1 Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii titlul 7 cap 2

CAPITOLUL II Principiile asistenţei de sănătate publică ART. 7

Principiile care stau la baza asistenţei de sănătate publică sunt

următoarele: a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică; b)
focalizarea pe grupurile populaţionale şi prevenirea primară; c)
preocuparea pentru determinanţii stării de sănătate: sociali, de mediu,
comportamentali şi servicii de sănătate; d) abordarea multidisciplinară şi
intersectorială; e) parteneriat activ cu populaţia şi cu autorităţile publice
centrale şi locale; f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi ştiinţifice
existente la momentul respectiv (sănătate publică bazată pe dovezi); g)
în condiţii specifice, decizii fundamentate conform principiului precauţiei;
h) descentralizarea sistemului de sănătate publică; i) existenţa unui
sistem informaţional şi informatic integrat pentru managementul sănătăţii
publice; j) creşterea capacităţii de răspuns la calamităţi, dezastre şi
situaţii de urgenţă, inclusiv cele determinate de schimbările climatice; k)
evaluarea impactului la nivelul tuturor sectoarelor de activitate ce
influenţează determinanţii stării de sănătate; l) abordarea intersectorială
pentru sănătate prin acţiunea coordonată a tuturor instituţiilor în vederea
îmbunătăţirii sănătăţii populaţiei

