNN. 18 septembrie 2008.
Accesat în 12 iulie 2016.
352. ^ Lee, MJ; Moody, Chris (3 septembrie 2015). „Donald
Trump signs RNC loyalty pledge”. CNN. Accesat în  12 iulie
2016.
353. ^ „Donald Trump (NY-R-I-D-R-NP-R) Has Twice Dumped
The GOP, But Remains A Republican At Press Time”. The
Smoking Gun. Accesat în  12 iulie 2016.
354. ^ Newkirk, Zachary (17 februarie 2011).  „Donald Trump's
Donations to Democrats, Club for Growth's Busy Day and
More in Capital Eye Opener”. Center for Responsive Politics,
OpenSecrets.org.
355. ^ Cabaniss, Will (9 iulie 2015).  „Donald Trump's campaign
contributions to Democrats and Republicans”. PolitiFact.com.
356. ^ „Trump endorses Romney, cites tough China position and
electability”. Fox News. 2 februarie 2012.
357. ^ Lerner, Adam B. (17 iunie 2015). „Donald Trump names
his favorite prez: Bill Clinton”. Politico.
358. ^ „Morning Joe: Trump weighs in on best
president”.  MSNBC.  17 iunie 2015.
359. ^ a b O'Harrow, Jr., Robert (16 octombrie 2015).  „Trump
swam in mob-infested waters in early years as an NYC
developer”. The Washington Post. Accesat în 16 octombrie
2015.
360. ^ Goldstock, Ronald (1 ianuarie 1991). Corruption and
Racketeering in the New York City Construction Industry:
Final Report to Governor Mario M. Cuomo.  New York State
Organized Crime Task Force. p. 120.  ISBN  978-0-8147-
3034-8. Accesat în 9 martie 2016.
361. ^ „Restoring the Public Trust: A Blueprint for Government
Integrity”.  New York State Commission on Government
Integrity. 18 (2 Article 3): 177–179.  1990. Accesat în 9 martie
2016.
362. ^ „Here's Donald Trump's Presidential Announcement
Speech”. Time. 16 iunie 2015.
363. ^ Walsh, Kenneth T. (15 august 2016).  „Trump: Media Is
'Dishonest and Corrupt'”.  U.S. News & World Report.
364. ^ Koppel, Ted (24 iulie 2016).  „Trump: "I feel I'm an honest
person"”. CBS News.
365. ^ Blake, Aaron (6 iulie 2015).  „Donald Trump is waging war
on political correctness. And he's losing”. The Washington
Post.
366. ^ Cillizza, Chris (14 iunie 2016).  „This Harvard study is a
powerful indictment of the media's role in Donald Trump's
rise”. The Washington Post.
367. ^ Confessore, Nicholas (26 martie 2016).  „How the G.O.P.
Elite Lost Its Voters to Donald Trump”. The New York Times.
368. ^ Stewart, Emily (24 februarie 2016).  „Donald Trump
Nomination Would Forever Change the Republican
Party”.  TheStreet.
369. ^ Ohlheiser, Abby (3 iunie 2016).  „Anti-Semitic Trump
supporters made a giant list of people to target with a racist
meme”.  The Washington Post.
370. ^ Krieg, Gregory (25 august 2016).  „Clinton is attacking the
'Alt-Right'  – What is it?”. CNN. Accesat în 25 august 2016.
371. ^ Sevastopulo, Demetri. „'Alt-right' movement makes mark
on US presidential election”. Financial Times.
372. ^ „White Nationalists and the Alt-Right Celebrate Trump's
Victory”. Southern Poverty Law Center. Accesat în  10
noiembrie 2016.
373. ^ „Clickbait scoops and an engaged alt-right: everything to
know about Breitbart News”. The Guardian. 15 noiembrie
2016. Accesat în  18 noiembrie 2016.
374. ^ „Trump supporter charged after sucker-punching protester
at North Carolina rally”.  The Washington Post.  11 martie
2016. Accesat în  31 august 2016.
375. ^ „Ugly, bloody scenes in San Jose as protesters attack
Trump supporters outside rally”. The Washington Post. 3
iunie 2016. Accesat în  31 august 2016.
376. ^ Diamond, Jeremy (28 mai 2016). „Pro-Trump, anti-Trump
groups clash in San Diego”. CNN. Accesat în 31 august
2016.
