Angina 2021

CAPITOLUL I
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
I.1. ANATOMIA INIMII
Inima este organul central al aparatului cardiovascular care se aseamănă, din punct de vedere
structural, cu vasele sanguine, fiind alcătuită ca şi acestea din trei straturi concentrice. Prin marea
dezvoltare a stratului său mijlociu (miocardul) ea devine un muşchi cavitar cu activitate ritmică şi rol
de pompă aspiratoare - respingătoare pentru circulaţia sanguină.
Inima este adăpostită într-un sac fibroseros, denumit pericard, fixat pe partea inferioară a
muşchiului diafragm.
Ca alcătuire generală, inima este formată din două atrii (drept şi stâng) şi din două ventricule
(drept şi stâng). Atriile sunt separate între ele prin septul interatrial, iar ventriculele prin septul
interventricular. Atriile comunică prin orificiile atrioventriculare cu ventriculul de aceeaşi parte, fapt
pentru care inima a fost subîmpărţită în inima dreaptă şi inima stângă.
Inima dreaptă, formată din atriul şi ventriculul drept, este inima venoasă, deoarece prin atriu
primeşte sângele venos din circulaţia mare, iar prin ventricul îl trimite în circulaţia pulmonară. Are
două cavităţi cu pereţi inegali ca grosime – peretele atrial este mult mai subţire decât peretele
ventricular. Niculescu Th. Cezar – Compendiu de anatomia si fiziologia omului – Editura Corint –
București - 2009
Inima stângă, formată din atriul şi ventriculul stâng, este inima arterială, deoarece prin atriu
primeşte sângele arterial din circulaţia pulmonară şi prin ventricul îl trimite în marea circulaţie.
Capacitatea totală a inimii este de 500-600 cm3, iar greutatea ei de aproximativ 300g.
Inima are forma unui con turtit, cu axul longitudinal dispus oblic în torace. Faţa sternocostală
este orientată anterior şi prezintă în părţile laterale şanţul coronar care desparte atriile de ventricule.
În partea mijlocie a acestei feţe, şanţul coronar este acoperit de originea aortei pulmonare şi a arterei
aorte. Faţa diafragmatică are la nivelul său şanţul interventricular posterior şi şanţul coronar.
Atriul drept, deşi formează o cavitate unică, este subîmpărţit în: sinusul venos şi atriul propriu-
zis, care trimite prelungirea numită urechiuşă sau auriculul drept. Sinusul venos este partea atriului
drept cuprinsă între orificiul de vărsare a venei cave superioare şi inferioare şi are pereţii netezi. Atriul
propriu-zis are pereţii mai groşi decât sinusul venos. Pe septul interatrial se află fosa ovală, mărginită
1
de limbul fosei ovale. Orificiul de deschidere a venei cave inferioare în atriu este prevăzut cu o mică
valvulă denumită valvula venei cave inferioare. Pe lângă cele două vene cave, în sinusul atrial drept
se deschide sinusul coronar, care aduce sângele venos din pereţii inimii. Orificiul său este prevăzut cu
valvula sinusului coronar (Thebesius), iar medial de acest orificiu se găseşte nodulul atrioventricular
(Aschoff-Tawara). În apropierea vărsării venei cave superioare în atriu se află nodulul sinoatrial
(Keith-Flack). Niculescu Th. Cezar – Compendiu de anatomia si fiziologia omului – Editura Corint –
București - 2009
Figura 1
anatomie.romedic.ro
Ventriculul drept este alcătuit din cavitatea ventriculului propriu-zis (partea de recepţie a
sângelui) şi conul arterial (partea de evacuare a sângelui). Peretele ventriculului propriu-zis, mult mai
gros decât al atriului, prezintă pe suprafaţa sa internă numeroase reliefuri ridicate de miocard, formând
trabecule cărnoase şi muşchii papilari. Trabecula septomarginală leagă septul intraventricular de
peretele anterior şi muşchiul papilar anterior. Muşchii papilari, anterior, posterior şi septal, au baza
fixată în perete şi cealaltă extremitate se leagă prin cordaje tendinoase la cuspidele valvei
atrioventriculare drepte. Conul arterial al ventriculului drept este locul de origine al trunchiului arterei
2
pulmonare. Niculescu Th. Cezar – Compendiu de anatomia si fiziologia omului – Editura Corint –
București - 2009
Figura 2
www.romedic.ro
El este despărţit de cavitatea ventriculului propriu-zis printr-o creastă musculară groasă, denumită
creasta superventriculară. Trunchiul pulmonar este prevăzut la origine cu trei valvule semilunare,
anterioară, dreaptă şi stângă, care împiedică reîntoarcerea sângelui în ventricul în timpul diastolei
ventriculare. Orificiul sau ostiul atrioventricular drept este prevăzut cu valva atrioventriculară dreaptă
sau valva tricuspidă. Aceasta este formată din trei valvule (sau cuspide), anterioară, posterioară şi
septală, care, prin baza lor se prind pe inelul fibros de pe circumferinţa ostiului şi, prin cordaje
tendinoase, se leagă de muşchii papilari.
Inima stângă, este alcătuită din atriul şi ventriculul stâng, care comunică între ele prin ostiul
atrioventricular stâng. Acest orificiu este prevăzut cu valva atrioventriculară stângă sau bicuspidă. Din
ventriculul stâng pleacă artera aortă, care prezintă la origine valvule semilunare. Niculescu Th. Cezar
– Compendiu de anatomia si fiziologia omului – Editura Corint – București - 2009
3
Atriul stâng, are grosimea peretelui aproximativ egală cu cea a atriului drept. În el se deschid
cele patru vene pulmonare – două vene pulmonare drepte şi două stângi, care aduc de la plămâni sânge
încărcat cu oxigen.
Ventriculul stâng, cuprinde cavitatea ventriculului propriu-zis (partea de recepţie a sângelui
venit din atriu) şi conul arterial (componenta de evacuare prin care sângele arterial este expulzat în
artera aortă şi, prin aceasta, în marea circulaţie. Volumul ventriculului stâng este mai mic decât al
ventriculului drept, dar grosimea peretelui său este mult mai mare. Aceasta se explică prin forţa mare
necesară expulzării sângelui în arborele vascular al marii circulaţii. Suprafaţa internă a cavităţii
ventriculului stâng prezintă trabecule cărnoase groase şi muşchi papilari, anterior şi posterior), care
prin cordaje tendinoase se leagă de cuspida valvei atrioventriculare stângi. Conul arterial are suprafaţă
netedă, este mai scurt decât cel drept şi se continuă cu artera aortă. Orificiul aortei este prevăzut cu
trei valvule semilunare, două anterioare (dreaptă şi stângă) şi una posterioară. Pe marginea lor se află
nodulii valvulelor semilunare (Arantius). Între valvule şi peretele aortic se formează sinusul Valsalva.
Septul interventricular are o mică porţiune membranoasă în partea superioară. El participă la
formarea unui perete despărţitor între atriul drept şi ventriculul stâng. Prin partea superioară a septului
membranos trece fasciculul lui His.
Ostiul atrioventricular stâng se deosebeşte de cel drept prin aceea că este mai strâmt şi are o
formă ovală. El este prevăzut cu valva atrioventriculară stângă, denumită şi bicuspidă sau mitrală, care
este formată dintr-o valvulă sau cuspidă anterioară (aortică) şi alta posterioară. Ca şi la tricuspidă,
vârful valvulelor proemină în ventricul şi ele sunt legate, prin cordaje tendinoase, de muşchii papilari
anterior şi posterior, mult mai dezvoltaţi decât la ventriculul drept.
Valvele atrioventriculare stângă şi dreaptă, împreună cu valvulele semilunare ale aortei şi
pulmonarei sunt aşezate pe acelaşi plan, denumit planul ventil al inimii. Valvele atrioventriculare şi
semilunare cu rol de ventil în circulaţia sângelui prin inimă alcătuiesc aparatul valvular al inimii.
Niculescu Th. Cezar – Compendiu de anatomia si fiziologia omului – Editura Corint – București –
2009
I.1.1. Structura inimii
Peretele inimii este alcătuit, de la interior spre exterior, din:
 endocard;
 miocard;
 pericard.
4
Endocardul înveleşte suprafaţa internă a cavităţilor inimii şi este format dintr-un strat de
celule endoteliale, sub care se află stratul subendotelial, format din ţesut conjunctiv care conţine fibre
colagene, elastice, fibrolaşti şi mici fascicule de fibre musculare netede. Între endocard şi miocard se
află un strat subendocardic care conţine vase sanguine şi fibre nervoase şi ramificaţiile ţesutului nodal
al inimii.
Miocardul sau muşchiul cardiac formează stratul cel mai gros al peretelui inimii. La nivelul
atriilor, fasciculele de fibre miocardice sunt dispuse circular, formează un strat mai subţire şi nu se
continuă cu musculatura ventriculelor. În ventricule, fasciculele musculare au o dispoziţie particulară,
cu direcţie oblic-spiralată, formând spre vârf vârtejul inimii (vortex cordis).
Epicardul reprezintă stratul de suprafaţă al inimii şi este format din foiţa viscerală a
pericardului seros.
Scheletul fibros al inimii este format de inelele fibroase de la nivelul orificiilor
atrioventriculare, care separă musculatura atriilor de cea a ventriculelor şi de inelele fibroase arteriale
de la orificiul aortei şi pulmonarei. Pe inelele fibroase se prind valvulele acestor orificii. La locul unde
inelele fibroase atrioventriculare se întâlnescu cu inelul aortic se află două zone bogate în ţesut fibros,
denumite trigoanele fibroase, drept şi stâng.
Aparatul de conducere al inimii, denumit şi sistem cardio-vector sau ţesut nodal, asigură
automatismul inimii. Ţesutul nodal formează nodulul sinoatrial (Keith-Flack) situat în peretele atrial
drept şi nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara), situat pe planşeul atriului drept.
Figura 3
www.romedic.ro
Între cei doi noduli nu există o legătură directă, ci stimulul produs se transmite mai întâi
musculaturii atriale şi apoi ajunge la nodulul atrioventricular. De la nodulul atrioventricular pleacă
fasciculul Hiss care apoi se împarte în ramura dreaptă şi ramura stângă. Ramura dreaptă părăseşte
5
septul intraventricular şi intră în trabecula septomarginală, formând cu aceasta reţeaua Purkinje.
Ramura stângă, ceva mai lată, dă o ramură scurtă spre baza muşchiului papilar şi alta mai lungă, spre
cel inferior după care se ramifică formând reţeaua Purkinje a ventriculului stâng.
I.1.2. Vascularizația și inervația inimii
Inima este un organ bogat vascularizat, ea pompând de-a lungul unei zile 10.000 litri de sânge.
Activitatea metabolică crescută a miocardului necesită un mare aport de sânge prin arterele coronare
stângă şi dreaptă.
Artera coronară stângă ia naştere din aortă la nivelul sinusului Valsalva stâng, după care se
bifurcă în ramura interventriculară anterioară şi ramura circumflexă. Artera coronară stângă
vascularizează: atriul stâng, ventriculul stâng (în cea mai mare parte), o parte din peretele anterior al
ventriculului drept şi două treimi anterioare din septul interventricular.
Artera coronară dreaptă pleacă din sinusul Valsalva drept al aortei şi ajunge în şanţul
coronar prin care trece în şanţul interventricular posterior. În traiectul său dă mai multe ramuri, cel
mai important fiind cel interventricular posterior. Artera coronară dreaptă vascularizează: atriul drept,
ventriculul drept, o parte întinsă din peretele inferior al ventriculului stâng, treimea inferioară a
septului interventricular, nodulul atrioventricular, partea iniţială a fasciculului Hiss şi în 60% din
cazuri, nodul sinoatrial.
Venele inimii adună sângele din perete prin venele mare şi mică ale cordului, care se varsă în
sinusul coronar. Sinusul coronar se varsă în atriul drept.
Limfaticele se găsesc în toate straturile peretelui inimii. Ele drenează limfa spre reţeaua
subepicardică, care trece de aici în ganglionii mediastinali anteriori.
Inervaţia inimii este realizată pe ramuri simpatice şi parasimpatice ale plexului cardiac. Fibrele
simpatice provin din nervii cardiaci superior, mijlociu şi inferior care vin din ganglionii simpatici
cervicali, iar fibrele parasimpatice din nervul vag. În plexul cardiac se află şi celule ganglionare, cele
mai multe fiind pe peretele posterior al atriilor şi venind în relaţie cu ţesutul nodal. Plexul cardiac este
format dintr-un plec superficial şi un plex profund. Fibrele simpatice ale plexului inervează miocardul
şi vasele inimii, iar cele parasimpatice inervează nodulii sinoatrial şi atrioventricular. Funcţional,
simpaticul accelerează bătăile inimii şi produce vasoconstricţia coronarelor atrioventricular.
Funcţional, simpaticul accelerează bătăile inimii şi produce vasoconstricţia coronarelor. Niculescu
Th. Cezar – Compendiu de anatomia si fiziologia omului – Editura Corint – București - 2009
6
I.2. SISTEMUL AORTIC
Aorta este cea mai mare arteră a corpului uman, din care iau naştere toate arterele circulaţiei
mari. Ea îşi are originea în conul arterial al ventriculului stâng, fiind prevăzută la acest nivel cu cele
trei valvule semilunare. Partea dilatată a aortei din dreptul sinusurilor Valsalva poartă numele de
bulb aortic şi la acest nivel iau naştere primele ei ramuri : arterele coronare stângă şi dreaptă care
vascularizează inima.
I.3. FIZIOLOGIA INIMII
Rolul fundamental al inimii este acela de a pompa sânge. Ea poate fi considerată ca fiind
alcătuită din două pompe dispuse în serie (pompa stângă şi cea dreaptă), conectate prin circulaţiile
pulmonară şi sistemică. Fiecare parte a inimii este echipată cu două seturi de valve care, în mod
normal, impun deplasarea sângelui într-un singur sens.
Valvele atrio-ventriculare (mitrală şi tricuspidă), care separă atriile de ventricule, se deschid
în timpul diastolei, permiţând sângelui să treacă în ventricule. Aceste valve se închid în timpul sistolei,
interzicând trecerea sângelui înapoi în atrii.
Valvele semilunare (aortică şi pulmonară) se deschid în timpul sistolei, permiţând expulsia
sângelui în artere, şi se închid în diastolă, împiedicând revenirea sângelui în ventricule. Activitatea
de pompă a inimii se poate aprecia cu ajutorul debitului cardiac, care reprezintă volumul de sânge
expulzat de fiecare ventricul într-un minut. El este egal cu volumul de sânge pompat de un ventricul
la fiecare bătaie (volum-bătaie), înmulţit cu frecvenţa cardiacă. Volumul bătaie al fiecărui ventricul
este, în medie, de 70 ml, iar frecvenţa cardiacă normală este de 70-75 bătăi/min.; astfel, debitul cardiac
de repaus este de aproximativ 51/min. Frecvenţa cardiacă este sub control nervos. Activitatea
sistemului nervos simpatic determină creşterea frecvenţei cardiace, în timp ce activitatea
parasimpatică (vagală) o scade. Volumul-bătaie variază cu forţa contracţiei ventriculare, presiunea
arterială şi volumul de sânge aflat în ventricul la sfârşitul diastolei. În cursul unor eforturi fizice
intense, frecvenţa cardiacă poate creşte până la 200 de bătăi pe minut, iar volumul-bătaie până la 150
ml, determinând o creştere a debitului cardiac de la 5 la 30 litri, deci de 6 ori. În somn, debitul cardiac
scade; în febră, sarcină şi la altitudine, creşte.
Funcţia de pompă a inimii se realizează cu ajutorul proprietăţilor muşchiului cardiac.
I.3.1. Structura și proprietățile fundamentale ale miocardului
Depolarizarea unei celule cardiace este transmisă celule lor adiacente, ceea ce transformă
miocardul într-un sinciţiu funcţional. De fapt, inima funcţionează ca două sinciţii: unul atrial şi unul
7
ventricular, izolate din punct de vedere electric. În mod normal, există o singură conexiune funcţională
electrică între atrii şi ventricule: nodulul atrioventricular şi continuarea sa, fasciculul atrioventricular
His.
Musculatura cardiacă este alcătuită din două tipuri de celule musculare:
celule care iniţiază şi conduc impulsul;
celule care, pe lângă conducerea impulsului, răspund la stimuli prin contracţie şi care alcătuiesc
miocardul de lucru.
Evident, ambele tipuri de celule sunt excitabile, dar, contrar situaţiei întâlnite la muşchiul
striat, excitaţia este generată în interiorul organului însuşi; acest fapt constituie autoritmicitatea sau
automatismul inimii.
Excitabilitatea este proprietatea celulei musculare cardiace de a răspunde la un stimul printr-
un potenţial de acţiune propagat. Unele manifestări ale excitabilităţii (pragul de excitabilitate, legea
,,tot sau nimic”) sunt comune cu ale altor celule excitabile. Inima prezintă particularitatea de a fi
excitabilă numai în faza de relaxare (diastolă) şi inexcitabilă în faza de contracţie (sistolă). Aceasta
reprezintă legea inexcitabilităţii periodice a inimii. În timpul sistolei, inima se află în perioada
refractară absolută; oricât de puternic ar fi stimulul, el rămâne fără efect. Această particularitate a
excitabilităţii miocardice prezintă o mare importanţă pentru conservarea funcţiei de pompă ritmică.
Stimulii cu frecvenţă mare nu pot tetaniza inima prin sumarea contracţiilor. Explicaţia stării refractare
a inimii rezidă din forma particulară a potenţialului de acţiune al fibrei miocardice.
Automatismul reprezintă proprietatea inimii de a se autoexcita. Acesta nu este specific inimii.
Scoasă din corp, inima continuă să bată. În lipsa influenţelor extrinseci nervoase, vegetative şi
umorale, inima îşi continuă activitatea ritmică timp de ore sau zile, dacă este irigată cu un lichid
nutritiv special. Automatismul este generat în anumiţi centri, care au in alcătuirea lor celule ce iniţiază
şi conduc impulsurile. În mod normal, în inimă există trei centri de automatism cardiac.
Nodulul sino-atrial. La acest nivel, frecvenţa descărcărilor este mai rapidă, de 70-80/minut şi,
din această cauză, activitatea cardiacă este condusă de acest centru, inima bătănd, in mod normal, în
ritm sinusal.
Nodulul atrio-ventricular (joncţiunea atrio-ventriculară). La acest nivel, frecvenţa
descărcărilor este de 40 de potenţiale de acţiune/minut. De aceea, acest centru nu se poate manifesta
în mod normal, deşi el funcţionează permanent şi în paralel cu nodulul sino-atrial. Dacă centrul sinusal
este scos din funcţie, comanda inimii este preluată de nodulul atrio-ventricular, care imprimă ritmul
8
nodal sau joncţional. Niculescu Th. Cezar – Compendiu de anatomia si fiziologia omului – Editura
Corint – București - 2009
Fasciculul His și reţeaua Purkinje. Aici frecvenţa de descărcare este de 25 de impulsuri/minut.
Acest centru poate comanda inima numai în cazul întreruperii conducerii atrio-ventriculare,
imprimând ritmul idio-ventricular. Ritmul funcţional al centrului de comandă poate fi modificat sub
acţiunea unor factori externi. Căldura sau stimularea sistemului nervos simpatic accelerează ritmul
inimii (tahicardie), în timp ce răcirea nodulului sinusal sau stimularea parasimpaticului au efect
contrar (bradicardie).
Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a propaga excitaţia la toate fibrele sale;
viteza de conducere diferă: de exemplu, este de 10 ori mai mare prin fasciculul His şi reţeaua Purkinje,
decât prin miocardul contractil atrial şi ventricular. Din momentul descărcării nodulului sinusal şi
până la completa invadare a atriilor şi ventriculelor de către stimul, trec 0,22 s, traseul impulsului fiind
bine definit. Ca urmare, se produce contracţia ventriculară.
Contractilitatea este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune între capetele fibrelor
sale. Astfel, în cavităţile inimii se generează presiune, iar, ca urmare a scurtării fibrelor miocardice,
are loc expulsia sângelui. Geneza tensiunii şi viteza de scurtare sunt manifestările fundamentale ale
contractilităţii. Forţa de contracţie este proporţională cu grosimea pereţilor inimii; mai redusă la atrii
şi mai puternică la ventricule, mai mare la ventriculul stâng faţă de cel drept. Contracţiile inimii se
numesc sistole, iar relaxările, diastole. Forţa de contracţie a ventriculelor creşte proporţional cu
alungirea diastolică a fibrelor componente. Cu cât inima se umple cu un volum mai mare de sânge în
timpul diastolei, cu atât ea poate pompa un volum de sânge mai mare în sistola următoare. Aceasta
este legea inimii. Niculescu Th. Cezar – Compendiu de anatomia si fiziologia omului – Editura Corint
– București - 2009
I.3.2. Ciclul cardiac
Un ciclu cardiac este format dintr-o sistolă şi o diastolă. Datorită întârzierii propagării stimulului
prin nodulul atrio-ventricular, există un asincronism între sistola atriilor şi cea a ventriculelor: sistola
atrială precede cu 0,10 s pe cea a ventriculelor. Durata unui ciclu cardiac este invers proporţională cu
frecvenţa cardiacă. La un ritm de 75 de bătăi pe minut, ciclul cardiac durează 0,8 s. El începe cu sistola
atrială care durează 0,10 s. Ventriculele se află la sfârşitul diastolei, sunt aproape pline cu sânge, iar
sistola atrială definitivează această umplere. În timpul sistolei atriale are loc o creştere a presiunii din
atrii. Sângele nu poate reflua spre venele mari, datorită contracţiei fibrelor musculare din jurul
9
orificiilor de vărsare a venelor în atrii. Singura cale deschisă o reprezintă orificiile atrio-ventriculare.
Sistola atrială este urmată de diastola atrială care durează 0,70 s. În paralel şi
corespunzător începutului diastolei atriale, are loc sistola ventriculară care durează 0,30 s şi se
desfăşoară în două faze.
Faza de contracţie izovolumetrică şi faza de ejecţie. Prima începe in momentul închiderii
valvelor atrio-ventriculare şi se termină în momentul deschiderii valvelor semilunare. În acest interval
de timp, ventriculul se contractă ca o cavitate închisă, asupra unui lichid incompresibil, fapt care duce
la o creştere foarte rapidă a presiunii intracavitare. În momentul în care presiunea ventriculară o
depăşeşte pe cea din artere, valvele semilunare se deschid şi are loc ejecţia sângelui. Faza de ejecţie
începe cu deschiderea valvelor semilunare şi se termină în momentul închiderii acestora. La început,
are loc o ejecţie rapidă (aproximativ 2/3 din debitul sistolic este expulzat în prima treime a sistolei),
urmată de o ejecţie lentă. Volumul de sânge ejectat în timpul unei sistole (volum-bătaie sau volum
sistolic) este de 75 ml în stare de repaus şi poate creşte până la 150-200 ml în eforturile fizice intense.
Urmează apoi diastola ventriculară, care durează 0,50 s. Datorită relaxării miocardului, presiunea
intracavitară scade rapid. Când presiunea din ventricule devine inferioară celei din arterele mari, are
loc închiderea valvelor semilunare, care împiedică reîntoarcerea sângelui in ventricule.
Pentru scurt timp, ventriculele devin cavităţi închise (diastolă izovolumetrică). În acest timp,
presiunea intraventriculară continuă să scadă până la valori inferioare celei din atrii, permiţând
deschiderea valvelor atrio-ventriculare. În acest moment, începe umplerea cu sânge a ventriculelor.
Urmează o perioadă de 0,40 s numită diastolă generală, în care atriile şi ventriculele se relaxează. La
sfârşitul acestei faze, are loc sistola atrială a ciclului cardiac următor. Niculescu Th. Cezar –
Compendiu de anatomia si fiziologia omului – Editura Corint – București - 2009
10
CAPITOLUL II
ANGINA PECTORALĂ
II.1. DEFINIȚIE
Angina pectorală este un sindrom clinic care trădează o suferinţă miocardică determinată de un
dezechilibru între necesitatea de oxigen a muşchiului inimii şi aportul coronarian. Se caracterizează
prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori înapoia sternului cu iradiere, în
cazurile tipice în umărul stâng braţul şi antebraţul stâng până la ultimele degete. Criza dureroasă apare
după:-efort-emoţii-mese copioase. Durează două-trei minute până la maxim zece minute şi dispare
spontan după administrarea de nitroglicerină.
Pentru a asigura hrănirea cu sânge a miocardului permanent și în cantitate suficientă, din aortă
se desprind încă de la începutul ei, două artere foarte importante, arterele coronare (stângă și dreaptă).
Acestea aduc miocardului sânge in funcție de necesități (mai mari în efortul fizic, mai mici în repaus).
Arterele coronare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesități mărindu-și sau
micșorîndu-si lumenul,după cum primesc excitații nervoase din partea nervilor vasomotori. Borundel
Corneliu – Medicina internă pentru cadre medii – Editura ALL- București – 2007
O alimentație deficitară a miocardului duce la înlocuirea fibrelor miocardice, la degenerescența,
locul lor luându-l țesutul conjunctiv care din punct de vedere funcțional este inert, toate aceste
fenomene având cel mai adesea drept cauză ateroscleroza coronariană, proces care are loc în timp si
care, afectând si țesutul de conducere al inimii, are ca manifestare clinică un bloc atrioventricular de
diverse grade.
Terminologia afecțiunilor coronariene a fost si este destul de bogată. De la angina pectorală (sub
diverse forme) până la infarctul miocardic sunt o serie de forme intermediare, cu denumiri diverse ca:
preinfarct´, ´insuficiență coronariană´,´microinfarct´, ´iminență de infarct´, etc. Pentru a nu crea
confuzii si a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 O.M.S. a convocat o comisie de experți care a
recomandat o clasificare unitară și anume:
FORME CLINICE:
1. Angina pectorală
2. Sindromul intermediar
3. Infarctul de miocard. Niculescu Th. Cezar – Compendiu de anatomia si fiziologia omului – Editura
Corint – București - 2009
11
II.2. ETIOLOGIE
Etiologia cardiopatiei este dominată de departe de ateroscleroza coronariană prezentă în 92-97
% din cazuri. Un număr mic de cazuri cu afecțiuni coronariene nu au ca etiologie ateroscleroza, fapt
pentru care in aceste situații se discută:
- coronaritele reumatismale (desi afectează mai ales ramurile mici ale arterelor coronare)
- arteritele inflamatorii (în endocarditele inflamatorii)
- coronaritele alergice si cele Rickettsiene (au aceeași localizare)
- leziunile coronariene in caz de trombangeita obliterantă greu de demonstrat la oameni la care există
concomitent si leziuni de ateroscleroză coronariană
- coronaritele din periarterita tip Kussmaul-Maier, excepționale ca frecvență
- emboliile coronariene de asemenea foarte rare din cauza situației anatomice a arterelor coronare care
iau naștere in unghi drept din aortă. In declanşarea crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze
determinante şi favorizante. Borundel Corneliu – Medicina internă pentru cadre medii – Editura ALL-
București – 2007
Cauze determinante:
- ateroscleroza coronariană = se manifestă sub formă de stenozări sau obliterări coronariene,
- cardiopatii valvulare = stenoza aortică şi mai rar stenoza mitrală şi insuficienţa aortică,
- alte cauze- coronarita reumatismală, coronarita ricketsiană (la zootehnicieni, veterinari),
trombangeita obliterantă.
Cauze favorizante:
- diabetul zaharat
- hipertensiunea arterială sistemică
- tulburări de ritm mai mari de 180 - 200 bătăi pe minut
- bolile aparatului digestiv: litiaza biliară, colecistitele cronice, ulcerul gastric şi duodenal, hernia
diafragmatică
- hiperlipidemia
- administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene)
- tabagismul, sedentarismul, stresul.
II.3. FIZIOPATOLOGIE
Angina pectorală este expresia unei insuficienţe coronariene acute, datorită dezechilibrului
brusc apărut la efort între nevoile miocardului (mai ales în oxigen) şi posibilitatea arterelor coronare
12
de a furniza oxigenul și substațele nutritive. În mod normal circulaţia coronariană se adaptează
necesităţilor miocardului putând creşte la efort de opt- zece ori. Pe fondul aterosclerozei coronariene,
spasmul supraadăugat (emoţii, frig cu descărcare de catecolamine) sau travaliu cardiac scurt (efort
fizic) determină o disproporţie între irigaţia coronariană şi nevoile metabolice ale miocardului urmată
de acumularea cataboliţilor în exces (acid lactic, acid piruvic) şi iritarea consecutivă a
fibrelor nervoase intracardiace. Borundel Corneliu – Medicina internă pentru cadre medii – Editura
ALL- București – 2007
II.4. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomul dominant care defineşte angina pectorală este DUREREA CARDIACĂ

