Sunteți pe pagina 1din 5

Tipurile de comic regasite in comedia „O scrisoare pierduta”

1. comicul de situație
2. comicul de nume
3. comicul de limbaj
4. comicul de caractere
5. comicul de moravuri

1. comicul de situație care constitue rezultatul faptelor neprevăzute, apare la nivelul acțiunilor și este
provocat de unele întâmplări surprinzătoare:
- prezența unor grupuri insolite (cuplul comic: Farfuridi și Brânzovenescu),
- triunghiul conjugal: Trahanache – Zoe – Tipătescu,
- încurcături privind persoane (Dandanache o ia pe Zoe drept soția lui Tipătescu, iar pe Trahanache îl
consideră prefectul județului),
- încurcături create de pierderea și găsirea succesivă a scrisorii,
- coincidențe sau întorsături neașteptate de situație (Dandanache ajunge să fie numit candidat la postul
de deputat tot în urma unui șantaj cu o scrisoare de amor),
- acumularea progresivă (Cațavencu nu numai că nu mai este în posesia scrisorii, ci se acumulează
dovezi pentru încriminarea lui care și-a însușit banii societății),
- evoluția inversă – răsturnarea de situație (triunghiul amoros triumfă deși păreau să piardă, iar
Cațavencu este învins, deși părea victorios),
- paralelismul intrigii (traseul scrisorii pierdute de Zoe se intersectează simbolic cu acela al răvașului
de care se folosește Dandanache)

2. comicul de nume care reliefează efectele general comice ale numelor.


- Zaharia Trahanache
* Prenumele derivat de la „zahăr” = zahariseală, decrepitudine, ramolisment, e tratat cu amabilitate
disprețuitoare
* Numele de familie derivat de la „trahana”= cocă moale traducând caracterul ușor de modelat al
personajului
- Ștefan Tipătescu
* Numele derivat de la „tip”= june prim, aventurier, definind imoralitatea personajului
- Nae Cațavencu
* Numele derivat de la „cață” = mahalagioaică (definind caracterul demagogic) sau de la
„cațaveică”= haină cu două fețe (caracter duplicitar, ipocrit, fățanic)
- Ghiță Pristanda
* Numele derivat de la „pristanda”= joc moldovenesc în care dansatorii joacă după cum comandă un
altul, definind caracterul unil, slugarnic, lingușitor
- Farfuridi și Brânzovenescu
* Nume derivate de la „farfurie” și „brânză”= aluzii culinare primare definind dependența unuia față
de celălalt, caracter de cuplu comic
- Agamemnom Dandanache
* Prenumele face trimitere la numele eroului grec din Iliada lui Homer, care refuzând să o redea pe
sclava Briseis, furată de la Menelau, prelungește războiul troian => diminutivul Gagamiță rostit de
Trahanache sublinează căderea în puerilitate a personajului; cuvântul de alint „ga-ga” semnifică o
formă lipsită de conținut ce caracterizează vorbirea copiilor
* Numele derivat de la „dandana”= încurcătură, definește ramolismentul personajului, caracterul
grotesc al acestuia
- Zoe
* alintul Joițica sublinează un zoonim diminutival

3. comicul de moravuri care rezultă din relațiile care se stabilesc între personaje.
- Triunghiul conjugal alcătuit din Trahanache, Zoe și Tipătescu. Cei doi bărbați par a fi buni prieteni,
Trahanache fiind cel care îl consolează și încurajează pe Tipătescu susținând că scrisoarea este un fals
- Temându-se de consecințele publicării scrisorii, Zoe decide să îl susțină cu ardoare pe Cațavencu la
alegerile pentru funcția de deputat și se luptă pentru eliberarea lui din închisoare
- Fără să se sperie de publicarea scrisorii, Trahanache descoperă un fals în actele fundației prin care
Cațavencu își însușise ilegal banii societății și îl arestează
- Pristanda pare să fie de partea lui Tipătescu, însă nu ezită să-l lingușească și pe Cațavencu atunci
când cel din urmă se află în arest
- Cațavencu acceptă să țină un discurs în cinstea lui Dandanache

4. comicul de caracter care reliefează defectele general-umane.


I. L. Caragiale creează o tipizare comică prin generalizarea unei categorii, eroii fiind individualizați
prin detalii care se referă la situația socială, intelectuală, temeperament, limbaj. Cea mai cunoscută
tipizare este cea a lui Pompiliu Constantinescu
- Tipul încornoratului – Trahanache
- Tipul amorezului – Tipătescu
- Tipul cochetei și al adulterinei – Zoe
- Tipul politic și al demagogului – Cațavencu, Farfuridi, Dandanache
- Tipul cetățeanului – Cetățeanul turmentat
- Tipul raisonneurului – Brânzovenescu
- Tipul servitorului – Pristanda

5. comicul de limbaj ilustrat de o altă grupă de elevi. Acesta este provocat de:
- Prezența numeroaselor greseli de vocabular:
 Pronunțarea greșită e unor cuvinte (renumerație, famelie)
 Folosirea etimologiei populare (capitaliști= locuitori ai capitalei, faliți = oameni de fală)
 Lipsa de proprietate a termenilor (liber-schimbist= elastic în concepții)
- Încălcarea regulilor gramaticale și ale logicii:
 Contradicție în termeni după lupte seculare care au durat aproape 30 de ani
 Asociații incompatibile diavolul de popă
 Pleonasm ne-am rătăcit împreună
 Truismele (adevăruri evidente) un popor care nu merge înainte, stă pe loc
- Ticuri verbale
 Pristanda: curat, termen omniprezent ajungând la structuri de tipul curat murdar
 Trahanache: ai puțintică răbdare
 Dandanache: neicușorule, puișorule
- Neconcordanța stilurilor, personajele folosesc un limbaj în contradicție cu situația în care se află
• Cațavencu, aflat în arest, îi vorbește lui Pristanda într-un stil oratoric
 Dandanache se adresează mulțimii în stilul său familiar
FIŞA DE LUCRU NR. 1

1. Citiţi fragmentul pe roluri:

TIPĂTESCU: Lasă, Ghiţă, cu steagurile de alaltăieri ţi-a ieşit bine; ai tras frumuşel condeiul.

PRISTANDA (uitându-se pe sine şi râzând): Curat condei! (luându-şi numaidecât seama, naiv)
Adicăte, cum condei, coane Fănică?...

TIPĂTESCU: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci şi patru de steaguri...

PRISTANDA (naiv): Da.

TIPĂTESCU: Ei?... s-a pus patruzeci şi patru de steaguri?

PRISTANDA (cu tărie): S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi dat vântul jos... da' s-
a pus...

TIPĂTESCU: Patruzeci şi patru?

PRISTANDA: Patruzeci şi patru în cap, coane Fănică.

TIPĂTESCU (râzând): Nu umbla cu mofturi, Ghiţă. Nu m-am plimbat eu la luminaţie în trăsură cu


Zoe şi cu nenea Zaharia în tot oraşul? Tocmai ea, cum e glumeaţă, zice: „ia să-i numărăm steagurile
lui Ghiţă..."

PRISTANDA (mâhnit): Îmi pare rău! tocmai coana Joiţica, tocmai dumneei, care de!... să ne aşteptăm
de la dumneei la o protecţie...

TIPĂTESCU: Apoi, ea n-a zis-o cu răutate, a zis-o de glumă. Nu ştie şi nenea Zaharia şi ea că eşti
omul nostru...

PRISTANDA: Al dumneavoastră, coane Fănică, şi al coanii Joiţichii, şi al lui conul Zaharia... Ei? şi
le-aţi numărat, coane Fănică?... Ei? aşa e? patruzeci şi patru...

TIPĂTESCU: Vreo paispce... cinspce.


PRISTANDA: Apoi să le numărăm, coane Fănică; să le numărăm: două la prefectură.

TIPĂTESCU: Două...

PRISTANDA: Două pe piaţa lui 11 Fevruarie...

TIPĂTESCU: Patru...

PRISTANDA (căutând în gând): Două la primărie...

TIPĂTESCU: Şase...

PRISTANDA (acelaşi joc): Unul la şcoala de băieţi...

TIPĂTESCU: Şapte...

PRISTANDA: Unul... la şcoala de fete...

TIPĂTESCU: Opt...

PRISTANDA: Unul la spital...

TIPĂTESCU: Nouă...

PRISTANDA: Două... la catrindală, la Sf. Niculae...

TIPĂTESCU: Unsprezece.

PRISTANDA: Două la prefectură... paispce...

TIPĂTESCU (râzând): Le-ai mai numărat pe ale de la prefectură.

PRISTANDA: Nu, coane Fănică, să trăiţi! (continuă repede, pe nerăsuflate) Două la primărie, optspce,
patru la şcoli, douăzeci şi patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci...

TIPĂTESCU (râzând): Le-ai mai numărat o dată pe toate astea şi aduni rău...

PRISTANDA: Doamne păzeşte, coane Fănică, să trăiţi, patruzeci şi patru, în cap... patruzeci şi patru...
Cum zic, unul-două, poate vântul... ori cine ştie...

TIPĂTESCU (râzând): Ghiţă… apoi nu mă orbi de la obraz aşa.


PRISTANDA (schimbând deodată tonul, umilit şi naiv): Famelie mare... renumeraţie după buget
mică...

TIPĂTESCU (uitându-se la ceas) : Ia să lăsăm steagurile, Ghiţă...

PRISTANDA: Curat să le lăsăm, coane Fănică.

2. Ce tipuri de comic întâlnim în fragmentul de mai sus?

FIŞA DE LUCRU NR. 2

Cui aparţin următoarele replici? Relatează în 2-3 rânduri o scenă reprezentativă


pentru comicul de situaţie.
„ – Eu, …eu pentru cine votez?”
„ - Nu mă-npinge, că ameţesc...”
„ - dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu
bere...”

Transcrie forma corectă a cuvintelor: Redă o replică din opera „O scrisoare pierdută”
folosită şi azi cu veselie de către cititori.
„misie” –
„bampir” –
„famelie” –
„catrindală” –