377. ^ „The 'King of Whoppers': Donald Trump”.
FactCheck.org.  21 decembrie 2015.
378. ^ Holan, Angie Drobnic; Qiu, Linda (21 decembrie
2015). „2015 Lie of the Year: the campaign misstatements of
Donald Trump”. PolitiFact.com.
379. ^ Farhi, Paul (26 februarie 2016). „Think Trump's wrong?
Fact checkers can tell you how often. (Hint: A lot.)”. The
Washington Post.
380. ^ Stelter, Brian (26 septembrie 2016).  „The weekend
America's newspapers called Donald Trump a liar”. CNN.
381. ^ Flitter, Emily; Oliphant, James (28 august 2015).  „Best
president ever! How Trump's love of hyperbole could
backfire”.  Reuters.
382. ^ Agence France-Presse (16 august 2016).  „Trump tics:
Making hyperbole great again” – via Yahoo! News.
383. ^ „Lucas Graves”.  26 octombrie 2012. Accesat în  14
decembrie 2016.
384. ^ Graves, Lucas (10 august 2016).  „"Deciding what's true"
with Lucas Graves”. WORT.This is an audio interview of
Graves, author of Deciding What's True: The Rise of Political
Fact-Checking in American Journalism (Columbia University
 Press 2016). Note particularly the portion of audio beginning
at 50:30.
385. ^ McCammon, Sarah. "Donald Trump's Controversial
Speech Often Walks The Line", NPR(10 august 2016): "Many
of Trump's opaque statements seem to rely on suggestion
and innuendo."
386. ^ Linshi, Jack (7 iulie 2015). „More People Are Running for
Presidential Nomination Than Ever”.  Time. Accesat în  14
februarie 2016.
387. ^ Howell, Kellan (9 martie 2016).  „Donald Trump helps GOP
presidential debates break TV ratings records”.  Time.
Accesat în 8 octombrie 2016.
388. ^ „Donald Trump, Ted Cruz Angling For One-On-One
Republican Race”. Fortune.  6 martie 2016.
389. ^ Bump, Philip (23 martie 2016). „Why Donald Trump is
poised to win the nomination and lose the general election, in
one poll”.  The Washington Post.
390. ^ Nussbaum, Matthew (3 mai 2016). „RNC Chairman:
Trump is our nominee”. Politico.com. Accesat în 4 mai 2016.
391. ^ Bump, Philip. „Trump got the most GOP votes ever  —
both for and against him  — and other fun facts”. The
Washington Post. Accesat în 12 iulie 2016.
392. ^ Berenson, Tessa (5 mai 2016). „Donald Trump Tells West
Virginia Primary Voters to Stay Home”. Time.
393. ^ „Fuller picture emerges of man arrested at Trump
rally”. Associated Press.
394. ^ Hartig, Hannah; Lapinski, John; Psyllos, Stephanie (19
iulie 2016).  „Poll: Clinton and Trump Now Tied as GOP
Convention Kicks Off”. NBC News.
395. ^ „2016 General Election: Trump vs. Clinton”. Accesat în  3
octombrie 2016.
396. ^ „General Election: Trump vs. Clinton”. RealClearPolitics.
Accesat în 3 octombrie 2016.
397. ^ Barro, Josh (14 iulie 2016).  „The polls are swinging
against Hillary Clinton because she gave voters reason to
distrust her”.  Business Insider.
398. ^ Ahmadian, Sara; Azarshahi, Sara; Paulhus, Delroy L. (1
martie 2017).  „Explaining Donald Trump via communication
style: Grandiosity, informality, and dynamism”. Personality
and Individual Differences. 107: 49–
53.  doi:10.1016/j.paid.2016.11.018.
399. ^ Logevall, Fredrik; Osgood, Kenneth (29 august
2016). „Why Did We Stop Teaching Political History?”.  The
New York Times. Accesat în 2 ianuarie 2017.
400. ^ Levingston, Ivan (15 iulie 2016).  „Donald Trump officially
names Mike Pence for VP”. CNBC.
401. ^ „Trump closes the deal, becomes Republican nominee for
president”.  Fox News Channel. 19 iulie 2016.
402. ^ Timm, Jane C. (17 iulie 2016). „9 Elephants in the Room
at RNC: Who's Missing From the Speakers List”. NBC News.
Accesat în 16 august 2016.