caracterizată prin patru trăsături esenţiale:
1. sediul, iradierea şi tipul durerii
2. condiţii (circumstanţe) de apariţie a durerii
3. durata
4. răspunsul la nitroglicerină
1.SEDIUL, IRADIEREA ŞI TIPUL DURERII
Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor (70%) retrosternal în partea inferioară,
mijlocie sau superioară şi precordială. Mult mai rar durerea poate pleca din alte teritorii: flancuri-
maxilar inferior -sprâncene-obraji. Important este modul în care pacientul arată sediul durerii toracice:
cu întreaga palmă sau cu ambele palme, niciodată cu degetul, sau, cu mult mai elocvent cu pumnul
strâns al mâinii drepte plasat în plin stern exprimând din mimica feţei senzaţia de zdrobire resimţită.
Gestul ajută mai ales la bolnavii incompatibili de a descrie suferinţele cardiace. Iradierea tipică
a durerii se face în umărul stâng de unde pleacă pe faţa anterioară a braţului şi antebraţului până la
ultimele două degete a mâinii stângi. Durerea poate iradia însă şi numai în :
-membrul superior drept,
-regiunea claviculară stângă,
-în dinţi,
-în regiunea epigastrică,
-fosa iliacă dreaptă.
13
Este posibil ca durerea de angină pectorală să apară iniţial în membrul superior stâng şi ulterior
în regiunea precordială. Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii şi mai alesde
personalitatea psihică a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o senzaţie de presiune (apăsare),
zdrobire, arsură, mai rar junghi (ca un cuţit) sau sfredelire, constricţie (ca o menghină sau arc).
2.CIRCUMSTANŢELE DE APARIŢIE
Sunt strâns legate de solicitările fizice şi psihice. Circumstanţele cele mai obişnuite sunt:
- efort fizic de orice fel
- frigul are rol izolat sau potentează efortul fizic
- prânzurile copioase
- raporturile sexuale
- emoţiile acute (stresul psihic şi general)
3.DURATA ŞI EVOLUŢIA CRIZELOR ANGINOASE
Tipic pentru angina pectorală este caracterul paroxistic, intermitent al durerii. Durata medie a crizei
este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. O criză anginoasă ce a depăşit cincisprezece-
douăzeci minute trebuie suspectată a fi:
-infarct miocardic- angină instabilă
-expresia unor tulburări nevrotice.
II.5. DIAGNOSTIC POZITIV
Angina pectorală este un sindrom definit prin durere precordială localizată retrosternal sau
precordial, cu durată scurtă (mai puţin de cincisprezece minute) cu iradiere tipică în umărul şi
membrul superior stâng sau atipică în mandibulă, abdomen sau membrul superior drept, declanşată
de efort, emoţii, sau alţi factori care cresc efortul inimii şi trec în repaus sau după administrarea de
nitroglicerină.
Examenul subiectiv nu evidenţiază deseori nimic. Alteori se găsesc semnele bolii care produce
acest sindrom:
- arteroscleroza
- hipertensiunea arterială
- tulburări de ritm
- dispnee
- agitaţie
- anxietate.
14
De regulă diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat de examenul EKG.
Borundel Corneliu – Medicina internă pentru cadre medii – Editura ALL- București –
2007
II.6. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
În cazurile în care înfătisarea durerii coronariene este neconcludentă iar electrocardiograma
este normală sau conţine unele modificări discutabile se impune un diagnostic cu următoarele boli:
- nevroza cu manifestări cardiace
- boli ale esofagului
- ulcerul gastro- duodenal
- hipertensiune arterială pulmonară
- pericardita.
O atenţie deosebită, prin măsurile terapeutice şi prognostic se impune faţă de
diagnosticul diferenţial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT.
II.7. CLASIFICARE
I. STABILĂ: a) angina de efort de novo-debut- sub o lună
b) angina de efort stabilă-debut- peste o lună
c) angorul agravat-evoluţie brusc înrăutăţită ca frecvenţă, durată, intensitate
II. ANGORUL SPONTAN

