Expresionismul a fost un curent artistic modernist, inițial

prezent în poezie și pictură, care a originat în Germania la

începutul secolului al XX-lea. Acesta este caracterizat de
prezentarea lumii din perspectivă strict subiectivă,
distorsionată intenționat, pentru a crea momente
emoționale care să transmită idei și stări de spirit.[1] Artiștii
de origine expresionistă caută să indice înțelegerea lumii
prin propria lor perspectivă[2] sau experiență emoțională
comparată cu înțelegerea "obișnuită" sau rațională a lumii
materiale. Trăsături

Este o reacție împotriva incapacității științei, artei și

literaturii de a stopa izbucnirea primului război mondial.
Susținătorii acestui curent propun în schimb o literatură a
iraționalului.

Confirmarea libertății absolute a spiritului;

Lumea existenței e o lume a culorilor;

Arta - expresie profundă a sufletului uman, și nu o

reproducere a naturii;

Explozia sentimentului, starea dionysiacă;

Năzuința spre absolut, ideea escaladării cerului;

Revolta împotriva condiției umane;

Strigătul fără ecou în totul cosmic;

Afirmarea ideii de supraom care să stăpânească lumea;

Imagini puternice, violente, prin care se exprimă

neliniștea existențială;

Personajele sunt figuri generice, simboluri (în teatru);

Orientarea spre parabolă.