403. ^ Raju, Manu (5 mai 2016).  „Flake, McCain split over
backing Trump”. CNN. Accesat în 7 mai 2016.
404. ^ Frank, Jeffrey (20 iulie 2016).  „Trump, Inspired by
Nixon?”.  The New Yorker. Accesat în 23 iulie 2016.
405. ^ Battaglio, Stephen (22 iulie 2016). „35 million TV viewers
watch Donald Trump's acceptance speech at GOP
convention”. Los Angeles Times. Accesat în 23 iulie 2016.
406. ^ Director, Jennifer Agiesta, CNN. „Trump bounces into the
lead”. CNN. Accesat în 3 august 2016.
407. ^ Inc., Gallup,. „For First Time, Trump's Image on Par With
Clinton's”. Accesat în 3 august 2016.
408. ^ Campbell, Colin (30 ianuarie 2016). „Donald Trump's
plane landing in Iowa  – Business Insider”. Business Insider.
Accesat în 22 aprilie 2016.
409. ^ „'Trump Force One' the plane that carries Donald Trump
from campaign stop to campaign stop  – KTAR.com”.
KTAR.com. 2 august 2015. Accesat în 22 aprilie 2016.
410. ^ „Election Update: Why Our Model Is Bullish On Trump,
For Now” (în engleză).  28 iulie 2016. Accesat în 3 august
2016.
411. ^ „Post-Democratic convention bounce: 7 points for Clinton”.
Accesat în 3 august 2016.
412. ^ „Election Update: Clinton's Bounce Appears Bigger Than
Trump's”  (în engleză). 1 august 2016. Accesat în 3 august
2016.
413. ^ „Romney calls decision by Trump not to release tax
returns 'disqualifying'”. Fox News Channel.  11 mai 2016.
Accesat în 18 iulie 2016.
414. ^ Collinson, Stephen; Diamond, Jeremy; Khan, Hasan (25
februarie 2016).  „Donald Trump rejects Mitt Romney's ironic
tax attack”. CNN. Accesat în 25 februarie 2016.
415. ^ „Trump says he can't release tax returns because of
audits”. CNN.  26 februarie 2016. Accesat în  26 februarie
2016.
416. ^ a b Browning, Lynnley (26 februarie 2016). „Trump's 12
Years of Audits 'Very Unusual,' Ex-IRS Agent
Says”. Bloomberg. Accesat în  26 februarie 2016.
417. ^ Kopan, Tal (13 mai 2016). „Trump on his tax rate: 'None
of your business'”.  CNN.
418. ^ Wilhelm, Colin (24 ianuarie 2016).  „Trump vows to release
his tax returns”.  Politico. Accesat în  22 februarie 2016.  It's a
little tax
419. ^ Rappeport, Alan (11 mai 2016). „Donald Trump Breaks
With Recent History by Not Releasing Tax Returns”. The
New York Times. Accesat în  19 iulie 2016.
420. ^ Stewart, Emily (27 august 2016). „Would No Tax Lawyer
Advise Trump Release His Tax Returns? It's
Complicated”.  TheStreet.com.
421. ^ Zarroli, Jim (26 februarie 2016).  „Fact-Check: Donald
Trump Can't Release His Taxes While Being Audited?”. NPR.
422. ^ Central, 2016 Election (23 septembrie 2015).  „2016
Presidential Debate Schedule”. Accesat în  30 septembrie
2016.
423. ^ Stelter, Brian (27 septembrie 2016).  „Debate breaks
record as most-watched in U.S. history”.  CNNMoney.
Accesat în 30 septembrie 2016.
424. ^ Alic Mîrza (10 octombrie 2016).  „A doua dezbatere în
direct între candidații la președinție Hillary Clinton și Donald
Trump”. AGERPRES.
425. ^ Alic Mîrza (10 octombrie 2016).  „SUA: Donald Trump s-a
întâlnit cu femeile care îl acuză pe Bill Clinton de hărțuire
sexuală”. AGERPRES.
426. ^ „US presidential debate: Trump won't commit to accept
election result”. BBC News. 20 octombrie 2016. Accesat
în 27 octombrie 2016.
427. ^ „How US media reacted to the third presidential
debate”.  ABC News (în engleză).  20 octombrie 2016.
Accesat în 27 octombrie 2016.
428. ^ Amanda Sakuma, "Donald Trump Surrogates Have Their
Own Baggage With Women Voters" NBC News, 26 octombrie
2016.
429. ^ Tracy Jan, "More women accuse Trump of aggressive
sexual behavior", Boston Globe,14 octombrie 2016.