- în repaus- angina Printzmetal (angina cu orar fix)
- crize ce apar in mod ciclic cu trăsături clinice asemănătoare ce nu sunt precedate de efort. Durerea
apare în repaus.
-angina de decubit- survine în repaus, este concomitentă de obicei cu dispunerea paroxistică nocturnă,
trezind bolnavul din somn și este favorizată de creşterea volumului de sânge intracardiac în poziţie de
decubit.
III. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ
Angină de efort ce precede cu cel puţin două săptămâni instalarea unui infarct de miocard
acut. Angina instabilă reprezintă un alt tip de angină. Acesta reprezintă o stare evolutivă mai gravă,
care poate apărea şi în repaus sau chiar în somn, fără aputea fi prevăzută. Acest tip de angină trebuie sa
fie interpretată ca semn al unei afectări cardiace severe, care mai devreme sau mai târziu, va duce la
un infarct.
15
IV. ANGINA PECTORALĂ INTRICATĂ
Coexistă cu alte boli extracardiace. Borundel Corneliu – Medicina internă pentru cadre medii
– Editura ALL- București – 2007
II.8. INVESTIGAȚII
Investigații imagistice
 Electrocardiogramă
 Ecocardiografie
 Teste de stres: test de efort, scintigrafie miocardica, ecocardiografie de stres
 Angiografia coronariana (coronarografia)
Investigații de laborator
1. Hemoleucograma
2. Uree, creatinină, glicemie
3. Profil lipidic- colesterol total, HDL, LDL, trigliceride, lipide totale
4. Markeri biochimici de necroză cardiacă-CK total, CK-MB, LDH, mioglobină, troponină
II.9. TRATAMENT
Tratamentul anginei pectorale este unul complex, care presupune combinarea:
- tratamentului medicamentos: antiagregante, betablocante/calciu blocante,

nitrati, statină, +/- anticoagulant, si tratamentul factorilor de risc (in special
tratamentul hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat, afectiunii renale);
- tratamentului intervențional (angioplastia coronariană) si/sau;
- tratamentului chirurgical (bypass aorto-coronarian).
Decizia este influențată nu doar de leziunile coronariene, ci și de prezența afecțiunilor

asociate: afectare valvulară, diabet zaharat, boli renale, neoplazice, digestive, etc.
Tratament medicamentos
1. Betablocantele: au ca efecte principale reducerea frecvenţei cardiace, a tensiunii arteriale şi a
forţei de contracţie a inimii, toate ducând la scăderea consumului de oxigen de către muşchiul
cardiac. De obicei sunt prima opţiune terapeutică, în special la pacienţii care au angină declanşată
16
de efortul fizic. Aceste medicamente au un efect dovedit de creştere a supravieţuirii pacienţilor cu
angină şi de prevenire a infarctului miocardic acut la pacienţii care au avut deja un infarct
miocardic în antecedente. Din această categorie de medicamente cele mai folosite sunt:
metoprolol, atenolol, bisoprolol, betaxolol.
2. Blocantele canalelor de calciu (calciu blocante): au efecte de scădere a tensiunii arteriale,

a frecvenţei cardiace, a forţei de contracţie a cordului, reducând de asemenea consumul de oxigen de
către muşchiul inimii. Efectul predominant depinde însă în mare măsură de tipul de preparat ales. La
pacienţii cu angină pectorală cele mai folosite medicamente calciu blocante sunt: diltiazemul,
verapamilul, amlodipina, felodipina şi nifedipina retard.
3. Nitraţii: au ca efect principal dilatarea venoasă şi arterială, inclusiv dilatarea arterelor coronare.
Nitroglicerina administrată sublingual sub formă de tablete sau spray se foloseşte pentru tratarea
episoadelor acute de angină pectorală. Nitroglicerina cu eliberare prelungită, administrată oral sau
transdermal sub forma unor mici petece care se lipesc pe piele, se foloseşte pentru tratamentul de
durată al anginei pectorale, scăzând frecvenţa episoadelor de angină. Cele mai folosite preparate sunt
isosorbid dinitrat şi isosorbid mononitrat.
4. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei: au ca efecte dilatarea vaselor, reducerea

tensiunii arteriale, protecţia arterială. În funcţie de preparatul ales, se administrează de 1-3 ori pe zi.
Cele mai utilizate medicamente din această clasă sunt: enalapril, perindopril, ramipril, lisinopril şi
trandolapril.
5. Antiagregantele plachetare: previn formarea de cheaguri de sânge în interiorul arterelor

îngustate, scăzând astfel riscul unui infarct miocardic acut şi sunt medicamente cu efect benefic
dovedit, crescând supravieţuirea pacienţilor cu angină pectorală. Din această clasă de medicamente se
folosesc de obicei: aspirina în doze mici (75-325 mg/zi), clopidogrelul şi ticlopidina.
6. Statinele: au ca efect principal scăderea colesterolului şi componentei sale LDL (colesterolul

rău) din sânge, având şi multe alte roluri benefice pentru prevenţia bolilor cardiovasculare (de exemplu
stabilizează plăcile de aterom şi astfel împiedică înfundarea completă a vaselor de sânge). Cele mai
folosite statine sunt: simvastatin, atorvastatin, fluvastatin, rosuvastatin, pravastatin şi lovastatin.
17
7. Medicaţia metabolică: are acţiuni benefice asupra metabolismului energetic al celulelor din
muşchiul inimii. Reprezentantul acestei clase, trimetazidina, se poate folosi în combinaţie cu clasele
de medicamente prezentate mai sus.
Tratamentul intervenţional pentru boala coronariană (angioplastia coronariană percutană)

are drept scop dilatarea arterelor coronare îngustate folosind un cateter flexibil de plastic, prevăzut la
capătul distal cu un balonaş gonflabil, introdus, la fel ca în cazul coronarografiei, prin puncţia unei
artere periferice. Procedura include de obicei şi plasarea în artera coronară a unui stent (o armătură
metalică ce menţine artera deschisă). Astfel, prin acest procedeu, care pentru pacient seamănă cu
coronarografia de diagnostic, se restabileşte fluxul normal de sânge în interiorul arterei. Borundel
Corneliu – Medicina internă pentru cadre medii – Editura ALL- București – 2007
Această procedură necesită în prealabil efectuarea unei coronarografii care arată exact locul şi
severitatea îngustării arterelor coronare. Ea nu este potrivită în cazul tuturor pacienţilor, uneori
leziunile coronariene fiind imposibil de rezolvat astfel.
Tratamentul chirurgical (by pass-ul aortocoronarian) presupune scurtcircuitarea stenozei

sau a ocluziei unei artere coronare prin intermediul unui segment de venă sau arteră (recoltate de la
acelaşi pacient, denumite grafturi) şi cusute la un capăt înainte de locul stenozei şi la celălalt capăt
după locul stenozei. În acest fel, circulaţia sângelui către muşchiul inimii se va face pe o altă cale
decât în mod normal (o cale alternativă). Borundel Corneliu – Medicina internă pentru cadre medii –
Editura ALL- București – 2007
Indiferent de tipul de tratament ales (medical, intervenţional, chirurgical) există măsuri

terapeutice asociate care au ca efect încetinirea bolii coronariene aterosclerotice şi evitarea unui infarct
miocardic acut şi constau în tratarea factorilor de risc cardiovascular asociaţi:
- renunţarea la fumat,
- tratamentul adecvat al hipertensiunii arteriale,
- tratarea dislipidemiei,
- tratamentul diabetului zaharat,
- scăderea în greutate,
18
- exerciţiul fizic regulat,
- adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
II.10. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Educaţia sanitară a pacienţilor internaţi cu angină pectorală se adresează în principal înlăturării

sau diminuării efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de viaţă şi muncă. Tratamentul
medicamentos al anginei pectorale se completează cu :
-tratamentul bolilor asociate

-exerciţii de cultură fizică
-alimentaţie raţională
-renunţarea la obiceiul de a fuma
-măsuri sociale, cum ar fi conferinţe la locul de muncă sau în familie, evitarea discuţiilor emotive,
evitarea ocupaţiilor personale stresante, repaus periodic în timpul zilei, somn liniştit. Efortul fizic la
bolnavii cu angină pectorală va fi controlat şi supravegheat pentru a nu atinge frecvenţe cardiace prea
mari care duc la apariţia anginei pectorale. Nu se recomandă repaus absolut!
PROFILAXIA PRIMARĂ
Se adresează întregii populaţii și se realizează prin:
-alimentaţie raţională cu evitarea excesului caloric
-evitarea sedentarismului şi dozarea eforturilor fizice
-evitarea stresurilor psihoemotive
-excluderea fumatului şi a băuturilor alcoolice
-reducerea greutăţii corporale.
-tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat, hipertensiune arterială)
-exerciţiu fizic adaptat organismului
-acţiunile profilactice depind de speranţa de viaţă a subiecţilor, reducerea speranţei de viaţă duce la
intensificarea controalelor pentru înlăturarea factorilor de risc
-profilaxia primară la copii are în vedere formarea unui comportament ± stil de viaţă pozitiv, mai ales
la copii care au antecedente cardiace
-femeia tănâră, până la menopauză, se consideră mai protejată de riscul cardiovascular decât bărbatul
de aceeaşi vârstă
19
PROFILAXIA SECUNDARĂ
Se adresează bolnavilor cu angina pectorală cu scopul de a împiedica evoluţia bolii:
-regim dietetic (reducerea aportului caloric)
-evitarea stării de oboseală, eforturile fizice mari
-controlul stilului de viaţă
-controlul factorilor de risc
-utilizarea profilactică a medicamentelor : aspirină , dipiridamol, beta-blocante în special la cei cu
complicaţii de conducere cardiacă, disfuncţii ventriculare etc.
PROFILAXIA TERȚIARĂ
Pacienții cu angină pectorală vor trebui să facă față pe tot parcursul bolii, problemelor
emoționale și legate de limitarea capacității de efort în abilitatea de a duce o viață activă. Deoarece
angina pectorală este o boală cu evoluție îndelungată, pacientul va avea numeroase întâlniri cu diferiți
medici și va trebui să învețe să coopereze cu aceștia, în vederea obținerii celui mai bun tratament care
să-i permită să ducă o viață cât mai apropiată de normal.
Asistenta medicală înștiințează familia bolnavului privind indicațiile primite de la medic

cuprinse în biletul de ieșire. Asistenta ajută bolnavul la înpachetarea lucrurilor, la îmbrăcare și
încălțare. Bolnavul va fi condus până la poarta spitalului de către asistentă.
20
CAPITOLUL III
PREZENTARE CAZURI CLINICE
Cazul I
Identificare socială
Nume: H.
Prenume: S.
Vârsta: 53 ani
Sex: feminin
Stare civilă: căsătorită
Domiciliu: Galați
Ocupație: pensionară
Naționalitate: română
Religie: ortodoxă
Data internării: 18.02.2021
Data externării: 25.02.2021
Obișnuințe de viață și muncă
Greutate: 81 kg
Înălțimea: 1.52 cm
Nu este consumtor de alcool, tutun,cafea.
Antecedente heredo-colaterale – mama - HTA.
Antecedente personale – Cardiopatie ischemică dureroasă, angor prelungit, HTA esențială.
Motivele internării:
o valori tensionale 190/110 mmHg; tahicardie-AV=120b/min

o cefalee (predominant occipitală);
o vertij, dureri precordiale.
Istoricul bolii- Pacienta H.S. în vârstă de 53 ani cu domiciliul în Galați, s-a prezentat în
Serviciul de Urgență din cadrul Spitalului Județean unde, în urma consultului, s-a decis internarea în
21
Clinica de Cardilogie cu diagnosticul: angină pectorală, boală coronariană, prezentând valori
tensionale 190/110 mmHg, tahicardie, cefalee (predominant occipitală), vertij, dureri precordiale.
MOTIVELE INTERNĂRII
Pacienta H.S. în vârstă de 53 ani, cu domiciliul în Galați este internată în data de 18.02.2021
în Secția de Cardiologie a Spitalului Județean Galați. La internare bolnava prezintă valori tensionale
crescute, precordalgii, edeme gambiene, palpitații, stare de greață, oboseală, vertij.
DIAGNOSTIC MEDICAL
1. Angină pectorală
LA EXAMINARE
INFORMAȚII FIZICE
CAPUL
- tegumentele sunt roșii și calde cu transpirații ( mai ales la palme);
- păr scurt, îngrijit;
TRUNCHI
-fără semne particulare;
-țesut celular adipos normal repartizat pe membre, abdomen, pliu abdominal 2 cm.
MEMBRE
-aspectul și culoarea tegumentului: cianoză accentuată perioronazală cu tegumente umede;
-fără semne particulare.
APARAT RESPIRATOR
-torace normal conformat, cu mișcări respiratorii simetrice, ușoară dispnee;
-amplitudini profunde;
-dispnee ortopneica;
-dispnee vesperală, minimă dimineața;
-murmur vezicular prezent în ambele arii pulmonare;
-respirația= 15 resp/min ritmică, superficială de tip costal superior.
APARAT CARDIOVASCULAR
-TA- 190/110 mmHg, puls 120 băt/min neregulat, palpat la arterele periferice, ritmic;
-puls perceptibil, tahicardie, șoc apexian coborât în jos și în stânga, hipertrofia ventricului
stâng, întărirea zgomotului 2 la aortă;
22
-frecături pericardice, extrasistole.
APARATUL RENAL
-loje renale libere, nedureroase;
-nicturie;
-oligurie cu urină normal concentrată;
-micțiuni fiziologice, diureza 1000 ml/24 h.
APARAT DIGESTIV
-abdomen dureros;
-meteorism;
SISTEM OSTIO-ARTICULAR
-normal conformat;
-aparat integru.
SISTEM GANGLIONAR
-ganglioni nepalpabili.
SISTEM NERVOS
-ROT prezent bilateral;
-fără semne de iritație meningeană, cefalee, anxietate.
TEMPERATURA CORPORALĂ
-37 °C.
COMUNICARE VERBALĂ
-limbaj corect, inteligibil.
COMUNICARE NON-VERBALĂ
-se orientează în timp și spațiu, se adaptează ușor la condițiile spitalicești.
ATITUDINEA FAMILIEI
-manifestă interes față de pacientă.
REZULTATE INVESTIGAȚII PARACLINICE
EKG – hipertrofia ventriculului stâng.
Examenul fundului de ochi – comprimarea venelor la locul încrucișării cu arterele.
Consult psihiatric – Tulburare anxioasă medie cu agorafobie.
23
INVESTIGAȚII ȘI ANALIZE DE LABORATOR ALE PACIENTEI H.S., 53 ANI
CONFORM PRESCRIPȚIEI MEDICULUI
ANALIZE HEMATOLOGICE
ANALIZA MOD DE VALORI OBȚINUTE VALORI
CERUTĂ RECOLTARE NORMALE
1.HLG -2 ml sânge prin 18.02.2021 19.02.2021 20.02.2021

-hemoglobină puncție venoasă 14-16 g
12,9 13,5 14,7
-hematocrit pe heparină sau 45 %
41,5 % 44 % 49 %
-leucocite EDTA 4000-
7000 7000 7000
8000/mm3
2.VSH -1,6 ml 40 37 51 5-10 mm/h

sânge/0,4 ml
citrat de sodiu 3,
8 % prin puncție
venoasă
ANALIZE BIOCHIMIE
1.UREE -5-8 ml sânge 18.02.21 19.02.21 20.02.21

prin puncție 20-40 mg/dl
47,6 43 38,2
venoasă fără
substanțe
coagulante
2.CREATININĂ -5-8 ml sânge 0,7 1,0 0,8 0,6-1,3 mg/dl
prin puncție
venoasă fără
24
substanțe
coagulante
3.TGP -5-8 ml sânge 21 20 18 4-13 U.I.
TGO prin puncție 23 25 25 5-17 U.I.
venoasă fără
substanțe
coagulante
4.GLICEMIE -5-8 ml sânge 105 92 108 65-110 mg/dl
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
5.COLESTEROL -5-8 ml sânge 286 264 298 150-200 mg/dl
TOTAL prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
6.LIPIDE -5-8 ml sânge 900 880 926 600-800 mg/dl
TOTALE prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
7. K+ -5-8 ml sânge 3,9 3,7 4,0 4,5-5,4 mEq/l
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
8. Na+ -5-8 ml sânge 148 151 146,1 135-152 mEq/l
prin puncție
venoasă fără
25
substanțe
coagulante
9. Cl+ -5-8 ml sânge 102 121 105 54-92 mEq/l
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
ANALIZE COAGULARE A SÂNGELUI

1.I.N.R. -5-8 ml sânge prin 18.02.21 19.02.21 20.02.21

puncție venoasă 1,3
1,2 1,5 1,6
fără substanțe
coagulante
2.TIMPUL -5-8 ml sânge prin 11 13 14 12-15 sec.