2 ORDIN nr. 1.490 din 27 august 2008 privind aprobarea Metodologiei

de calcul al indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului
EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICE PUBLICAT ÎN:
MONITORUL OFICIAL nr. 628 din 29 august 2008 Data intrarii in vigoare
: 29 august 2008 Forma actualizata valabila la data de : 20 februarie
2013 Prezenta forma actualizata este valabila de la 29 august 2008 pana
la data selectata 20 februarie 2013 Văzând Referatul comun al Direcţiei
generale organizare, resurse umane, dezvoltare profesională şi
salarizare şi al Direcţiei generale buget şi credite externe nr. 9.036/2008
privind Metodologia de calcul al indicatorilor de performanţă ai
managementului spitalului, în conformitate cu prevederile Legii nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările
şi completările ulterioare, ministrul sănătăţii publice emite următorul
ordin: ART. 1 Se aprobă Metodologia de calcul al indicatorilor de
performanţă ai managementului spitalului, prezentată în anexă. ART. 2
Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 3 Direcţiile de
specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate
publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Şcoala Naţională de
Sănătate Publică şi Management Sanitar Bucureşti, Centrul Naţional
pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic
în Domeniul Sănătăţii Bucureşti şi instituţiile cu reţea sanitară proprie,
precum şi spitalele publice şi managerii acestora vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin. ART. 4 Prezentul ordin se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu Bucureşti, 27 august 2008. Nr. 1.490.
ANEXĂ METODOLOGIE de calculul al indicatorilor de performanţă ai
managementului spitalului A. Indicatori de management al resurselor
umane *T* 1. Proporţia medicilor din totalul Nr. de medici angajaţi în
spital personalului angajat al spitalului =
──────────────────────────────── x 100 Total persoane
angajate în spital *ST* Numărul de medici angajaţi în spital se referă la:
medicii încadraţi în secţiile/compartimentele cu paturi, inclusiv cei cu
integrare clinica (UMF-işti); medicii încadraţi în structurile care deservesc
secţiile cu paturi, respectiv laboratoare, servicii de anatomie patologică şi
medicină legală, staţionare de zi cu locuri (LSM/CSM), UPU/CPU etc.;
medicii din cabinetele de specialitate, oncologie medicală, diabet
zaharat, nutriţie şi boli metabolice, boli infecţioase, planificare familială,
dispensare TBC, ambulatorii de specialitate (stomatologie, pentru
studenţi, pentru sportivi etc.); medicii din sanatorii TBC, preventorii etc.;
medicii din cabinetele medicale şcolare şi studenţeşti; medicii de
medicină dentară, medicii din cabinetele de specialitate din ambulatoriul
integrat fără corespondent în secţiile/compartimentele cu paturi, potrivit
statului de funcţii pentru posturile ocupate. Personalul angajat al
spitalului cuprinde numărul total al posturilor ocupate cu contract
individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă
determinată, după caz. *T* 2. Proporţia personalului medical Nr. de
personal medical din totalul personalului angajat =
───────────────────────────────── x 100 al spitalului
Total persoane angajate în spital *ST* Personalul medical cuprinde: -
medici, farmacişti; alt personal superior sanitar: fiziokinetoterapeut;
bioinginer medical; biolog, biochimist, chimist, fizician, expert în fizică
medicală; psiholog, logoped, sociolog, profesor CFM, kinetoterapeut,
asistent social; profesor CFM, biolog, chimist SSD; asistente medicale cu
studii superioare, superioare de scurtă durată, postliceale şi medii,
moaşe, tehnician utilaje medicale şi tehnician dentar, soră medicală,
oficiant medical, registrator medical, statistician medical; funcţii
prevăzute în notele anexelor nr. 1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale
personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005, cu
modificările şi completările ulterioare, şi care se salarizează la nivel de
studii medii, postliceale sau SSD. *T* 3. Proporţia personalului Nr. de
personal medical medical cu studii superioare cu studii superioare din
totalul personalului = ───────────────────────────── x
100 medical Nr. total de personal medical *ST* Personalul medical cu
studii superioare este format din medici, farmacişti; alt personal sanitar
superior: fiziokinetoterapeuţi; bioinginer medical; biolog, chimist,
biochimist, fizician, expert în fizică medicală, psiholog, logoped, sociolog,
profesor CFM, kinetoterapeut, asistent social; chimist SSD, asistente
medicale, moaşe cu studii superioare, SSD; funcţii prevăzute în notele
anexelor nr. 1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005, cu
modificările şi completările ulterioare, şi care se salarizează la nivel de
SSD. *T* 4. Nr. mediu de consultaţii Nr. de consultaţii în ambulator pe un
medic în ambulator = ────────────────────────────────
Nr. de medici care acordă consultaţii în ambulator *ST* Se includ: -
medicii care acordă consultaţii în ambulatoriul integrat, respectiv medicii
încadraţi în secţiile şi compartimentele cu paturi, care acordă asistenţă
medicală în ambulatoriul integrat, precum şi medicii încadraţi în
ambulatoriul integrat, în cabinetul de specialitate, fără corespondent în
secţiile sau compartimentele cu paturi, conform Ordinului ministrului
sănătăţii publice nr. 39/2008 privind reorganizarea ambulatoriului de
specialitate al spitalului; - medicii care acordă consultaţii în ambulatoriul
de specialitate (pentru sportivi, pentru studenţi, stomatologie etc.); -
medicii din cabinetele de specialitate, oncologie medicală, diabet
zaharat, nutriţie şi boli metabolice, boli infecţioase, planificare familială,
dispensare TBC. B. Indicatori de utilizare a serviciilor 1. Durata medie de
spitalizare pe spital şi pe fiecare secţie se calculează astfel: *T* Durata
medie Om-zile spitalizare de spitalizare =
───────────────────────────────── pe spital Bolnavi
aflaţi Bolnavi intraţi la începutul + în cursul perioadei perioadei Durata
medie Om-zile spitalizare de spitalizare =
─────────────────────────────────────────────
───────── pe secţie Bolnavi aflaţi Bolnavi intraţi Bolnavi transferaţi la
începutul + în cursul + în cursul perioadei perioadei perioadei din alte
secţii *ST* 2. Rata de utilizare a paturilor pe spital şi pe fiecare secţie:
*T* Indicele de utilizare Om-zile spitalizare (a bolnavilor aflaţi şi intraţi) a
paturilor (Iu) =
─────────────────────────────────────────────
─────── Numărul mediu de paturi Rata de utilizare Iu x 100 a paturilor
= ──────── , 365 zile *ST* în care: Iu = indicele de utilizare a paturilor
Numitorul se referă la numărul de zile calendaristice aferente perioadei
de raportare. Numărul mediu de paturi poate fi egal cu existentul de la
începutul perioadei de referinţă sau poate să difere, situaţie în care se
calculează ca o medie aritmetică ponderată la trimestru, semestru şi an.
*T* 3. Indicele Total cazuri ponderate de complexitate =
────────────────────── x 100 a cazurilor Total cazuri
rezolvate *ST* Complexitatea cazurilor (indicele de case mix): exprimă
tipurile de pacienţi trataţi în spital în funcţie de diagnostic şi gravitate.
Indicele de complexitate a cazurilor: număr care exprimă resursele
necesare spitalului în concordanţă cu pacienţii trataţi. Cazuri ponderate:
pacienţii "virtuali" generaţi prin ajustarea cazurilor externate, în funcţie de
resursele asociate cu fiecare tip de caz. Se pot calcula pentru cazurile
externate şi pentru cazurile echivalente. *T* 4. Procentul pacienţilor Nr.
de pacienţi cu intervenţii chirurgicale cu intervenţii chirurgicale din totalul
pacienţilor externaţi = ──────────────────────────── x 100
din secţiile de chirurgie Nr. de pacienţi externaţi din secţiile cu profil
chirurgical *ST* C. Indicatori economico-financiari *T* 1. Execuţie
bugetară Cheltuieli bugetare realizate faţă de bugetul =
────────────────────────────── x 100, de cheltuieli
aprobat Total buget cheltuieli aprobat *ST* în care: - cheltuieli bugetare
realizate = plăţi nete realizate în perioada de raportare; - total buget
cheltuieli aprobat = prevederi bugetare aprobate. 2. Structura cheltuielilor
pe tipuri de servicii în funcţie de sursele de venit se determină astfel: *T*
Structura cheltuielilor Suma prevederilor cheltuielilor pe tipuri de servicii
bugetare aferente serviciilor şi în funcţie =
─────────────────────────────── x 100 de sursele de
venit Suma surselor de venit ce finanţează aceste cheltuieli *ST* NOTĂ:
Valoarea acestui indicator exprimată în procente se determină ca raport
între suma prevederilor cheltuielilor bugetare aferente structurilor: -
servicii de urgenţă - cuprind cheltuieli privind drepturile de personal,
medicamente şi materiale sanitare, alte cheltuieli; - servicii paraclinice
(inclusiv imagistică) - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste servicii; -
servicii spitalizare continuă - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste
servicii, inclusiv cheltuielile efectuate în cadrul programelor naţionale de
sănătate; - servicii spitalizare de zi - cuprind cheltuieli ocazionate de
aceste servicii, inclusiv cheltuielile efectuate în cadrul programelor
naţionale de sănătate; - servicii din ambulatoriul de specialitate (integrat)
al spitalului - cuprind cheltuieli privind drepturile de personal,
medicamente şi materiale sanitare şi alte cheltuieli, precum şi
contravaloarea serviciilor decontate de casele de asigurări de sănătate
pentru activitatea prestată în ambulatoriu (care se raportează distinct de
primele categorii de cheltuieli) şi suma surselor de venit din care sunt
finanţate aceste cheltuieli. În fişa de evaluare se trece valoarea
indicatorilor per total, iar în anexă se detaliază pe tipurile de servicii mai
sus menţionate. *T* 3. Procentul veniturilor proprii Venituri proprii din
totalul = ───────────────────── x 100, veniturilor spitalului
Total venituri spital *ST* în care: - venituri proprii = veniturile obţinute de
spital, exclusiv cele obţinute în contractul cu casa de asigurări de
sănătate, inclusiv subvenţiile de la bugetul local, bugetul de stat, donaţii,
sponsorizări, precum şi alte venituri încasate de spital; - total venituri
spital = veniturile obţinute de spital, inclusiv cele obţinute în contractul cu
casa de asigurări de sănătate, precum şi subvenţii de la bugetul local,
bugetul de stat, donaţii, sponsorizări, precum şi alte venituri încasate de
spital. *T* 4. Procentul cheltuielilor Cheltuieli de personal de personal din
totalul = ─────────────────────── x 100, cheltuielilor
spitalului Total cheltuieli spital *ST* în care: - cheltuieli de personal - se
referă la prevederile bugetare privind cheltuielile de personal, inclusiv
cheltuielile aferente rezidenţilor şi personalul aflat în practică
asistată/supravegheată conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 12/2008 pentru reglementarea unor măsuri financiare în
domeniul sanitar, aprobată prin Legea nr. 148/2008; - total cheltuieli
spital - se referă la prevederile totale bugetare de cheltuieli ale spitalului.
*T* 5. Procentul cheltuielilor Cheltuieli cu medicamente cu medicamente
din totalul = ───────────────────────── x 100, cheltuielilor
spitalului Total cheltuieli spital *ST* în care: - cheltuieli cu medicamente -
se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile cu medicamentele; -
total cheltuieli spital - se referă la prevederile bugetare totale de cheltuieli
ale spitalului. *T* 6. Procentul cheltuielilor Cheltuieli de capital de capital
din totalul = ─────────────────────── x 100, cheltuielilor
spitalului Total cheltuieli spital *ST* în care: - cheltuieli de capital - se
referă la prevederile bugetare privind cheltuielile de capital; - total
cheltuieli spital - se referă la prevederile bugetare totale de cheltuieli ale
spitalului. *T* 7. Costul mediu Cheltuieli realizate pe zi spitalizare =
─────────────────────── Nr. om-zile spitalizare *ST* în care:
- cheltuieli realizate = cheltuieli totale efectiv realizate. D. Indicatori de
calitate *T* 1. Rata mortalităţii Decese în spital intraspitaliceşti =
──────────────── x 100, Bolnavi ieşiţi *ST* în care: - decese în
spital - se referă la toţi decedaţii în spital, indiferent de timpul scurs de la
internare şi până la deces. *T* 2. Rata infecţiilor Nr. de bolnavi cu infecţii
nosocomiale nosocomiale =
────────────────────────────────────── x 100
Bolnavi externaţi *ST* Se calculează pe total spital şi pe fiecare secţie. 3.
Indicele de concordanţă a diagnosticului de la internare şi cu diagnosticul
la externare: *T* Indicele de concordanţă Nr. diagnostice concordante =
─────────────────────────── x 100, Nr. de pacienţi
externaţi *ST* în care: - numărătorul formulei se referă la numărul de
cazuri pentru care codul diagnosticului la internare concordă cu codul
diagnosticului principal la externare, dacă ambele se găsesc ambele
situate în aceeaşi grupă de coduri de la începutul fiecărei clase de boli.
Exemplu: A00-A09; B15-B19; D50-D53; E65-E68 etc. În legătură cu
codurile care exprimă suspiciune de boală, screening, contact de boală,
leziunea unui organ, unei articulaţii etc., care se confirmă prin
diagnosticul principal la externare, sunt concordante. Concordanţa
statistică şi informatică nu trebuie să fie confundate cu concordanţa
medicală. Exemplu: Sunt afecţiuni, cum ar fi nefrita interstiţială
acută/cronică cu cod N12 la internare, care la externare poate pleca cu
un diagnostic principal de la alte clase: A, B; C; D; M; T, nefrita devenind
la externare diagnostic secundar şi, în acest caz, totul este concordant.
Explicaţia: clasificarea este alcătuită pe mai multe axe şi raportul dintre
ele este stabilit de regulile de codificare. DRG-ul introduce axele de
diagnostic (etiologic, organ, histologic etc.) într-o categorie majoră de
diagnostic, după organul lezat, dar nu afectează regulile de codificare.
Ca urmare: toate rezultatele statistico-informatice neconcordante se
retrimit la spitale pentru ca medicul şef de secţie, pe baza foii de
observaţie şi în prezenţa medicilor curanţi, să stabilească dacă din punct
de vedere medical, deşi sunt coduri şi grupe diferite, există concordanţă.
Medicul şef de secţie va nota pe propria răspundere acest lucru. NOTĂ: -
în anexă, lit. A. "Indicatori de management al resurselor umane", la pct.
1, 2 şi 3 nu se vor lua în calcul rezidenţii, personalul aflat în practică
asistată/supravegheată conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 12/2008, aprobată prin Legea nr. 148/2008; - următoarele
structuri medicale oferă servicii medicale ambulatorii: cabinet
stomatologie urgenţă, cabinet de asistenţă socială, cabinet medical
şcolar, şi nu se iau în calcul la determinarea indicatorului A.4. -----

