Sunteți pe pagina 1din 7

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA BUSINESS SI ADMINISTRAREA


AFACERILOR

TEMA 7. POLITICA BUGETAR-FISCALĂ. CHELTUIELILE


GUVERNAMENTALE ŞI DATORIA DE STAT
LUCRUL INDIVIDUAL: Analizaţi structura bugetului
de Stat a R.Moldova2021.(sau o alta tara , de ex.
Romania)

Analizați dinamica deficitului bugetar si sursele de


finantare in economia R.Moldova.

Analizaţi gradul de indatorare in RM .

A EXECUTAT:
PROFESOR:

STUDENTA GRUPEI BA-201


DR.,CONF.,UNIV

CU FRECVENTA LA ZI
AURELIA TOMSA
CEBOTARI NINA

Cuprins

1.Analiza structurii bugetului de stat a Republicii Moldova 2021

2.Analiza dinamicii deficitului bugetar si sursele de finantare in economia


R,Moldova

3.Analiza gradului de indatorare in RM.


1.Analiza structurii bugetului de stat a Republicii Moldova 2021

Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprimă relații economice, care iau naștere în
procesul repartiției produsului intern brut, în legătură cu îndeplinirea funcțiilor statului. Aceste
relații se manifestă în dublu sens: pe de o parte ca relații prin care se prelevează resurse bănești
la dispoziția statului, pe de altă parte, ca relații prin care se repartizează aceste resurse.

Din punct de vedere material, bugetul de stat poate fi definit ca un fond centralizat de mijloace
bănești pus la dispoziția statului, în care se încasează veniturile și din care se efectuiază
cheltuieli din partea statului.

Rolul fundamental al bugetului de stat în cadrul finanțelor publice și al economiei naționale este
susținut și de următoarele considerente:

- bugetul participăin mod direct la îndeplinirea funcțiilor și a sarcinilor statului;

- bugetul asigură autonomia reală a colectivităților locale constituite în cadrul unităților


administrativ-teritoriale;

- bugetul garantează realizarea efectivă a protecției sociale a unor categorii importante în


rândul populației;

- bugetul asigură echilibrul financiar, monetar și valutar la statului;

- bugetul are un însemnat rol stabilizator al economiei naționale.

În economia contemporană bugetul public constituie veriga centrală a sistemului financiar al


oricărei țări, fiind expresia unui tip specific de relații financiare - relațiile bugetare - care se
manifestă în procesele formării, repartizării și utilizării fondurilor bugetare necesare organelor
statale la nivel național și loca

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 este fundamentat pe o creștere
economică de 4,7%, o majorare a exporturilor de 12,6% și sporire a importurilor de
14,3%. Potrivit proiectului, veniturile bugetului de stat vor constitui 41,415 miliarde de
lei, în creștere cu 4,2 miliarde lei (11,3%) față de bugetul de stat aprobat pentru anul
2020. Majorarea veniturilor se datorează sporirii încasărilor din impozite și taxe și
intrărilor de granturi, transmite deschide.md. Cheltuielile bugetului de stat reprezintă,
conform proiectului, 55,399 miliarde de lei, înregistrînd o creștere cu 2,2 miliarde de lei
(4,1%) față de bugetul de stat aprobat în 2020. Cheltuielile bugetului de stat sînt
determinate de obiectivele Politicii bugetare pe termen mediu. Cheltuielile destinate
implementării proiectelor finanțate din surse externe vor constitui în anul 2021 circa 3,0
miliarde de lei, reprezentînd 5,4% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.
Pe lîngă acestea, în proiectul de buget pe anul 2021 se prevede asigurarea financiară a
programelor actuale de cheltuieli. Per total cheltuielile capitale vor constitui 5,3 miliarde lei (cu
380,9 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2020), din care Investițiile capitale vor constitui
1,6 miliarde lei (cu 49,4 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2020). Creșterea cheltuielilor,
excluzînd proiectele finanțate din surse externe, aproape integral se atribuie domeniului
ocrotirii sănătății. Cheltuielile pentru acest domeniu vor avea o cotă de 14,3% din cheltuielile
totale ale bugetului de stat. Soldul (deficitul) bugetar se estimează la 13,984 miliarde de lei.
Sursele de finanțare a deficitului vor constitui atît cele interne (procurarea cotei părți în
capitalul social, mijloace din vînzarea proprietății publice de stat și a activelor băncilor aflate în
procedură de lichidare, emisiuni și răscumpărarea valorilor mobiliare de stat, etc.), cît și surse
externe. Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2021 se estimează la 84,9 miliarde lei,
ponderea datoriei de stat în PIB la sfîrșitul anului 2021 nu va depăși 38,3%. Principalul creditor
al Guvernului Moldovei este Fondul Monetar Internațional, urmat de Banca Mondială.