QUICK puncție venoasă
fără substanțe
coagulante
ANALIZA URINĂ
EXAMEN -se face 18.02.2021 19.02.2021 20.02.2021

SUMAR URINĂ toaleta Densitate- Densitate- Densitate-1015g/dl
organelor 1050 g/dl 1040 g/dl
genitale BLD neg.
externe, se BLD neg. BLD neg. LEU neg.
recoltează LEU neg. LEU neg. GLU norm.
100-150 ml GLU norm. GLU norm. KET neg.
urină din KET neg. KET neg. Proteine neg.
26
jetul mijlociu Proteine Proteine UBG norm.
într-un neg. neg. BIL neg.
recipient UBG norm. UBG norm.
perfect curat, BIL neg. BIL neg.
de unica
folosinta, se
etichetează.
Se recolteaza
dupa minim
4 ore de staza
vezicală si se
va duce la
laborator cat
mai repede
pentru
evitarea
contaminarii.
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE ALE PACIENTEI H.S., 53

ANI
NEVOI MANIFESTĂRI DE SURSE DE PROBLEME DE

FUNDAMENTALE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE DEPENDENȚĂ
A respira și a avea o Oboseală la efort mediu; Supraîncărcarea Circulație

bună circulție Valori crescute ale patului vascular, inadecvată;
tensiunii arteriale. dureri precordiale. Dispnee.
A se alimenta și Consum de alimente Cunoștințe Dificultate în a

hidrata interzise; insuficiente despre respecta dieta.
Mese neechilibrate. boală, a
prognosticului.
27
A elimina Edeme, tegumente Insuficiență Eliminare inadecvată
străvezii lucioase; circulatorie. calitativ și cantitativ.
Semnul godeului.
A se mișca și a avea Dificultate de a Durere . Postură inadecvată.
o bună postură schimbare a poziției.
A dormi, a se Somn întrerupt, agitat, Crize de angină Insomnie .

odihni superficial. pectorală;
Anxietate .
A se îmbrăca , Se incalță greu. Obezitate. Dispnee, tahicardie.
dezbrăca
Menținerea Transpiratii, piele rosie Boala in sine si Dispnee, tahicardie.

temperaturii în si fierbinte. obezitatea.
limite normale
A fi curat, îngrijit Dezinteres față de Tulburări de echilibru, Carențe de igienă.

măsurile de igienă. de gândire.
A evita pericolele Neliniște, facies crispat, Dureri, cefalee. Anxietate .
insomnie.
A comunica Tulburări de vedere, Tulburări ale Comunicare
afazie, anxietate. circulației cerebrale. ineficace la nivel
senzorial și motor.
A învăța cum să-și Îngrijorare, stres, frica Lipsa de informații. Deficit de cunoștințe
păstreze sănătatea de necunoscut. despre afecțiune.
DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație –circulație și respirație deficitară cauzată de

boală, moștenire genetică manifestată prin dureri precordiale, dispnee, cefalee, palpitații.
2. Nevoia de a elimina – eliminare inadecvată calitativ și cantitativ din cauza insuficienței

circulatorii manifestată prin edeme.
28
3. Nevoia de a dormi și a se odihni – dificultatea de a se odihni, cauzată de durerile precordiale,
manifestată prin ore insuficiente de somn 4-5 ore/noapte.
4. Nevoia de a se alimenta și hidrata – dificultate în a respecta dieta din cauza cunoștințelor

insuficiente despre boală, a prognosticului, manifestat prin consum de alimente interzise, mese
neechilibrate.
5. Nevoia de a evita pericolele – stare de rău manifestată prin dispnee, creșterea TA din cauza
nerespectării tratamentului, nerespectarea regimului alimenta,r boala poate avea complicații
grave (AVC).
6. Nevoia de se mișca și a avea o bună postură – dificultate în a se mișca și modificări de

postură din cauza greutății.
29
SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE ALE PACIENTEI H.S., 53 ANI
DATA 2021 Puls Resp. T.A. T Diureză Scaun
18.02 120 15 190/120 37 1000 ml C
80 20 170/100 36,7
19.02 80 18 140/70 36,5 1700 ml N
75 20 140/80 36,2
20.02 60 14 130/70 36,5 1800 ml N
70 18 130/80 36,8
PROBLEMELE PACIENTEI H.S., 53 ANI
PROBLEME SUBIECTIVE PROBLEME OBIECTIVE
Dificultate în a respira Dureri retrosternale cu caracter de apăsare-

zdrobire
Dispnee ortopneică Circulație deficitară
Oboseală Somn insuficeint cantitativ
Disconfot Iradierea durerii în membrul superior stâng
Transpirații reci Alterarea circulației
Palpitații Tahicardie
30
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL I
PACIENTA H.S., 53 ANI, DE SEX F. DIAGNOSTIC: ANGINĂ PECTORALĂ
PRIMA ZI DE SPITALIZARE ȘI DE ÎNGRIJIRE
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII CU INTERVENȚII CU EVALUARE

AFECTATĂ DE NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT
NEVOIA DE A AVEA Riscul alterării Scăderea TA Am poziționat bolnava în Asigur repaus în În urma administrării
O BUNĂ circulației și spre valori poziție semișezândă. poziție semișezândă, tratamentului, TA a mai
CIRCULAȚIE ȘI respirației din apropiate de înregistrez funcțiile scăzut. Nu prezintă
Am aerisit salonul. I se
RESPIRAȚIE cauza HTA intervalul vitale, administrez dureri și palpitații.
cere bolnavei să evite
manifestată prin valorilor tratament
efortul fizic și psihic, să TA = 190/100mmHg.
dureri normale medicamentos
stea la pat.
precordiale, caracteristice (Aspacardin, R = 15 resp/min;
dispnee, vârstei și Urmăresc dacă pacienta Triplixam
P = 80 bătăi/min.
cefalee, patologiei respectă regimul desodat 5mg/1,25mg/10 mg,
palpitații. pacientei. prescris; 1tb/zi, Concor 5 mgx
2 tb./zi, Furosemid
TA = Măsor pacientei funcțiile
20 mgx1 tb./zi.,
190/110mmHg. vitale și vegetative.
Sortis, Clopidogrel,
31
asigur controlul fizic
și psihic, o pregătesc
pentru investigații.
NEVOIA DE A Stare de rău din Pacienta să Identific obiceiurile Explic pacientei Pacienta dă dovadă de
EVITA cauza beneficieze de greșite ale pacientei; importanta pastrarii interes în vederea
PERICOLELE nerespectării un mediu sigur, repausului la pat si dobândirii de noi
Explorez nivelul de
tratamentului, fără pericol de adoptarii unui regim cunoștințe cu privire la
cunoștințe al pacientei
nerespectarii accidente. alimentar desodat, boala sa.
privind boala, modul de
regimului hipolipidic si
Menținerea manifestare, măsuri de
alimentar hypocaloric.
valorilor TA în prevenire și curative,
manifestată prin
limite normale. modul de participare la
dispnee,
intervenții și la procesul
creșterea TA
de recuperare;
Stimulez dorința de
cunoaștere a pacientei
motivând importanța
acumulării de noi
cunoștințe;
32
Organizez activității
educative, punându-i la
dispoziție pacientei
broșuri, pliante, cărți,
reviste.
NEVOIA DE A SE Dificultate în a Pacienta să nu Echilibrez hidroelectro- La indicația Pacienta este echilibrată

ALIMENTA ȘI respecta dieta mai prezinte litic pacienta; medicului hidroelectrolitic și
HIDRATA din cauza inapetență, administrez nutrițional.
-ajut pacienta să se
cunoștințelor grețuri, tratament
alimenteze, fac educație
insuficiente vărsături. medicamentos
sanitară cu pacienta;
despre boală, a prescris: antiemetice
Tratarea
prognosticului Ajut pacienta în timpul (Metoclopramid 1f
leziunilor de la
manifestat prin vărsăturilor și o încurajez; x2/zi i.m.), vitamine
nivelul
consum de (Vit B1 2f în pev, Vit
gingiilor. Așez pacienta în poziție
alimente B6 2f în pev).
șezândă, semișezândă sau
interzise, mese
în decubit dorsal cu capul
neechilibrate.
într-o parte;
După încetarea
vărsăturilor, rehidratez
pacienta treptat, cu
33
cantități mici de lichide
reci, oferite cu lingurița;
Conștientizez pacienta
asupra importanței
regimului alimentar.
34
NEVOIA DE A Eliminare Eliminarea Încă de la internare Asigur repaos în În urma administrării
ELIMINA inadecvată calitativ deficiențelor pacientului i s-a poziție semișezândă, tratamentului, TA a mai
și cantitativ din manifestate efectuat sondaj monitorizez funcțiile scăzut. Nu mai prezintă
cauza insuficienței prin edeme, vezical, vitale, administrez dureri, pacienta stă în
circulatorii dureri la respectându-se tratament poziție semișezândă.
manifestată prin nivelul condițiile de igienă medicamentos. Persistă edemele.
edeme. membrelor și asepsie;
Asigur confortul fizic
inferioare.
Fac zilnic bilanțul și psihic, pregătesc
Pacienta să nu hidric al pacientului pacienta pentru
mai prezinte măsurând ingestia și examenele
edeme și excreția; fiziologice.
dureri.
Corectez
dezechilibrul
hidroelectrolitic al
pacientului în
funcție de
ionograma serică și
urinară;
35
NEVOIA DE A SE Dificultatea de a se Pacienta să nu Diminuarea Asigur repaos în În urma administrării
ODIHNI odihni din cauza mai prezinte anxietății și poziție semișezândă, tratamentului, pacienta s-a
durerilor durere în combaterea durerii. înregistrez funcțiile liniștit și odihnit.
precordiale, regiunea vitale, administrez
Invaț pacienta să
manifestată prin ore retrosternală, tratament injectabil
practice
insuficiente de cefalee, (Algocalmin 1f,
somn 4-5 disconfort. tehnici de relaxare, Diazepam 1f), asigur
ore/noapte. exerciții respiratorii, controlul fizic și
Pacienta să
înainte de culcare. psihic.
beneficieze de
Identific nivelul și
un număr de cauza anxietății.
ore de somn
corespunzător
cantitativ și
calitativ.
36
NEVOIA DE A SE Dificultate în Pacienta să Continui să planific Acord pacientei timp
MIȘCA ȘI A AVEA O efectuarea aibă un tonus un program de suficient pentru a se
BUNĂ POSTURĂ mișcărilor din muscular, forță exerciții în funcție îmbrăca, dezbrăca și
cauza creșterii TA musculară și o de capacitatea efectua mișcări.
manifestată prin activitate pacientei;
vertij. păstrată pe
Încerc o mobilizare
toată perioada
activă pacientei pe
spitalizării.
cât posibilă;
.
Fac exerciții pasive
cu pacienta ( la 2 h )
cu ajutorul echipei
de îngrijire;
Mobilizez pacienta
precoce pentru a
preveni unele
complicații;
Masez regiunile
predispuse la escare
și le pudrez cu talc;
37
Schimb poziția
pacientului la 2-3 h
în cazul când acesta
cere ajutor;
Felicit și încurajez
pacienta pentru
fiecare progres.
38
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL I
PACIENTA H.S., 53 ANI, DE SEX F. DIAGNOSTIC: ANGINĂ PECTORALĂ
A DOUA ZI DE SPITALIZARE ȘI ÎNGRIJIRE

DE NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT
AFECTATĂ
efortul fizic și psihic, să TAs= 140/80mmHg.
stea la pat.
precordiale, caracteristice Aspacardin, R =20resp/min;
dispnee, varstei și Urmăresc dacă pacientul Triplixam
P = 75 bătăi/min.
2 tb./zi, Furosemid
TAd = Măsor pacientei funcțiile
20 mgx1 tb./zi.,
140/70mmHg. vitale.
39
asigur controlul fizic
NEVOIA DE A Stare de rău din Pacienta să Identific obiceiurile Pacienta dă dovadă de

EVITA cauza beneficieze de greșite ale pacientei; interes în vederea
PERICOLELE nerespectării un mediu sigur, dobândirii de noi
Explorez nivelul de
tratamentului, fără pericol de cunoștințe cu privire la
nerespectarii accidente. boala sa.
regimului
alimentar
manifestată prin
dispnee,
creșterea TA
de recuperare;
40
acumulării de noi
cunoștințe;
Organizez activități
reviste.

Tratarea
leziunilor de la
manifestat prin vărsăturilor și o x2/zi i.m.), vitamine
nivelul
consum de încurajeaz; (Vit B1 2f în pev, Vit
gingiilor.
alimente B6 2f în pev).
Așez pacienta în poziție
interzise, mese
neechilibrate.
41
șezândă, semișezândă sau
într-o parte;
După încetarea
asupra importanței
42
manifestată prin nivelul condițiile de igienă medicamentos. Persistă edemele.
inferioare.
dureri.
Corectez
dezechilibrul
pacientului în
funcție de
urinară;
43
Invaț pacienta să
practice
insuficiente de cefalee, (Algocalmin 1f
Pacienta să
beneficieze de
ore de somn
corespunzător
cantitativ și
calitativ.
44
toată perioada
spitalizării.
cât posibilă;
.
cu ajutorul echipei
de îngrijire;
Mobilizez pacienta
precoce pentru a
preveni unele
complicații;
Masez regiunile
45
Schimb poziția
în cazul când acesta
cere ajutor;
pacienta pentru
fiecare progres.
46
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL I
PACIENTA H.S., 53ANI, DE SEX F. DIAGNOSTIC: ANGINĂ PECTORALĂ
A TREIA ZI DE SPITALIZARE ȘI ÎNGRIJIRE

DE NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT
efortul fizic și psihic, să TAd = 110/70mmHg.
stea la pat.
precordiale, caracteristice Aspacardin, R = 14 resp/min;
dispnee, varstei și Urmăresc dacă pacientul Triplixam
P = 60 bătăi/min.
2 tb./zi, Furosemid
Măsor pacientului
20 mgx1 tb./zi.,
funcțiile vitale.
(asigur controlul fizic
47
NEVOIA DE A Stare de rău din Pacienta să Identific obiceiurile Pacienta dă dovadă de

EVITA cauza beneficieze de greșite ale pacientei; interes în vederea
PERICOLELE nerespectării un mediu sigur, dobândirii de noi
Explorez nivelul de
tratamentului, fără pericol de cunoștințe cu privire la
nerespectarii accidente. boala sa.
regimului
alimentar
manifestată prin
dispnee,
creșterea TA
de recuperare;
acumulării de noi
cunoștințe;
48
reviste.