430. ^ :"US presidential debate recap: Polls split on whether
Donald Trump or Hillary Clinton won poisonous
argument", The Telegraph', 13 octombrie 2016.
431. ^ a b c Fahrenthold, David A. (8 octombrie 2016).  „Trump
recorded having extremely lewd conversation about women in
2005”. The Washington Post.
432. ^ Marans, Daniel (8 octombrie 2016). „Donald Trump Made
Lewd Comments While Melania Was Pregnant”. The
Huffington Post. Accesat în  27 decembrie 2016.
433. ^ Burns, Alexander; Haberman, Maggie; Martin, Jonathan (7
octombrie 2016).  „Donald Trump Apology Caps Day of
Outrage Over Lewd Tape”. The New York Times. Accesat
în 8 octombrie 2016.
434. ^ Jensen, Salvatore (8 octombrie 2016).  „Donald Trump's
vulgar conversation about women caught on hot
mic”.  Cosumnes Connection. Arhivat din original la  9
octombrie 2016. Accesat în 8 octombrie 2016.
435. ^ Hagen, Lisa (7 octombrie 2016). „Kaine on lewd Trump
tapes: 'Makes me sick to my stomach'”. The New York Times.
Accesat în 8 octombrie 2016.
436. ^ Stacey, Madison (8 octombrie 2016). „Pence to fill in for
Donald Trump Saturday following video leak”.  WXIN-TV.
Indianapolis, Indiana. Accesat în  8 octombrie 2016.
437. ^ Blake, Aaron (8 octombrie 2016). „Here's the fast-growing
list of Republicans calling for Donald Trump to drop out”.  The
Washington Post. Accesat în 8 octombrie 2016.
438. ^ Nelson, Libby; Frostenson, Sarah (20 octombrie 2016).  „A
brief guide to the 17 women Trump has allegedly assaulted,
groped or harassed”. Vox Media. Vox. Accesat în  21
octombrie 2016.
439. ^ Helderman, Rosiland. „The growing list of women who
have stepped forward to accuse Trump of touching them
inappropriately”. The Washington Post. Accesat în 16
octombrie 2016.
440. ^ Stableford, Dylan (17 octombrie 2016).  „The women who
have accused Donald Trump”.  Yahoo News. Accesat în 18
octombrie 2016.
441. ^ Byers, Dylan (12 octombrie 2016). „Donald Trump
threatens to sue New York Times over sexual harassment
report”. CNNMoney. Accesat în  13 octombrie 2016.
442. ^ „Trump demands NYT retracts 'libelous article' about
alleged assault as new claims emerge”. Fox News. 13
octombrie 2016. Accesat în 13 octombrie 2016.
443. ^ Healy, Patrick; Rappeport, Alan (13 octombrie
2016). „Donald Trump Calls Allegations by Women 'False
Smears'”. The New York Times. Accesat în 13 octombrie
2016.
444. ^ „"I never said I'm a perfect person," Trump says about
lewd comments”. Accesat în  11 decembrie 2016.
445. ^ CNN, Jeremy Diamond.  „Trump issues defiant apology for
lewd remarks”.  CNN. Accesat în 11 decembrie 2016.
446. ^ Nakashima, Ellen. „U.S. government officially accuses
Russia of hacking campaign to interfere with elections”. The
Washington Post. Accesat în 7 octombrie 2016.
447. ^ Ackerman, Spencer; Thielman, Sam. „US officially
accuses Russia of hacking DNC and interfering with
election”. The Guardian. Accesat în 7 octombrie 2016.
448. ^ CNN, Evan Perez and Theodore Schleifer.  „US accuses
Russia of trying to interfere with 2016 election”. CNN.
Accesat în 7 octombrie 2016.
449. ^ a b Entous, Adam; Nakashima, Ellen; Miller, Greg (9
decembrie 2016). „Secret CIA assessment says Russia was
trying to help Trump win White House”. The Washington
Post.
450. ^ „Official: FBI Backs CIA Conclusion on Russian Hacking
Motive”.  The New York Times. Associated Press. Accesat
în 18 decembrie 2016.
451. ^ a b Sanger, David E.; Shane, Scott (9 decembrie
2016). „Russian Hackers Acted to Aid Trump in Election, U.S.