2.Analiza dinamicii deficitului bugetar si sursele de finantare in economia


R,Moldova
Deficitul bugetar reprezintă depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor.

Potrivit ministrului finanțelor, inițial bugetul a fost format luînd în calcul o creștere a PIB-
ului în 2020 cu 3,8%, comparativ cu 2019. Efectele pandemiei COVID-19 asupra
proceselor economice globale, regionale și naționale au determinat necesitatea de a
reevalua evoluția indicatorilor economici și de a recalcula bugetul public național luînd
ca bază o cădere a PIB în 2020 cu 3%, ceea ce presupune o reducere a veniturilor la
buget.

Veniturile se reduc cu 6,338 miliarde de lei Astfel, comparativ cu bugetul aprobat pentru
anul 2020, se estimează o reducere a veniturilor bugetului de stat cu 6,338 miliarde de
lei sau cu 14,3% și vor constitui 37,798 miliarde lei, în special din contul diminuării
impozitelor și taxelor precum și intrărilor din granturi. Totodată, încasările din alte
venituri se majorează cu 157,6 milioane lei sau cu circa 8,8%, din contul includerii a
50% din profitul net al Băncii Naționale a Moldovei obținut în anul 2019, precum și unor
surse noi de venituri pentru Fondul de susținere socială a populației. De asemenea,
cheltuielile bugetului de stat se propun spre majorare cu 2,221 miliarde lei sau cu circa
1,6% față de bugetul aprobat. Acestea vor constitui 53,773 miliarde de lei. Propunerile
de modificare a cheltuielilor bugetului de stat includ atît majorări, cît și diminuări de
alocații, cu scopul identificării resurselor disponibile pentru combaterea pandemiei
COVID-19. Avînd în vedere prioritățile de cheltuieli în această perioadă, cele mai
semnificative creșteri se propun a fi la grupele: ocrotirea sănătății (cu 1,1 miliarde de
lei), protecția socială (1,127 miliarde de lei) și servicii de stat cu destinație generală
(1,084 miliarde de lei). Surse de compensare a deficitului bugetar de 15,975 miliarde de
lei Pentru compensarea deficitului bugetar de 15,975 miliarde de lei Guvernul va folosi
resurse identificate în negocierile cu partenerii externi, precum împrumutul de urgență
acordat de Fondul Monetar Internațional – 4,42 miliarde de lei. De asemenea, va fi
utilizat creditul oferit de Federația Rusă – 4,16 miliarde de lei, precum și împrumutul de
454 de milioane de lei din partea Băncii Mondiale. Aici mai este menționată emiterea
valorilor mobiliare de stat în sumă de patru miliarde de lei, cu două miliarde mai mult
decît a fost planificat inițial pentru 2020. La fel, sînt estimate venituri de 700 de milioane
lei din privatizarea activelor publice.

3.Analiza gradului de indatorare in RM.

Potrivit informaţiilor Ministerului Economiei, datoria de stat (internă şi externă)


administrată de Guvern a însumat circa 50,9 miliarde de lei la sfârşitul lunii iunie
2018, fiind în creştere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului 2017. Datoria de stat
internă are o pondere de 44,8% în volumul total al datoriei de stat, iar datoria
externă – 55,2%

“Se estimează că finanţarea internă netă a bugetului de stat se va majora de la


0,6% din PIB în 2019 la 1,3% din PIB în 2021. Acest fapt reflectă creşterea
cerinţelor de finanţare, ca urmare a reducerii finanţării externe. În prezent
predomină finanţarea internă prin emisiunea de valori mobiliare de stat cu
scadenţa de până la 12 luni. Unul dintre obiectivele de gestionare a datoriei de
stat în perioada anilor 2019-2021 rămâne extinderea maturităţii valorilor
mobiliare de stat şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat. Acţiunile
Ministerului Finanţelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul realizării acestui
obiectiv se vor axa pe creşterea gradului de transparenţă şi predictibilitate a pieţei
valorilor mobiliare de stat, monitorizarea şi evaluarea performanţelor dealerilor
primari”, potrivit prognozelor făcute de Ministerul Finanţelor.

Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 38,6% la


sfârşitul anului 2018 până la 36,7% la sfârşitul anului 2021, fapt ce se explică prin
ritmul de creştere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de
creştere al soldului datoriei de stat. Astfel, soldul datoriei de stat va înregistra o
majorare de la 61 729,5 mil. lei la sfârşitul anului 2018 până la 77 562,1 mil. lei la
sfârşitul anului 2021.

Se estimează că plăţile dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei de stat vor


creşte mai lent decât în ultimii ani şi vor rămâne în jur de 1,1% din PIB pe
parcursul anilor 2019-2021. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat
externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1 442,2 mil. lei (23,2% din
total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4764,5 mil. lei (76,8% din
total). În fiecare din anii 2019, 2020 şi 2021, cheltuielile pentru serviciul datoriei
de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne
în această perioadă, precum şi în condiţiile micşorării ratelor valorilor mobiliare
de stat.

Potrivit Ministerului Finanţelor, pe termen mediu se estimează că soldul


garanţiilor de stat va fi egal cu soldul garanţiilor emise pentru creditele ipotecare
în cadrul Programului „Prima casă”. Recreditarea de stat în anul 2017 a însumat
783,21 mil. lei (0,5% din PIB) şi se preconizează că va ajunge la 1 667,0 mil. lei
(0,8% din PIB) în anul 2021. În structura mijloacelor financiare destinate
recreditării în perioada 2019-2021 sub aspectul ramurilor economiei naţionale,
ponderea majoră îi revine sectorului energetic, complexului agroindustrial şi
transportului. Pe parcursul anilor 2019-2021 se evidenţiază un trend uşor
crescător al recreditării întreprinderilor de stat (de la 0,4% din PIB în 2018 până la
0,5% din PIB în 2021) ca urmare a implementării de către ÎS a proiectelor de
importanţa majoră naţională. Viitoarele propuneri de împrumut ar trebui, prin
urmare, să fie însoţite de: – studii de fezabilitate ample, care au fost supuse unei
revizuiri independente, care confirmă viabilitatea economică şi financiară a
proiectului; – un plan de afaceri pe termen mediu pentru ÎS, care demonstrează
confirmarea viabilităţii operaţiunilor sale de bază.

Împrumuturile externe sunt canalizate sectorului privat prin intermediul


sectorului bancar. În cazul dat, băncile sunt responsabile de evaluarea cererilor de
împrumut şi aprobarea împrumuturilor, precum şi îşi asumă riscul de credit. Pe
termen mediu şi lung, modalitatea dată rămâne prioritară. Pe parcursul anilor
2019-2021 se preconizează recreditarea sectorului privat în sumă de 1731,6 mil.
lei. Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 38,6% la
sfârşitul anului 2018 până la 36,7% la sfârşitul anului 2021, fapt ce se explică prin
ritmul de creştere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de
creştere al soldului datoriei de stat. Astfel, soldul datoriei de stat va înregistra o
majorare de la 61 729,5 mil. lei la sfârşitul anului 2018 până la 77 562,1 mil. lei la
sfârşitul anului 2021. Se estimează că plăţile dobânzilor şi comisioanelor aferente
datoriei de stat vor creşte mai lent decât în ultimii ani şi vor rămâne în jur de 1,1%
din PIB pe parcursul anilor 2019-2021. În această perioadă, pentru serviciul
datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1 442,2
mil. lei (23,2% din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4764,5 mil.
lei (76,8% din total). În fiecare din anii 2019, 2020 şi 2021, cheltuielile pentru
serviciul datoriei de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului
datoriei de stat interne în această perioadă, precum şi în condiţiile micşorării
ratelor dobânzii la valorile mobiliare de stat.

Bibliografie

https://capital.market.md/ro/content/republica-moldova-are-un-grad-inalt-de-
indatorare

https://noi.md/md/economie/din-ce-surse-va-fi-acoperit-deficitul-bugetului-de-
stat

https://unimedia.info/ro/news/45013f9f20de9b10/legea-bugetului-de-stat-
pentru-2021-aprobata-in-lectura-finala.html