Tratarea
leziunilor de la
manifestat prin vărsăturilor și o x2/zi i.m.), vitamine
nivelul
consum de încurajeaz; (B1 2f în pev, Vit B6
gingiilor.
alimente 2f în pev).
Așez pacienta în poziție
interzise, mese
neechilibrate. șezândă, semișezândă sau
într-o parte;
După încetarea
49
asupra importanței
50
manifestată prin nivelul condițiile de igienă medicamentos. Edeme reduse.
inferioare.
dureri.
Corectez
dezechilibrul
pacientului în
funcție de
urinară;
51
Invaț pacienta să
practice
insuficiente de cefalee, (Algocalmin 1f,
Pacienta să
beneficieze de
ore de somn
corespunzător
cantitativ și
calitativ.
52
toată perioada
spitalizării.
cât posibilă;
.
cu ajutorul echipei
de îngrijire;
Mobilizez pacienta
precoce pentru a
preveni unele
complicații;
Masez regiunile
53
Schimb poziția
în cazul când aceasta
cere ajutor;
pacienta pentru
fiecare progres.
54
MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL PACIENTEI
CLASĂ FARMACEUTICĂ MEDICAMENT
I.E.C.A.+CALCIU BLOCANTE+DIURETICE TRIPLIXAM
BETABLOCANT CONCOR
DIURETIC SALURETIC FUROSEMID
ANTIAGREGANT PLACHETAR CLOPIDOGREL
HIPOLIPEMIANT SORTIS
ADJUVANTE ÎN A.P.-MINERALE ASPACARDIN
ANTIALGICE ALGOCALMIN
SEDATIV DIAZEPAM
ANTIEMETICE METOCLOPRAMID
55
EPICRIZĂ
La cererea bolnavei s-a făcut externarea pe data de 25.02.2021, cu următoarele instrucțiuni:

- să ducă o viață ordonată, evitând efortul;
- să respecte regimul alimentar( hipocaloric, normoglucidic, hipolipidic) și medicamentos
prescris de medic;
-se instruiește asupra modului cum se administrează medicamentele;
- perioada de odihnă în timpul zilei și repaus la pat în cele 2 zile de la sfârșitul săptămânii;
-dieta să fie săracă în NaCl ( sub 1 g/zi);
-se vor evita alimentele ce conțin NaCl cum ar fi: brânza de tip telemea, mezeluri, pâine;
-consumul de lichide să fie de 1,5-2 L în 24h;
-regimul alimentar trebuie să conțină o cantitate mare de legume, fructe, zarzavaturi in stare
proaspătă;
-alimente permise: carne de pasăre slabă în cantitate limitată de 100-150 g, pește slab, pâine fără
sare, unt nesărat, ulei vegetal, legume fierte.
Sunt interzise următoarele alimente:
-brânzeturi grase, carne grasă de porc, rață, gâscă;
-ouă în cantitate excesivă, unt, smantană;
-pâine cu sare sau făinoase preparate cu bicarbonat sau sare, legume bogate în sodiu;
-dulciuri cu sare sau multă grăsime;
-băuturi alcoolice;
-condimente iuți, muștar cu sare.
Se recomandă pacientei să se prezinte periodic(la sase luni) la medicul curant pentru investigații
și tratament.
Tratament medicamentos la externare-pt. următoarele 6 luni:
Aspacardin 1 cp/zi dimineață, Triplixam 5mg/1,25mg/10 mg, 1tb/zi, Concor 5 mgx 2 tb./zi,
Furosemid 20 mgx1 tb./zi., Sortis, Clopidogrel.
56
Cazul II
1. Culegerea datelor și informațiilor
Nume: B.
Prenume: N.
Vârsta: 70 ani
Sex: masculin
Stare civilă: căsătorit
Domiciliu: Galați
Ocupație: pensionar
Religie: ortodoxă
Greutate: 90 kg
Nu a fumat niciodată. Consumă cafea și a renunțat acum 2 ani la alcool.
ANAMNEZA
Antecedente heredo-colaterale – Mama decedată la 55 ani de cancer mamar. Tatăl decedat la
62 ani.
Antecedente personale – HTA, AVC embolic, bypass aorto-coronarian.
- TA 180/100 mmHg;
- dispnee de decubit, durere precordială;
- amețeli, cefalee, edeme gambiene.
Istoricul bolii
Pacientul B.N. în vârstă de 70 ani cu domiciliul în Galați, s-a prezentat în Serviciul de

Urgență. Pacientul suferă de HTA, angină pectorală, este anxios și cu obstrucție coronariană din 2001
57
cu bypass aorto-coronarian, cu un AVC embolic din 2006, cu severe decompensări cardiace în ultimii
2 ani, cu crize anginoase prelungite. Se internează prezentând dispnee de decubit, durere precordială,
amețeli, cefalee. Are și o viroză respiratorie.
Pacientul B.N. în vârstă de 70 ani, cu domiciliul în Galați este internat în data de 11.03.2021
în Secția de Cardiologie. La internare bolnavul prezintă dispnee vesperală la efort mic, precordalgii,
edeme gambiene, palpitații, stare de greață, oboseală, tuse sâcâietoare, durere retrosternală,
transpirații, frică de moarte.
DIAGNOSTIC MEDICAL
1. HTA esențială stadiul III, Angină pectorală
2. Viroză pulmonară
LA EXAMINARE
INFORMAȚII FIZICE
CAPUL
- ochii încercănați;
- fose nazale libere;
- păr scut, îngrijit;
- își face igiena cavității bucale, poartă proteză dentară.
TRUNCHI
MEMBRE
-aspectul și culoarea tegumentului: cianoză accentuată perionazală cu tegumente umede;
APARAT RESPIRATOR
58
-murmur vezicular abolit în lobul drept posterior, in rest prezent.
-respirația= 15 resp/min, ritmică, superficială de tip costal superior.
-TA- 180/100 mmHg, puls 90 băt/min neregulat, palpat la arterele periferice;
-puls perceptibil, ușoară tahicardie, șoc apexian coborât în jos și în stânga, hipertrofia
ventricului stâng, întărirea zgomotului 2 la aortă;
APARATUL RENAL
-nicturie;
APARAT DIGESTIV
-abdomen dureros;
-meteorism;
-tranzist intestinal modificat: constipație;
-se constată ficat mărit: TGP valori crescute.
-normal conformat;
-aparat integru.
SISTEM GANGLIONAR
SISTEM NERVOS
-ROT prezente bilateral;
-37, 2 °C.
COMUNICARE VERBALĂ
59
-limbaj corect, inteligibil.
ATITUDINEA FAMILIEI
-manifestă interes față de pacient.
INVESTIGAȚII ȘI ANALIZE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI B.N., 70 ANI,
1.HLG -2 ml sânge prin 11.03.2021 12.03.2021 13.03.2021

12,8 13 14,2
40,5 % 43 % 48 %
-leucocite EDTA 4000-
8000 7700 7500
8000/mm3
2.VSH -1,6 ml 5,6 5 5,1 5-10 mm/h

sânge/0,4 ml
citrat de sodiu 3,
8 % prin puncție
venoasă
60
ANALIZE BIOCHIMICE

1.UREE -5-8 ml sânge prin 11.03.21 12.03.21 13.03.21

puncție venoasă 20-40 mg/dl
47,6 43 38,2
fără substanțe
coagulante
2.CREATININĂ -5-8 ml sânge prin 0,7 1,0 0,8 0,6-1,3 mg/dl

puncție venoasă
fără substanțe
coagulante
3.TGP -5-8 ml sânge prin 21 20 18 4-13 U.I.
TGO puncție venoasă 23 25 25 5-17 U.I.
fără substanțe
coagulante
4.GLICEMIE -5-8 ml sânge prin 105 92 108 65-110 mg/dl
puncție venoasă
fără substanțe
coagulante

TOTAL prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
6.LIPIDE TOTALE -5-8 ml sânge 720 806 926 600-800 mg/dl
prin puncție
venoasă fără
61
substanțe
coagulante
7. K+ -5-8 ml sânge 3,9 3,7 4,0 4,5-5,4 mEq/l
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
8. Na+ -5-8 ml sânge 148 151 146,1 135-152 mEq/l
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
9. Cl_ -5-8 ml sânge 102 121 105 54-92 mEq/l
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
ANALIZE DE COAGULARE A SÂNGELUI

1.I.N.R. -5-8 ml sânge prin 11.03.21 12.03.21 13.03.21

puncție venoasă
1,3
fără substanțe 1,2 1,5 1,3
coagulante
2.TIMPUL -5-8 ml sânge prin 11 13 14 12-15 sec.

puncție venoasă
QUICK
fără substanțe
coagulante
62
ANALIZA URINĂ
EXAMEN -se face 11.03.21 12.03.21 13.03.21 Sumar urină:
SUMAR URINĂ toaleta -densitate-
organelor 1070;
genitale -pH-5,2-6,0
externe, se Albumine,
recoltează glucoză,
100-150 ml pigmenți biliari,
urină din corpi cetonici,
jetul mijlociu urobilinogen
într-un absent.
recipient Sedimen
perfect curat, urinar:
se -epitelii- forte
etichetează. rare;
-leucocite- rare;
-hematii-
absente;
-cilindri
granuloși-
absent C.F.P
-frecvent oxalat
de calciu.
Urocultură-
negativă
63
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE ALE PACIENTULUI B.N., 70
ANI
NECESITĂȚI MANIFESTĂRI DE SURSE DE PROBLEME DE

DEPENDENȚĂ DIFICULTATE DEPENDENȚĂ
Nevoia de a respira și a - torace normal - dispnee la efort - tuse

avea o bună circulație conformat minim - modificarea
- raluri subcrepitante - accelerarea funcției cardiace
ritmului
respirator: 22
resp./min
Nevoia de a se alimenta - bolnavul se - dispnee la efort - tuse
și hidrata alimentează singur minim - modificarea
- regim hiposodat accelerarea funcției cardiace
1000-1500 ml ritmului
lichide/zi respirator:
22
resp./min
Nevoia de a elimina - micțiuni fiziologice - transpirații - tuse
inadecvate; nocturne - modificarea
- tranzit intestinal funcției cardiace
fiziologic
Nevoia de a se mișca și - se deplasează singur - poziție în pat - modificarea
a avea o bună postură impusă de boală funcției cardiace
- se deplasează cu - slăbiciune
dificultate - vârsta
64
Nevoia de a se odihni - dificultatea în a se - spitalizare
odihni - dispnee
paroxistică
nocturnă
Nevoia de a se îmbrăca - se îmbracă și se - întâmpină
și dezbrăca dezbracă singur dificultate
- conform vârstei și
anotimpului
Nevoia de a fi curat și - este curat, îngrijit - cianoza buzelor - slăbiciune
îngrijit - dificultate în a- - vârsta
și acorda - boala
îngrijiri de
igienă
Nevoia de a menține - temperatura în limite
temperatura corpului normale 36,7 °C
în limite normale
Nevoia de a evita - pacientul respectă - modul de viață

pericolele indicațiile medicale - respectarea
tratamentului
- evitarea
eforturilor mari
Nevoia de a comunica - comunică cu anturajul
- ritm lent al vorbirii
Nevoia de a se realiza - nu se consideră - spitalizare
realizat - limitarea
activității
65
activității
Nevoia de a se recreea - citește presa - diminuarea - slăbiciune
- ascultă muzică la capacității de a - oboseală
radio îndeplini acțiuni - limitarea
- plimbări însemnate activității
Nevoia de a învăța - pacientul învață cele
necesare legate de
boala sa
Nevoia de a practica - ortodox - dificultate de a - repaus prelungit
religia - merge ocazional practica la pat
biserică activități
religioase
66
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație – circulație inadecvată, dispnee cu ortopnee

din cauza supraîncărcării patului vascular, a durerilor precordiale manifestate prin oboseala
la efort, valori crescute ale TA.
2. Nevoia de a evita pericolele – stare de rău manifestată prin dispnee, creșterea TA din cauza
nerespectării tratamentului, nerespectarea regimului alimentar, eforturi fizice mari.
3. Nevoia de a se alimenta și hidrata – dificultate în a respecta dieta din cauza cunoștințelor

insuficiente despre boală, a prognosticului manifestat prin consum de alimente interzise, mese
neechilibrate
4. Nevoia de a elimina – eliminare inadecvată calitativ și cantitativ din cauza insuficienței

circulatorii manifestată prin edeme, tegumente străvezii, lucioase.
5. Nevoia de a dormi și a se odihni – anxietate manifestată prin somn întrerupt, agitat,

superficial din cauza creșterii TA.
6. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură - dificultate în efectuarea mișcărilor pasive,

a articulațiilor mari ale membrelor, din cauza alterării ritmului cardiac și a ciculației
manifestată prin edeme la membrele inferioare.
7. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea - deficit de cunoaștere legat de boala sa,
de tratament din cauza lipsei de documentare manifestată prin cerere de informare.
67
SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE SI VEGETATIVE ALE PACIENTULUI
B.N., 70 ANI
11.03 90 22 180/100 37,2 600 ml C
81 20 140/80 38
12.03 80 18 160/70 36 1400 ml N
75 20 140/70 37
13.03 78 14 140/70 36 1350 ml N
73 19 130/65 37
PROBLEMELE PACIENTULUI B.N., 70 ANI

zdrobire
Dispnee ortopnee Circulație deficitară
68
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL II
PACIENT B.N., 70 ANI, DE SEX M. DIAGNOSTIC: HTA ESENȚIALĂ STADIUL III, ANGINĂ PECTORALĂ
PRIMA ZI DE INGRIJIRE SI SPITALIZARE
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII CU INTERVENȚII EVALUARE

NURSING ROL PROPRIU CU ROL
DELEGAT
NEVOIA DE A Circulație inadecvată, Combaterea Am poziționat La indicația Dispneea a remis,

AVEA O BUNĂ dispnee cu ortopnee din dispneei bolnavul în poziție medicului pacientul are o stare
CIRCULAȚIE ȘI cauza supraîncărcării patului tahicardiei, semișezândă și am administrez bună cu:
RESPIRAȚIE vascular a durerilor tusei, anxietății aerisit salonul; pacietului: Tussan
Rd - 15 r/min.
precordiale manifestate prin prin asigurarea Forte 3 cps/zi p.o.
Am rugat bolnavul să
oboseala la efort, valori oxigenului. pentru diminuarea Rs-20 r/min
evite efortul fizic și
crescute ale TA (180/100 tusei, Aspacardin,
psihic și să stea la pat; Pd – 90b/min.
mmHg). Perindopril 10
neregulat
Am efectuat mgx1 tb./zi,
pacientului Spironolactona, Tad=180/100
oxigenoterapie prin Furosemid 40 mmHg
administrarea de mgx1 tb./zi.,
TAs= 140/80
oxigen cu ajutorul Plavix, Sortis.
mmHg
sondei nazofaringiene;
69
Învăț pacientul să La indicația Radiologic:
evite schimbările medicului s-au
normal;
bruște de temperatură recoltat pacientului
și aglomerațiile; probe de sânge
pentru Hb,
Urmăresc dacă
ionogramă, uree
pacientul respectă
creatinină,
regimul desodat
glicemie,
prescris;
colesterol, TGL,
Măsor pacientului examen de urină.
funcțiile vitale.
Însoțesc pacientul
la indicația
medicului pentru
efectuarea EKG,
Rg toracică si
ecocardiografie.
NEVOIA DE A Neliniște, facies crispat, Respectarea Identific obiceiurile Pacientul dă

EVITA insomnie din cauza durerilor tratamentului, greșite ale pacientului; dovadă de interes
PERICOLELE și a cefaleei manifestate prin respectarea în vederea
Explorez nivelul de
anxietate. regimului dobândirii de noi
cunoștințe al
alimentar,
70
evitarea pacientului privind cunoștințe cu
eforturilor fizice boala, modul de privire la boala sa.
mari. manifestare, măsuri de
prevenire și curative,
Pacientul să
modul de participare
acumuleze noi
la intervenții și la
cunoștințe.
procesul de
recuperare;
cunoaștere a
pacientului motivând
importanța acumulării
de noi cunoștințe;
educative, punându-i
la dispoziție
pacientului broșuri,
pliante, cărți, reviste.
71
NEVOIA DE A SE Dificultate în a respecta dieta Pacientul să fie Explorez gusturile La indicația Pacientul a înțeles
ALIMENTA ȘI din cauza regimului echilibrat pacientului la diferite medicului importanța
HIDRATA hiposodat manifestată prin nutrițional și alimente; administrez regimului desodat,
consum de alimente interzise, hidroelectrolitic. perfuzie intravenos asupra evoluției
Conștientizez
mese neechilibrate. cu substituienți. afecțiunii sale și
pacientul asupra
respectă regimul
regimului alimentar și
indicat.
a importanței acestuia
în menținerea Perfuzia a decurs
sănătății, fiind normal;
echilibrat în glucide și
Pacientul este
moderat în lipide;
liniștit;
Învăț pacientul că
mesele vor fi mici și
fracționate (4-5/zi),
ultima masă va fi
înainte de culcare;
Respect
contraindicațiile
regimului desodat;
72
Asigur pacientului un
regim hidric adecvat.
NEVOIA DE A Eliminare inadecvată Pacientul să își Încă de la internare La indicația Pacientul și-a reluat
ELIMINA calitativ și cantitativ din reia micțiunile pacientului i s-a medicului am micțiunile spontane
cauza insuficienței spontane, să efectuat sondaj administrat și prezintă un
circulatorii manifestată prin aibă tranzit vezical, respectându- Furosemid 1f/i.m. tranzit intestinal
edeme, tegumente străvezii, intestinal cu un se condițiile de igienă normal.
lucioase. scaun pe zi de și asepsie;
Diureza 600ml/24h.
consistență
Fac zilnic bilanțul
normală, să nu
hidric al pacientului
prezinte infecții
măsurând ingestia și
urinare.
excreția;
Corectez dezechilibrul
pacientului în funcție
de ionograma serică și
urinară;
73
NEVOIA DE A Insomnie din cauza crizelor Pacientul să Învăț pacientul să Administrez la Pacientul
DORMI ȘI de angină pectorală, anxietate beneficieze de practice tehnici de indicația medicului beneficiază de un
ODIHNI manifestată prin somn un număr de ore relaxare, exerciții înainte de culcare somn
întrerupt, agitat, superficial. de somn respiratorii cu câteva Diazepam 1f/i.m. corespunzător.
calitativ și minute înainte de
cantitativ. culcare;
Combaterea Observ și notez orarul

insomniei și somnului;
liniștirea
Favorizez odihna
pacientului.
pacientului prin
suprimarea surselor
care îi pot determina
disconfortul.
74
NEVOIA DE A Comunicare ineficientă la Pacientul să fie Fac psihoterapie cu Pacientul a înțeles
COMUNICA nivel senzorial și motor din capabilă să pacientul, discut cu el informațiile
cauza tulburărilor circulației acumuleze despre starea actuală, primite.
cerebrale manifestată prin cunoștințe despre modul de
tulburări de vedere, afazie, necesare și administrare a
anxietate. înlăturarea medicamentelor și
anxietății. efectul lor asupra
organismului;
Educ pacientul să
evite stările
conflictuale și stresul.
NEVOIA DE A Deficit de cunoștințe legate Pacientul să Identific obiceiurile Pacintul dă dovadă

ÎNVĂȚA CUM SĂ de boală din cauza lipsei de dobândească greșite ale pacientului; de interes la
ÎȘI PĂSTREZE informație manifestat prin atitudini, vederea dobândirii
Explorez nivelul de
SĂNĂTATEA îngrijorare, stres, frică de obiceiuri și de noi cunoștințe cu
cunoștințe al
necunoscut. deprinderi noi; privire la boala sa.
pacientului privind
boala, modul de
manifestare, măsuri de
75
Pacientul să modul de participare
cumuleze noi la intervenții și la
cunoștințe. procesul de
recuperare;
cunoaștere a
educative punându-i la
dispoziție pacientului
boșuri, pliante, cărți,
reviste.
76
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL II
A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE SI SPITALIZARE

DELEGAT

Rd – 18 resp/min.
oboseala la efort, valori oxigenului. pentru diminuarea Pd– 80batai/min.
crescute ale TA=160/70 tusei, 1 Furosemid
psihic și să stea la pat; TAd=160/70
mmHg 1f/i.m.,
mmHg
Am efectuat Algocalmin
pacientului 1f/i.m., Digoxin 2 TAs= 140/70
oxigenoterapie prin tb/zi, Prestarium10 mmHg
administrarea de mg 1tb xzi, , Vit B1
77
oxigen cu ajutorul 6f x3/zi, Vit B6 6f
sondei nazofaringiene; x3/zi.
Învăț pacientul să La indicația

evite schimbările medicului s-au
bruște de temperatură recoltat pacientului
și aglomerațiile; probe de sânge
pentru Hb,
Urmăresc dacă
ionogramă, uree
pacientul respectă
creatinină,
regimul desodat
glicemie, ,
prescris;
colesterol, TGL,
Măsor pacientului examen de urină.
funcțiile vitale.
la indicația
medicului pentru
efectuarea EKG,
Rg toracică.