Says”. The New York Times. Accesat în 10 decembrie 2016.
452. ^ Revesz, Rachael (15 decembrie 2016). „Donald Trump
'obviously aware' Russia was involved in US election hacking,
White House states”.  The Independent. Accesat în 17
decembrie 2016.
453. ^ „Trump plans to revamp top US intelligence agency,
restructure CIA”.  Fox News. 4 ianuarie 2017. Accesat în 8
ianuarie 2017.
454. ^ „Background to 'Assessing Russian Activities and
Intentions in Recent US Elections': The Analytic Process and
Cyber Incident Attribution”  (PDF).  Office of the Director of
National Intelligence.  6 ianuarie 2017.
455. ^ Miller, Greg; Entous, Adam (6 ianuarie
2017). „Declassified report says Putin 'ordered' effort to
 undermine faith in U.S. election and help Trump”. The
Washington Post.
456. ^ FBI Director: No Evidence Russia Successfully Hacked
Trump Campaign, Radio Europa Liberă, 10 ianuarie 2017,
accesat în  12 ianuarie 2017
457. ^ „Intel chiefs presented Trump with claims of Russian
efforts to compromise him”. CNN.com. Accesat în  11 ianuarie
2017.
458. ^ Jeff Stein  (10 ianuarie 2017).  „Trump, Russian Spies, and
the Infamous "Golden Showers" Memos”. Newsweek.
459. ^ „U.S. Spies Warn Trump and GOP: Russia Could Get You
Next”. The Daily Beast. Accesat în  11 ianuarie 2017.
460. ^ „BuzzFeed's ridiculous rationale for publishing the Trump-
Russia dossier”.  Washington Post. Accesat în  11 ianuarie
2017.
461. ^ „Trump Received Unsubstantiated Report That Russia
Had Damaging Information About Him”. The New York
Times. Accesat în  11 ianuarie 2017.
462. ^ Shear, Michael D.; Weisman, Jonathan (11 ianuarie
2017). „Trump Says 'I Think It Was Russia' That Hacked the
Democrats”. The New York Times. Accesat în 11 ianuarie
2017.
463. ^ Schmidt, Kiersten; Andrews, Wilson (19 decembrie
2016). „A Historic Number of Electors Defected, and Most
Were Supposed to Vote for Clinton”. The New York Times.
Accesat în 31 ianuarie 2017.
464. ^ Chang, Alvin (9 noiembrie 2016).  „Trump will be the 4th
president to win the Electoral College after getting fewer
votes than his opponent”. Vox. Accesat în 11 noiembrie 2016.
465. ^ „2016 Presidential Election”. National Archives and
Records Administration. Accesat în 26 noiembrie 2016.
466. ^ Price, Greg (17 noiembrie 2016). „Popular Vote Update:
Why Hillary Clinton Didn't Win A Majority Of The
Electorate”.  International Business Times.
467. ^ Leip, David (20 decembrie 2016).  „2016 Presidential
General Election Results”. Dave Leip's Atlas of U.S.
Presidential Elections. Newton, Massachusetts. Accesat
în 20 decembrie 2016.
468. ^ Alin Bărbănțan (21 decembrie 2016).  „Donald Trump,
votat oficial ca Președinte al SUA. Ce este Colegiul Electoral
și ce ne spune despre democrația americană”.  România
Curată.
469. ^ Darcy, Oliver (9 noiembrie 2016). „'It's time for us to come
together': Trump strikes conciliatory tone in victory speech”.
Business Insider. Accesat în 9 noiembrie 2016.
470. ^ Swift, Andy (9 noiembrie 2016). „Donald Trump Makes
First Speech as President-Elect, Thanks Hillary Clinton for
Her 'Service' — Watch Video”. Yahoo. Accesat în 9 noiembrie
2016.
471. ^ Weber, Peter (9 noiembrie 2016).  „Donald Trump will be
the first U.S. president with no government or military
experience”.  The Week.
472. ^ Yomtov, Jesse (8 noiembrie 2016). „Where Trump ranks
among least experienced presidents”. USA Today.
473. ^ a b Crockett, Zachary (11 noiembrie 2016).  „Donald Trump
will be the only US president ever with no political or military
experience”.  Vox. Accesat în 3 ianuarie 2017.