3 ORDIN Nr. 1384 din 4 noiembrie 2010 privind aprobarea

ANEXA 2 LISTA indicatorilor de performanţă a activităţii managerului

spitalului public A. Indicatori de management al resurselor umane 1.
numărul mediu de bolnavi externaţi pe un medic; 2. numărul mediu de
consultaţii pe un medic în ambulatoriu; 3. numărul mediu de consultaţii
pe un medic în camera de gardă/UPU/CPU; 4. proporţia medicilor din
totalul personalului; 5. proporţia personalului medical din totalul
personalului angajat al spitalului; 6. proporţia personalului medical cu
studii superioare din totalul personalului medical. B. Indicatori de utilizare
a serviciilor 1. numărul de bolnavi externaţi total şi pe secţii; 2. durata
medie de spitalizare, pe spital şi pe fiecare secţie; 3. rata de utilizare a
paturilor, pe spital şi pe fiecare secţie; 4. indicele de complexitate a
cazurilor, pe spital şi pe fiecare secţie; 5. procentul bolnavilor cu
intervenţii chirurgicale din totalul bolnavilor externaţi din secţiile
chirurgicale; 6. proporţia bolnavilor internaţi cu programare din totalul
bolnavilor internaţi, pe spital şi pe fiecare secţie; 7. proporţia urgenţelor
din totalul bolnavilor internaţi, pe spital şi pe fiecare secţie; 8. proporţia
bolnavilor internaţi cu bilet de trimitere din totalul bolnavilor internaţi, pe
spital şi pe fiecare secţie; 9. numărul consultaţiilor acordate în
ambulatoriu; 10. proporţia serviciilor medicale spitaliceşti acordate prin
spitalizare de zi din totalul serviciilor medicale spitaliceşti acordate, pe
spital şi pe fiecare secţie. C. Indicatori economico-financiari 1. execuţia
bugetară faţă de bugetul de cheltuieli aprobat; 2. procentul cheltuielilor
de personal din totalul cheltuielilor spitalului; 3. procentul cheltuielilor de
personal din totalul sumelor decontate de casele de asigurări de
sănătate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru
serviciile medicale furnizate, precum şi din sumele asigurate din bugetul
Ministerului Sănătăţii cu această destinaţie; 4. procentul cheltuielilor cu
medicamentele din totalul cheltuielilor spitalului; 5. costul mediu pe zi de
spitalizare, pe fiecare secţie; 6. procentul veniturilor proprii din totalul
veniturilor spitalului (sintagma "venituri proprii" înseamnă, în cazul
acestui indicator, toate veniturile obţinute de spital, exclusiv cele obţinute
în contractul cu casa de asigurări de sănătate). D. Indicatori de calitate 1.
rata mortalităţii intraspitaliceşti, pe total spital şi pe fiecare secţie; 2. rata
infecţiilor nosocomiale, pe total spital şi pe fiecare secţie; 3. rata
bolnavilor reinternaţi în intervalul de 30 de zile de la externare; 4. indicele
de concordanţă între diagnosticul la internare şi diagnosticul la
externare; 5. procentul bolnavilor transferaţi către alte spitale din totalul
bolnavilor internaţi; 6. numărul de reclamaţii/plângeri ale pacienţilor
înregistrate.

4 ordinul 1782/2006 privind inregistrarea si raportarea statistica a

pacientilor care primesc servicii medicale in regim de spitalizare continua
si spitalizare de zi cu modificarile si coompletarile ulterioare anexa 3