PERICOLELE respectarea în vederea
78
și a cefaleei manifestate prin regimului Explorez nivelul de dobândirii de noi
anxietate. alimentar, cunoștințe al cunoștințe cu
evitarea pacientului privind privire la boala sa.
eforturilor fizice boala, modul de
mari. manifestare, măsuri de
Pacientul să
acumuleze noi
cunoștințe.
procesul de
recuperare;
cunoaștere a
la dispoziție
79
HIDRATA hiposodat manifestată prin nutrițional și alimente; administrez perfuzi regimului desodat,
consum de alimente interzise, hidroelectrolitic. intravenos cu asupra evoluției
Conștientizez
mese neechilibrate. substituienți. afecțiunii sale și
pacientul asupra
respectă regimul
indicat.
în menținerea Perfuzia a decurs
sănătății, fiind normal;
Pacientul este
moderat în lipide;
liniștit;
ultima masă va fi
Respect
contraindicațiile
regimului desodat;
80
consistență
normală, să nu
prezinte infecții
urinare.
excreția;
urinară;
81

liniștirea
Favorizez odihna
pacientului.
pacientului prin
suprimarea surselor
disconfortul.
82
organismului;
Educ pacientul să
evite stările

Explorez nivelul de
cunoștințe al
pacientului privind
boala, modul de
83
recuperare;
cunoaștere a
reviste.
84
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL II
A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRE SI SPITALIZARE

DELEGAT

CIRCULAȚIE ȘI cauza supraîncărcării patului tahicardiei, semișezândă și am administrez aceeași bună cu:
RESPIRAȚIE vascular a durerilor tusei, anxietății aerisit salonul; schema de
Rd - 14 resp/min.
precordiale manifestate prin prin asigurarea tratament.
oboseala la efort, valori oxigenului. Pd– 78batai/min.
evite efortul fizic și La indicația
crescute ale TA.
psihic și să stea la pat; medicului s-au TAd140/70 mmHg
recoltat pacientului
Am efectuat TAs=130/65mmHg
probe de sânge
pacientului
pentru Hb, .
oxigenoterapie prin
ionogramă, uree
administrarea de
creatinină,
oxigen cu ajutorul
glicemie, ,
sondei nazofaringiene;
85
Învăț pacientul să colesterol, TGL,
evite schimbările examen de urină.
bruște de temperatură
și aglomerațiile;
la indicația
Urmăresc dacă medicului pentru
pacientul respectă efectuarea EKG.
regimul desodat
prescris;
Măsor pacientului
funcțiile vitale.

Explorez nivelul de
cunoștințe al
alimentar, cunoștințe cu
pacientului privind
evitarea privire la boala sa.
boala, modul de
eforturilor fizice
mari.
86
Pacientul să procesul de
acumuleze noi recuperare;
cunoștințe.
cunoaștere a
la dispoziție
Conștientizez
pacientul asupra
respectă regimul
indicat.
în menținerea
87
sănătății, fiind Perfuzia a decurs
echilibrat în glucide și normal;
moderat în lipide;
Pacientul este
Învăț pacientul că liniștit;
ultima masă va fi
Respect
contraindicațiile
regimului desodat;
consistență
88
normală, să nu Fac zilnic bilanțul
prezinte infecții hidric al pacientului
urinare. măsurând ingestia și
excreția;
urinară;
89

liniștirea
Favorizez odihna
pacientului.
pacientului prin
suprimarea surselor
disconfortul.
90
organismului;
Educ pacientul să
evite stările

Explorez nivelul de
cunoștințe al
pacientului privind
boala, modul de
91
recuperare;
cunoaștere a
reviste.
92
MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL PACIENTULUI B.N., 70
ANI
BETABLOCANT CONCOR
SEDATIV DIAZEPAM
93
EPICRIZĂ
La cererea bolnavului s-a făcut externarea pe data de 18.03.2021, cu următoarele instrucțiuni:
-să ducă o viață ordonată, evitând efortul;
-să respecte regimul prescris de medic;
-perioada de odihnă în timpul zilei și repaus la pat în cele 2 zile de la sfârșitul săptămânii;
proaspătă;
-condimente iuți, muștar cu sare, ceapă, usturoi.
Se recomandă pacientului să se prezinte periodic la medicul curant pentru investigații și tratament.
94
CAZUL III
1. Culegerea datelor și informațiilor
Nume: R.
Prenume: N.
Vârsta: 65ani
Sex: masculin
Stare civilă: căsătorit
Domiciliu: Galați
Ocupație: pensionar
Religie: ortodoxă
Greutate: 95 kg
Nu a fumat niciodată. Consumă cafea și a renunțat acum 5 ani la alcool.
ANAMNEZA
Antecedente heredo-colaterale – Mama decedată la 60 I.C.C. Tatal decedat la 56 ani.
Antecedente personale – HTA, AVC embolic, DZ tip II, Bypass coronarian.
- TA 180/70 mmHg;
- dispnee de decubit, durere precordială;
- amețeli, cefalee, edeme gambiene.
Istoricul bolii
Pacientul R.N. în vârstă de 65 ani cu domiciliul în Galați, s-a prezentat în Serviciul de Urgență
din cadrul Spitalului Județean. Pacientul suferă de HTA, angină pectorală,este anxios și cu obstrucție
coronariană din 2010 cu bypass aorto-coronarian, cu un AVC ischemic din 2015, cu severe
95
decompensări cardiace în ultimii 2 ani, cu crize anginoase prelungite. Se internează prezentând
dispnee de decubit, durere precordială, amețeli, cefalee. Are și o viroză respiratorie.
Pacientul R.N. în vârstă de 65 ani, cu domiciliul în Galați este internat în data de 01.04.2021
în Secția de Cardiologie a Spitalului Județean Galați. La internare bolnavul prezintă dispnee
vesperală la efort mic, precordalgii, edeme gambiene, palpitații, stare de greață, oboseală, tuse
sâcâietoare, durere retrosternală și precordială, transpirații, frică de moarte.
DIAGNOSTIC MEDICAL
HTA esențială stadiul III, Angină pectorală
LA EXAMINARE
INFORMAȚII FIZICE
CAPUL
- ochii încercănați;
- fose nazale libere;
- păr scut, îngrijit;
- își face igiena cavității bucale, poartă proteză dentară.
TRUNCHI
MEMBRE
-aspectul și culoarea tegumentului: cianoză accentuată perionazală cu tegumente umede;
APARAT RESPIRATOR
96
-murmur vezicular prezent în ambele arii pulmonare;
-respirația= 15 resp/min, ritmică, superficială de tip costal superior.
-TA- 180/70 mmHg, puls 90 băt/min neregulat palpat la arterele periferice, ritmic;
-puls perceptibil, ușoară tahicardie, șoc apexian coborât în jos și în stânga, hipertrofia
ventricului stâng, întărirea zgomotului 2 la aortă;
APARATUL RENAL
-nicturie;
APARAT DIGESTIV
-abdomen dureros;
-meteorism;
-tranzist intestinal modificat: constipație;
-se constată ficat mărit: TGP valori crescute.
-normal conformat;
-aparat integru.
SISTEM GANGLIONAR
SISTEM NERVOS
-ROT prezente bilateral;
-37, 2 °C.
COMUNICARE VERBALĂ-limbaj corect, inteligibil.
ATITUDINEA FAMILIEI
97
-manifestă interes față de pacient.
INVESTIGAȚII ȘI ANALIZE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.N., 65 ANI,
1.HLG -2 ml sânge prin 01.04.21 02.04.21 03.04.21

12,8 13 14,2
40,5 % 43 % 48 %
-leucocite EDTA 4000-8000/mm3
8000 10000 11000
2.VSH -1,6 ml sânge/0,4 40 37 51 5-10 mm/h

ml citrat de sodiu
3, 8 % prin
puncție venoasă
ANALIZE BIOCHIMICE
ANALIZA CERUTĂ MOD DE VALORI OBȚINUTE VALORI

RECOLTARE NORMALE
1.UREE -5-8 ml sânge 01.04.21 02.04.21 03.04.21

prin puncție 20-40 mg/dl
47,6 43 38,2
venoasă fără
substanțe
coagulante
2.CREATININĂ -5-8 ml sânge 0,7 1,0 0,8 0,6-1,3 mg/dl
prin puncție
98
venoasă fără
substanțe
coagulante
3.TGP -5-8 ml sânge 21 20 18 4-13 U.I.
TGO prin puncție 23 25 25 5-17 U.I.
venoasă fără
substanțe
coagulante
4.GLICEMIE -5-8 ml sânge 160 140 125 65-110 mg/dl
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante

TOTAL prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
6.LIPIDE TOTALE -5-8 ml sânge 720 806 926 600-800 mg/dl
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
7. K+ -5-8 ml sânge 3,9 3,7 4,0 4,5-5,4 mEq/l
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
99
8. Na+ -5-8 ml sânge 148 151 146,1 135-152 mEq/l
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
9. Cl_ -5-8 ml sânge 102 121 105 54-92 mEq/l
prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
ANALIZE DE COAGULARE A SÂNGELUI

1.I.N.R. -5-8 ml sânge 01.04.21 02.04.21 03.04.21

prin puncție
1,2 1,5 1,3
venoasă fără 1
substanțe
coagulante
2.TIMPUL -5-8 ml sânge 11 13 14 12-15 sec.

QUICK prin puncție
venoasă fără
substanțe
coagulante
100
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE ALE PACIENTULUI R.N., 65
ANI
NECESITĂȚI MANIFESTĂRI DE SURSE DE PROBLEME DE

DEPENDENȚĂ DIFICULTATE DEPENDENȚĂ
Nevoia de a respira și a - torace normal - dispnee la efort - tuse

avea o bună circulație conformat minim - modificarea
- raluri subcrepitante - accelerarea funcției cardiace
ritmului
respirator: 22
resp./min
Nevoia de a se alimenta - bolnavul se
și hidrata alimentează singur
- regim hiposodat
1000-1500 ml
lichide/zi
Nevoia de a elimina - micțiuni fiziologice - transpirații
inadecvate; nocturne
- tranzit intestinal
fiziologic
Nevoia de a se mișca și - se deplasează singur - poziție în pat - modificarea
a avea o bună postură impusă de boală funcției cardiace
- se deplasează cu - slăbiciune
dificultate - vârsta
odihni - dispnee
paroxistică
nocturnă
101
odihni - dispnee
paroxistică
nocturnă
Nevoia de a se îmbrăca - se îmbracă și se - întâmpină
și dezbrăca dezbracă singur dificultate
- conform vârstei și
anotimpului
Nevoia de a fi curat și - este curat, îngrijit - cianoza buzelor - slăbiciune
îngrijit - dificultate în a- - vârsta
și acorda - boala
îngrijiri de
igienă
Nevoia de a menține - temperatura în limite
temperatura corpului normale 36,7 °C
în limite normale
Nevoia de a evita - pacientul respectă - modul de viață

pericolele indicațiile medicale - respectarea
tratamentului
- evitarea
eforturilor mari
Nevoia de a comunica - comunică cu anturajul
- ritm lent al vorbirii
activității

activității
102
Nevoia de a se recreea - citește presa - diminuarea - slăbiciune
- ascultă muzică la capacității de a - oboseală
radio îndeplini acțiuni - limitarea
- plimbări însemnate activității
Nevoia de a învăța - pacientul învață cele
necesare legate de
boala sa
Nevoia de a practica - ortodox - dificultate de a - repaus prelungit
religia - merge ocazional practica la pat
biserică activități
religioase
103
Nevoia de a respira și a avea o bună circulație – circulație inadecvată, dispnee cu ortopnee din
cauza supraîncărcării patului vascular a durerilor precordiale manifestate prin oboseala la efort,
valori crescute ale TA.
Nevoia de a evita pericolele – stare de rău manifestată prin dispnee, creșterea TA din cauza
nerespectării tratamentului, nerespectarea regimului alimentar, eforturi fizice mari.
Nevoia de a se alimenta și hidrata – dificultate în a respecta dieta din cauza cunoștințelor

insuficiente despre boală, a prognosticului manifestat prin consum de alimente interzise, mese
neechilibrate
Nevoia de a elimina – eliminare inadecvată calitativ și cantitativ din cauza insuficienței

circulatorii manifestată prin edeme, tegumente străvezii, lucioase.
Nevoia de a dormi și a se odihni – anxietate manifestată prin somn întrerupt, agitat, superficial
din cauza creșterii TA.
Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură - dificultate în efectuarea mișcărilor pasive, a

articulațiilor mari ale membrelor, din cauza alterării ritmului cardiac și a ciculației manifestată
prin edeme la membrele inferioare.
Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea - deficit de cunoaștere legat de boala sa, de
tratament din cauza lipsei de documentare manifestată prin cerere de informare.
104
SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE SI VEGETATIVE ALE PACIENTULUI R.N.,
65 ANI
01.04 90 15 180/70 37 600 ml C
70 20 140/80 36
02.04 80 18 140/80 36 1800 ml N
75 20 120/80 36
03.04 60 14 120/70 36 1400 ml N
70 19 110/65 36
PROBLEMELE PACIENTULUI R.N., 65 ANI

zdrobire
Dispnee ortopnee Circulație deficitară
105
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL III
PACIENT R.N., 65 ANI, DE SEX M. DIAGNOSTIC: HTA ESENȚIALĂ STADIUL III, ANGINĂ PECTORALĂ
PRIMA ZI DE INGRIJIRE SI SPITALIZARE

DELEGAT

R- 15 resp/min.
oboseala la efort, valori oxigenului. pentru diminuarea P – 90batai/min.
crescute ale TA (180/70 tusei, Aspacardin, neregulat
psihic și să stea la pat;
mmHg). Triplixam, Concor,
Tad= 180/70
Am efectuat Spironolactona. La
mmHg
pacientului indicația medicului
oxigenoterapie prin s-au recoltat TAs=140/80
administrarea de pacientului probe mmHg
oxigen cu ajutorul de sânge pentru
sondei nazofaringiene; Hb, ionogramă,
106
Învăț pacientul să uree creatinină,
evite schimbările glicemie, ,
bruște de temperatură colesterol, TGL,
și aglomerațiile; examen de urină.
Urmăresc dacă Însoțesc pacientul

pacientul respectă la indicația
regimul desodat medicului pentru
prescris; efectuarea EKG,
Rg toracică.
Măsor pacientului
funcțiile vitale.