474. ^ Adams, Cydney (8 noiembrie 2016).  „Donald Trump could
win election without his home state, and that's pretty rare”.
CBS News.
475. ^ Tani, Maxwell (9 noiembrie 2016).  „Trump pulls off biggest
upset in U.S. history”. Politico. Accesat în 9 noiembrie 2016.
476. ^ Cohn, Nate (9 noiembrie 2016).  „Why Trump Won:
Working-Class Whites”. The New York Times. Accesat în 9
noiembrie 2016.
477. ^ Cohn, Nate (9 noiembrie 2016).  „Why Trump Won:
Working-Class Whites”. The New York Times. Accesat în  9
noiembrie 2016.
478. ^ Murse, Tom. „The Political Makeup of Congress”.
About.com. Accesat în 10 noiembrie 2016.
479. ^ „Anti-Trump protests move through fifth day”. CNN.  14
noiembrie 2016. Accesat în 14 noiembrie 2016.
480. ^ Cummings, William (11 noiembrie 2016).  „Trump calls
protests 'unfair' in first controversial tweet as president-
elect”.  USA Today. Accesat în 27 noiembrie 2016.
481. ^ Colson, Thomas (11 noiembrie 2016).  „Trump says
protesters have 'passion for our great country' after calling
demonstrations 'very unfair'”.  Business Insider. Accesat în  14
noiembrie 2016.
482. ^ Vincent, James (11 noiembrie 2016). „Trump complains
about 'unfair' protestors, deletes his tweets calling for
revolution in 2012”.  The Verge. Accesat în 22 decembrie
2016.
483. ^ Przybyla, Heidi M.; Schouten, Fredreka (22 ianuarie
2017). „At 2.6  million strong, Women's Marches crush
expectations”. USA Today (ed. online). Accesat în  22
ianuarie 2017.
484. ^ Buncombe, Andrew (22 ianuarie 2017).  „We asked ten
people why they felt empowered wearing a pink 'pussy'
hat”. The Independent. Accesat în  15 ianuarie 2017.
485. ^ Laura Beck (21 ianuarie 2017). „All of Your Favorite
Celebrities Are at the Women's March on
Washington”.  Cosmopolitan.
486. ^ Megan Friedman, Lyndsey Matthews (21 ianuarie
2017). „Celebrities Hit the Streets for Women's Marches
Around the World”. Elle.
487. ^ Marquita Harris (22 ianuarie 2017). „The Best Celebrity
Pics From The Women's March”. Refinery29.
488. ^ Monica Sisavat (21 ianuarie 2017).  „Drew Barrymore,
John Legend, and More Stars Show Support For the
Women's Marches Around the Globe”.  PopSugar.
489. ^ „Women's March on Washington: Historic Protest Three
Times Larger Than Trump's Inaugural Crowd”.  Democracy
Now!.  23 ianuarie 2017. Accesat în  25 ianuarie 2017.
490. ^ Jurnalul CNN, 7 ianuarie 2021, 3:00 EET.
491. ^ Cf. Edelman, Adam (10 ianuarie 2020).  „Sanders, Iran
intel and Trump: No one believes you "when you lie all the
time"”. NBC News. Accesat în  10 ianuarie 2021.
492. ^ Davis, Julie (10 noiembrie 2016).  „Trump and Obama
Hold Cordial 90-Minute Meeting in Oval Office”.  The New
York Times. Accesat în  10 noiembrie 2016.
493. ^ „Donald Trump meets Barack Obama – five awkward
photos”. BBC. 10 noiembrie 2016. Accesat în 7 ianuarie
2017.
494. ^ Keneally, Meghan; Santucci, John; Margolin, Josh (11
noiembrie 2016).  „Donald Trump Replaces Chris Christie
With Mike Pence as Head of Transition Team”. ABC News.
Accesat în 17 noiembrie 2016.
495. ^ Shear, Michael D.; Haberman, Maggie; Rappeport, Alan
(13 noiembrie 2016).  „Donald Trump Picks Reince Priebus as
Chief of Staff”. The New York Times. ISSN 0362-4331.
Accesat în 13 noiembrie 2016.
496. ^ „President-elect Trump names Steve Bannon and Reince
Priebus to his senior White House leadership team”. Yahoo
News. Accesat în  13 noiembrie 2016.
497. ^ Lichtblau, Eric (18 noiembrie 2016).  „Jeff Sessions, as
Attorney General, Could Overhaul Department He's