INSTRUCȚIUNI privind completarea formularului Foaie de observație

clinică generală (FOCG) 1. Completarea următoarelor rubrici se face cu
litere majuscule: județul, localitatea, spitalul, secția, numele, prenumele
și toate diagnosticele de pe prima pagină. 2. Completarea FOCG se face
pe baza următoarelor acte oficiale: a) buletin de identitate; b) talon de
pensie; c) certificat de naștere pentru copiii sub 15 ani (care nu au încă
buletin de identitate); d) pașaport; e) permis de conducere. 3. Rubricile
se completează și se codifică astfel: 3.1. Județul și localitatea se referă
la spital; completarea codului județului se va face alfabetic pe județele
țării, codificându-se conform listei din anexă care face parte integrantă
din prezentele instrucțiuni cu 01 (județul Alba) și în continuare până la 42
(municipiul București). 3.2. Spitalul și secția se trec și se codifică conform
nomenclatorului unităților sanitare publicat pe pagina de internet a
Ministerului Sănătății: www.ms.ro, respectiv Ordinului ministrului sănătății
și familiei nr. 457/2001 privind reglementarea denumirii și codificării
structurilor organizatorice (secții, compartimente, laboratoare, cabinete)
ale unităților sanitare din România, cu completările ulterioare.
Următoarele structuri se codifică astfel: Nr. crt. Secție Cod 1. Recuperare
medicală 1393_REC 2. Psihiatrie cronici 1333.2 3. Psihiatrie cronici
(lungă durată) 1333.1 4. Distrofici pediatrie (recuperare pediatrică)
1272.2 5. Pediatrie (recuperare pediatrică) 1272.1 Tiparit de SPITALUL
DE PNEUMOFTIZIOLOGIE "DR. NICOLAE RUSDEA" la 10.05.2018.
Document Lege5 - Copyright © 2018 Indaco Systems. 9/18 6.
Neonatologie (prematuri) aferente unei maternități de gradul III 1222.2 7.
Neonatologie (prematuri) aferente unei maternități de gradul II 1222.1 8.
Îngrijiri paleative 1061_PAL 3.3. Numărul de înregistrare al FOCG se
face după codul unic al spitalului din Registrul de intrări-ieșiri pentru
spitalizarea continuă și poate avea maximum 10 caractere. 3.4. CNP
pacient - se completează pe baza unui act oficial menționat la pct. 2,
după cum urmează: a) pentru cetățenii români; b) pentru cetățenii străini
din statele cu care România a încheiat acorduri internaționale cu
prevederi în domeniul sănătății, care au atribuit de către Ministerul
Afacerilor Interne, cod numeric personal; c) pentru cetățenii statelor
membre ale UE/SEE/Elveția, beneficiari ai formularelor europene care au
atribuit de către Ministerul Afacerilor Interne, cod numeric personal; 3.5.
Situații speciale - se codifică atunci când situația o impune conform Notei
1 a formularului FOCG. 3.6. "întocmit de" - se trece numele medicului
care a întocmit FOCG și se aplică parafa acestuia. 3.7. Internat prin - se
codifică conform Notei 3 a formularului FOCG. 3.8. Sexul - se
completează în căsuța alăturată litera M (masculin) sau F (feminin). 3.9.
Data nașterii se codifică în căsuțele respective cu 01-31 (zi), 01-12
(lună), anul calendaristic respectiv. 3.10. Domiciliul legal - județul,
localitatea, sectorul - pentru municipiul București, urban/rural, strada și
numărul etc. se completează pe baza actelor oficiale prevăzute la pct. 2.
3.11. Reședința corespunde cu județul, localitatea, sectorul etc. unde
locuiește în prezent persoana spitalizată și se completează, de
asemenea, pe baza actelor oficiale prevăzute la pct. 2. 3.12. Cetățenia -
se bifează în căsuța corespunzătoare pe baza documentelor de
identitate și se înscrie pentru cetățenii străini cetățenia. 3.13. Greutatea
la naștere se completează pentru nounăscuți. 3.14. Greutatea la
internare se completează pentru copii sub un an (0-1 an). 3.15. CNP-ul
mamei se completează numai în FOCG a nou-născutului și a copiilor cu
vârsta mai mică de 1 an. 3.16. Numărul FOCG al mamei se completează
numai în FOCG a nou-născutului și a copiilor cu vârsta mai mică de 1 an,
când mama este internată în același spital. 3.17. Ocupația - se trece în
căsuța alăturată codului ocupației (de la 1 la 8). 3.18. Locul de muncă se
completează de pe dovada eliberată de unitatea unde este angajată
persoana respectivă. 3.19. Nivelul de instruire - se trece în căsuța
alăturată codul pentru nivelul de instruire (de la 1 la 9). 3.20. Statut
asigurat - se completează pe baza documentelor care atestă calitatea de
asigurat, după cum urmează: a) asigurat CNAS - pentru categoriile de
persoane care beneficiază de asigurare obligatorie, acord internațional,
card european, formulare europene; b) asigurare voluntară - pentru cei
care au o asigurare privată; c) neasigurat - pentru pacienții care nu au
nici asigurare CNAS, nici asigurare voluntară. 3.21. Tip asigurare - se
completează numai pentru categoriile de persoane care beneficiază de
asigurare CNAS, astfel: a) se bifează "Obligatorie" - pentru cetățenii
români sau străini care au un document doveditor pentru acest tip de
asigurare; b) se bifează "Acord internațional" - pentru persoanele
asigurate din statele cu care România a încheiat documente
internaționale în domeniul sănătății. În absența codului numeric personal
al pacientului se completează numărul pașaportului. c) se bifează "Card
european" - cetățenii străini care prezintă un card european de asigurări
sociale de sănătate emis de un alt stat membru al Uniunii Europene sau
al Spațiului Economic European/Confederația Elvețiană. În baza acestui
card, persoana respectivă beneficiază de acele servicii medicale care
devin necesare în perioada șederii sale în România; în această situație
se completează și numărul cardului în secțiunea Nr. card european; d)
se completează "Formularele europene" (E106, E109, E112, E120,
E121, Sxxx) - pentru cetățenii străini pe baza formularelor/documentelor
europene emise în baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al
Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind
coordonarea sistemelor de securitate socială. În absența codului numeric
personal al pacientului se completează numărul pașaportului. e) Nr. card
național se completează pentru cetățenii români pe baza cardului
național de asigurări sociale de sănătate. 3.22. CAS - se completează
pentru categoriile de persoane care beneficiază de asigurare obligatorie
și asigurare facultativă. 3.23. Criteriul de internare - se completează
numeric în ordinea prevăzută în Normele metodologice de aplicare a
hotărârii Guvernului pentru aprobarea pachetelor de servicii și a
Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței
medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare, aprobate prin
ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de
Asigurări de Sănătate, conform Notei 2 privind criteriile de internare,
atașată FOCG. 4. Grupul sangvin, Rh și alergic la - se completează pe
baza actelor medicale ale pacientului, fie pe baza investigațiilor ce se
efectuează la internarea în spital. 5. Tipul internării: se trece în căsuța
alăturată codul tipului de trimitere (de la 1 la 5, respectiv 9), după cum
urmează: 1 - fără bilet de internare; 2 - bilet de internare de la medicul de
familie (BI MF); 3 - bilet de internare de la medicul specialist (BI MS); 4 -
transfer interspitalicesc; 5 - internare la cerere. 9 - alte - bilet de internare
de la medici care au încheiate convenții cu casa de asigurări de sănătate
pentru a elibera bilete de internare: medicii din unitățile de asistență
medico-socială, medicii din centrele de dializă private aflate în relație
contractuală cu casele de asigurări de sănătate, medicii care își
desfășoară activitatea în dispensare TBC, în laboratoare de sănătate
mintală, respectiv în centre de sănătate mintală și staționar de zi
psihiatrie, în cabinete de medicină dentară care nu se află în relație
contractuală cu casele de asigurări de sănătate și care se află în
structura spitalelor ca unități fără personalitate juridică, precum și de
medicii de medicina muncii. Pentru tipul internării BI MF (2), BI MS (3) și
alte (9), se completează seria BI cu seria biletului de internare și nr. BI cu
numărul biletului de internare. 6. Data internării și externării, ora internării
și externării, numărul zilelor de spitalizare și numărul de zile de concediu
medical acordate la externare se completează în căsuțele
corespunzătoare. 7. Diagnosticul de trimitere se completează de medicul
de gardă pe baza biletului de trimitere (internare) numai pentru pacienții
care se prezintă la spital cu bilet de trimitere (internare); se notează
diagnosticul precizat de medicul care a trimis pacientul pentru a fi
spitalizat; diagnosticul de trimitere nu se codifică. Tiparit de SPITALUL
DE PNEUMOFTIZIOLOGIE "DR. NICOLAE RUSDEA" la 10.05.2018.
Document Lege5 - Copyright © 2018 Indaco Systems. 10/18 8.
Diagnosticul de internare este cel al medicului de gardă al spitalului și
este semnat și parafat; el se codifică conform clasificării RO DRG v.1,
prevăzută în Ordinul ministrului sănătății nr. 1.199/2011 privind
introducerea și utilizarea clasificării RO DRG v.1. 9. Diagnosticul la 72
ore este cel al medicului curant, nu se codifică. 10. Diagnosticul la
externare se completează și se codifică de către medicul curant conform
clasificării RO DRG v.1, prevăzută în Ordinul ministrului sănătății nr.
1.199/2011. În caz de transfer intraspitalicesc, comisia de
specialitate/consiliul medical din spital va stabili pentru o FOCG un
singur diagnostic principal al episodului respectiv de îngrijiri, iar celelalte
diagnostice vor fi trecute dacă este cazul la diagnostice secundare și
complicații. 10.1. Diagnosticul principal are două rânduri, al doilea pentru
situațiile de codificare duală: 10.1.1. În caz de traumatisme și otrăviri: a)
în primul rând se trece natura acestora (capitolele S, T din clasificarea
RO DRG v.1); b) în al doilea rând se trece cauza externă (capitolele V,
W, X, Y din clasificarea RO DRG v.1). 10.1.2. În cazul afecțiunilor notate
cu dagger (+) și asterix (*): a) în primul rând se trece diagnosticul cu (+);
b) în al doilea rând se trece cel cu (*). 10.2 Diagnosticele secundare
(complicații/comorbidități) se înregistrează pentru celelalte afecțiuni,
concomitente cu diagnosticul principal, trecându-se exclusiv
complicațiile/ comorbiditățile pentru care pacientul a fost investigat și
tratat în timpul episodului respectiv de boală; se codifică conform
clasificării RO DRG v.1, prevăzută în Ordinul ministrului sănătății nr.
1.199/2011. 10.3. Semnalarea ca boală profesională se completează de
către medicul curant - prin bifarea căsuței respective din coloana
«Semnalare boală profesională», din dreptul diagnosticelor, respectiv
diagnosticul principal la externare și diagnostice secundare la externare
(complicații/comorbidități), după caz. Pentru semnalarea și raportarea
suspiciunilor de boală profesională, în cazul în care cel puțin unul dintre
diagnosticele de la externare are suspiciunea de a fi cauzat sau agravat
de ocupație sau de condițiile de la locul de muncă, medicul curant va bifa
obligatoriu căsuța respectivă, urmat de semnalarea cazului ca boală
profesională prin întocmirea fișei BP1, conform art. 150 din Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în
muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006,
cu modificările și completările ulterioare. NOTĂ: La codificare se va ține
seama de standardele și reglementările de clasificare și codificare în
vigoare, trecându-se exclusiv complicațiile/comorbiditățile pentru care
pacientul a necesitat îngrijiri suplimentare și/sau monitorizare, a fost
investigat și/sau tratat în timpul episodului respectiv de boală. 11. Număr
de ore de ventilație mecanică - se completează cu numărul de ore de
ventilație mecanică continuă, cuprins între data, ziua, ora intubării și
data, ziua, ora detubării, calculat astfel: a) dacă pacientul nu necesită
asistarea respirației, numărul de ore de ventilație mecanică nu se
completează; b) dacă pacientul necesită asistarea respirației într-un
singur episod de ventilație mecanică pe durata spitalizării, numărul de
ore de ventilație mecanică este egal cu durata acestui episod; c) dacă
pacientul necesită asistarea respirației în episoade de ventilație
mecanică fragmentate pe durata spitalizării, numărul de ore de ventilație
mecanică este egal cu durata celui mai lung episod. 12. Intervenția
chirurgicală principală, cele concomitente, alte intervenții chirurgicale: se
completează pe baza Registrului protocol operator, trecându-se echipa
operatorie, codurile respective, conform clasificării RO DRG v.1,
prevăzută în Ordinul ministrului sănătății nr. 1.199/2011, data și ora de
început și de sfârșit a acestora. a) Data și ora de început se referă la
momentul în care pacientul este poziționat în vederea efectuării
procedurii chirurgicale. b) Data și ora de sfârșit se referă la momentul în
care pacientul părăsește sala de operație/cabinetul de examinare. 13.
Examen citologic, extemporaneu, histopatologic - se trec elementele mai
importante ale examenelor respective efectuate în spital. 14. Transfer
între secțiile spitalului - se completează de fiecare secție în care a fost
internat și transferat pacientul. 15. Starea la externare, tipul externării și
decesul intraoperator și postoperator se completează și se codifică de
medicul curant în căsuțele respective. 16. Diagnosticul în caz de deces
se completează și se codifică tot de medicul curant, concomitent cu
Certificatul constatator de deces, utilizându-se clasificația internațională
a maladiilor CIM, revizia 10 OMS. 17. Diagnosticul anatomopatologic se
completează pe baza buletinului de examinări histopatologice ale
anatomopatologului care, în caz de tumori maligne, trece și codul
morfologic după regulile de codificare cuprinse în broșura de clasificație
a tumorilor. 18. Explorări funcționale și investigații radiologice se
completează de medicul curant pe baza buletinelor respective ale
compartimentelor de explorări funcționale și radiologie, preluând codurile
puse de aceste compartimente și separat numărul de explorări și
investigații. Codificarea se face conform clasificării RO DRG v.1,
prevăzută în Ordinul ministrului sănătății nr. 1.199/2011. 19. Motivele
internării - se trec semnele și simptomele care au motivat spitalizarea
pacientului. 20. Anamneza și istoricul bolii vor cuprinde pe subcapitole
(a, b, c, d, e) tot ce cunoaște pacientul despre antecedentele familiale,
personale și boala care a necesitat spitalizarea. 21. Examenul clinic
general, examenul oncologic, alte examene speciale, cele radiologice,
anatomopatologice, ecografice etc. Examenul clinic general este cel al
medicului curant, iar celelalte sunt ale altor secții sau laboratoare și sunt
trecute în buletinele de investigații, din care medicul curant va trece în
FOCG ceea ce este mai important pentru cazul tratat, anexând și
buletinele. 22. Susținerea diagnosticului și tratamentului, epicriza și
recomandările la externare sunt obligatoriu de completat de medicul
curant* și revăzut de șeful secției respective. Cuprinde rezumativ
principalele etape ale spitalizării și ale tratamentului acordat pe parcurs,
recomandările date celui externat, medicamentele prescrise,
comportamentul indicat acestuia în perioada următoare externării. *) Se
consideră medic curant numai medicii care lucrează în secțiile cu paturi,
astfel: a) în secțiile medicale va fi considerat medic curant medicul care
parafează externarea și stabilește diagnosticele la externare; b) în
secțiile chirurgicale va fi considerat medic curant medicul care parafează
externarea și stabilește diagnosticele la externare dacă nu s-au efectuat
intervenții chirurgicale sau medicul operator principal ("mâna întâi") la
intervenția chirurgicală principală; c) la secțiile de obstetrică-ginecologie:
- dacă nu există o naștere - se consideră medic curant medicul care
parafează externarea și stabilește diagnosticele la externare dacă nu s-
au efectuat intervenții chirurgicale sau medicul operator principal ("mâna
întâi") la intervenția chirurgicală principală; - dacă are loc o naștere - se
consideră medic curant medicul care a asistat nașterea sau medicul
operator principal în cazul nașterii prin operație cezariană. Tiparit de
SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE "DR. NICOLAE RUSDEA" la
10.05.2018. Document Lege5 - Copyright © 2018 Indaco Systems. 11/18
23. Semnătura și parafa medicului - se completează de către medicul
curant. ANEXĂ la instrucțiuni LISTA codurilor județelor JUDEȚUL Cod
județ ALBA 01 ARAD 02 ARGEȘ 03 BACĂU 04 BIHOR 05 BISTRIȚA-
NĂSĂUD 06 BOTOȘANI 07 BRAȘOV 08 BRĂILA 09 BUZĂU 10
CARAȘ-SEVERIN 11 CĂLĂRAȘI 12 CLUJ 13 CONSTANȚA 14
COVASNA 15 DÂMBOVIȚA 16 DOLJ 17 GALAȚI 18 GIURGIU 19 GORJ
20 HARGHITA 21 HUNEDOARA 22 IALOMIȚA 23 IAȘI 24 ILFOV 25
MARAMUREȘ 26 MEHEDINȚI 27 MUREȘ 28 NEAMȚ 29 OLT 30
PRAHOVA 31 SATU MARE 32 SĂLAJ 33 SIBIU 34 SUCEAVA 35
TELEORMAN 36 TIMIȘ 37 TULCEA 38 VASLUI 39 VÂLCEA 40
VRANCEA 41 BUCUREȘTI 42

Noţiuni de bază folosite în statistică

aTop of Form

Bottom of Form

Top of Form

Bottom of Form

Utilizarea statisticii presupune stăpânirea unui limbaj specific.

Cunoaşterea semnificaţiei termenilor folosiţi este prima condiţie a
înţelegerii domeniului studiat.

Principalele concepte statistice sunt:

–        colectivitatea statistică;

–        unităţile statistice;

–        caracteristicile statistice;

–        datele statistice;

–        informaţiile statistice;

–        indicatorii statistici.

Colectivitatea statistică sau populaţia cuprinde ansamblul elementelor de

aceeaşi natură care fac obiectul investigaţiei statistice. Pentru a forma o
colectivitate statistică, elementele componente trebuie să prezinte
aceleaşi trăsături esenţiale. Orice cercetare statistică practică porneşte
de la definirea şi delimitarea colectivităţii statistice în timp, în spaţiu şi
sub aspect organizatoric. Colectivitatea poate avea caracter:
–        static, când exprimă situaţia existentă la un moment dat (de ex:
populaţie, stocuri, capital fix), înregistrarea datelor făcându-se la anumite
momente de timp;

–        dinamic, atunci când corespunde unui proces care se desfăşoară

în timp (de ex: producţie, cheltuieli, consumuri), înregistrarea datelor
făcându-se pe un interval de timp.

Unităţile sau elementele statistice reprezintă componentele individuale

distincte care formează colectivitatea statistică. Au caracter obiectiv, sunt
independente şi la nivelul lor se face înregistrarea datelor observării.

Unele unităţi statistice sunt simple (indivizibile), de exemplu persoanele

în cadrul populaţiei, salariatul în cadrul unităţii economice sau studentul
în cadrul facultăţii etc. Există şi unităţi statistice complexe, apărute ca
urmare a organizării social-economice, sub forma unui ansamblu de sine
stătător de unităţi simple: familia în cadrul populaţiei, colectivele de
muncă în cadrul unităţilor economice, grupele de studenţi în cadrul
facultăţii. Unităţile complexe reprezintă un grup de unităţi simple.

Unităţile statistice pot fi analizate independent sau pe mulţimi (grupe).

Unităţile statistice pot fi statice sau dinamice, corespunzător colectivităţii

de care aparţin.

Unitatea de înregistrare sau raportare. În contextual organizării unui

sistem informaţional statistic la nivel naţional (1780 şi la noi în 1859 de
către Dionisie Pop Marţian), fiecare entitate cu personalitate juridică şi
gestiune proprie poate contribui la alimentarea bazei de date, furnizând
sistematic date despre propria activitate.

Caracteristicile sau variabilele statistice reprezintă criteriile pe baza

cărora se caracterizează componentele colectivităţii statistice. Ele
desemnează trăsături, proprietăţi, însuşiri ale unităţilor statistice care
formează colectivitatea. De exemplu, pentru:

–        salariaţi: vechimea, specializarea, salariul, domeniul de activitate,

nivelul de pregătire şi productivitatea;

–        persoane: vârsta, naţionalitatea, înălţimea, greutatea, localitatea

de domiciliu, sexul şi religia;
–        firme: cifra de afaceri, numărul salariaţilor, stocurile de materiale şi
produse finite, stocul de capital fix şi profitul.

Caracteristicile statistice înregistrează valori diferite de la o unitate

statistică la alta, dar există şi situaţii în care două sau mai multe unităţi
statistice au aceeaşi mărime a caracteristicii. De exemplu, mai multe
persoane dintr-o colectivitate pot avea aceeaşi vârstă sau înălţime, dar
este mai puţin probabil ca două sau mai multe firme să obţină aceeaşi
valoare a cifrei de afaceri sau a profitului. Mărimile concrete pe care le
înregistrează caracteristica sunt denumite variante sau valori.

Numărul de unităţi la care se înregistrează aceeaşi variantă

reprezintă ponderea sau frecvenţa de apariţie a valorii respective. De
exemplu, numărul salariaţilor cu o anumită specializare, numărul firmelor
dintr-un domeniu de activitate, numărul persoanelor cu o anumită vârstă.

Clasificarea caracteristicilor statistice se poate face după următoarele

criterii:

a)      conţinut – caracteristici de timp (luni, trimestre, ani etc.),

de spaţiu (unităţi teritorial-administrative), atributive (ramuri economice,
profesii, cifră de afaceri, profit etc.);

b)      exprimare – caracteristici cantitative, care se exprimă numeric

(cifră de afaceri, profit, costuri) şi calitative, exprimate prin cuvinte
(specializare, stare civilă);

c)      numărul variantelor – caracteristici alternative (sex

masculin/feminin, produs acceptat/respins) şi nealternative (cele care
admit mai mult de două variante);

d)     tipul variaţiei – caracteristici cu variaţie discretă, care pot lua numai

anumite valori într-un interval dat (număr de salariaţi într-o întreprindere,
număr de copii pe familie) şi cu variaţie continuă (producţie, profit,
credit);

e)      gradul de prelucrare – caracteristici primare (datele iniţiale ale

observării) şi derivate (rezultate prin prelucrare).

Datele statistice sunt expresii cantitative concrete ale caracteristicilor

unităţilor supuse studiului statistic. Datele statistice exprimă o categorie
economică, delimitată în timp şi spaţiu şi având o anumită valoare
numerică. Pot fi obţinute prin observare (date primare) sau prin
prelucrarea informaţiilor primare (date derivate).

Informaţia statistică arată semnificaţia datelor statistice.

Indicatorii statistici rezultaţi din prelucrarea datelor statistice sunt

reprezentări cantitative ale categoriilor economice. De exemplu, produs
intern brut, productivitatea muncii, eficienţa capitalului fix etc. Deseori, o
categorie economică poate fi exprimată prin mai mulţi indicatori, fiecare
ilustrând anumite laturi ale acesteia. În aceste situaţii, se impune
folosirea lor combinată într-un sistem de indicatori.

Modelul statistic reprezintă transpunerea matematică a fenomenelor şi

proceselor economice.

Frecvenţa. Dacă o anumită variantă se înregistrează de mai multe ori

într-o colectivitate de n elemente atunci numărul de apariţii ale variantei
„i” se notează cu ni sau fi şi se numeşte frecvenţă. Frecvenţa poate fi
absolută sau relativă.