Explorez nivelul de
cunoștințe al
pacientului privind
boala, modul de
eforturilor fizice
mari.
107
Pacientul să procesul de
acumuleze noi recuperare;
cunoștințe.
cunoaștere a
la dispoziție
HIDRATA hiposodat manifestată prin nutrițional și alimente; administrez regimului desodat,
consum de alimente interzise, hidroelectrolitic. perfuzie asupra evoluției
Conștientizez
mese neechilibrate. endovenoasa cu afecțiunii sale și
pacientul asupra
substituienți. respectă regimul
indicat.
în menținerea
108
sănătății, fiind Perfuzia a decurs
echilibrat în glucide și normal;
moderat în lipide;
Pacientul este
Învăț pacientul că liniștit;
ultima masă va fi
Respect
contraindicațiile
regimului desodat;
Diureza 600ml/24h.
consistență
109
normală, să nu Fac zilnic bilanțul
prezinte infecții hidric al pacientului
urinare. măsurând ingestia și
excreția;
urinară;
110

liniștirea
Favorizez odihna
pacientului.
pacientului prin
suprimarea surselor
disconfortul.
111
organismului;
Educ pacientul să
evite stările
112
NEVOIA DE A Deficit de cunoștințe legate Pacientul să Identific obiceiurile Pacientul dă dovadă
Explorez nivelul de
cunoștințe al
pacientului privind
Pacientul să boala, modul de
cumuleze noi manifestare, măsuri de
cunoștințe. prevenire și curative,
procesul de
recuperare;
cunoaștere a
113
reviste.
114
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL III
PACIENT R.N., 65 ANI, DE SEX M. DIAGNOSTIC: HTA ESENȚIALĂ STADIUL III
ANGINĂ PECTORALĂ
A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE SI SPITALIZARE

DELEGAT

RESPIRAȚIE vascular a durerilor tusei, anxietății aerisit salonul; pacietului:
R- 18 resp/min.
precordiale manifestate prin prin asigurarea Aspacardin,
oboseala la efort, valori oxigenului. Triplixam, Concor, P – 80batai/min.
crescute ale TA Spironolactona. La neregulat
indicația medicului
TA – dimineață
Am efectuat s-au recoltat
140/80 mmHg
pacientului pacientului probe
oxigenoterapie prin de sânge pentru TA – seara 120/80
administrarea de Hb, ionogramă, mmHg
oxigen cu ajutorul uree creatinină,
glicemie, ,
115
sondei colesterol, TGL,
nazofaringiene; examen de urină.
Învăț pacientul să Însoțesc pacientul

evite schimbările la indicația
bruște de temperatură medicului pentru
și aglomerațiile; efectuarea EKG,
ecocardiografie
Urmăresc dacă
pacientul respectă
regimul desodat
prescris;
Măsor pacientului
funcțiile vitale.
NEVOIA DE A Neliniște, facies crispat, Respectarea Identific obiceiurile Pacientul dă dovadă

EVITA insomnie din cauza durerilor tratamentului, greșite ale pacientului; de interes în vederea
PERICOLELE și a cefaleei manifestate prin respectarea dobândirii de noi
Explorez nivelul de
anxietate. regimului cunoștințe cu privire
cunoștințe al
alimentar, la boala sa.
pacientului privind
evitarea
boala, modul de
116
eforturilor fizice prevenire și curative,
mari. modul de participare
Pacientul să
procesul de
acumuleze noi
recuperare;
cunoștințe.
cunoaștere a
la dispoziție
consum de alimente hidroelectrolitic. intravenos cu asupra evoluției
Conștientizez
interzise, mese neechilibrate. substituienți. afecțiunii sale și
pacientul asupra
117
regimului alimentar și respectă regimul
a importanței acestuia indicat.
în menținerea
Perfuzia a decurs
sănătății, fiind
normal;
moderat în lipide; Pacientul este
liniștit;
ultima masă va fi
Respect
contraindicațiile
regimului desodat;
118
cauza insuficienței spontane, să efectuat sondaj administrat și prezintă un tranzit
circulatorii manifestată prin aibă tranzit vezical, respectându- Furosemid 1f/i.m. intestinal normal.
edeme, tegumente străvezii, intestinal cu un se condițiile de igienă
Diureza1800ml/24h.
consistență
normală, să nu
prezinte infecții
urinare.
excreția;
urinară;
119
DORMI ȘI de angină pectorală, beneficieze de practice tehnici de indicația medicului beneficiază de un
ODIHNI anxietate manifestată prin un număr de ore relaxare, exerciții înainte de culcare somn corespunzător.
somn întrerupt, agitat, de somn respiratorii cu câteva Diazepam 1f/i.m.
superficial. calitativ și minute înainte de

liniștirea
Favorizez odihna
pacientului.
pacientului prin
suprimarea surselor
disconfortul.
120
NEVOIA DE A Comunicare ineficientă la Pacienta să fie Fac psihoterapie cu Pacientul a înțeles
COMUNICA nivel senzorial și motor din capabilă să pacientul, discut cu el informațiile primite.
cauza tulburărilor circulației acumuleze despre starea actuală,
organismului;
Educ pacientul să
evite stările
NEVOIA DE A Deficit de cunoștințe legate Pacienta să Identific obiceiurile Pacintul dă dovadă

ÎNVĂȚA CUM SĂ de boală din cauza lipsei de dobândească greșite ale pacientului; de interes la vederea
ÎȘI PĂSTREZE informație manifestat prin atitudini, dobândirii de noi
Explorez nivelul de
SĂNĂTATEA îngrijorare, stres, frică de obiceiuri și cunoștințe cu privire
cunoștințe al
necunoscut. deprinderi noi; la boala sa.
pacientului privind
boala, modul de
121
recuperare;
acumulării de noi
cunoștințe;
educative punându-i
la dispoziție
pacienteului boșuri,
122
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL III
PACIENT R.N., 65 ANI, DE SEX M. DIAGNOSTIC: HTA ESENȚIALĂ STADIUL III
ANGINĂ PECTORALĂ
A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRE SI SPITALIZARE

DELEGAT

RESPIRAȚIE vascular a durerilor tusei, anxietății aerisit salonul; pacietului:
R – 14 resp/min.
precordiale manifestate prin prin asigurarea Aspacardin,
oboseala la efort, valori oxigenului. Triplixam, Concor, P – 60batai/min.
crescute ale TA Spironolactona, neregulat
Plavix,
Tad=120/70 mmHg
Am efectuat Atorvastatin. La
pacientului indicația medicului TAs=110/65
oxigenoterapie prin s-au recoltat mmHg
administrarea de pacientului probe
de sânge pentru
123
oxigen cu ajutorul Hb, ionogramă,
sondei nazofaringiene; uree creatinină,
glicemie, ,
Învăț pacientul să
colesterol, TGL,
evite schimbările
examen de urină.
bruște de temperatură
și aglomerațiile; Însoțesc pacientul
la indicația
Urmăresc dacă
medicului pentru
pacientul respectă
efectuarea EKG,
regimul desodat
prescris;
Măsor pacientului
funcțiile vitale.

Explorez nivelul de
cunoștințe al
pacientului privind
boala, modul de
124
eforturilor fizice prevenire și curative,
mari. modul de participare
Pacientul să
procesul de
acumuleze noi
recuperare;
cunoștințe.
cunoaștere a
la dispoziție
Conștientizez
pacientul asupra
125
regimului alimentar și respectă regimul
a importanței acestuia indicat.
în menținerea
Perfuzia a decurs
sănătății, fiind
normal;
moderat în lipide; Pacientul este
liniștit;
ultima masă va fi
Respect
contraindicațiile
regimului desodat;
126
Diureza
consistență
Fac zilnic bilanțul 1400ml/24h.
normală, să nu
prezinte infecții
urinare.
excreția;
urinară;
127

liniștirea
Favorizez odihna
pacientului.
pacientului prin
suprimarea surselor
disconfortul.
128
NEVOIA DE A Comunicare ineficientă la Pacienta să fie Fac psihoterapie cu Pacientul a înțeles
organismului;
Educ pacientul să
evite stările
NEVOIA DE A Deficit de cunoștințe legate Pacienta să Identific obiceiurile Pacintul dă dovadă

ÎNVĂȚA CUM SĂ de boală din cauza lipsei de dobândească greșite ale de interes la
ÎȘI PĂSTREZE informație manifestat prin atitudini, pacienteului; vederea dobândirii
Explorez nivelul de
cunoștințe al
pacientului privind
boala, modul de
129
Pacienta să prevenire și curative,
cumuleze noi modul de participare
cunoștințe. la intervenții și la
procesul de
recuperare;
cunoaștere a
reviste.
130
MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL PACIENTULUI R.N., 65
ANI
BETABLOCANT CONCOR
SEDATIV DIAZEPAM
131
EPICRIZĂ
La cererea bolnavului s-a făcut externarea la cerere pe data de 08.04.2021, cu următoarele

instrucțiuni:
-să ducă o viață ordonată, evitând efortul;
-să respecte regimul prescris de medic;
-perioada de odihnă în timpul zilei și repaus la pat în cele 2 zile de la sfârșitul săptămânii;
proaspătă;
-condimente iuți, muștar cu sare, ceapă, usturoi.
Se recomandă pacientului să se prezinte periodic la medicul curant pentru investigații și tratament.
132
TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
Măsurarea si notarea respiraţiei

Scop: de a da un indiciu al evoluţiei bolii şi de a observa dacă apar anumite complicaţii:
- Tipul respiraţei
- Amplitudinea miscărilor respiratorii
- Ritmul şi frecvenţa.
Materiale necesare:
- Ceas cu secundar
- Foaie de observaţie, foaie de temperatura
- Creion sau pix de culoare verde
Intervenţiile asistentei:
- Aşezăm pacientul în decubit dorsal şi nu-i explicăm tehnica ce urmează s-o efectuăm.
- Plasăm mâna cu faţa palmară pe torace şi numărăm inspiraţiile timp de un minut: ritmul,
amplitudinea. Se notează cu pix verde. Se notează pe foaia de temperatură: valoarea este
înscrisă pe fiecare linie orizontală.
Măsurarea si notarea pulsului
Ne interesează ritmul pulsului sau elemente de apreciat: ritm, frecvenţă şi amplitudine. Locurile
unde se măsoară pulsul: la orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos.
De obicei se foloseşte artera radială, femurală.
Materiale necesare:
- Ceas cu secundar, foaie de temperatura
- Creion sau pix cu mină roşie.
Intervenţiile asistentei la măsurarea pulsului.
- pregătirea pshihică a pacientului:
- asigurăm repaus fizic şi psihic 10 – 15 minute.
- se spală pe mâini
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei.
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor.
- numărarea pulsaţiilor timp de 1 minut.
133
- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură ţinând cont că fiecare
linie orizontală a foii de temperatură reprezintă 4 pulsaţii. Unirea valorii prezente cu cea
anterioară cu o linie pentru obţinerea curbei.
- consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor pulsului.
Măsurarea si notarea tensiunii arteriale
Evaluarea funcţiei cardio-vasculare ne dă informaţii asupra forţei de contracţie asupra inimii şi
rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor.
Elemente de evaluat:
- Tensiunea arterială sistolică (cea maximă)
- Tensiunea arterială diastolică ( cea minimă).
Materiale necesare:
- Aparat pt măsurarea tensiunii arteriale: cel cu mercur, cel cu manometru, oscilometru
PACHON
- Stetoscop biauricular
- Tampon de vată
- Alcool
- Creion sau pix cu mină roşie.
Metodă de determinare:
- Palpatorie şi auscultatorie.
Intervenţiile asistentei pentru metoda auscultatorie:
- Pregatirea psihică a pacientului.
- Asigurarea repaosului psihic şi fizic timp de 15 minute
- Spălarea pe mâini
- Se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului. Braţul trebuie să fie fixat şi întins (în
extensie).
- Se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei.
- Se introduc olivele stetoscopului în urechi.
- Se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia
zgomotelor pulsative.
- Se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se percepe
primul zgomot arterial, aceasta reprezentând valoarea tensiunii arteriale maxime.
134
- Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau a manometrului pentru a fi consemnată.
- Se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice.
- Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului. În momentul în
care zgomotele dispar, această valoare reprezentând tensiunea arterială minimă.
- Se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie.
Considerăm pentru fiecare linie a foii de temperatură o unitate a coloanei de mercur. Se unesc
liniile orizontale cu liniile verticale şi se haşurează spaţiul rezultat. În alte documente medicale
se înregistrează cifric.
- Se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana de alcool.
Pentru metoda palpatorie:
- Determinarea se face prin palparea arterei radiale.
- Nu se foloseşte stetoscopul
- Etapele sunt identice, urmărim pulsul.
- Dezavantajul: obţinerea unei valori mai mici decât realitatea, palparea pulsului periferic fiind
posibilă numai după reducerea accentuată a compresiunii exterioare.
De reţinut:
- manşeta va fi bine fixată pe braţul pacientului
- manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea.
- măsurarea va fi precedată de liniştirea pacientului.
- in caz de suspiciune se repetă măsurarea fără a scoate manşeta de pe braţul pacientului.
- se pot face măsurători comparative la ambele braţe.
135
MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL ANGINEI PECTORALE
TRIPLIXAM
Triplixam este o combinaţie de trei substanţe active: perindopril, indapamidă şi amlodipină.

Este un medicament antihipertensiv utilizat în tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune
arterială). Pacienţii care primesc deja combinaţia în doză fixă perindopril/indapamidă şi amlodipină
sub formă de comprimate separate, pot lua în schimb un comprimat de Triplixam care conţine cele
trei substanţe active în aceeaşi concentraţie. Fiecare dintre substanţele active reduce tensiunea arterială
şi acţionează împreună pentru a vă controla tensiunea arterială.:
- Perindoprilul aparţine unei clase de medicamente numite inhibitori ai enzimei de conversie

a angiotensinei (ECA). Acestea acţionează prin lărgirea vaselor de sânge, ceea ce face mai uşoară
pomparea de către inima dumneavoastră a sângelui în vasele de sânge.
- Indapamida este un diuretic (care aparţine unei clase de medicamente numite derivaţi de
sulfonamidă cu un inel indolic). Diureticele măresc cantitatea de urină produsă de către rinichi. Cu
toate acestea, indapamida este diferită de alte diuretice, deoarece determină doar o creştere uşoară a
cantităţii de urină produsă.
- Amlodipina este un blocant al canalelor de calciu (care aparţine unei clase de medicamente
numite dihidropiridine). Acţionează prin relaxarea vaselor de sânge, astfel încât sângele să treacă mai
uşor prin acestea.
Contraindicații
- dacă sunteţi alergic la perindopril sau la orice alt inhibitor al ECA, la indapamidă sau la orice altă
sulfonamidă, la amlodipină sau la orice altă dihidropiridină sau la oricare dintre celelalte componente
ale acestui medicament (enumerate la pct. 6),
- dacă aţi prezentat simptome cum sunt respiraţie şuierătoare, umflare a feţei sau limbii, senzaţie de
mâncărime intensă sau erupţii trecătoare severe pe piele asociate cu terapia anterioară cu inhibitori ai
ECA sau dacă dumneavoastră sau un membru al familiei a prezentat aceste simptome, în orice alte
circumstanţe (o afecţiune numită angioedem),
136
- dacă aveţi o afecţiune severă a ficatului sau aveţi o afecţiune numită encefalopatie hepatică (boală
a creierului cauzată de afecţiuni ale ficatului),
- dacă sunteţi suspectat că aveţi insuficienţă cardiacă decompensată netratată (retenţie severă de apă,
dificultăţi la respiraţie),
- dacă luaţi medicamente non-antiaritmice care pot produce bătăi neregulate ale inimii ce pot pune
viaţa în pericol (torsada vârfurilor),
- dacă aveţi o îngustare a valvei aortice a inimii (stenoză aortică) sau şoc cardiogen (situaţie în care
inima nu este capabilă să asigure organismului cantitatea necesară de sânge),
- dacă aveţi insuficienţă cardiacă după un infarct miocardic,
- dacă aveţi tensiune arterială foarte mică (hipotensiune arterială severă), - dacă aveţi valori mici ale
potasiului în sânge,
- dacă aveţi probleme severe ale rinichilor,
- dacă efectuați şedinţe de dializă,
- dacă aveţi probleme moderate ale rinichilor (pentru Triplixam în concentraţiile 10 mg/2,5 mg/5 mg
şi 10 mg/2,5 mg/10 mg),
- dacă sunteți gravidă în mai mult de 3 luni (de asemenea, este mai bine să evitaţi utilizarea Triplixam
la începutul sarcinii – vezi punctul referitor la sarcină),
- dacă alăptaţi,
- dacă aveţi diabet zaharat sau funcția rinichilor afectată şi urmați tratament cu un medicament pentru
scăderea tensiunii arteriale care conține aliskiren.
Mod de administrare
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Înghiţiţi
comprimatul cu un pahar cu apă, de preferat dimineaţa, înainte de masă. Medicul va decide doza
corectă pentru dumneavoastră. Această doză este, de obicei, un comprimat administrat odată pe zi.
137
Reacții adverse
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar
la toate persoanele. Dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii adverse, opriţi imediat
administrarea medicamentului şi adresaţi-vă urgent medicului dumneavoastră: - respiraţie şuierătoare
subită, durere în piept, scurtare a respiraţiei sau dificultăţi de respiraţie (mai puţin frecvente) (pot
afecta până la 1 din 100 de persoane) - umflare a pleoapelor, feţei sau buzelor (mai puţin frecvente)
(pot afecta până la 1 din 100 de persoane) - umflare a gurii, limbii şi gâtului, care poate provoca
dificultăţi mari de respiraţie (mai puţin frecvente) (pot afecta până la 1 din 100 de persoane) - reacţii
severe la nivelul pielii, incluzând erupţie trecătoare intensă pe piele, urticarie, înroşirea pielii pe tot
corpul, mâncărimi severe, apariţia de vezicule, cojirea şi umflarea pielii, inflamarea mucoaselor
(sindrom Stevens-Johnson) sau alte reacţii alergice (foarte rare) (pot afecta până la 1 din 10000 de
persoane) - ameţeală severă sau leşin, (frecvente) (pot afecta până la 1 din 10 persoane) - infarct
miocardic (foarte rare) (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane), bătăi neregulate ale inimii care
pot pune viaţa în pericol (cu frecvenţă necunoscută) - inflamare a pancreasului, care poate provoca
dureri abdominale şi de spate severe, însoţite de senzaţie puternică de rău (foarte rare) (pot afecta până
la 1 din 10000 de persoane).
CLOPIDOGREL
Indicatii
Clopidogrel Terapia apartine unui grup de medicamente numite antiagregante plachetare.

Trombocitele sunt elemente circulante foarte mici din sange care se alipesc (se agrega) in timpul
formarii unui cheag de sange. Prevenind aceasta agregare, medicamentele antiagregante plachetare
scad riscul de formare a cheagurilor de sange (proces numit tromboza). Clopidogrel Terapia este
utilizat pentru a preveni formarea cheagurilor de sange (trombilor) in vasele sanguine (artere)
rigidizate. Aceasta boala este cunoscuta sub denumirea de aterotromboza si poate duce la aparitia de
evenimente aterotrombotice (cum sunt accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic sau decesul).
Vi s-a prescris Clopidogrel Terapia pentru a preveni formarea cheagurilor de sange si a reduce riscul
de aparitie a acestor evenimente severe deoarece:
- aveti o boala caracterizata prin rigidizarea arterelor (cunoscuta si sub numele de ateroscleroza) si
138
- ati avut deja un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau aveti o boala cunoscuta sub
numele de arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare, sau
- ati avut o durere toracica severa, cunoscuta sub numele de “angina pectorala instabila” sau “infarct
miocardic” (criza de inima). Pentru tratamentul acestei afectiuni, este posibil ca medicul
dumneavoastra sa va fi implantat un stent in artera blocata sau ingustata pentru a restabili fluxul
sanguin eficient. Medicul dumneavoastra trebuie sa va prescrie si acid acetilsalicilic (o substanta
prezenta in numeroase medicamente utilizate pentru a calma durerea si a reduce febra, precum si
pentru a preveni formarea cheagurilor de sange).
- aveti batai neregulate ale inimii, o afectiune numita “fibrilatie atriala” si nu puteti lua medicamente
cunoscute sub denumirea de “anticoagulante orale” (antagonisti ai vitaminei K), care previn formarea
unor noi cheaguri de sange si previn cresterea cheagurilor de sange existente.
Trebuie sa fiti deja informat ca “anticoagulantele orale” sunt mult mai eficace pentru aceasta
afectiune fata de acidul acetilsalicilic sau fata de utilizarea Clopidogrel Terapia in asociere cu acid
acetilsalicilic.
Medicul dumneavoastra v-a prescris Clopidogrel Terapia plus acid acetilsalicilic daca nu puteti
lua “anticoagulante orale” si nu prezentati un risc major de sangerare.
Mod de administrare
Luati intotdeauna acest medicament exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra sau
farmacistul. Discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur.
Daca ati avut o durere toracica severa (angina pectorala instabila sau infarct miocardic), medicul
dumneavoastra va poate prescrie 300 mg de Clopidogrel Terapia (4 comprimate a 75 mg) o data, la
inceputul tratamentului. Apoi, doza uzuala este de un comprimat filmat de Clopidogrel Terapia a 75
mg pe zi, administrat pe cale orala, cu sau fara alimente si la aceeasi ora in fiecare zi.
Trebuie sa luati Clopidogrel Terapia atat timp cat v-a recomandat medicul dumneavoastra.
Contraindicatii
- Daca sunteti alergic la clopidogrel sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui
medicament;
139
- Daca aveti o afectiune care in prezent produce sangerare, cum este ulcerul gastric sau hemoragie
cerebrala;
- Daca suferiti de boala severa de ficat.
- In cazul in care credeti ca oricare dintre acestea este valabila in cazul dumneavoastra sau daca nu
sunteti sigur, consultati-va cu medicul dumneavoastra inainte de a lua Clopidogrel Terapia.
Reactii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reactii adverse, cu toate ca nu apar
la toate persoanele.
Adresati-va imediat medicului dumneavoastra daca apar:
- febra, semne de infectie sau oboseala pronuntata. Acestea pot fi determinate de scaderea numarului
anumitor celule sanguine, care apare in cazuri rare.
- o tulburare a coagularii sangelui caracterizata printr-o modificare a unei analize de sange (prelungire
izolata, confirmata, a timpul de tromboplastina partial activat (aPTT)). In acest caz administrarea
clopidogrelului trebuie intrerupta.
- semne de probleme ale ficatului, cum sunt ingalbenirea pielii si/sau a albului ochilor (icter), asociata
sau nu cu sangerare, ce poate sa apara sub piele sub forma unor pete rosii punctiforme, si/sau confuzie.
- umflarea mucoasei bucale sau manifestari la nivelul pielii, ca de exemplu eruptii cutanate si
mancarime, vezicule pe piele. Acestea pot fi semnele unei reactii alergice.
Reactiile adverse cel mai frecvent raportate pentru Clopidogrel Terapia (pot afecta pana la 1
din 10 persoane) sunt sangerarile. Sangerarile pot sa apara sub forma de hemoragie in stomac sau
intestin, vanatai, hematoame (sangerare sau vanataie neobisnuita, sub piele), sangerare din nas, sange
in urina.
De asemenea, in cazuri rare, au fost raportate sangerari la nivelul ochilor, creierului,

plamanului sau articulatiilor.
Daca prezentati sangerari prelungite in timp ce utilizati Clopidogrel Terapia
140
Daca va taiati sau va raniti, oprirea sangerarii poate sa necesite mai mult timp decat de obicei.
Acest fapt este legat de modul in care actioneaza medicamentul dumneavoastra, deoarece el previne
formarea cheagurilor de sange. In cazul taieturilor sau ranilor superficiale, de exemplu cele din timpul
barbieritului, nu trebuie sa va ingrijorati. Cu toate acestea, daca sunteti ingrijorat in legatura cu
sangerarea pe care o aveti, trebuie sa va adresati imediat medicului dumneavoastra.
Alte reactii adverse raportate pentru Clopidogrel Terapia, sunt:
Reactii adverse frecvente (pot afecta pana la 1 din 10 persoane): diaree; dureri abdominale;
indigestie sau arsuri in capul pieptului.
Reactii adverse mai putin frecvente (pot afecta pana la 1 din 100 persoane): dureri de cap;
ulcer gastric; varsaturi; greata; constipatie; gaze in exces in stomac sau intestine; eruptii cutanate
tranzitorii; mancarime; ameteli; senzatie de furnicaturi si amorteli.
Reactii adverse rare (pot afecta pana la 1 din 1000 persoane): vertij.
Reactii adverse foarte rare (pot afecta pana la 1 din 10000 persoane): icter; durere abdominala
severa asociata sau nu cu durere de spate; febra; dificultati de respiratie, uneori asociate cu tuse; reactii
alergice generalizate; umflarea mucoasei bucale; vezicule pe piele; alergie pe piele; inflamatia
mucoasei bucale (stomatita); scaderea tensiunii arteriale; confuzie; halucinatii; dureri articulare; dureri
musculare; modificari ale gustului, acumulare anormala de eozinofile in plamani, hipersensibilitate la
medicament.
Clopidogrel poate determina o reactie alergica grava sau care poate pune viata in pericol, care
poate afecta pielea sau alte parti ale corpului, cum ar fi ficatul sau celule sanguine. Puteti avea sau nu
eruptii cutanate, atunci cand aveti acest tip de reactie. Aceasta poate determina spitalizare sau
intreruperea clopidogrelului. Contactati imediat medicul dumneavoastra daca aveti oricare dintre
urmatoarele simptome eruptii pe piele, urticarie, febra, ganglioni umflati, care nu sunt mobili,
umflarea buzelor si limbii, ingalbenirea pielii sau a albului ochilor, vanatai sau sangerari neobisnuite,
oboseala severa sau slabiciune, dureri musculare neasteptate, infectii frecvente. In plus, medicul
dumneavoastra poate identifica modificari ale analizelor dumneavoastra de sange si urina.
141
Daca manifestati orice reactii adverse, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Acestea includ orice reactii adverse nementionate in acest prospect.
CONCOR
Indicatii
Substanta activa din componenta Concor este bisoprololul. Acesta apartine unui grup de
medicamente numite beta-blocante. Aceste medicamente actioneaza prin modificarea felului in care
organismul dumneavoastra raspunde la unele impulsuri nervoase, mai ales la nivelul inimii. Ca
rezultat, bisoprololul scade frecventa batailor inimii dumneavoastra si prin aceasta creste eficacitatea
pomparii sangelui de catre inima dumneavoastra. in acelasi timp este scazut necesarul de sange si
oxigen al inimii.
Concor este utilizat pentru a trata hipertensiunea arteriala si angina pectorala.
Mod de administrare
Instructiuni pentru utilizare corecta
Tratamentul trebuie inceput treptat, cu doze mici care sunt crescute lent. in toate cazurile, doza trebuie
ajustata individual, in functie, mai ales, de frecventa cardiaca si succesul terapeutic.
Doze
Pentru ambele indicatii terapeutice, doza recomandata este de 5 mg bisoprolol (un comprimat filmat
Concor 5 mg sau V comprimat filmat Concor 10 mg), o data pe zi.
Daca este necesar, doza poate fi crescuta la 10 mg bisoprolol (2 comprimate filmate Concor 5 mg sau
un comprimat filmat Concor 10 mg), o data pe zi.
Doza maxima recomandata este de 20 mg bisoprolol (4 comprimate filmate Concor 5 mg sau 2

comprimate filmate Concor 10 mg), o data pe zi.
Durata tratamentului
Tratamentul cu bisoprolol este, in general, de lunga durata. Doze pentru pacientii cu insuficienta
hepatica si/sau renala.
142
In general, nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu tulburari usoare sau moderate a functiei
hepatice sau renale. La pacientii cu insuficienta renala severa (clearance al creatininei < 20 ml/min)
si la pacientii cu tulburari severe ale functiei hepatice nu trebuie depasita doza zilnica de 10 mg
bisoprolol (2 comprimate filmate Concor 5 mg sau un comprimat filmat Concor 10 mg).
Doze pentru varstnici
La varstnici nu este necesara ajustarea dozei.
Doze pentru copii

Limbă

Angina 2021

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Angina 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

I.1. ANATOMIA INIMII

I.1.2. Vascularizația și inervația inimii

I.3.1. Structura și proprietățile fundamentale ale miocardului

Simptomul dominant care defineşte angina pectorală este DUREREA CARDIACĂ

b) angina de efort stabilă-debut- peste o lună

c) angorul agravat-evoluţie brusc înrăutăţită ca frecvenţă, durată, intensitate

II. ANGORUL SPONTAN

Tratamentul anginei pectorale este unul complex, care presupune combinarea:

- tratamentului medicamentos: antiagregante, betablocante/calciu blocante,

- tratamentului intervențional (angioplastia coronariană) si/sau;

- tratamentului chirurgical (bypass aorto-coronarian).

Decizia este influențată nu doar de leziunile coronariene, ci și de prezența afecțiunilor

2. Blocantele canalelor de calciu (calciu blocante): au efecte de scădere a tensiunii arteriale,

4. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei: au ca efecte dilatarea vaselor, reducerea

5. Antiagregantele plachetare: previn formarea de cheaguri de sânge în interiorul arterelor

6. Statinele: au ca efect principal scăderea colesterolului şi componentei sale LDL (colesterolul

Tratamentul intervenţional pentru boala coronariană (angioplastia coronariană percutană)

Tratamentul chirurgical (by pass-ul aortocoronarian) presupune scurtcircuitarea stenozei

Indiferent de tipul de tratament ales (medical, intervenţional, chirurgical) există măsuri

II.10. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Educaţia sanitară a pacienţilor internaţi cu angină pectorală se adresează în principal înlăturării

-tratamentul bolilor asociate

Asistenta medicală înștiințează familia bolnavului privind indicațiile primite de la medic

PREZENTARE CAZURI CLINICE

Antecedente personale – Cardiopatie ischemică dureroasă, angor prelungit, HTA esențială.

o valori tensionale 190/110 mmHg; tahicardie-AV=120b/min

1.HLG -2 ml sânge prin 18.02.2021 19.02.2021 20.02.2021

2.VSH -1,6 ml 40 37 51 5-10 mm/h

1.UREE -5-8 ml sânge 18.02.21 19.02.21 20.02.21

ANALIZE COAGULARE A SÂNGELUI

1.I.N.R. -5-8 ml sânge prin 18.02.21 19.02.21 20.02.21

2.TIMPUL -5-8 ml sânge prin 11 13 14 12-15 sec.

EXAMEN -se face 18.02.2021 19.02.2021 20.02.2021

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE ALE PACIENTEI H.S., 53

NEVOI MANIFESTĂRI DE SURSE DE PROBLEME DE

A respira și a avea o Oboseală la efort mediu; Supraîncărcarea Circulație

A se alimenta și Consum de alimente Cunoștințe Dificultate în a

A dormi, a se Somn întrerupt, agitat, Crize de angină Insomnie .

Menținerea Transpiratii, piele rosie Boala in sine si Dispnee, tahicardie.

A fi curat, îngrijit Dezinteres față de Tulburări de echilibru, Carențe de igienă.

DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație –circulație și respirație deficitară cauzată de

2. Nevoia de a elimina – eliminare inadecvată calitativ și cantitativ din cauza insuficienței

4. Nevoia de a se alimenta și hidrata – dificultate în a respecta dieta din cauza cunoștințelor

6. Nevoia de se mișca și a avea o bună postură – dificultate în a se mișca și modificări de

DATA 2021 Puls Resp. T.A. T Diureză Scaun

18.02 120 15 190/120 37 1000 ml C

19.02 80 18 140/70 36,5 1700 ml N

20.02 60 14 130/70 36,5 1800 ml N

PROBLEMELE PACIENTEI H.S., 53 ANI

PROBLEME SUBIECTIVE PROBLEME OBIECTIVE

Dificultate în a respira Dureri retrosternale cu caracter de apăsare-

Dispnee ortopneică Circulație deficitară

Oboseală Somn insuficeint cantitativ

Disconfot Iradierea durerii în membrul superior stâng

Transpirații reci Alterarea circulației

PACIENTA H.S., 53 ANI, DE SEX F. DIAGNOSTIC: ANGINĂ PECTORALĂ

PRIMA ZI DE SPITALIZARE ȘI DE ÎNGRIJIRE

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII CU INTERVENȚII CU EVALUARE

NEVOIA DE A SE Dificultate în a Pacienta să nu Echilibrez hidroelectro- La indicația Pacienta este echilibrată

PACIENTA H.S., 53 ANI, DE SEX F. DIAGNOSTIC: ANGINĂ PECTORALĂ