Skewered”. The New York Times. Accesat în 18 noiembrie
2016.
498. ^ Rosenberg, Matthew; Haberman, Maggie (17 noiembrie
2016). „Trump Is Said to Offer National Security Post to
Michael Flynn, Retired General”. The New York Times.
Accesat în 18 noiembrie 2016.
499. ^ Smith, David (23 noiembrie 2016). „Betsy Devos,
billionaire philanthropist, picked as Trump education
secretary”.  The Guardian. Accesat în  23 noiembrie 2016.
500. ^ Costa, Robert (23 noiembrie 2016). „Gov. Nikki Haley
tapped to be Trump's U.N. ambassador”.  The Washington
Post. Accesat în 23 noiembrie 2016.
501. ^ Mattingly, Phil; Wright, David.  „Trump picks Elaine Chao
for transportation secretary”. CNN. Accesat în  29 noiembrie
2016.
502. ^ „Trump picks Congressman Tom Price as health and
human services secretary”. The Washington Post. Accesat
în 29 noiembrie 2016.
503. ^ Gabriel, Trip (5 decembrie 2016). „Trump Chooses Ben
Carson to Lead HUD”.  The New York Times. Accesat în  5
decembrie 2016.
504. ^ „Former US banker Steve Mnuchin confirms he will be US
treasury secretary”. BBC News. 30 noiembrie 2016. Accesat
în 30 noiembrie 2016.
505. ^ Zarroli, Jim (30 noiembrie 2016).  „Trump Taps Billionaire
Investor Wilbur Ross For Commerce Secretary”. NPR.
Accesat în 30 noiembrie 2016.
506. ^ Lamothe, Dan. „Trump has chosen retired Marine Gen.
James Mattis for secretary of defense”. The Washington
Post. Accesat în 1 decembrie 2016.
 507. ^ „Donald Trump picks John Kelly, Retired General, to lead
Homeland Security”.  The New York Times.  7 decembrie
2016. Accesat în  26 decembrie 2016.
508. ^ Scheiber, Noam (8 decembrie 2016).  „Trump Labor pick,
Andrew Puzder, is critic of Minimum Wage Increases”.  The
New York Times. Accesat în 26 decembrie 2016.
509. ^ „Rex Tillerson, Exxon C.E.O., chosen as Secretary of
State”.  12 decembrie 2016. Accesat în 26 decembrie 2016.
510. ^ „Rick Perry, Ex-governor of Texas, is Trump's pick as
Energy Secretary”.  The New York Times.  13 decembrie
2016. Accesat în  26 decembrie 2016.
511. ^ „President-elect Donald J. Trump intends to nominate U.S.
Congressman Ryan Zinke as Secretary of the
Interior”.  Trump Transition Team.  15 decembrie 2016.
Accesat în 26 decembrie 2016.
512. ^ Domonoske, Camila (11 ianuarie 2017). „Trump
Announces David Shulkin As Pick For Secretary Of Veterans
Affairs”. NPR.
513. ^ „Trump outlines plan for first 100 days in YouTube video”.
Fox News Channel.  22 noiembrie 2016. Accesat în  1
decembrie 2016.
514. ^ Real Entertainment Tube (21 noiembrie 2016). „Donald
Trump outlines policy plan for first 100 days – Trump's latest
Video Update on Transition”  – via YouTube.
515. ^ Gibbs, Nancy (7 decembrie 2016).  „Why Donald Trump is
TIME's Person of the Year”. Time. Accesat în 7 decembrie
2016.
516. ^ Kim, Eun Kyung (7 decembrie 2016).  „Donald Trump: Mitt
Romney is still in the running for secretary of state”.
TODAY.com. Accesat în 7 decembrie 2016.
517. ^ Davis, Julie Hirschfeld (7 decembrie 2016).  „Mitt Romney
Still in the Running for Secretary of State, Trump Says”. The
New York Times. Accesat în  7 decembrie 2016.
518. ^ „Donald Trump: Financial Times Person of the
Year”.  Financial Times. Accesat în  13 decembrie
2016.  (Necesită abonament (help)).
519. ^ „The World's Most Powerful People”.  Forbes. decembrie
2016. Accesat în  14 decembrie 2016.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Site web oficial
 Donald Trump - o biografie. Radio Europa Liberă
 Donald Trump la Internet Movie Database
 Apariții pe C-SPAN
 / Donald Trump pe Curlie
[arată]

Guvernul Președintelui Donald Trump (2017–prezent)
 [arată]

Președinții Statelor Unite ale Americii

[arată]
v • d • m
Candidații prezidențiali ai Partidului Republican din Statele Unite a
[arată]

Familia lui Donald Trump
 BIBSYS: 97055467
 
 BNE: XX1127639
 
 BNF: cb12195835j (data)
 
 CiNii: DA08488604
 
 GND: 118834312
 
 ISNI: 0000 0001 0898 6765
 
 LCCN: n85387872
 
 LNB: 000084831
 
 MusicBrainz: 13dc1600-baca-4aaf-beee-fb000b66ae24
 
 NDL: 00476339
 
 NKC: jn19990008619
 
 NLA: 35123886
 
 NSK: 000386800
 
 RSL: 000018418
 
 SELIBR: 291160
 
 SNAC: w6rp0sqg
 
 SUDOC: 145942198
 
 ULAN: 500082105
 
 VIAF: 49272447
 
 WorldCat Identities (via VIAF): 49272447
Categorii: 
 Pagini a căror protecție a expirat
 Nașteri în 1946
 Nașteri pe 14 iunie
 Absolvenți ai Academiei Militare din New York
 Americani în viață
  Donald Trump
 Americani de origine germană
 Americani de origine scoțiană
 Anti-socialiști americani
 Candidați prezidențiali americani din 2000
 Candidați prezidențiali americani din 2016
 Candidați prezidențiali americani din 2020
 Conservatori americani
 Conservatorism în Statele Unite ale Americii
 Critici ai Uniunii Europene
 Familia Trump
 Investitori americani
 Hollywood Walk of Fame
 Lideri naționali actuali
 Miliardari americani
 Oameni din Manhattan
 Personalități de televiziune din SUA
 Politicieni americani din secolul al XX-lea
 Politicieni americani din secolul al XXI-lea
 Populism de dreapta în Statele Unite ale Americii
 Președinția lui Donald John Trump
 Președinți republicani ai Statelor Unite ale Americii
 Președinții Statelor Unite ale Americii
 Prezbiterieni americani
 Prezentatori de televiziune din Statele Unite ale Americii
 Republicani din statul New York
 Republicani din Florida
 Șefi de stat din secolul al XXI-lea
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
 Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Italiano
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 210
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 25 aprilie 2021, ora 03:36.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia
 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie