Sunteți pe pagina 1din 159

Sus: Această pictură rupes- Publicat de Saraband Inc.

, PO Box 0032, Editat


tră din Franţa, regiunea Rowayton, CT 06853-0032, USA. Martin Hill, Sara Hun, Gail Janensch,
Dordogne, din peştera Robin Langley Sommer, Julia Banks
Lascaux, reprezintă un taur. Copyright © 1996 Saraband Inc. Rubel.
Animalele şi fenomenele
naturale sunt subiecte Design © Ziga Design Director artistic/grafician designer
comune în arta preistorică Charles J. Ziga
şi în cea antică. Titlul în original:
Signs & Symbols Grafică
Pagina 1: Această creastă Chris Berlingo
heraldică fotografiată în © 1998 by Editura Aquila '93
Edinburgh, Scoţia, înfăţi- Coordonator
şează leul fioros, simbol ISBN 973-9319-44-0 Emily Elizabeth Head
creştin foarte larg utilizat pe
straiele oştilor medievale.

NOTĂ ASUPRA LUCRĂRII: De-a lungul


secolelor, pe tot cuprinsul lumii, semnele
şi simbolurile s-au transformat, au devenit
Traducere: complexe, sensurile lor împletindu-se, şi
Ondine Fodor multe dintre cele ilustrate în această carte
ar putea fi considerate la fel de
Consultant ştiinţific: semnificative ca titlurile tematice u-
Cecilia Fodor tilizate. In sistemul de referinţă al lucrării
pot fi urmărite concepte de legătură. În
Lector: text, caracterele îngroşate indică faptul că
Cecilia Fodor un simbol, (sau un grup de simboluri) este
ilustrat şi detaliat în altă secţiune a cărţii.
Editura Aquila '93 Fiecare simbol înfăţişat în textul principal
va fi regăsit în index cu litere îngroşate. În
Oradea index, cu litere regulate, se găsesc referin-
1998 ţe asupra altor simboluri.
Introducere 6
Simboluri sacre 20
Budismul; Taoismul/Confucianismul; Hinduismul; Jainismul; Şiismul; Religia Egiptului antic;
Mitologia greacă/romană; Iudaismul; Creştinismul; Islamismul; Religiile amerindienilor;
Păgânismul; Credinţele aborigene; Şamanismul.

Simboluri de identitate 48
Simboluri tribale şi decoraţiuni corporale; Steaguri naţionale; Embleme naţionale;
Regalitate şi heraldică; Viaţa militară; Ocupaţii; Virtuţile; Atribute; Embleme politice.

Simboluri de magie, ocultism si sisteme


simbolice 64
Vrăjitoria şi satanismul; Vicanismul şi magia albă; Astrologia; Zodiacul; Zodiacul
chinezesc; Alchimia; Societăţi secrete; Tarotul; Ghicitul şi jocuri; Cărţile de joc;
Şahul; Forme; Mandalele şi Yantrele; Alfabetele; Numerele.

Simboluri ale notarii 88


Cosmosul; Simboluri planetare; Vremea; Anotimpurile; Simboluri biologice; Corpul
omenesc; Animale sălbatice; Animale domestice; Reptile şi creaturi marine; Moluştele;
Păsările; Insectele; Copacii; Fructe şi seminţe; Flori; Plantele.

Simbolismul creaturilor fantastice 126


Creaturi terestre; Creaturi acvatice; Creaturi aeriene; Demonii.

Simbolismul emoţiilor şi al minţii interioare 138


Arhetipurile şi raţiunea; Simbolurile elementelor; Emoţiile pozitive; Eliberarea;
Inspiraţia/Creaţia; Succesul; Norocul/Soarta; Direcţia/Identitatea; Protecţia/Securitatea;
Soluţia; Tranziţia; Moartea şi mortalitatea; Represiunea/Tăinuirea; Stresul; Obstacolele;
Avertizarea şi tentaţia.

Bibliografie 156
Index 157
Introducere
imbolismul este un vechi limbaj Pagina alăturată: Acest
catalizator universal care relevă cadru central detaliat al
complicate precepte şi tripticului alegoric de
'credinţe, împărtăşind infor- Hieronymus Bosch, Grădina
maţii şi stârnind emoţii mai plăcerilor pământeşti (1492)
puternice decât un întreg dosar. ilustrează oameni înconju-
Este întra-devăr o formă internaţională de raţi de păsări si flori gigan-
comunicare ce depăşeşte barierele de te. Arta sa este încărcată de
limbă, istorie, naţionalitate, cultură şi imagini simbolice, rod al
religie. Dar de ce este atât de puternică unei viziuni fantastice, spe-
această formă de stenografie? De ce evocă cifice pictorului, deseori
răspunsuri instinctive atât de profunde? Ce numit precursorul supra-
este, de fapt, un simbol sau un semn? realismului.

Ce sunt semnele şi simbolurile? Stânga sus: Crucea roşie


în general vorbind, semnul este un indica- este un simbol conotativ a-
tor care reprezintă un obiect sau o direcţie, doptat de organizaţia Crucii
în timp ce simbolul are o anumită implica- pe când „simbol" (din latinescul symbolum) Roşii. Culoarea roşie sim-
ţie, este conotiv, pentru că stârneşte răs- poate fi interpretat ca ceva ce reprezintă bolizează sângele, iar cru-
punsuri emoţionale şi reprezintă indirect altceva; cele două cuvinte se confundă. O- cea, suferinţa şi caritatea.
(în mod convenţional sau în virtutea) un o- riginea cuvântului „simbol" este foarte in- Ea devenit un simbol inter-
biect, o fiinţă ctc. Definiţiile din dicţionare teresantă. El derivă dintr-un obicei grecesc naţional al ajutorului
sunt din necesitate scurte şi superficiale: cu- antic, acela de a sparge în bucăţi o tăbliţă medical.
vântul „semn" (care derivă din latinescul de lut, revenindu-i o piesă fiecărui membru
signwn, o marcă) este definit în general ca al grupului, la despărţire; când grupul se a- Stânga jos: Acest semn ge-
ceva care transmite o informaţie specifică, duna din nou, piesele se reasamblau — sum- neric indică un restaurant.
ballein, „a le aduna împreună" ca într-un Este denotativ, deoarece
mozaic, şi astfel, se confirma identitatea componentele sale - cuţit,
individuală a grupului. Scoicile Misterelor furculiţă şi farfurie - repre-
Eleusine îndeplineau o funcţie similară. Ast- zintă tacâmuri.
fel, a luat naştere cuvântul grecesc sumbo-
lon, „semn de recunoaştere" şi, de aici, s-a
dezvoltat latinescul symbolum. Dar pentru
că sunt legate de limitarea de limbaj, defi-
niţiile neinteresante ale lexicografilor nu
pot cuprinde deplina semnificaţie a semne-
lor şi a simbolurilor, ci exprimă multitudi-
nea de înţelesuri pe care le reprezintă, de-
scriu cum comunică mesajul sau explică de
ce ne vorbesc atât de profund. Sunt atât de
potente, încât Confucius declară că „sem-
nele şi simbolurile reglementează lumea, nu
cuvintele sau legile".
Dreapta: Cocorul are sem- lar, ca fiind dotate cu puteri supranaturale,
nificaţie simbolică pro- întocmai ca şi copacii, plantele, formele
fundă în Orient, unde se geografice, munţii şi oceanele. Atribuirile
crede că este mesagerul simbolice au dus inevitabil la apariţia în-
zeilor şi reprezintă vigi- trebărilor cosmice privind geneza, relaţia
lenţa, longevitatea şi feri- între rai şi Pământ şi poziţia omului în ma-
cirea. Acest desen din se- rea schemă de rânduială a lucrurilor, care
colul al XVIII-lea este rea- nu puteau fi eludate. Conturând termenii
lizat de Lang Shih-Ning. de referinţă familiari umanităţii, Universul
Cocorii erau importanţi şi s-a identificat treptat cu nişte simboluri ca:
în lumea clasică. Simbo- oul, care în termeni cosmici s-a născut din
lurile naturii pătrund în apa primară ce ţîşneşte în rai şi pe Pământ,
arta tuturor culturilor. sau pomul vieţii, axis mundi sau axa lumii
- cu rădăcinile pe celălalt tărâm, cu ramuri
ce dădeau flori pe Pământ şi cu vârfuri ce
ajungeau în rai, unind astfel cele trei tărâ-
muri.

Religie şi mitologie
Conceptele cosmice ale primelor simbo-
luri au evoluat ulterior îmbrăcând forme
religioase valide pentru formarea unei mul-
Simbolismul şi omul primitiv titudini de vederi asupra lumii şi pentru
Probabil că cele mai timpurii dovezi ale crearea unor limbaje simbolice noi. De e-
folosirii simbolismului de către om se pot xemplu, vechii egipteni au conceput un
descifra în picturile şi gravurile rupestre complex panteonic de zeităţi onmipotente
paleolitice şi neolitice care datează de a- care guvernau fiecare aspect al vieţii şi al
proape 30.000 de ani, ca cele de la Lascaux, morţii şi le reprezentau prin nişte imagini
în Franţa, sau de pe continentele african şi vizuale vaste, incluzând aici şi hieroglife-
australian. În aceste prezentări pictografi- le. Datând din 3.100 î.H., hierogliefele au
ce, omul primitiv nu a descris doar por- la bază un limbaj complex, reprezentaţio-
tretele vânătorilor şi ale bestiilor, ci a creat nal de fonograme (semne simbolice ale su-
simboluri geometrice, inclusiv cercuri, spi- netului) şi ideograme (simboluri care pre-
rale şi linii — forme care păstrează nişte zintă concepte), erau indubital cele mai so-
semnificaţii simbolice ale acelor timpuri. fisticate din sistemele simbolice timpurii;
Primitive cum sunt, raportate la standarde- însă această perioadă a cunoscut naşterea
le moderne, desenele din peşteri demon- unor simboluri care au relevanţă şi astăzi,
strează necesitatea omului de a reflecta a- ca pentagrama iudaică şi zvastica civilizaţi-
tât la mediul înconjurător natural şi la în- ei hinduse. Vechii greci au venerat, de ase-
cercarea de a da sens unei lumi aparent menea, o pluralitate de zei al căror simbo-
haotice, cât şi la determinarea locului său lism colectiv a fost atât de puternic, încât
în ea. În mileniul anterior dezvoltării ştiin- l-au adoptat şi romanii, preluându-1 cu nu-
ţelor moderne, fenomenele naturale repre- me latine, demonstrând astfel rezonanţa du-
zentau o enigmă pentru omul care nu pu- rabilă a efectului particular al simboluri-
tea să-şi explice răsăritul şi apusul Soare- lor. Practici similare se constată în asimi-
lui, fazele Lunii, apariţia instantanee a tu- larea simbolurilor păgâne de creştinătate
netului şi fulgerului. În căutarea explicaţi- sau în împletirea religiilor hindusă şi budis-
ilor şi, deoarece încerca explicaţii prin ceea tă. Fiecare dintre aceste religii a dezvoltat
ce cunoştea şi îi era familiar, omul primi- o mare varietate de simboluri, menite să
tiv a atribuit forţelor supranaturale, mito- reprezinte aspectele specifice ale credinţei
logice, cauza acestora: de exemplu, Soare- lor. Exemplele includ crucifixul, zeul cu
le era privit ca manifestarea puterii mascu- cap de elefant Ganesha al hinduismului şi
line supreme, ca opus al entităţii feminine, imaginea lui Buddha. În căutarea explică-
al Lunii, iar tunetul şi fulgerul erau dova- rii inexplicabilului, creaturi fantastice - ca
da furiei cereşti. Animalele care trăiau ală- Sfinxul, Minotaurul grecesc, Nagas hindus
turi de om erau considerate, în mod simi- sau fenicşii chinez şi vestic, unicornii şi
Stânga: Osiris, zeul celuilalt
tărâm, este înconjurat aici
de simbolurile vechi egipte-
ne, incluzând şi ochiul sfânt,
un şoim şi o mulţime de hie-
roglife. Osiris judecă moar-
tea, iar un bărbat de curând
decedat îngenunchează în
faţa lui, în rugăciune.

Jos: La druizi, stejarul şi


vâscul erau lucruri sfinte.
După solstiţiul de iarnă,
vâscul era tăiat de pe stejar
(pentru a elibera puterea
stejarului) şi era prins într-o
pânză albă pentru a evita
atingerea pământului.

dragonii- au început să populeze mitolo-


gia lumii, iar formele lor hibride extraordi-
nare să simbolizeze personaje şi puteri.

Macrocosmosul, microcosmosul şi
sistemele simbolice
Religia şi mitologia nu erau singurele căi
prin care umanitatea încerca să găsească
răspunsuri la întrebări dificile ca cea a e-
xistenţei omului şi a relaţiei dintre macro-
cosmos şi microcosmos: de exemplu, omul
cosmic al tradiţiei medievale, era conside-
rat microcosmosul care reflecta şi conţi-
nea în trupul său toate elementele macro-
cosmosului. Căutând înţelegerea cosmică,
astrologii urmăreau planetele şi constelaţi-
ile, prelucrând dezvoltarea sistemelor sim-
bolice complicate; într-adevăr, horoscoa-
pele care datează din acele vechi timpuri
sunt şi astăzi consultate în efortul prezice-
rii viitorului, similar altor multe sisteme
simbolice seculare de divinaţie, ca de pil-
dă pa-kua chinezească, tarotul sau nume-
rologia. Sistemele ezoterice, alchimia, ca-
bala iudaică, rosicrucianismul şi francma-
soneria şi-au dezvoltat sisteme complexe
proprii de credinţă; membrii lor credeau
că ar putea explica şi influenţa misterelor
vieţii. Asemeni simplificării deducţiilor
complicate prin codificare tainică, semni-
ficaţia simbolurilor respective, aparţinând
acestei societăţi, era cunoscută numai de
cei iniţiaţi în scopul de a păstra tainele lor ,1,1*

mistice şi de a mări puterile lor magice.


Sus: Această tapiserie medi- Simbolismul şi opoziţia. Jung şi arhetipurile
evală de la Cluny, Franţa, încadrat de multitudinea de credinţe, omul Prin urmare, se pot observa similitudini
prezintă o doamnă castă a făcut distincţia primară între bine şi rău. remarcabile între conceptele fundamenta-
omagiată în semn de apre- în culturile nonreligioase, acest concept al le în cadrul acestei nepotriviri dintre cre-
ciere. Puritatea ei este sim- opoziţiei morale se identifică prin simbo- dinţa religioasă şi mistică, chiar şi acolo
bolizată prin unicorn, o luri pozitive ca albul — masculinitatea, Soa- unde nu există asocieri istorice religioase
creatură fantastică ce sim- rele, cerul şi raiul, puterea diavolului, sau sau culturale. Aceasta a fost lucrarea de
bolizează castitatea şi zei- prin simboluri negative ca negrul — femi- pionierat a psihanalistului Cari Gustav
tatea, deoarece se credea că nitatea, Luna, apa şi lumea de jos (iadul). Jung (1875-1961), care a dat sens acestor
numai o fecioară putea să-l Prin analogie religioasă, de exemplu, în coincidenţe prin identificarea inconştien-
captureze. creştinism, puterea dumnezeiască este sim- rului colectiv şi a arhetipurilor universale
bolizată prin Dumnezeu şi prin Hristos, iar pe care le conţine. După Jung, psihicul u-
răul prin Satana. In mitologie, eterna luptă man sau personalitatea este constituită din
între forţele înalte şi cele joase sunt carac- trei părţi principale: conştientul (ego-ul),
terizate de conflictul ivit între reprezentaţi inconştientul personal, care stochează ex-
de vază ai celor două grupări, ca de exem- perienţele noastre individuale, visele, fo-
plu, conflictul dintre pasărea solară Garu- biile şi fanteziile, şi inconştientul colectiv,
da şi şerpii Naga din hinduism sau, în tra- care stochează arhetipurile - scheme uni-
diţia vestică, între vultur şi dragon. Ori- versale ale experienţei umane moştenite şi
cum, numeroase culturi, tradiţii străvechi transmise. În plus, există un nivel precon-
şi credinţe au recunoscut că adevărata per- ştient care conţine memoria recentă.
fecţiune este atinsă când forţele opuse din Inconşticntu! colectiv comunică cu con-
Univers sunt împăcate şi unite: simbolul ştientul prin intermediul arhetipurilor care
taoist yin- yang şi figura alchimă a lui An- exprimă, prin cuvintele lui Jung „Dispozi-
drogyn, ambele reprezintă acest ideal cu ţia înnăscută de a produce imagini para-
ecouri în psihologie. lele" şi care pe deasupra „reprezintă viaţa
universale atât în studiul său de alchimie, Stânga: Cari Gustav Jung
cât şi în desenele spontane ale pacienţilor a identificat subconştientul
săi; multe dintre ele au demonstrat asemă- colectiv structurat în
nări izbitoare cu anumite simboluri vechi, imagini arhetipale eterne şi
mistice sau religioase despre care pacien- universale. În acord cu
ţii săi nu aveau cunoştinţe anterioare. Într- teoria sa de mare influenţă,
adevăr, Jung însuşi a experimentat a- inconştientul utilizează
ceastă forţă inconştientă când a simţit o ne- arhetipuri pentru a
voie inexplicabilă de a crea desene geo- comunica conştientului.
metrice, abstracte, care aveau la bază un
cerc, adesea împărţit în patru părţi. Jung a
interpretat aceste reprezentări circulare ca
fiind simboluri arhetipale ale structurii si-
nelui integrat, idealizat, dar acest fapt s-a
întâmplat doar mai târziu, după ce a învă-
ţat că astfel de imagini existau deja de mai
multe secole în forma mandalelor — sim-
boluri cosmice tantrice. Jung a mai identi-
ficat imagini arhetipale ca şi copacul, pe
care îl descrie ca „simbol al eului în secţi-
une transversală... prezentat în procesul
de creştere", ale cărui rădăcini reprezintă
inconştientul, trunchiul - conştientul, iar
şi esenţa psihicului nonindividual". Aşa- apexul - lupta pentru individualitate. În a-
dar, arhetipurile simbolizează experienţe cest context, simbolul copacului a repre-
primordiale universale, scheme eterne ale zentat o importanţă particulară în opera u-
cxperinţei umane exprimate în imagini sim- nor artişti plastici ca Wassily Kandinsky,
bolice colective (miruri, religii, poveşti po- Paul Klee şi Piet Mondrian. Concluzia pri-
pulare etc), în opere de artă şi scrieri, in- mară a lui Jung a fost că omul luptă incon-
clusiv viaţa şi moartea, şi forţe psihice ca ştient pentru atingerea cunoaşterii sinelui
emoţiile şi valorile morale care ne sunt co- în scopul obţinerii unui echilibru psiholo-
mune tuturor. Acestea pot fi găsite în mi- gic şi că acest ţel universal, evidenţiat prin
turi şi basme ca exemple de comportament arhetipuri, ca experienţă primodială este
uman, însă sunt moştenite în inconştientul exprimat de-a lungul istoriei în toate reli-
colectiv ca reprezentări ale eului instinctu- giile şi sistemele de credinţă.
al şi primitiv. Printre cele mai importante Stânga: Sigmund Freud a
arhetipuri ale lui Jung sunt pornirile repre- presupus pentru prima da-
zentând partea masculină a psihicului; su- tă, azi larg acceptata teorie
fletul simbolizează feminitatea, figura ma- că visul nu este un simplu
mei care ne-a îngrijit; figura autoritară a ta- fenomen arbitrar, ci este
tălui, pungaşul, acea parte din noi care ne mijlocul de transmitere a
sabotează eforturile proprii; şi umbra - par- mesajelor simbolice de la id
tea noastră primară, animalică. Somnul es- la ego. Această teorie a
te tărâmul inconştientului care comunică fost dezvoltată în lucrarea
cu conştientul prin intermediul simboluri- sa de pionierat "Inter-
lor arhetipale transformate în vise. La tre- pretarea viselor" (1900).
zire, mesajele onirice pot fi apoi interpre-
tate şi aplicate, ajutând astfel conştientul
să se apropie de armonizarea complexelor
conflictuale care sunt înnăscute în minţile
noastre cu ţelul individualizării sinelui
real. După prezentarea lui Jung, arhetipu-
rile sunt deci instrumente cruciale în influ-
enţarea caracterului, individualităţii, pentru
ca acestea să „acţioneze ca transformator".
Jung era atent la prezenţa arhetipurilor
11
Dreapta, jos: Aceste simbo-
luri ilustrează teoria semi- Interpretarea viselor în concepţia lui
otică a lui Charles Sanders Freud
Pierce, în care există trei într-o vreme, Jung a lucrat îndeaproape cu
tipuri de semne. Figura din Sigmund Freud (1856-1939), „părintele"
scaunul cu rotile este un psihanalizei, a cărui lucrare ,,Interpretarea
semn „iconic", deoarece viselor" a introdus pentru prima oară i-
imaginea grafică prezintă deea că visul este o formă de comunicare
subiectul. Mona Lisa lui între inconştient (id) şi conştient (ego sau
Leonardo este un semn ,, superego). Oricum, spre deosebire de Jung,
indexai", deoarece semni- Freud credea mai degrabă că simbolismul
ficaţia care se ascunde după viselor rezultă din dorinţele sexuale repri-
celebra expresie enigmatică mate ale individului decât din vocabularul
este întrutotul subiectivă. arhetipal al inconştientului colectiv, iar re-
Semnul pentru pericolul nu- zultatul conflictului a dus la despărţirea a-
clear este ,,simbolic ", pen- cestor căi. În timp ce teoriile lui Freud în
tru că, deşi însemnătatea lui prezent sunt privite uneori ca fiind prea li-
este în general recunoscută, mitate, cele ale lui Jung au fost acceptate
imaginea nu redă tema mai larg şi ele au avut într-adevăr o influ-
reprezentativă. enţă majoră în interpretarea psihologică,
modernă a viselor.

Pionieri ai semioticii: Pierce şi de


Saussure
Semiotica (derivată din grecescul semeio- cu semnificaţie determinată, de uz con-
tikos, studiul semnelor) sau semiologia nu venţional, care nu seamănă nicidecum cu
este apanajul exclusiv al psihologilor sau obiectele la care se referă. Pierce a fost pri-
psihanaliştilor, ci a avut un mare impact şi mul care a postulat că aceleaşi semne pot
asupra mai multor discipline academice, fi percepute şi interpretate diferit, la mo-
incluzându-se printre acestea lingvistica, dul individual, pentru că fiecare om are
antropologia, logica şi matematica. De puncte de vedere unice şi termeni de refe-
exemplu, filozoful american, Charles rinţă acumulaţi prin proprie experienţă.
Sanders Pierce, (1839-1914) este adesea Contemporanul său, elveţianul Ferdinand
numit părintele fondator al semioticii a- de Saussure (1857-1913) a atribuit două
vând preocupări evidente de cercetare a părţi unui semn: semnificantul {le signifi-
limbajului. Pierce credea în existenţa a trei ani) sau formula care singură nu are un
tipuri de semne: semne „iconice", care sim- înţeles doar dacă conturează un concept
bolizează clar obiectele pe care le prezin- abstract pe care el 1-a numit semnificat {le
tă, semne „indexice", care reprezintă con- signifie), ceea ce devine un simbol şi de
cepte ce pot fi privite subiectiv prin pris- „valoare". Datorită diversităţii relaţiilor
ma fiecărui privitor, şi semne „simbolice",

12
sistematice dintre cuvinte, această relaţie Sănga: Numele îndrăgostiţi-
nu este rigidă, ci arbitrară. lor înscrise într-o inimă
începând cu lucrările lui Pierce şi de străpunsă de o săgeată este
Saussure, dezvoltarea semioticii a avut un un simbol cunoscut al
rezultat diferit şi uneori chiar conflictual; iubirii, iar sculptată în scor-
şcolile de semiotică considerau, şi până la bura unui copac sim-
urmă au recunoscut, două componente de bolizează puterea dragostei.
bază ale semnului sau simbolului: „repre- Această tradiţie a slăbit
sentamen"-ul care este un semn interme- datorită creşterii responsa-
diar (vehicle) şi „obiectul" pe care îl înlo- bilităţii omului faţă de zona
cuieşte. verde.
Filosofii, în marea lor ma-
Filosofia şi limbajul lui Wittgenstein joritate, considerau că dra-
Ludwig Wittgenstein (1889-1951) a luat gostea este o experienţă
în consideraţie, de asemenea, simbolismul strict „particulară" aseme-
în filosofia limbajului pe care el 1-a dez- nea tuturor emoţiilor şi sen-
voltat în cele două lucrări ale sale pline de zaţiilor şi că „ dragostea " nu
înţeles, „ Tractatus Logico-Philosophicus " poate avea aceeaşi sem-
(1922) şi „Investigaţii filosofice" (1953). nificaţie pentru fiecare din
În prima publicaţie, Wittgenstein examinea- cei doi indivizi în parte.
ză exprimarea acelui fapt care, în termeni Filosofia de mai târziu a lui
simplişti, poate lua un caracter pictural Wittgenstein a ţinut seama
când transmite informaţia. Această relaţie de sensurile împărtăşite, în
este extrem de abstractă, atâta timp cât general, înţelese ale cuvin-
exprimarea şi imaginea trebuie să aibă o minţii, a fost considerabilă. În „Investiga- telor care descriu experienţe
formă egal distribuită, aceasta poate fi ţii filosofice" se referea la relaţia dintre interioare.
spaţială sau logică, iar sub forma literelor dezvoltarea limbii, sensul şi complexitatea
nu poate să le descrie cu acurateţe sau gândirii umane.
poate chiar deloc. La Universitatea Cam- Contrar vederilor anterioare, că limbajul
bridge, Wittgenstein a fost elevul filosofu- este analog unui fel de calcul sau sistem
lui şi matematicianului englez Bertrand matematic, cu elemente simple, fixate (cu-
Russell (1872-1970) - el însuşi autor al lu- vinte corelate cu „imagini" particulare în
crării „ O cercetare despre sens şi adevăr " mintea vorbitorului, ascultătorului sau ci-
(1940) - şi un campion al logicii simboli- titorului), a subliniat o relaţie mult mai so-
ce dezvoltată de Gottlob Frege (1848- fisticată între limbaj, sens şi locutori. Cu
1925). Fregc îşi baza teoria pe încercările toate că sensul cuvintelor individuale se
anterioare ale lui George Boole (1815- schimbă, propoziţiile şi frazele pot fi înţe-
1864) de a crea o notaţie sistematică pen- lese, pentru că limba este comunicată într-
tru logică şi prin folosirea simbolurilor un context. O persoană care susţine că a-re
adiţionale - cuantificatori - cu care să re- o durere este înţeleasă (sau crezută) numai
prezinte ideile matematice; logica simbo- dacă manifestă şi alte simptome de durere
lică a lui Frege, a acţionat prin eliminarea decât simpla pronunţare a cuvintelor, în
ambiguităţilor şi incertitudinilor care au absenţa unor astfel de semne, s-ar crede că
rezultat din folosirea unui limbaj matema- persoana chiar minte, că nu şi-a însuşit
tic inexact. suficient regulile de limbaj ca să se înţe-
„Investigaţiifilosofice" a fost prima lu- leagă sensul spuselor sale. Wittgenstein a-
crare majoră publicată după ce Wittgen- seamănă limba unui joc ca şahul, cu reguli
stein a reconsiderat şi a respins premisele larg recunoscute, permiţând înţelegerea o-
care sprijineau scrierile anterioare. Ca toa- riginală a însemnătăţii, şi de comun acord,
te lucrările sale mai târzii, a fost publicată asupra comunicării. În plus, sugerează că
postum, lăsând interpretării scrierii sale multe probleme de comunicare provin din
foarte abstracte (multe din cele care erau înţelegerea greşită, cauzată chiar de limbă,
sub forma aforismelor fără vreo explicaţie prin crearea unui joc de cuvinte. De exem-
susţinută), cale deschisă dezbaterilor, dar plu, limba s-a dezvoltat să descrie o păre-
influenţa sa în lucrările ulterioare în mate- re, în termeni cartezieni, ca un tărâm dis-
rie de lingvistică, semiotică şi filosofia tinct din care face parte, însă izolat de
13
corp, justifică credinţa că experienţa unei Făcând o paralelă interesantă la teoria lui
persoane suferinde din pricina unei dureri Jung în lucrarea de bază a lui Levi-Strauss
nu poate fi înţeleasă de altcineva, durerea „Mythologiques" (1964-1972), a conclu-
este „particulară" şi unică pentru domeniul zionat că similitudinea de structură din
mental al acelei persoane, în schimbul a toate mitologiile umane indică o metodă
ceva ce poate fi împărtăşit în public sau al partajată, sens şi mesaj, reflectând structu-
unei lumi demonstrabile. Oricum, semni- ra comună a creierului uman şi metode si-
ficaţia unei expresii ca „mă doare" este i- milare umane de încercare a impunerii u-
mediat înţeleasă în context. Pentru a refu- nor legi asupra universului. Barthes a fo-
za posibilitatea comunicării pline de înţe- losit de asemenea tehnici distructive cu
les a stărilor mentale sau a emoţiilor în do- care să identifice limbajul ca fiind un sis-
meniile intimităţii înnăscute este astfel o tem de simboluri codificat ale cărui semne
greşeală cauzată de un concept de origine individuale (cuvintele) sunt interdependen-
pur lingvistică. Separând cuvinte semnifi- te. Prin înţeles, a dedus că dependenţa de
cante din imagini, fixate sau simple, şi structură a „valorilor" din care se constitu-
concentrându-le în uzul lingvistic contex- ie limbajul este un întreg.
tual, ca cel al unui joc, Wittgenstein a mo- Dezbaterile asupra simbolismului şi
dificat termenii înţelegerii noastre de lim- limbajului continuă cu faptul că, Victor
bă, semne şi simboluri. Turner, de exemplu, argumentează că sim-
bolurilor nu li se poate acorda o singură
Dezbaterea semiotică şi interpretare, ele sunt în mod esenţial am-
structuralismul bigue, deoarece pot avea sensuri diferite
Dezbaterea teoriilor simboliste şi semioti- în raport cu contextul şi pot fi percepute şi
ce nu au fost aplicate doar lingvisticii, ci interpretate în diferite moduri de fiecare
tuturor formelor de comunicare, influen- individ în parte.
ţând astfel mai târziu sociologia modernă Dan Sperber se alătură acestei idei prin te-
şi mişcarea structuralistă, printre ai căror za sa exprimată şi susţinută mai târziu, su-
adepţi călăuzitori au fost antropologul gerând în plus, că simbolurile sunt simbo-
Claude Levi-Strauss (n. 1908) şi structura- lic precise, deoarece efectele lor nu pot fi
listul literar Roland Barthes (1915-1980). explicate imediat.

Dreapta: Paul Gauguin a Mişcarea simbolistă


emigrat în 1891 din Impactul gândirii simbolice nu s-a limitat
Franţa în Tahiti. El s-a la domeniul filosofilor şi teoreticienilor;
inspirai continuu din noul arta, de asemenea, a găsit o bogată paletă
său anturaj. Figurile sale de inspiraţie. În timp ce arta religioasă era
simple, decorative şi viu destinată în special alegoriei simbolice, în
colorate, erau într-o opo- sec. al XlX-lea a predominat naturalismul
ziţie directă şi revoluţio- şi realismul, provocând o reacţie sub for-
nară cu convenţiile natu- ma mişcării simboliste europene care a tri-
ralismului, de aceea îl umfat pe la mijlocul anilor 1890 până la
identificăm ca pe un artist primul război mondial şi care şi-a găsit ex-
pictural simbolist. presia în artă, literatură şi dramă. Scriitori
simbolişti de mare importanţă sunt roman-
cierul J. K. Huysmans şi poeţii Rimbaud
şi Mallarme, precum şi dramaturgul Mae-
terlinck. Artişti simbolişti „literari" de că-
pătâi au fost Gustave Moreau, Puvis de
Chavannes şi Odilon Redillon, iar ca sim-
bolist „pictural" îl amintim pe Paul Gau-
guin. Urmărind o vastă doctrină, arta plas-
tică trebuie să fie ideativă, simbolistă, sin-
tetică, subiectivă şi decorativă. Simbolis-
mul a eliberat arta de sub constrângerea ri-
gidă a realismului, pregătind astfel calea
mişcărilor de mai târziu, expresionismul,
14
absurdul şi suprarealismul, toate bazându- Stânga: Prin raderea păru-
se pe imagini puternic simbolice. lui capilar (însemnândpu-
rificare) şi prin îmbrăcarea
Suprarealismul veşmintelor religioase ale
Asemenea credinţelor simboliste înnăscu- comunităţii, aceşti călugări
te, suprarealiştilor li s-au oferit întru inspi- thai au făcut o declaraţie
raţie teoriile de asociaţie ale lui Freud, de simbolică a reprimării in-
analiză a viselor şi a inconştientului. Ei fo- dividualităţii lor îmbrăţi-
loseau cu entuziasm formele artistice pen- şând o identitate colectivă.
tru a reprezenta şi a realiza lucrări despre
mintea iraţională, subconştientă. Artişti su-
prarealişti ca: Max Ernst, Rene Magritte şi
mai ales Salvador Dali au revoluţionat con-
venţiile artistice realiste prin prezentarea
conştientă a imaginilor fantastice produse
de mintea inconştientă. De pildă, Ernst a
creat peisaje extraordinare şi forme organi-
ce bizare; Magritte şi-a etichetat intenţio-
nat greşit picturile, în timp ce Dali a înte-
meiat un limbaj nou, unic al imagisticii sim-
bolice, prezentând ceasuri scurgându-se,
cârje şi creaturi cu picioare-fus. Deşi nu
este un suprarealist,dar cu siguranţă un pre-
cursor, căci Marc Chagall a folosit şi el în
picturi simboluri referitoare la trecutul său tii tuturor şcolilor au continuat să provoa-
hasidic rusesc, conturând imagini de vis, ce perceperea convenţională prin folosirea
ca mirese zburătoare şi animale plutitoare imaginativă a simbolului.
prin care exprima atât experienţele sale per-
sonale, cât şi inconştientul său. Într-ade- Simboluri de identitate
văr, de-a lungul secolului al XX-lea, artiş- Aşadar, simbolismul a avut o influenţă e-
normă asupra artelor, dar nu este necesar
să vizităm o galerie de artă, o bibliotecă sau Stânga: Tatuajul este o
un teatru, ca să ne expunem pe noi înşine practică veche - de fapt o
simbolismului în acţiune, deoarece acesta formă artistică - ce indică
pătrunde în viaţa noastră de zi cu zi. Din identitatea tribală. In
vremuri străvechi, simbolismul a fost folo- ultimul secol a sporit popu-
sit pentru exprimarea identităţii şi pentru laritatea tatuajului printre
confirmarea aderării la anumite grupuri so- grupurile de tineri.
ciale. Oamenii pot fi simbolizaţi de o trăsă- Semnificaţia culturală a
tură dominantă a personalităţii sau de un a- acestei practici mai recente
tribut, ca de exemplu, înţelepciunea, inocen- poale fi considerată ca indi-
ţa sau patriotismul, în timp ce, în termenii cator al identităţii de grup
psihologici, în realitate, personaje diferite (mai ales în rândurile mem-
pot purta măşti în scopul ascunderii adevă- brilor armatei sau ale ban-
ratului lor ego împrumutând şi câteva ca- delor organizate). Mai ge-
racteristici ale fiinţei pe care o simbolizea- neralizat, acesta este un
ză masca. Calitatea de membru al unei me- simbol al răzvrătirii împo-
serii sau profesii poate defini în plus iden- triva autorităţii.
titatea, iar simbolurile generice ocupaţiona-
le pot fi adăugate celor care le practică: un
bucătar şef, de exemplu, poate fi identificat
prin boneta de bucătar, bărbierul prin bri-
ciul bărbierului, iar un rege prin coroană.
Membrii culturilor tribale îşi exprimă i-
dentitatea colectivă prin semne simbolice
specifice şi insulare ca tatuarea corpului cu
15
Dreapta: Nu numai cimpoiul diferite picturi, decoraţii sau costume triba-
este cel care îl identifică pe le. Această tendinţă este veridică şi pentru
acest bărbat, ci mai degrabă grupurile de cult moderne (de ex. punkiş-
kiltul ecosez, cel mai cunos- tii) sau pentru suporterii echipelor sportive,
cut simbol scoţian. In sec. al dar şi pentru comunităţile tribale (africane,
XVII-lea, kiltul, a cărui ţesă- aborigene sau amerindiene cu tradiţie secu-
tură ecoseză plisată identi- lară). Arta heraldică medievală a avea de
fică clanul celor care îl asemenea un sistem unic de simboluri de i-
poartă, a devenit de o atât dentificare pentru plasarea indivizilor sau
de mare importanţă ca sim- entităţilor civice într-o dinastie sau ţară.
bol de rudenie şi naţionali-
tate, încât englezii l-au Totemism şi simboluri de
interzis după victoria lor în naţionalitate
bătălia cu caledonienii din Totemismul este o altă cale importantă prin
1746. Restricţia a fost ridi- care comunităţile îşi proclamă identitatea
cată în 1782. colectivă, exprimat prin raportul magic din-
tre ele şi un animal sau o fiinţă din care des-
Dreapta jos: Statuia Liber- cind ele, familiile şi credinţa lor — de ex., pa-
tăţii, cadoul Franţei pentru sărea-fulger a amerindienilor - prin tote-
Statele Unite, , este cel mai murile sau entităţile protectoare ale unui
emotiv simbol al naţiunii trib. Figurile totemice concentrează istoria
americane. După cum îi şi credinţa unui trib într-o emblemă pu-
sugerează şi numele, sim- ternic simbolică. Chiar ţările pot fi repre-
bolizează principiul libertăţii zentate prin simboluri totemice, sub forma
prevăzut în Constituţie. simbolurilor naţionale — de ex. frunza de Simboluri ca instrumente de
Figura impunătoare era un arţar canadiană, trandafirul englezesc sau propagandă politică
simbol al speranţei pentru cocoşul galic. Probabil că cele mai cunos- Partidele politice au recunoscut şi exploa-
emigranţii - „ masele învăl- cute simboluri naţionale sunt steagurile o- tat puterea de unificare şi motivaţională a
măşite " - veniţi din Europa ficiale naţionale care simbolizează unita- simbolurilor. În Mein Kampf Hitler a de-
în secolele al XlX-lea şi tea poporului. scris căutarea unui simbol potrivit care să
alXX-lea. reprezinte partidul nazist: „Nu a fost doar
un simbol al luptei noastre, ci trebuia să
aibă efect pe postere... Numai cei care au
avut experienţă cu masele pot să realizeze
cât de important este un lucru aparent ne-
semnificativ. Un semn funcţional şi de e-
fect poate fi factorul decisiv în diferite si-
tuaţii dacă există un interes treaz". Naziş-
Pagina alăturată, sus: tii s-au stabilit la zvastică şi, printr-un e-
Simbolurile politice sunt in- xemplu cutremurător de deturnare a pute-
strumente puternice în mani- rii sublime a unui simbol în scopul manipu-
pularea maselor. Imaginea lării populaţiei, a transformat semnificaţia
preşedintelui chinez anteri- străvechiului simbol prin folosirea abilă a
or, Mao Tze-tung, a devenit propagandei într-una de rasism, teroare şi
o icoană politică ce servea anihilare — proces care a pângărit însuşi
la evocarea puterii şi pre- simbolul. Recunoscând puterea latentă a
zenţei sale, creând cultul simbolului (care, de fapt, iniţial nu însem-
personalităţii. na nimic până când a fost înzestrat cu o
semnificaţie specifică), al treilea Reich şi-
Pagina alăturată, jos, a promovat şi şi-a întărit ideologia şi pozi-
Panglica roşie SIDA, pur- ţia prin folosirea deliberată şi sistematică
tată de Elizabeth Taylor şi a simbolurilor, printre care era şi semnul
Clint Black, este un exemplu fulgerului SS-ist, care evoca tradiţiile mis-
de putere a simbolurilor tice ale păgânismului germanic, steaua gal-
care invocă un răspuns benă a lui David, pe care evreii au fost for-
emoţional instantaneu. ţaţi s-o poarte în scopul identificării rasei

16
lor; sau triunghiurile roşii şi roz care mar-
cau locuitorii unui lagăr de concentrare ca
fiind comunişti sau homosexuali. Alte dic-
taturi, ca aceea a lui Stalin în URSS, au
abuzat de simbolism în bătălia cu inimile
şi minţile oamenilor, umplându-i de ima-
gini simbolice, cum ar fi, în cazul Uniunii
Sovietice, secera şi ciocanul, ideografice
sau portretele iconice ale liderilor politici.

Simboluri de comerţ şi empatie


într-un mod mai puţin ameninţător, logo-
surile obşteşti se bazează de asemenea pe
abilitatea unui simbol de a stârni răspun-
suri sublime şi de aceea sunt alese cu grijă
ca să facă apel la minţi inconştiente. Psi-
hologii sunt adesea consultaţi în procede-
ele de design în scopul de a propune sim-
boluri care să proiecteze o imagine de aso-
ciere pozitivă şi convingătoare asupra con-
sumatorului ca să andoseze produsul. Du-
pă cum a observat Barthes şi cei care fac
reclame manipulează inconştientul, prezen-
tându-şi produsele astfel, încât consuma-
torul să creadă că un produs oarecare îi va
transforma pe cale mistică imaginea şi sti-
lul de viaţă. Reclamele şi logosurile de a-
faceri sunt probabil printre cele mai preva-
lente forme simbolice contemporane, dar
mai recent au apărut alte tipuri generice,
ca panglica aplicată pe reverul hainei care
reprezintă un suport pentru anumite gru-
puri sociale sau pentru cei suferinzi de o
boală: cea roşie, de pildă, susţine cunoştin-
ţa şi simpatia pentru cei bolnavi de SIDA,
cea albă reprezintă cancerul de sân, în timp
ce panglica roz exprimă empatia pentru
homofobie.

Culori şi forme
Aşa cum codificarea culorii demonstrează
acea putere străveche simbolică cu efect
asupra noastră prin culori: albul este ac-
ceptat în general ca fiind culoarea purităţii
şi a divinităţii, iar negrul - în antiteză - a
răului; între ele se află griul, culoarea am-
biguităţii sau a căii de mijloc; roşul este
culoarea focului sau a pericolului; purpu-
riul, a regalităţii; galbenul este culoarea fe-
ricirii şi a soarelui; albastrul, nuanţa mării
şi a cerului care reprezintă seninătatea, în
timp ce verdele este culoarea naturii şi a
creşterii. Formele, ca şi culorile, au fost fo-
losite din cele mai vechi timpuri ale uma-
nităţii pentru a reprezenta concepte abstrac-
te: gestalts - un pătrat, simbolizând pămân-
Sus şi dreapta: Imaginile tul şi solidaritatea, cercul, perfecţiunea şi şi- mai că reglează cursul traficului, ci ajută
generice ale unui bărbat şi nele, în timp ce triunghiul este o triplă en- şi la salvarea vieţii. Meteorologia, de ase-
ale unei femei (bazate pe titate reprezentând uniunea şi concentrarea menea, adoptă un sistem unic de simboluri
convenţii vestimentare de a trei forţe distincte într-un tot puternic. cu care comunică fenomenele vremii, iar
gen) şi semnul fumatului prezicerile televizate despre vreme ne-au
interzis şi al aeroportului Simbolismul în viaţa de familiarizat cu multe dintre acestea. Înşişi
sunt imagini iconice inter- zi cu zi oamenii sunt descrişi ca simboluri, de e-
naţionale de uz cotidian. Fiecare din noi, face zilnic xemplu, cei care supravieţuiesc unei trage-
Semafoarele sunt bazate pe uz de simboluri. La cumpă- dii sunt simboluri ale speranţei şi ale rezis-
un sistem de culori codifi- rături, plătim achiziţiile cu tenţei, criminalii pot fi simboluri ale rău-
cate şi universal acceptate. banii care în mod convenţi- lui, pe când figurile de altruism exemplar,
onal simbolizează valoarea ca Maica Tereza, sunt numite simboluri
bunurilor pe care le-am cum- ale inspiraţiei.
părat; puterea economică a
unei naţiuni, pe lângă bani, Simboluri lingvistice şi ştiinţifice
poate fi judecată după per- După cum s-a văzut, limba în sine este un
formanţa cursului valutar. sistem de simboluri cu care noi comuni-
Jos, dreapta: Notaţia muzi- Semnele rutiere sunt alte e- căm altora idei şi informaţii, atât în scris,
cală este un sistem complex xemple de simboluri pe care cât şi oral. Prin aplicarea simbolurilor la
de simboluri scrise; acordul, le întâlnim frecvent; semnele unele cuvinte sau fraze, prin sisteme de a-
tempoul şi durata relativă a sunt astfel create ca ele să fie breviere Pitman, Teeline sau la stenodacti-
unei combinaţii de sunete văzute, iar mesajele lor să lografie, s-a dat impuls simbolismulului lin-
muzicale sunt reprezentate poată fi înregistrate în timp ce călătorim gvistic mărind astfel viteza scrierii notaţii-
grafic. Notaţia muzicală mo- cu un vehicul în mişcare, dând instantaneu lor, în situaţiile în care notarea cuvintelor
dernă occidentală s-a dez- şi efectiv informaţii esenţiale care nu nu- convenţionale ar fi prea lentă şi îngustă. În
voltat dintr-un vechi sistem
de neumes (puncte şi linii
şerpuite) bazat pe o scară
de 8 note (octavă) folosind
simboluri ca: cinci linii de
portativ, chei, măsuri, diezi,
bemoli, pătrimi şi optimi.

Dreapta, margine: Acest


dublu helix (spirală) este
simbolul biologic pentru
ADN (acid dezoxiribonucle-
ic), constituentul principal al
cromozomului.
alt context, cum s-ar putea capta şi menţi- Sus, stânga: Semaforul (din
ne sunetele fugare, pasagere din limbajul Concluzie greacă, pentru „mişcarea
muzical dacă n-ar exista sistemul de nota- Aşadar, fiecare simbol este un microcos- semnelor") s-a dezvoltat în
ţie muzicală care permite transcrierea to- mos, poate fi receptat ca fiind expresia u- 1890 dintr-un cod naval en-
nurilor şi durata notelor? Ştiinţa se bazea- nui macrocosmos, pentru că fiecare încor- glezesc al secolului al
ză puternic în special pe simbolism, ca mij- porează, reflectă şi conectează structura XVIII-lea. Bazat pe poziţiile
loc de comunicare, iar studiul şi expresia dinamică a cosmosului şi a minţii umane. acelor de ceasornic, fiecare
Privite în esenţa lor, toate pot îmbrăca literă şi numeral are poziţii
formă de simbol: orice imagine, persoană, proprii prin care semnaliza-
obiect sau cuvânt - sau chiar ceva intangi- torul (om) semnalizează prin
bil ca mirosul — poate reprezenta altceva. intermediul steagurilor de
Mai mult chiar, deşi simbolurile conţin în culoare roşie şi galbenă pe
forma lor o bogată moştenire de milenii a care le ţine în fiecare mână.
experienţelor şi preceptelor umanităţii, fo- Poziţiile ilustrate aici sunt
losirea, prezentarea şi interpretarea lor nu cele din mesajul de pericol,
rămâne una statică, pentru că noile asoci- "S.O.S".
aţii şi, astfel, imaginile proaspete se adau-
gă în mod constant entităţii fluide, dinami- Sus: Codul internaţional al
ce, luată drept vocabularul nostru simbolic steagurilor îndeplineşte func-
colectiv. ţia echivalentă a semnelor
Capitolele următoare examinează o se- de trafic într-un context
lecţie mare de simboluri tratate în carte sub nautic. Aici sunt prezentate:
disciplinelor ştiinţifice ca, matematica, e- următoarele titluri tematice: simboluri sa- A - scafandru scufundat; B
lectronica, biologia, chimia, fizica şi far- cre, simboluri de identitate, simboluri ma- - încărcătură periculoasă;
macia, fiecare dezvoltă alte sisteme de gice şi oculte şi sisteme simbolice, precum C — ,,da "; D - nu vă apropi
simboluri, foarte dezvoltate, ale căror com- şi simboluri naturale, simbolismul creatu- aţi. 'Codul Morse foloseşte
ponente individuale denotă concepte er- rilor fantastice şi cel al emoţiilor, al minţii combinaţii specifice de punc
metice şi complexe prin intermediul unui interioare. Această selecţie nu se pretinde a te (sunete rapide) şi linii
singur semn. În această epocă tehnologică, fi un catalog cuprinzător sau o interpreta- (sunete mai lungi) pentru
suntem expuşi tot mai mult computerelor, re definitivă a multitudinii de simboluri re- identificarea literelor din
a căror operare de bază constă tocmai în petabil în legende, istorie şi artă şi care, ne alfabet, cu spaţii (pauze)
sistemele de simboluri: cele ale notaţiei stârnesc reacţiile. Ar putea, oricum, să re- între litere. Aici este scris
binare, un sistem de numere în „baza 2" în prezinte imaginile cele mai semnificative literă cu literă ,,S.O.S".
care numerele sunt exprimate prin secven- într-o mare varietate de culturi şi să furni-
ţele cifrelor zero şi unu şi codul binar, în zeze descoperirea fascinantă prin care efec- Centru, stânga: Informaţia
care fiecare set de numere sau litere sunt tele simbolismului asupra conştientului şi - vizuală şi audio - este în
reprezentate ca un grup unic de „biţi". Soft- inconştientului nostru să fie mai bine înţe- globată pe un compact disc
warele computerelor au introdus un set cu lese şi care apoi ar putea fi dezvoltate pe prin de striaţiuni metalice, ci
totul nou de simboluri în vocabularul ope- mai departe pe baze personale. Cititorul va tite de un laser optic. Datele
ratorilor de computere, incluzând meniuri, descoperi şi se va declara de acod cu afir- manipulate de o deviză elec
icoane, cutii de gunoi, clepsidre, săgeţi şi maţia lui Jung, conform căreia simboluri- tronică complexă pot fi redu
cursoare. le sunt „o provocare perpetuă a gândurilor se la un simplu cod binar.
şi sentimentelor noastre".
Simboluri sacre
ogata varietate de religii ale sărea - fulger, în timp ce iudaismul refuză Pagina alăturată: Aceasta
lumii este dovada necesităţii personificarea. Iudaismul şi creştinismul au este o imagine neobişnuită
de bază şi de durată a o- folosit Tetragamatonul sau respectiv, Sfân- despre Buddha, în care este
mului de a găsi o explicaţie ta Treime. Zeii Egiptului antic şi hinduis- reprezentat cu trei capete.
existenţei sale şi de a-şi des- mul, panteonul greco-roman şi Buddha sunt Trinităţile sunt comune mul-
coperi locul în schema întrupaţi - chiar dacă uneori sub o formă tor religii, inclusiv creştinis-
cosmică. Astfel de cercetări religioase şi hibridă. Creaturile lumii naturale pot şi e- mului (Sfânta Treime) şi hin-
filosofice necesită încredere şi le să semnifice un concept sacru: în cre- duismului (Trimurtiul).
suspendarea necredinţei în ceea ce nu se dinţa aborigenilor australieni şi a amerin- Imaginea triplei feţe a lui
poate vedea. Ele implică concepte dienilor, animale, precum cangurul şi bi- Buddha poate reprezenta
complexe care în timp au devenit mai volul, sunt totemuri dotate cu puteri supra- Tripla bijuterie care este
amănunţite şi mai complicate. Deci, şi o- naturale. Taurul are rezonanţă simbolică în constituită din Buddha în-
biectele de cult însele, simbolurile sacre hinduism, în timp ce în creştinism, porum- suşi, din Dharma (legea
sunt mai mult decât simple reprezentări gra- belul şi mielul îl reprezintă pe Hristos. budistă) şi din Sangha
fice ale subiectelor de veneraţie religioasă. Peştele este o fiinţă care îl reprezintă atât (comunitatea luminată).
Ele sunt îmbibate cu multe straturi de pro- pe Buddha, cât şi pe Hristos. Simbolizează de asemenea
fundă semnificaţie, care, atunci când sunt Deseori există şi similitudini între sim- trecutul, prezentul şi viitorul
convertite într-un semn, servesc atât la evo- bolurile religioase, indicând atât împleti- sau cele trei corpuri ale lui
carea principiilor de credinţă, cât şi la isto- rea ideilor religioase timpurii, cât şi inter- Buddha: Esenţa, Fericirea
ria credinţei. Pot fi privite ca instrumente pretările cosmice comune. Acest lucru se şi Corpul creat. Asemeni
puternice de devotament, care, prin crista- observă în adoptarea romană şi în rena- iudaismului şi creştinismu-
lizarea elementelor religiei credincioşilor, ming-ul panteonului grecesc, de pildă, şi lui, şi spre deosebire de re-
ajută la focalizarea şi dezvoltarea credin- în evoluţia aureolelor primilor zei ai Soa- ligii ca hinduismul, vechile
ţei. Toate acestea pot fi luate drept simbo- relui, în nimburile creştinătăţii. Nimburile reprezentări ale lui Buddha
luri meditaţionale, însă unele imagini, cum sunt de asemenea trăsături ale imagisticii nu aveau formă umană.
ar fi lotusul oriental sau cuvântul scris hinduse, care, asemeni creştinismului, prac-
Om, sunt efectiv particulare în acest sens. tică trinitatea. Hinduismul împarte multe
Multe din cele mai cunoscute concepte simboluri sacre, incluzând urmele de pi-
ermetice sunt exprimate prin cele mai sim- cior şi baldachinele (canopiile) cu budis-
ple simboluri. De exemplu: roata budistă — mul. Nici unele nu sunt simboluri sacre li-
exprimă cercul existenţei sau legea budis- mitate la reprezentarea bidimensională: ar-
tă, crucifixul — cel mai important dintre hitectura transmite credinţa religioasă aşa
simbolurile creştine — ne reaminteşte de cum se vede în stupă budistă, Torii Shinto
sacrificiul lui Hristos; sau semnul yin-yang budist sau ca în construcţiile druidice, stân-
al taoismului. Unele simboluri reprezintă cile verticale (Stonehenge), toate reprezen-
puterea textelor sfinte: tăbliţa iudaică a tând mai mult decât simple locuri de cult.
Decalogului şi Sefer Torah, roata rugăciu- în timp ce acest capitol nu poate cuprin-
nii budiste şi caligrafia islamică. Simbolu- de în întregime multitudinea simbolurilor
rile zeităţii supreme sunt date în forme di- sacre ale lumii, el are ca scop să prezinte
ferite, în raport cu fiecare religie în parte; pe scurt unele dintre cele mai vechi.
triburile amerindiene o reprezintă prin pa-

21
Mâna lui Buddha jos
Budismul In imaginile lui Buddha, portretiza-
rea mâinilor este încărcată cu o mare
Buddha jos semnificaţie. Multitudinea şi varieta-
Iniţial, reprezentărilor lui Buddha nu tea gesturilor sunt numite colectiv
i-au fost date forme umane. Figura se- mudra (aceste gesturi simbolice pot
nină, acum familiară, a lui Shakyamu- fi văzute şi în dansul indian şi în ritu-
ni a devenit icoană a budismului în se- alurile hinduse şi budiste). În timp ce
colul al II-lea A.D. Aceste reprezentări mâna lui Buddha exprimă în general
datează din perioada Kushan şi a şco- protecţie, mudra simbolizează pute-
lilor Gandhara sau Mathura. Buddha rea spiritualităţii luminate. Deşi exis-
este de obicei portretizat în meditaţie tă peste 500 de poziţii mudra, Buddha
profundă, iar caracteristicile sale fizi- este portretizat de obicei făcând una
ce adoptă câteva din cele 32 de căi de din cele cinci: mâna dreaptă înălţată
identificare cu Buddha. Deci, este pre- cărei transcendenţă este numită ilu- pentru a demonstra neînfricarea, exe-
zentat adesea în haina monahală sim- minare. Roata denotă şi soarele cu ra-
plă, cu un nimb, cu urechi alungite în zele radiind dinspre centru şi este de
jos sau mărite, cu o urna (un semn pe asemenea semnul zeilor Soarelui din
frunte reprezentând al treilea ochi al mai multe culturi. Prin implicaţia
viziunii spirituale) şi cu ushnisha, o sa în mişcare, poate fi şi un semn
protuberantă cranială (reprezentând al Cosmosului, al timpului şi al
cunoaşterea). destinului. Are o rezonanţă par-
ticulară în religia budistă atât ca
Roata sus, dreapta Roată a vieţii, cât şi ca Roată a
Roata este un simbol antic puternic legii (de obicei cu 8 spiţe sem-
pentru ciclul vieţii şi are semnificaţii nificând puterea spirituală şi
în majoritatea religiilor. Când iluminarea). Poate servi şi
este prezentată cu 12 segmente, ca o prezentare neiconi-că
ca aici, simbolizează lunile a lui Buddha. Împreună cu
anului sau cele douăsprezece lotusul alcătuieşte una
Aditya. Cele douăsprezece din chakre -centre de
spiţe ale roţii reprezintă cele energie spirituală şi
douăsprezece verigi (ni-dana psihică.
în sanscrită, tendrel în
tibetană) din cercul existenţei
interdependente, totul repre-
zentând o lege a naturii a cutând conturul unei roţi pentru a da
importanţă legii sale, mâinile împre-
unate îndreptate în sus, în meditaţie,
o mână îndreptată în jos, pentru a che-
ma pământul ca martor (mudra bhu-
mi sparsha, prezentată aici) sau cu o
palmă privind în sus, oferind daruri.

Dharitia Chakra pagina alăturată, sus


Dharma Chakra cu opt spiţe este roa-
ta legii lui Buddha (chakra înseamnă
„roată" şi dharma „legea" în sanscri-
tă). Uneori se face referire la Buddha
ca „cel care învârte roata cuvântului şi
a legii"; când a propăvăduit la Sarnath
a pus în mişcare dharma chakra. În
timp ce cercul simbolizează perfec-
ţiunea dharmei, fiecare spiţă repre-
zenta Calea celor opt credinţe nobile
(calea constituită din credinţa dreap-

22
Parasolul jos solurilor folosite în ceremoniile reli-
în budism parasolul, umbrela de soa- gioase au multe straturi (cu ecou la
re sau umbrela este un simbol de înăl- turnul stupei), semnificând ierarhia
ţare, demnitate şi onoare, la fel ca în raiului şi stadiile drumului spre Nir-
India, China şi Japonia. Personajele vana. Chiar fiind un simbol al suve-
importante, regi şi prinţi, după tradi- ranităţii, parasolul reprezintă protec-
ţie, erau protejaţi de soarele puternic ţia datorită funcţiei sale. Chattah de
asiatic cu parasoluri, care au devenit aur este unul din cele opt simboluri
semne de distincţie temporală şi de de bun augur în budismul chinez, iar
suveranitate şi erau asociate cu figuri în hinduism, parasolul este ţinut de
religioase ca Buddha şi bodhisattvas. Vishnu în apariţia sa ca pitic şi de
Aşadar, parasolul este ţinut deasupra Jashoda, mama Jrishnei.
lui Buddha de către Indra, iar în mâi-
nile lui Mo-li Hung - regele ceresc al Peştele jos
tă, valorile, cuvântarea, conduita, e- Sudului în budism - simbolizează într-o paralelă izbitoare cu Iisus în
xistenţa, strădania, conştiinţa şi me- cutremurele şi întunericul. creştinism, Buddha este pescarul de
ditaţia) pentru a trimite credinciosul oameni, şi de aceea simbolul peştelui
spre iluminare şi Nirvana. Prin rotirea este strâns legat de el. Ca una din cele
sa fără de sfârşit dharma chakra ex- şapte apariţii ale acestuia, peştele este
primă ignoranţa şi iluzia, iar spiţele uneori descris pe urma de picior a
sale ce converg spre centru, drum egal lui Buddha şi atunci capătă altă sem-
cu însuşi Buddha. Buddha poate fi u- nificaţie, anume, reprezintă libertatea
neori portretizat făcând mudra dhar- de a renunţa la restricţiile dorinţei şi
mei chakra cu mâinile, iar simbolul ataşamentului. Poate să anunţe de ase-
este uneori prezentat pe urma de pi- menea urmaşii lui Buddha.
cior a lui Buddha, când înseamnă că
el este stăpânitorul Universului. Pri-
ma rotire a dharmci se consideră că a
avut loc în parcul cu cerbi din Sarnath,
Varanasi (Bcnares) al zilelor noastre.
Roata Legii, Adevărului şi Vieţii este
unul din cele 8 simboluri de bun au- Semnificaţia mistică a umbreluţei ca
gur ale budiştilor chinezi. o legătură între rai şi pământ este pe
mai departe susţinută de formele sa-
Scoica conch (absida) jos, dreapta le: calota ei sferică este o reminiscen-
în acord cu tradiţia budistă, sunetul ţă a soarelui, iar spiţele, a efectului
de ecou al scoicii semicirculare sim- radial al razelor solare şi a boitei raiu-
bolizează vocea lui Buddha, propă- lui, în timp ce bastonul se comportă
văduind legea, deci înţelepciunea, ca un axis mundi. Majoritatea para-
puterea oraţiei şi a sunetului. In plus,
este un semn al victoriei asupra sam-
sarei (un stadiu existenţial de suferin-
ţă egal, în general, cu reîncarnarea).
O cochilie albă înseamnă putere pe
pământ. În budismul chinezesc scoi-
ca semicirculară este una din cele 8
simboluri de bun augur şi poate a-
nunţa o călătorie prosperă, după cum
scoica este asociată efectelor benefi-
ce ale apei. Scoica absidială joacă de
asemenea un rol important în simbo-
lismul hindus, unde este sacrificată
pentru Vishnu şi articulează chemări-
le lui urmaşilor pentru a-i trezi din ig-
noranţă, în Islam, are semnificaţia u-
rechii care aude cuvântul divin.
sită în mandale ca simbol meditaţio- Shakyamuni, iar mai târziu a călugă-
nal; cu o mie de petale denotă revela- rilor budişti şi a relicvelor sfinţilor.
ţia spirituală. Bobocul de lotus sim- Dintr-un simplu cavou de înmormân-
bolizează potenţialul. Uniunea dintre tare de forma unei movile tumulare,
fericire şi nuditate, adică poarta spre stupă câştigă un acoperiş distinctiv, ca
practica tantrică, este numită mani cel al unui dom, uneori cu mai multe
padme („giuvaer în lotus") — lotusul nivele (forma din care derivă poves-
cu Buddha reprezentând inima sa. Lo- tea celor nouă pagode ale Asiei orien-
tusului i se atribuie şi un simbolism tale). Chorten-ul tibetan (aşa cum es-
sexual, bijuteria şi lotusul reprezen- te prezentat aici) este identic ca stil cu
tând falusul şi, respectiv, yoni-ul. In stupă. Construită pe o bază pătrată
plus, lotusul este un atribut al lui (reprezintă pământul), stupă este un
Buddha Amitabha, Kwa Jin şi Maitre- simbol cosmic: cele patru porţi pe fie-
ya Buddha şi al Tarei - Mama Bud- care parte reprezintă direcţiile, punc-
dhelor. În budismul chinezesc lotusul tele cardinale; nivelele sale circulare
este unul din cele opt simboluri de (reprezintă apa) semnifică drumul cu-
bun augur. Acum este emblema Indiei noaşterii dintre planurile existenţei,
şi a Egiptului. iar domul (anda) simbolizează focul.
Spiritele păzitoare sus Echilibrată pe o farfurie (semnificând
Gardianul care străjuieşte palatul re- aerul) apexul domului este dominat
gal din Bangkok, Tailanda, poartă un de un vârf ascuţit simbolizându-1 va-
costum elaborat şi o mască înfricoşă- riabil pe Buddha, copacul Bodhi sub
toare cu care îi sperie pe intruşii rău- care Buddha a atins iluminarea şi axis
voitori. Investit cu o faţă neumană, el mundi, care atinge eterismul. Inelele
cheamă puterile supranaturale ale spi- (chattra) care îl înconjoară reprezintă
ritului păzitor simbolizat prin mască. elementele lumii superioare. Deci e-
Spiritele păzitoare joacă un rol im- nergia spirituală este eliberată în sus
portant în tradiţiile budiste (în care, e- prin stupă, de la baza sa pământeană
le sunt de obicei zei, demoni sau bod- spre rai. Aşa cum reprezintă stadiile
hisattva) şi în şintoismul japonez (la de viaţă, cunoştinţele, începuturile, i-
fel ca în alte culturi, incluzând şi băş- niţierea şi înălţarea, stupă este întru-
tinaşii americani) şi au atributele po- Stupa jos chiparea arhitecturală a legii lui Budd-
zitive de protecţie, putere spirituală şi Stupa este un monument mult vizitat ha, dharma, şi, la fel ca mandala, a
aduc norocul. În particular, ele sunt în India, marcând locurile de odihnă cărei combinaţie de forme le deţine,
considerate ca protectoare ale locuri- veşnică a cenuşei imperatorilor şi a u- în structura de construcţie este creată
lor sfinte. nor personalităţi religioase ca Buddha ca ajutor pentru meditaţie.

Lotusul sus, centru, dreapta


Având un simbolism profund în E-
giptul antic şi în hinduism, floarea de
lotus este sacrificată lui Buddha, („I-
luminatul" - cuvânt sanscrit) care de-
seori este prezentat aşezat pe un lotus
sau ţâşnind ca o flacără din centrul
lotusului. O varietate a nufărului, lo-
tusul, se înalţă dimineaţa din apele
mlăştinoase pentru a înflori şi de a-
ceea este un simbol al purităţii, al re-
învierii şi al frumuseţii perfecte în A-
sia. Lotusul simbolizează apariţia vie-
ţii din firişorul apelor primordiale,
împreună cu roata, floarea de lotus
deschisă, constituie o chakra, Roata
existenţei spirituale. Cu cele opt pe-
tale, floarea semnifică direcţiile cardi-
nale şi armonia cosmică şi este folo-

• 24 •
Taoismul/Confucianismul
Cercul Yin-Yang jos
Cercul Yin-Yang (ta-ki sau tai-chi)
este simbolul primar al religiei taois-
tc şi al credinţei filosofice, bazată pe
învăţăturile mistice ale lui Lao Tse.
Este important şi în confucianism,
mai ales în teoriile lui Han Confuci-
an, Tung Chung Shu. Tao („drumul/
calea") învaţă că totul în Univers es-
te alcătuit şi controlat de două forţe
antagoniste: yin, forţa negativă şi pa-
sivă (prezentată în negru, care repre-
zintă feminitatea) şi yang, forţa pozi-
tivă şi activă (prezentată în alb, care
semnifică masculinitatea). Yin repre-
zintă sufletul, umedul, frigul, noaptea,
Roata de rugăciune sus Canopia jos Luna, întunericul, Pământul şi mate-
Roata de rugăciune budistă este cea Pentru budiştii chinezi, canopia este ria şi este asociat unei linii întrerupte.
mai răspândită în Tibet şi ia forma u- unul din cele opt simboluri de bun au- Yang are analogii cu spiritul, cu lumi-
nei tobe cilindrice la care este ataşat gur. Asemeni parasolului, după tradi- na, cu caldul, cu uscatul, cu ziua, cu
un mâner. Rugăciunile sau mantrele ţie, era ţinută deasupra capetelor dem- Soarele, cu raiul, cu geneza şi domi-
(includ de obicei liniile mistice Om nitarilor pentru a-i apăra de elemen- nanţa şi este asociat unei linii neîn-
Manipadme hum referitoare la Giu- tele esenţiale. Este atât simbolul im- trerupte. Yin vine întotdeauna înain-
vaerul din lotus) sunt înscrise în mod tea Yang-ului, deoarece reprezintă în-
repetat pe un sul de hârtie (pergament tunericul preistoric de dinaintea gene-
care înconjoară cilindrul cu scrierea zei. Mutaţia yin şi yang face posibilă
iniţială şi e apărată de un strat meta- alternarea anotimpurilor - şi, de fapt
lic pe care, de asemeni, este înscrisă are influenţă în întreaga lege a natu-
o mantra). Când roata este răsucită în rii. Armonia poate fi atinsă numai
sensul acelor de ceas, efectul de rota- când cele două se găsesc într-un echi-
ţie este considerat ca o simulare a da- libru perfect şi complementar. Cercul
rului rugăciunii pentru rai pentru a se Yin-Yang simbolizează acest concept.
asigura de eficacitatea lor prin lume. portanţei şi protecţiei (o canopie albă Suprafeţele egale ale yin-ului şi yang-
O variatiune a roţii de rugăciune este reprezintă atât protecţia dharmei, cât ului sunt despărţite de o linie sigmo-
butoiul de rugăciune, plasat la intra- şi a) budhelor de refugiu, cum ar fi idă (reprezintă dinamismul) şi sunt
rea în templele lamaiste. Roata de ru- Maitreya. După forma lor, pot fi ega- conţinute într-un cerc mic de culoare
găciune este simbolul puterii textelor late cu cerul şi Soarele, dacă sunt cir- opusă, semnificând sămânţa celuilalt
sfinte şi al forţelor creative generate culare, sau, cu Pământul dacă sunt pă- şi, prin aceasta, interdependenţa lor.
de roată. trate - în hinduism, acestea semnifi- Dezechilibrul lor duce la îmbolnăviri.
că puterea temporală a regalităţii şi au-
toritatea spirituală a preoţilor.

Shinto Torii stânga


Şintoismul, care s-a dezvoltat în se-
colul al şaselea, este religia naţională
a Japoniei. Torii sau poarta greoaie
de lemn trimite spre altarul Shinto
(Jinja) unde se află zeii, se consideră
că datează numai din secolul al şais-
prezecelea. Torii după tradiţie sunt al-
cătuite din trei părţi şi simbolizează
intrarea dreaptă spre calea sfântă -
calea zeilor.
• 25 ■
Hinduismul
Trinitatea hindusă dreapta In
credinţa indiană clasică, Shiva,
Vishnu şi Brahma — cei mai puternici
zei ai Indiei - formează împreună tri-
nitatea hindusă, Trimurti (care înseam-
nă în sanscrită „a avea trei forme").
Vishnu Ocrotitorul menţine armonia
Universului şi este agentul luminii;
Shiva Distrugătorul, în contrast, re-
prezintă puterile întunericului şi ale
anihilării; în timp ce Brahma Creato-
rul (prezentat uneori cu patru feţe) a-
duce echilibrul care leagă forţele o-
puse ale lui Vishnu şi Shiva. Această
triadă, reprezentând forţele cosmice
ale creaţiei, ocrotirii şi distrugerii, se
spune că ar fi alcătuită din fiinţe su-
preme, fără formă (Brahm) care le-
giuiesc cosmosul.Multe culturi indie-
ne, chiar dacă nu sunt adeptele Brah-
mei, totuşi îi consideră pe Vishnu şi
pe Shiva ca fiinţe supreme (de fapt,
adepţii săi, îl apelează pe Shiva, Tri-
murti, ca şi când acest zeu complex
ar personifica aspectele triple ale fiin-
ţelor supreme).

Shiva jos
Shiva (sau Siva) este unul din cei mai
puternici trei zei ai panteonului hin-
dus, în Rig Veda, este identificat ca
cea mai puţin importantă zeitate,
Rudra, care mai târziu s-a dezvoltat
în omnipotentul Shiva. Ca unul făcând numai Distrugător, însă este o zeitate te să poarte o sfoară sau un şarpe cu
parte din Trimurti, Shiva este numit a contrastului şi deseori a caracteris- care să-i ucidă pe păcătoşi şi uneori ,
ticilor contradictorii. În timp ce el es- un colier din cranii umane. El poate
te zeul suprem al forţelor regenera- purta, chiar craniul Brahmei ucis, în
toare, (simbolizat printr-un lingam, mâini sau în păr. Semiluna cc-i or-
emblemă falică, este asociat lui yoni, nează capul reprezintă puterea sa a-
emblemă feminină), este de asemenea, supra vieţii şi morţii, iar cenuşa ca-
şi un joghin ascet; este în plus, agent davrelor îi curge prin vene. Poartă un
al binelui, precum şi al răului. Ca şi şorţ din piele de tigru şi o armă ca un
Nataraja el este stăpânul dansului u- trident (trecutul, prezentul şi viito-
niversal al creaţiei şi totodată al dis- rul), un arc, un curcubeu, un topor
trugerii, dansează pe demonul înfrânt sau o torţă. Din capul lui izbucneşte
al haosului sau pe piticul ignoranţei. fluviul Gange (personificat Ganga, al-
El este portretizat cu patru mâini, pur- tă soţie). În mijlocul frunţii are un al
tând o flacără zornăitoare prevesti- treilea ochi cu care îi arde pe cei ca-
toare a creaţiei sau o tobă cu care bate re se uită la el, dar îi şi recunoaşte, le
ritmul vieţii. În prezentările iconi-ce, acordă înţelepciunea sa transcenden-
Shiva este prezentat călărind un taur tală, în mod variabil, al treilea ochi
alb, Nandi. Una din soţiile lui este mai simbolizează Soarele, Luna, fo-
teribila Kali şi, asemenea ei, el poa- cul, ziua şi noaptea.

26
pronunţarea literelor A, U şi M repre-
zintă Trimurti-ul, cei trei zei, Brah-
ma, Vishnu şi Shiva, care controlea-
ză viaţa. Ei înseamnă şi cele trei stări
ale omului: visul, somnul şi mersul,
cele trei perioade ale zilei şi cele trei
capacităţi umane de dorinţă, cunoaş-
tere şi de acţiune. Sunetul prelung es-
te mantra în yoga meditaţională, ca
invocare sau, la începutul şi sfârşitul
cântării religioase, o prezentare a si-
nelui şi a spiritualităţii. În afara hin-
duismului, este folosit astăzi în con-
texte oculte, unde denotă bunătatea şi Urme sfinte de picior sus
spiritualitatea. în hinduism, ca şi în budism, urmele
de talpă reprezintă prezenţa divină a
unei zeităţi, de obicei a lui Vishnu O-
crotitorul (la origine, un zeu solar ve-
dic). Urmele tălpii lui Vishnu indică
omniprezenţa sa. Credinţele, hindusă
Ganesha sus şi budistă, sunt deseori îngemănate,
în panteonul hindus, Ganesha cu cap iar hinduşii Vaishnava cred că a noua
de elefant, fiul lui Shiva şi Pavarti, încarnare a lui Vishnu sau al nouălea
este zeul inteligenţei, norocului, pru- avatar, este Buddha. În budism, urme-
denţei şi invincibilităţii pentru că poa- le de picior sunt decorate frecvent cu
te înfrânge toate obstacolele. Are nu- simboluri ale celor şapte apariţii: un
mai o trompă, cealaltă fiind ruptă în peşte, zvastica, buzdugan de diamant,
bătălie. Capul de elefant este cel al lui scoica (semicirculară), vaza de flori,
Airavata. calul de călărie al lndrei (sem- Roata legii şi coroana lui Brahma.
nifică înţelepciunea). Ganesha este pre- Dacă adepţii urmează paşii lui Bud-
zentat cu patru braţe (unul cu care ţi- Yoga jos dha, pot obţine iluminarea.
ne toporul lui Shiva), cu care-1 ocro- Yoga este un sistem vechi de filoso-
teşte şi oferă daruri umanităţii. Călă- fie hindusă religioasă care necesită o
reşte un şobolan, de asemenea simbol pregătire riguroasă a corpului pentru
al înţelepciunii. Ganesha este stăpâ- atingerea porţilor spirituale. Prin e-
nul lui Ganas, zeitatea cea mai lipsită xersarea unei varietăţi de tehnici fizi-
de importanţă. Patronul învăţăturii (în ce şi meditative, yoghinii se pot deta-
tradiţia populară, el a fost autorul po- şa de grijile pământeşti şi pot atinge
emului epic antic, Mahabharata) şi al o stare de eliberare, fericire, de
negustorilor; imaginea lui Ganesha conştiinţă mai înaltă (moksha).
este deseori plasată deasupra clădiri- Există patru concepţii spirituale a
lor comerciale sau pictată pe coperta primare de yoga: Taurul sus
cărţilor. El este salutat înaintea unei rituală (karma- Ca şi în alte culturi, în hinduism tau-
călătorii şi înaintea îmbarcării unei în- yoga), devoţio- rul, simbolizează forţa, puterea şi fer-
cărcături importante. nală (bhakti- tilitatea. Ca simbol al fertilităţii, este
yoga). Celelalte o formă a lui Indra, zeul vedic al ce-
OM sus, centru, dreapta forme de yoga rului. Puternicul taur, Nandin, este un
Caligrafia sanscrită a acestui simbol includ kundali- vehicul al lui Shiva Distrugătorul (a-
semnifică monosilaba mistică Om, ni-yoga, care sociat zeului vedic Rudra); Agni, „ta-
(sau Aum), care este privită în hindu- trezeşte energia urul puternic" şi zeul focului, şi atot-
ism, budism şi jainism ca un sunet vitală şi mantra- cuprinzătoarea Aditi, mama zeilor.
sfânt cu potentă divină. Upanishada, yoga, în care sunetele sunt Simbolismul lui este legat de cel al
scrierea străveche a filosofici hindu- repetate.
vacii sfinte (care reprezintă, de ase-
se, descrie Om-ul ca sunetul funda- menea, fertilitatea) şi, când este pre-
mental al Universului care a creat şi zentat cu o vacă (simbolica pămân-
susţine cosmosul. Sunetele scoase la tului), taurul reprezintă raiul.
Jainismul
Templul Jain jos
Jainismul este o religie foarte nobilă,
ascetică indiană, formată ca reacţie
împotriva unor practici hinduse exce-
sive, împărtăşeşte o serie de principii
ale budismului. Disciplina de sine, de-
taşarea şi meditaţia sunt principiile
de bază ale filosofiei jainiste, domi-
nată de o tactică strictă de ahimsa -
interzicerea de a răni orice creatură
vie (derivată din credinţa jainistă că
ciclul etern al reîncarnării care se sfâr-
şeşte doar când sufletul atinge perfec- mişcarea pentru un stat şiit indepen-
ţiunea şi este eliberat). În India exis-
tă o multitudine de altare şi temple
Şiismul dent al lui Khalistan poartă turbane
portocalii, în timp ce turbanele albe
jainiste magnifice, ale căror stiluri a- sunt purtate de Namdharis, adepţii
Turbanul sus
duc aminte de cele budiste şi hinduse, reformismului Baba Balak Singh
Turbanul este un simbol de identitate
a căror măreţie şi decor elaborat (aşa (1799-1861). Unele secte, ca cea a lui
şiit, purtat ca marcă a angajamentului
cum se vede aici) contrastează puter- Bhai Randhir Singh (1878-1971), con-
pentru credinţă şi reprezintă autori-
nic cu stilul de viaţă auster al călugă- sideră turbanul ca fiind unul din cele
tatea şi curajul spiritual. Conform cu
rilor jainişti. Astfel de temple au fost cinci Ks, integrată cu ke's, şi cere atât
Khălsă, şiiţii trebuie să poarte cinci
înălţate deseori ca răsplată celor două- femeilor, cât şi bărbaţilor să-1 poarte
articole de credinţă, cele "cinci Ks".
zeci şi patru de tirthankara - învăţă- ca semn al credinţei lor.
Acestea sunt ke's sau părul netuns, ca-
torii — fondatori ai jainismului — dar
re înseamnă forţa spirituală; kanghă,
în loc să aducă omagiu vreunui zeu Khanda jos
un pieptene purtat în păr, simboli-
sau individ, ele simbolizează princi- Emblema şiismului, Khanda este pre-
zând disciplina impusă prin funcţia
piile jainismului. zentată în negru pe Nishan Sahib-ul
sa de îngrijire; kirpan, o sabie de ce-
remonie cu care să lupte împotriva ne- triunghiular galben, steagul respectu-
dreptăţii kara, brăţară de oţel purtată lui. Emblema încorporează o khanda,
pe mâna dreaptă pentru a reprezenta sau o sabie cu două tăişuri (conceptul
uniunea celui care o poartă cu divini- şiit al sfântului marţial), încercuită de
tatea (şi ca să reamintească folosirea chakkar sau un disc de oţel (un simbol
mâinii drepte în acţiunile bune); şi al unităţii zeului cu umanitatea). De
kachh, o pereche de pantaloni scurţi fiecare parte se găsesc două kispăns,
reprezentând abstinenţa sexuală, la simbolizând puterea spirituală şi tem-
fel ca şi promptitudinea în luptă pen- porală, fiind şi emblema comunităţii
tru credinţa şiită (deoarece îmbrăcă- şiite Khilsă, creată pentru purificarea
mintea cusută, mai puţin cea necusu- tradiţiei de către Guru Gobind Singh
tă, este mai potrivită pentru luptă). în Anandpur, India, în 1699.
Deşi turbanul sau Ke'skl nu este stipu-
lat ca unul dintre cele cinci Ks, sim-
bolizează identitatea şiită deoarece
este purtat să protejeze ke's şi Kangă.
Codul de disciplină şiit bazat pe în-
văţăturile lui Gurn Gobind Singh (Ra-
hit Maryada) recomandă portul unui
turban. Afilierile politice şi religioa-
se din comunităţile şiite pot fi expri-
mate prin culoarea materialului tur-
banului: aderenţii partidului Punjabi,
Haryana şi Himchal Pradesh Akali
Dai poartă turbane albastre; cei din

28
tru că pisicilor le place să stea la căl-
Religia Egiptului antic dură. Asociată cu Luna, dilatarea pu-
pilelor era considerată simbol al creş-
terii şi descreşterii Lunii — era sfântă
pentru zeii Isis, Bast şi Seth.

Ankh/Crucea egipteană jos


Ankh-ul este cel mai uşor de recunos-
cut simbol al Egiptului antic. Însem-
nătatea sa originală este necunoscută; minte, semnificând reînnoirea vieţii.
o teorie este aceea că ankh-ul com- Aşa ca aici, el era uneori prezentat cu
bină simbolurile feminine şi mascu- aripi de şoim, simbolizând transcen-
Ochiul lui Horus sus line ale lui Osiris (crucea în T) şi Isis denţă şi protecţie.
Ochiul lui Horus sau Atotvăzătorul (ovalul) şi semnifică unirea raiului cu
Utchat în Egiptul antic, a avut o mul- pământul. Simbolizează viaţa şi moar- Ba jos
ţime de însemnătăţi complexe. Horus tea, Universul şi aerul şi apa dătătoa- Egiptenii antici credeau că Ba, sim-
a fost zeul şoim, stăpânul cerurilor: re de viată. Forma sa de cheie încura- bolizat printr-un şoim cu cap de om,
ochiul său drept era „ochiul lui Re", era sufletul uman: aspectul spiritual
(zeul soare), iar cel stâng, „ochiul lui al omului, a cărui energie psihică a su-
Horus", simbol al Lunii. Când era pravieţuit morţii. După moarte, sufle-
prezentat ca un ochi cu sprânceană, tul zbura pe tărâmul lui
denota forţa şi puterea. Acest simbol Osiris (unde îi era asigurată
al ochiului sfânt era considerat ca pro- fericirea), dar mai târziu se
tector puternic împotriva răului şi îşi întorcea în corp — chiar şi
menţine rezonanţa şi astăzi. în lumea cealaltă sau
după reîncarnarea pe
Pisica sfântă jos pământ. Simbolul a
în Egiptul antic, pisicile erau sfinte fost foarte folosit
pentru zeiţa dragostei Bast (sau Bas- în decorarea mor-
tet), care deseori era portretizată ca mintelor egiptene.
femeie cu cap de pisică. Motanul era
considerat ca o încarnare a zeului Soa- Sfinxul
re, în timp ce pisica femelă era perso- pagina
nificarea ochiului solar, probabil pen- jează credinţa că ar putea deschide
porţile morţii. Prezentat de zei farao-
nilor, în general, în arta egipteană se
găseşte în mâinile unei zeităţi. Creş-
tinii copţi l-au adoptat ca simbol al
vieţii de după moarte. Mult folosit în
magie, azi ankh-ul simbolizează pa-
cea şi adevărul.
următoare
Scarabeul sus, dreapta Un monstru fabulos prezentat în gene-
Gândacul scarabeu (sau gândacul de ral ca un leu cu cap (uman) de fara-
bălegar) era unul din cele mai puter- on, sfinxul egiptean simbolizează u-
nice simboluri ale Egiptului antic. nificarea puterii naturale şi spirituale,
Considerat în mod eronat exclusiv aşadar, reprezintă puterea şi protecţia
masculin, îşi lăsa ouăle în sfere de regală binevoitoare. În plus, a fost a-
bălegar şi astfel a devenit simbol al sociat lui Horus în orizont, fiul zeu-
regenerării. El reprezenta zeul Soare- lui soare Ra (sau Re). Aşa ca acest tip
lui de dimineaţă, Khephri (sau Khe- de sfinx (androsfinxul), capetele de
pera), pentru că rostogolirea sferelor faraon uneori erau schimbate cu cele
de bălegar semnifica rostogolirea ale unui şoim (hieracosfinxul), întru-
soarelui pe cer, deci simboliza şi re- chipând puterea solară, sau cu ale u-
învierea. Amuletele de scarabeu se nui berbec (criosfinxul) semnificând
purtau şi deseori erau plasate în mor- liniştea.
Celebrul sfinx de calcar de la Giza simbolizând femeia ideală şi mama ţii - coroana albă, sceptrul şi biciul,
are o înălţime de 66 de picioare şi o divină. De obicei este portretizată ca şi uneori este însoţit de Isis, ca aici.
lungime de 240 de picioare şi a fost o regină cu un corn de vacă pe cap Un simbol suplimentar al lui Osiris es-
creat în jurul anului 2.620 î.H. din or- (pentru că vaca era sacrificată pentru te crucea tau (sau T), simbol al vieţii.
dinul faraonului Khafre, al cărui chip ea) şi simbolizând Luna, în care este
îl înfăţişează. Sfinxul egiptean nu tre- pus discul solar. Posedând mari pu- Thot jos
buie confundat cu sfinxul enigmatic teri magice, Isis este uneori portreti- Zeu al înţelepciunii, al învăţăturii şi
din mitologia greacă, creatură hibridă zată ca un zmeii de hârtie, forma pe al Lunii, Thot era considerat de către
cu cap de femeie. care a luat-o pentru căutarea părţilor egiptenii antici ca fiind cel care le-a
împrăştiate ale corpului lui Osiris. dat limba şi scrierea hieroglifică. Thot
Isis jos Deseori este prezentată cu lotuşi, sem- a fost simbolizat prin numeroase for-
Isis era zeiţa principală a nificând renaşterea şi cu un şacal re- me hibride: cu cap de ibis al cărui cioc
Egiptului antic, credin- prezentându-1 pe Anubis, zeul îmbăl- lung şi încovoiat reprezenta semiluna
cioasa soţie şi soră a lui sămării. Isis era venerată de romani crescătoare (ca în fotografia de mai
Osiris, mamă de- ca zeiţă a naturi i. jos) şi cântarea înţelepciunii, şi cu
votată a lui Horus; ea cap de pavian (maimuţă), a cărui for-
era o zeitate Osiris sus, dreapta mă a luat-o la Hermopolis (în schimb
protectoare Zeul democrat, Osiris, era întruchi- maimuţa a devenit asociat al copişti-
parea perfecţiunii pentru credincioşii
săi şi a fost subiectul unui vast sim-
bolism în străvechea cultură egiptea-
nă. Iniţial s-a impus în conştiinţă ca
zeul vieţii şi fertilităţii, apoi în mod
particular a devenit zeul grânelor, al
forţelor vegetale, hrănitorul Nilului
(unde răul Seth 1-a înecat) şi zeul Lu-
nii. Unul din atributele sale este pilo-
nul djed care la origine a fost folosit
în riturile de fertilizare şi reprezintă
coloana vertebrală a zeului şi stabili-
tatea datorată structurii sale rigide. Se
credea că Osiris a fost odată un con-
ducător uman, şi că, trăind ca stăpân
al celeilalte lumi, reprezenta înnoirea
vieţii. El este personificat întotdeau-
na ca o mumie (care uneori produce
cereale), purtând însemnele regalită-

■ 30 •
lor al căror stăpân era Thot). Datorită Obeliscul stânga
înţelepciunii sale fără limite şi pentru în tradiţia egiptenilor
că 1-a ajutat pe Osiris în judecarea antici exista credinţa că
sufletelor pe lumea cealaltă, Thot era zeul soarelui, Ra (sau
considerat ca având puteri oculte, iar Re), a trăit în He-
numele lui este încă invocat de cei liopolis, (oraşul soa-
care caută cunoştinţe de neînţeles, tai- relui) unde a fost ve-
nice şi ezoterice. nerat în forma unui
obelisc — un bloc de
Vulturul şi cobra jos piatră înalt, ascuţit, cu
Această fotografic o prezintă pe regi- baza în formă de pătrat
na Nefertari în toată splendoarea ei şi un vârf piramidal - pe
purtând un coif măiestrit elaborat în- care ei îl considerau o puteau traversa în viaţa de apoi. Pira-
truchipând un vultur - simbol de pro- rază de soare împietrită. midele nu sunt rezervate doar Egiptu-
tecţie, deoarece, ca şi gunoier de ca- Fiind un simbol falie şi lui: sacrificii umane erau aduse zeilor
davre, pe tărâmul morţii, vulturul re- datorită înălţimii lui a în altarele piramidale aztece (de pildă,
prezenta purificarea. Chiar şi Isis lua fost interpretat ca un Templo May or). Mayaşii îşi venerau
uneori forma vulturului şi întruchipa adevărat axis mundi — o zeităţile din templele şi sanctuarele si-
astfel maternitatea şi principiul femi- legătură directă între tuate pe piramidele prevăzute cu trep-
nin şi a devenit emblema atât a zeiţei pământ şi cer. În te, aşa cum făceau şi mesopotamienii
Nekhbet, cât şi a Egiptului de Sus. general, decorate cu în ziguraţi (piramide în trepte în arhi-
Hathor, zeiţa dragostei, era prezenta- hieroglife încrustate, tectura Mesopotamiei). Astfel de pi-
tă uneori cu cap de vultur, iar pasărea obeliscurile erau plasate ramide reprezentau muntele cosmic.
era considerată de asemenea de obicei în pereche, în În gândirea ezoterică, piramida este
animalul sfânt al lui Mat (sau Mut), faţa templelor. nu numai o axă a lumii, ci şi un sim-
zeiţa maternităţii. Co-bra sau Împrăştiate în toată bol al iluminării: vârful său este treap-
uraeus, este o figură importantă a lumea, azi există încă ta spirituală la care se poate ajunge
acestui coif; la egipteni personifica treizeci de obeliscuri. numai de la bază prin urcuşul trud-
înţelepciunea, legiuirea şi protecţia, nic, anevoios al planurilor ei înclina-
deoarece se credea că răsare din Piramida sus, dreapta te şi abrupte.
Soare şi îşi distruge inamicii cu suflul Probabil cel mai cunoscut simbol al
său mistuitor. O emblemă a Egiptului antic şi modern, de cel mai Discul de soare înaripat jos
Egiptului de Jos, cobra, era asociată de bază nivel, piramida, reprezintă pu- Pentru egiptenii antici, Ra (sau Re) a
renaşterii şi puterii solare şi este terea impresionantă a regilor din Ve- fost creatorul lumii, strămoşul farao-
prezentată frecvent încoronată cu chiul Regat şi din Regatul Mijlociu. nilor şi zeul soarelui (simbolizat prin
discul solar. Monumentele funerare masive mai e- discul solar) şi al cerurilor (simboli-
voluate ale faraonilor, piramidele, au zat printr-o pereche de aripi). Discul
fost construite după nişte principii e- solar înaripat semnifică puterea dătă-
xacte, la dimensiuni gigantice şi cu o toare de viaţă a Soarelui şi atributele
perfecţiune tehnică neîntrecută de a- spirituale ale raiului. Asociat îndea-
tunci. Din păcate, multe din motivele proape cu această reprezentare a lui
care guvernau construcţia lor compli- Ra, Aten (sau Aton) - care apare ţi-
cată nu se mai cunosc, dar se crede că nând în mâini un disc solar cu aripi
ele simbolizau cavouri de creaţie şi e- formate din razele puternice şi bine-
rau ridicate în aliniament cu soarele şi făcătoare ale soarelui - a fost venerat
stelele, creând, aşadar, o punte între ulterior în Egiptul antic. Alteori dis-
pământ şi rai pe care faraonii morţi o cul solar apare în asociaţie cu uraeus,
cobra ocrotitoare care scuipă flăcări,
încolcită în jurul lui.
izbitoare cu simbolurile legate de
zeul scandinav, Wotan (sau Odin) şi de
zeitatea babiloniană, Adad, zeul fur-
tunilor cu tunete.

Ianus jos
Această monedă romană îl prezintă
pe Ianus, gardianul raiului, şi al por-
ţilor şi uşilor, în general. Ianus apare
mereu cu două feţe care privesc în di-
recţii opuse (pentru a-i vedea pe cei
care intră şi ies). Semnifică ambigui-
tatea şi caracterul cu două feţe. Ro- al autorităţii şi puterii sale: în lumea
manii deschideau templele lui pe timp umană, era un instrument folosit foar-
de război, dar le închideau pe timp de te mult pentru prinderea peştilor, iar
Simbolul lui Jupiter sus pace, deci numele lui poate fi asociat în mâna puternică a lui Neptun crea
Acest simbol grafic reprezintă sche- războiului. Ianus poate să simbolize- surse de apă dătătoare de viaţă, re-
ma zeităţii supreme romane, Jupiter ze de asemenea călătorii şi noi înce- vărsări distrugătoare sau furtuni de-
(Zeus, la greci). Este compus dintr-un puturi, iar astăzi este păstrat sub nu- vastatoare pe mare, după dorinţa lui.
dublu trident (semnul lui Neptun/ mele de Ianuarie - lună care contem- Tridentul deţine caracteristicile sem-
Poseidon), şi deci simbolizează nu plă anul care a trecut şi priveşte îna- nelor pentru apă (al cărei stăpân este)
numai puterea asupra apelor, ci şi tu- inte spre viitor. şi pentru foc (ca simbolurile relatate
netul şi fulgerul şi furtunile, iar cei ale tunetului şi fulgerului, simbol al
trei dinţi de furcă semnifică lumina Tridentul lui Neptun sus, dreapta omnipotenţei divine). Furca tridentu-
fulgerului. Mai mult, dacă acest semn Tridentul zeului roman Neptun (Po- lui a fost asemănată cu razele soare-
este întors într-o parte devine simbo- seidon în Grecia antică) este o furcă lui, iar dinţii, cu monştrii mărilor. În
lul zodiacal al Peştilor, ale căror pla- cu trei dinţi, care uneori se termină astronomie, tridentul este simbolul
nete de influenţă sunt planetele Jupi- cu vârfuri de săgeţi. Neptun era zeul planetei Neptun şi poate fi prezentat
ter şi Neptun. Există o similitudine mării, iar tridentul este un simbol net printr-o bară transversală deasupra
mânerului. Tridentul a devenit un sim-
bol general al suveranităţii asupra mă-
rii şi apare în arta minoică. In plus,
este un atribut al Britanici, personifi-
carea feminină a lui Britain.

Caduceus pagina alăturată


Caduceusul (sau Kerykeion - „basto-
nul vestitorului" în greacă) a fost dat
lui Hermes, vestitorul şi mesagerul
zeilor greci - Mercur în mitul ro-
man. Această schemă cu aripi avea pu-
terea benefică de a transforma cearta
în armonie - în mitologie, fiind pla-
sată între doi şerpi îi determină să se
încolăcească în jurul bastonului şi să
se privească în pace. Simbolul univer-
sal este prezentat şi în mâinile zeită-
ţilor antice egiptene, feniciene şi indi-
ene. Alături de vergeaua lui Aescula-
pius (Asclepius), caduceusul a deve-
nit simbolul medicinei homeopate şi
al profesiilor medicale în general. În-
semnătatea sa primară este oricum a-
ceea a dualităţii, a echilibrului şi a u-
nirii forţelor opuse. Este simbolul as-
tronomic a! lui Mercur.
suliţă şi egida - scutul lui Zeus cu ca-
pul Gorgonei zugrăvit în centru, sem-
nificând protecţia (poate fi reprezen-
Iudaismul
Tetragramatonul jos
tat ca o mantie împodobită cu şerpi). Tetragramatonul cuprinde cele patru
Împreună, suliţa şi scutul, simboli- litere Y, H, W, H, care exprimă în
zează epheboi (maturitatea) şi casti- ebraică pe litere numele adevărat al
tatea. Ca parte a egidei, şarpele sim- lui Dumnezeu. Este atât de sfânt,
bolizează cunoaşterea. încât nu se apelează niciodată cu vo-
ce tare şi nu se face referire la el prin
„numele" (Ha shem sau cuvântul A-
donai, „Dumnezeul meu"), deoarece
este interzis să luăm numele Domnu-
lui în deşert. Deşi literele înseamnă
Yhweh, creştinii le-au tradus greşit
crezând că ele exprimă cuvântul Je-
hova. Conform tradiţiei, Dumnezeu a
dezvăluit tetragramatonul lui Moise.
A fost înscris atât pe bagheta lui Aa-
Zeus sus ron, cât şi pe inelul magic al lui Solo-
Zeus (Jupiter) era zeul suprem al mon. In cabala, acest simbol însemna
panteonului greco-roman. Pe lângă viaţa şi se credea că posedă puteri ma-
faptul că îi domina pe zeii olimpici gice şi tămăduitoare. Pronunţia corec-
mai mici, stăpânea cerul şi omenirea, tă a fost uitată. Astăzi, tetragramato-
în principal este simbolizat prin em- nul este înscris pe amulete şi pe plă-
blemele solare de fulger sau de uliu, cile shivviti expuse în sinagogi şi în
însă autoritatea sa este şi mai sublini- casele evreieşti, pentru a reaminti om-
ată când este portretizat cu o coroană niprezenţa lui Dumnezeu.
şi sceptru şezând pe tron. Imaginea sa, Bufniţa Athenei jos
pe lângă imaginea emblematică a lui Athena (Minerva) era zeiţa înţelep-
Zeus - carul/faetonul, fulgerul, uliul, ciunii, învăţăturilor şi artelor. Bufni-
taurul, frunzele de stejar şi ghirlan- ţele erau prolifice în Atena, oraşul al
dele de lauri - simbolizează puterea cărei stăpână era Athena, şi aceasta,
supremă, chiar omnipotenţa. prin înfăţişarea şi abilitatea sa de a
vedea pe întuneric (în termeni simbo-
lici, penetrând ignoranţa) a făcut să
devină un simbol important al înţe-
lepciunii. Era şi atributul lui Ceres
(Demeter), zeiţa recoltei, şi avea cali-
tăţi profetice: strigătul ei era conside-
rat un avertisment al morţii apropiate,
iminente; apariţia ei a precedat moar-
tea lui Dido, regina Cartaginei şi a Tăbliţele Decalogului pagina
câtorva împăraţi romani. următoare
Tăbliţele Decalogului sau Legea sunt
două pietre despre care se spune că
pe ele au fost înscrise cele zece po-
runci de către degetul lui Dumnezeu.
Prima conţinea textul din Exod, iar a
Athena sus, centru, dreapta doua acela din Deuteronom. Moise a
Zeiţa greacă Athena (Pallas Athena), primit tăbliţele pe Muntele Sinai ca
fiica lui Zeus şi a lui Metis (Gând), simbol al înţelegerii cu israeliţii şi,
era zeiţa înţelepciunii, protectoare a datorită textului divin, i s-a părut uşor
artelor, negoţului şi stăpână a atenic- de cărat. La coborârea sa de pe Mun-
nilor. Ca şi zeiţa romană, Minerva, tele Sinai, a descoperit că israeliţii a-
îşi are originea în templul lui Jupiter. dorau Viţelul de aur; această credinţă
Ea este prezentată purtând un coif, o idolatrizantă a cauzat dispariţia tex-
tului, iar Moise a aruncat şi a distrus
• 33 •
pietrele de acum grele. Întors în vâr- Menorah jos
ful muntelui Sinai, el însuşi a înlocuit Candelabrul de aur, cu şapte braţe -
şi a gravat tăbliţele. Textul putea fi Menorah - este unul dintre cele mai
citit de pe ambele părţi, iar cuvintele vechi simboluri iudaice. Datează din
divine pluteau miraculos deasupra tă- zilele Exodului iudaic, când a ars în
bliţelor de piatră. Versiunea nouă (sim- lăcaşul de rugăciune din deşertul Si-
bolizând Vechea înţelegere) şi frag- nai. După tradiţie, a luat naştere din
mentele vechilor tăbliţe au fost plasa- aurul pe care Moise 1-a aruncat în
te în Arca Alianţei (altar portativ din foc. În mod miraculos, alimentat cu
lemn de salcâm placat cu aur) spre ulei de măsline, o flacără ardea me-
păstrare, pentru a reaminti poporului reu, în timp ce celelalte se stingeau.
iudaic că învăţaţii trebuie să rămână Ulterior, a fost plasat în al doilea tem-
figuri de respectat. plu în Ierusalim până când Titus a
distrus oraşul în anul 70 A.D. Simbo- gie şi alchimie, simbolizează unitatea
lizând înţelepciunea divină, cele şap- elementelor - triunghiul îndreptat în
te braţe ale sfeşnicului sunt conside- sus înseamnă foc, iar cel îndreptat în
rate ca ramuri din copacul babilonian jos, apă — şi de asemenea, masculini-
al luminii şi reprezintă cele şapte zile tatea şi feminitatea şi sufletul. Când
ale Genezei şi, de asemenea, Soare- cele şase puncte sunt combinate cu un
le, Luna şi planetele; cele şapte ce- al şaptelea punct mistic, invizibil, a-
ruri şi cele şapte stele ale Ursei Mari. cesta semnifică transformarea. Steaua
În 1949, Menorah a devenit emble- lui David poate fi denumită şi Steaua
ma/stema oficială a statului Israel şi Creatorului, cu fiecare punct repre-
este înfăţişată pe steagul prezidenţial. zentând zilele săptămânii, iar hexa-
gonul central simbolizează Sabatul.

Torah jos Harpa lui David jos


Sefer Torah sau pergamentul Torah, Harpa este un simbol al lui David, în-
conţine cuvântul lui Dumnezeu dat o- vingătorul lui Goliat şi rege al Israe-
mului prin Moise şi este unul din cele lului, îndemânarea muzicală a lui Da-
mai importante simboluri ale iuda- vid a ajutat regele, muzica lui fiind ca
ismului. Mesajul său, conţinut în Pen- un balsam pentru alinarea depresiei
tateuh şi scris de mână în ebraică, es- regelui Saul. Se spune că atunci când
te transmis sub forma unor poveşti David a devenit rege, la miezul nopţii
simbolice mistice a căror însemnătate vântul a cântat la harpa atârnată dea-
profundă va fi dezvăluită numai la supra patului său, mobilizându-1 să
sosirea Mesiei. Torah se păstrează în studieze Torah. În termeni simbolici,
Arca sfântă a sinagogii, acoperit de o harpa şi lira simbolizează armonia cu
manta, o platoşă de argint şi o coroa- Steaua lui David sus, dreapta Steaua Universul şi ascensiunea spre lucruri
nă deasupra căreia se găsesc clopoţei. lui David sau Magen David (Scutul mai înalte. Lira — tip harpă ornată cu
lui David) este unul din cele mai Magen David (Steaua lui David, Scu-
recunoscute semne ale iudaismului şi, tul lui David sau Pecetea lui Solo-
astăzi, este unul din simbolurile mon), este un simbol al credinţei iu-
statului Israel, apărând pe steagul deilor/evreilor şi al statului Israel.
naţional din 1948. Asocierea cu Da-
vid derivă din tradiţia că el purta un
scut hexagonal în lupta cu Goliat.
Simbolul este alcătuit din două triun-
ghiuri intercalate care formează o stea
cu şase puncte sau o hexagramă. Al-
bul triunghiului superior şi negrul tri-
unghiului inferior simbolizează uni-
unea contrariilor. Cunoscută şi ca Pe-
cetea lui Solomon, emblema avea pu-
tere ocrotitoare şi proprietăţi magice,
după cum pretindeau cabaliştii. În ma-

• 34 •
Şofarul jos
în tradiţia iudeilor, suflatul în şofar,
cornul derit evreiesc (de obicei făcut
dintr-un corn de berbec, pentru a rea-
minti că un berbec a fost sacrificat în
locul lui Isaac), poate să însemne a-
propierea unui duşman. Astăzi se au-
de la Anul Nou evreiesc sau la Rosh
Hashanah, când apelează la peniten-
ţă. Există trei sunete principale sufla-
te din şofar, dar în timpul Rosh Has-
hanah-ului se aud o sută de sunete,
împărţite în două părţi pentru a indu-
ce în eroare Satana. Şofarul poate fi
suflat dimineaţa pe durata Elul-ului
(luna care precede Rosh Hashanah-
ul) sau pentru a semnala sfârşitul săr-
bătorii Yom Kippur. Este folosit şi în
exorcism şi în ritualuri
de excomunicare. Se
crede că în ziua Sacrificiul lui Isaac sus ţii ofereau animale ritual curate cel
judecăţii, Elijah va Jertfa, o trăsătură comună multor re- puţin o dată pe zi. Sacrificarea unicu-
sufla în şofar pentru ligii, era crucială ritualului credinţei lui fiu al lui Abraham, Isaac, (ilustra-
a-i cita la judecată pe iudaice timpurii. În termeni generali, tă aici de Caravaggio) cunoscută sub
cei vii şi pe cei morţi. actul jertfei exprimă o dorinţă de uni- numele de akedah (cuvânt evreiesc
re cu o zeitate prin intermediul îm- semnificând „legătura") este un sim-
Palmierul păcării şi supunerii. Moartea victimei bol acut, dureros, de testare a credin-
Palmierul este (animală sau umană) intenţionează să ţei. Dumnezeu a cerut sacrificarea lui
invoce stadiul următor al ciclului Ge- Isaac pe Muntele Moriah ca dovadă a
nezei - viaţa. Sacrificiul era un ritual supunerii lui Abraham; în ultimul mo-
important al iudaismului biblic: preo- ment, mâna lui Abraham a fost oprită
de arhanghelul Mihai ca semn al
compasiunii lui Dumnezeu, iar locul
important în iconografia iudaică, lui Isaac a fost luat de un berbec.
unde, în acord cu cabala, Practicile de sacrificiu au fost aban-
simbolizează omul cinstit {tzaddik) şi donate după distrugerea celui de-al
fosta stemă a Iudeei după Exod. Ală- treilea templu în 70 A.D. Pe durata per-
turi de mirt, fructul citric şi salcie, ra- secuţiilor suferite de iudei în timpu-
mura de palmier, lulav, este una din rile medievale, Isaac a fost adoptat ca
cele patru specii agricole de paradă la simbol al calvarului. Astăzi, akedah
Sukkot pentru sărbătorirea mărinimi- este citit la Rosh Hashanah (festiva-
ei lui Dumnezeu. Fiecare reprezintă lul evreiesc de Anul Nou), când sună
un tip de evreu, iar palmierul simbo- un corn de berbec (şofarul) în come-
lizează pe cineva care studiază Torah, morarea îndurării Domnului. La pe-
dar nu se supune poruncilor. În plus, sach (Pastele evreiesc), este celebrată
ramura de palmier simbolizează co- izbăvirea primilor copii născuţi ai is-
loana verticală îndoită în faţa lui Dum- raeliţilor (ai căror stâlpi de uşă erau
nezeu şi este un simbol al lui Dumne- mânjiţi cu sângele mielului pascal
zeu însuşi. În creştinism, palmierul pentru a-i identifica cu Dumnezeu).
simbolizează dreptatea, învierea, in-
trarea lui Hristos în Ierusalim şi pele- Notă: Iudaismul şi creştinismul îm-
rinajul pe Pământul Sfânt. În Babilo- părtăşesc multe simboluri. Câteva din
nia, Egipt, Grecia Antică şi Roma, simbolurile iudeo-creştine — Ochiul
simboliza victoria. lui Dumnezeu, porumbelul şi ramura
de măslin, altarul şi mitra episcopală
— apar în paginile următoare.

■ 35 •
energia vitală. Nimbul este prezentat, Îngerul jos
Creştinismul ca un disc auriu sau ca o coroană radi-
antă în jurul capului, însă Dumnezeu
îngerii sunt mesageri divini şi au exis-
tat în credinţe ca cea a vechilor sume-
este reprezentat uneori printr-un nimb rieni, babilonieni, egipteni, greci şi
triunghiular sau în formă de diamant, romani. Sunt prezenţi şi în hinduism
Hristos cu un halou cruciform, iar pa- şi islamism. In tradiţia creştină, înge-
pa cu unul în formă de pătrat sau he- rii sunt fiinţe supranaturale create de
xagon. Haloul, la origine, era un sim- Dumnezeu, care fac intermedierea în-
bol străvechi al Soarelui (semnificând tre Dumnezeu şi om (sau între rai şi
puterile solare în anumite religii, cum pământ). Există nouă clase de îngeri -
ar fi cea mithraică) şi poate fi conside- serafimi, heruvimi, troni, dominioni,
rată atât o coroană de glorie, cât şi au- de virtute, de soartă, de principiali-
ra personală. Nu este unic pentru creş- tate, arhangheli şi îngeri - aranjaţi în-
tinism, ci a fost adoptată de culturile tr-o triplă ierarhie. Arhanghelii repre-
mai timpurii. La început, simbolizând zintă aspecte despre Dumnezeu şi
majestatea şi puterea, zeul greco-ro- protejează împotriva demonilor. Atri-
Ochiul lui Dumnezeu sus man Zeus (Jupiter) are un nimb al- butele celorlalţi îngeri, cum ar fi Mi-
Acest simbol este o combinaţie de bastru, iar Buddha, unul roşu. Nimbul hai (o sabie), Rafael (toiagul peregri-
simboluri iudeo-creştine. Ochiul lui mărginit de flăcări al zeului hindus nului), Uriel (o carte) şi Gabriel (un
Dumnezeu, Tatăl atotvăzător, din ca- Shiva simbolizează Cosmosul. Împă- crin) simbolizează judecata divină,
re radiază lumina divină (deseori pre- raţii romani erau portretizaţi cu aure- protecţia, înţelepciunea şi îndurarea.
zentat într-un triunghi, ce reprezintă ole, iar în creştinismul bizantin, chiar Muritorii pot avea, de asemenea, în-
Domnul şi centrul Trinităţii). Cele şi Satana purta un nimb al puterii. geri păzitori pentru a-i ocroti şi în-
trei verigi ale lanţului reprezintă Tri- druma prin viaţă. Îngerii, în general,
nitatea şi simbolizează veriga de aur sunt prezentaţi cu un nimb şi sunt în-
care îl leagă pe credincios de Dumne- aripaţi, bărbaţi şi femei sau putti (cu-
zeu. Cortul reprezintă casa lui Dum- pidoni); ei pot avea pergamente sau
nezeu - tabernacolul, templul evreilor instrumente muzicale.
nomazi — ale cărui supracoperţi sunt
deschise pentru a dezvălui credincio-
şilor adevărul interior.

Triqueta sus
Figuri geometrice, ca trei cercuri, tri-
unghiuri intersectate sau un triunghi
echilateral, sunt folosite adesea în i-
conografia creştină pentru a exprima
Trinitatea — trei într-unui — lui Dum-
nezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Al-
Nimbul sus cătuită din trei arcuri legate, triqueta
Acest detaliu dintr-o pictură italiană simbolizează eternitatea, iar centrul
despre Buna Vestire îl prezintă pe ar- ei asemănător unui triunghi reprezintă
hanghelul Gabriel vestind Fecioarei Trinitatea. Alături de trifoi şi furca în
Maria viitoarea ei maternitate. Un formă de Y, triqueta denotă intan-
porumbel, simbolizând Duhul Sfânt, gibilitatea Treimii. Apare pe crucile
zboară deasupra lui, iar el ţine un crin celtice şi a fost un motiv popular în
în mână ca semn al purităţii. Haloul, arta gotică. Trinitatea este simboliza-
(aureola sau nimbul) de deasupra ca- tă de asemenea şi printr-un trio for-
pului său înseamnă radianţa divină, mat de peşti sau iepuri, pentalpha şi
dar poate să simbolizeze în plus sfin- de Braţele Trinităţii sau scutumfidei.
ţenia, suveranitatea, înţelepciunea şi
Sfânta Familie sus
Această pictură italiană a Sfintei Fa-
milii îl prezintă pe pruncul Hristos
dormind, figura umbrită a lui Iosif şi
un înger înaripat. Semnificaţia speci-
ală a Madonei este simbolizată prin
aureola sa, voalul castităţii şi mantia
protectoare (vezi Nimbul, Fecioara
Măria, Naşterea şi îngerul).

Porumbelul şi ramura de măslin


jos
în culturile iudaică şi creştină, porum-
belul purtând o ramură de măslin sim-
bolizează pacea. După potopul bib-
lic, Noe a trimis de pe arcă un corb şi
un porumbel să caute pământ uscat.
S-a întors numai porumbelul, strân-
gând în cioc o ramură de măslin de
pe Muntele Măslinilor, simbol al ier-
tării omului de către Dumnezeu şi al
izbăvirii omenirii. În iconografia creş-
tină, porumbelul simbolizează şi Du-
hul Sfânt, cu şapte porumbei, simbo-
lizează cele şapte daruri ale Sfântului
Duh. Porumbelul şi ramura de măslin
au devenit un simbol laic.

(după Isaia, îşi cunoaşte stăpânul şi îl Mandorla jos


încălzeşte prin respiraţia sa) şi un mă- în relaţie cu haloul este mandorla în
gar (care cunoaşte ieslele stăpânului) formă de migdală sau aureola din i-
îl privesc. În stânga lui Hristos se văd conografia creştină care
Iosif şi Magii. Îngerii cereşti şi cei înconjoară figurile sfinte
căzuţi se iau de mînă în semn de îm- sau profane. Cu-
păcare, pe când trei îngeri citesc pe a- noscută şi sub nu-
coperişul staulului din Cartea Sfântă. mele de vesica
Deasupra se afla un cerc de îngeri dan- piscis, este asociată
sând care învârt trei coroane, semni- cu forma peştelui,
Naşterea sus, dreapta ficând atât Sfânta Treime, cât şi ci- simbol al
Pictura lui Boticelli, „Naşterea misti- clul naşterii, vieţii şi morţii. Ramuri de creştinismului, dar
că' (c. 1500) este plină de simbolism. măslin abundă, ca semn al împăcării şi al norului pe
Fecioara Măria, cu mantia albastră a lui Dumnezeu cu omul, al păcii şi al care Hristos s-a
purităţii, aplecată în adoraţie asupra Copacului vieţii. înălţat la ceruri.
copilului Hristos, în timp ce un bou

• 37 ■
Magii dreapta
în tradiţia creştină, magii („înţelepţii"
în latină) sunt cunoscuţi şi ca cei Trei
înţelepţi sau cei trei Crai. După E-
vanghelia Sf-lui Matei, Dumnezeu
le-a vestit Magilor, prin intermediul
unei stele, că se va naşte în Iudeea un
mare împărat, şi astfel ei au călătorit
de la Răsărit pentru aşteptarea naşte-
rii Lui. Îndrumaţi de o stea, ei au a-
juns în Bethlehem, unde l-au găsit pe cele trei continente, Europa, Africa şi
Iisus şi L-au adorat, prezentându-i da- Asia. Se mai spunea că ei reprezentau
ruri scumpe din aur (simbol al regali- divinitatea lui Hristos, majestatea şi
tăţii), tămâie (divinitatea) şi mir (su- sacrificiul. După sec. al Xl-lea au fost
ferinţa şi moartea). În tradiţia timpu- numiţi Caspar (sau Gaspar), Melchior
rie, se credea că Magii reprezentau ce- şi Baltazar, adică, împăratul Luminii,
le trei etape de vârstă ale omului, şi „a celei albe" şi împăratul comorilor.
Fecioara Măria sus
Fecioara Măria apare frecvent în pic-
turile creştine ale evenimentelor im-
portante cum ar fi Buna Vestire, Naş-
terea, Răstignirea şi înălţarea. Ador-
mirea Maicii Domnului şi de obicei
este însoţită de numeroase simboluri
ale purităţii - un crin şi vălul castită-
ţii. Nimbul şi prezenţa îngerilor re-
prezintă sfinţenia sa ca mamă a lui
Iisus. Este adesea însoţită de semiluna
crescătoare, de chiparoşi şi de măsli-
ni, Pomul Vieţii (cu Iisus-fructul) şi
trandafirul alb (pentru că ea este tran-
dafirul paradisului). Ea poartă o man-
tie albastră, semnificând credinţa,
compasiunea şi apele de botez. Poate
fi portretizată ca regina raiului, cu o
coroană de stele şi alte atribute rega-
le; ca Doamnă a îndurării (Miseri-
cordia) adăpostind credincioşii sub
mantia sa albastră (înseamnă protec-
ţia) sau ca Doamnă a Suferinţelor
(Dolorosa) cu pieptul străpuns de şap-
te săbii. Madona şi Pruncul lui Duc-
cio (prezentată aici) combină mare
parte a iconografiei bizantine cu ino-
vaţiile medievale; în timp ce Madona
este icoană statică, copilului Hristos
şi îngerilor din jur le este dată o re-
prezentare mult mai vie.

Răstignirea dreapta Prezentarea


sfâşietoare a Crucificării, făcută de
Guidi, o prezintă pe Fecioara Măria
îndurerată în genunchi la picioarele
crucii, înconjurată de creştini care se
roagă. Vezi Crucifixul, Coroana de
Spini, şi Fecioara Măria.
Crucifixul/Crucea latină jos Crucea Fitchy jos
Crucifixul sau crucea latină cu imagi- în heraldică, crucea care este termi-
nea lui Hristos este cel mai profund şi nată printr-un vârf ascuţit se numeşte
durabil simbol al creştinătăţii, prezen- fitchy în cruce. Această cruce este u-
tând în detaliu grafic sacrificiul su- tilizată frecvent în heraldică şi sim-
prem făcut de Iisus pentru mântuirea o- bolizează credinţa neclintită a celui
menirii. Hristos este portretizat în ago- care o poartă. Combinaţia crucii cu
nia morţii, cu cinci răni, purtând o co- sabia este un simbol net al hotărârii
roană de spini. Deseori deasupra un de a lupta cu păgânii, dacă este nece-
pergament rulat indică literele I.N.R.I. sar, să apere valorile, principiile şi cre-
(abrevierea din latină pentru „Iisus din dinţa creştinismului.
Nazareth, Regele iudeilor). Iconogra-
fia paleocreştină a evitat prezentarea Crucea Păstorului sus
Crucificării, iar imaginea a fost folo- Una din multiplele variante ale crucii
sită pentru prima dată după Consiliul creştine este crucea păstorului, al că-
de la Constantinopol în 692 î.H. Acest rei apex vertical are forma toiagului de
tip de crucifix, prezentat aici, datează păstor. Acest simbol indică atât cre-
din secolul al Xl-lea. dinţa creştină, cât şi rolul lui Iisus ca
Bunul Păstor, care îndrumă oamenii
în siguranţă prin viaţă şi mantuieşte
sufletele. Iisus este în mod frecvent
prezentat drapat cu un miel în jurul
umerilor săi. Aşa cum este un semn al
apostolilor, toiagul păstorului (sau câr-
ja episcopului) este şi o parte a scep-
trului episcopal, semnificând autori- Leul heraldic jos
tatea pastorală asupra enoriaşilor. În Leul (aici furios) este una din cele
Egipt, Osiris purta un toiag. mai populare imagini din heraldică.
Simbolizează curajul, forţa şi feroci-
tatea. Arta creştină reprezenta regele
Coroana de Spini jos . fiarelor ca pe o creatură binevoitoare;
Deseori folosită în imaginile lui Hris- într-adevăr, Biblia îl descria pe Hris-
tos pe cruce, coroana de spini este u- tos ca pe leul iudeilor, iar leul înari-
nul din instrumentele de patimă ale pat a devenit simbolul Sfântului Marc.
lui Hristos şi uneori poate fi prezen- În heraldică, simbolizează vitejia, re-
tată ca o coroană sfântă (ale cărei galitatea şi protecţia şi este o parte
fructe roşii simbolizează sângele lui din armura regală engleză. Leul furi-
Hristos). Spinii sunt un simbol uni- os prezentat aici, ţine în sus un cru-
versal al nenorocirii şi, în creştinism, cifix, denotând rolul său ca protector
coroana de spini simbolizează atât bat- puternic al creştinătăţii.
jocura de la „încoronarea" lui Hristos
ca împărat al Evreilor (în parodia îm-
păratului roman), cât şi suferinţa Lui Crucea celtică sus
pe cruce. Spinul poate simboliza şi pă- Crucea celtică (Iona sau Inelul) era
catul. Un craniu cu coroană de spini foarte răspândită în Irlanda chiar îna-
este un simbol creştin al damnaţiunii intea secolului al optulea. Este prezen-
eterne. tată tipic ca o cruce (simbolizând cre-
dinţa creştină) cu braţele înscrise în-
tr-un cerc (puterea solară şi eternita-
tea) împreună însemnând unitatea din-
tre rai şi pământ. Deşi astăzi este iden-
tificată cu creştinătatea, crucea celti-
că datează din timpuri păgâne, când
era un simbol de fertilitate şi viaţă -
crucea simbolizând potenţa masculi-
nă, iar cercul, puterea feminină.

• 39 •
convertirea lui Constantin la creşti-
nism. Steagul pentru procesiuni a fost
unul din cele mai timpurii simboluri
ale creştinătăţii şi este o monogramă
compusă dm literele greceşti X (chi)
şi P (rho) - primele caractere greceşti
în exprimarea verbală a numelui lui
Hristos. Oricum, a fost un simbol pu-
ternic precreştin, indicând o prevestire
bună (chrestos, în greacă) şi zeul cal-
deean al cerului. Simbolizând credin-
ţa creştină, simbolul a devenit emble- vină a lui Hristos şi însăşi credinţa.
ma lui Constantin şi stindardul Impe- Este mult folosită în ritualurile litur-
riului Roman începând din 324 A.D. ghiei catolice. În riturile funerare, lu-
mânările reprezintă lumina raiului.
Mielul lui Dumnezeu sus Peştele jos Lumânările aprinse de credincioşi în
Mielul simbolizează inocenţa, blân- Peştele este unul din cele mai timpu- faţa altarelor pot simboliza sufletele
deţea şi puritatea. În timpuri stră- rii simboluri creştine folosite alături celor plecaţi sau o cerere de iluminare
vechi, era folosit de obicei pentru sa- de Hristos cu însemnătăţi multiple. a celui ce se roagă. Când încadrează
crificiu, iar în simbolismul creştin de- Hristos şi-a numit apostolii „pescari crucea de pe altar, cele două lumânări
notă crucificarea de sacrificiu a lui de oameni" şi a hrănit cinci mii de reprezintă dualitatea naturii lui Hris-
Hristos pentru păcatele lumii. În func- oameni cu doar doi peşti. Iniţialele tos - atât umană, cât şi divină.
ţie de modul de prezentare, Agnus Dei cuvintelor greceşti pentru Iisus
poate avea o mulţime de înţelesuri. Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântui-
Aici, Mielul lui Dumnezeu este pre- torul (Iesous Christos, Theon Huios,
zentat cu un nimb ţinând o cruce şi Soter) sunt folosite ca un acrostih pen-
un steag, indicând aşadar crucifica- tru cuvântul grecesc care înseamnă
rea, dar şi învierea. peşte, ichtus. Pe lângă unirea cu Hris-
tos, peştele simbolizează botezul cu
apă, viaţa şi hrana spirituală. Preoţii
vechi creştini îi numeau pe credin-
cioşi pisculi (peşte). Peştele a fost a-
doptat ca o formă de ideogramă de la
începutul primului secol A.D. când
creştinii au suferit persecuţia; semnul
se găseşte pe morminte în catacom-
bele romane - un străvechi loc secret Altarul sus
de întâlnire. Rămâne un simbol mult Altarul nu este exclusiv al creştinătă-
utilizat printre creştinii de astăzi. ţii, ci are importanţă în multe religii,
incluzând iudaismul şi hinduismul, şi
Labarumul sus în culturile păgâne unde era folosit
Labarumul are numeroase denumiri al- pentru sacrificări. În creştinism, alta-
ternative, incluzând Crucea lui Con- rul simbolizează sacrificiul, moartea
stantin, monograma lui Hristos, Chris- şi învierea: forma sa de mormânt re-
mon, Cristograma şi Chi-Rho. Folosi- aminteşte de moarte, iar poziţia, cu fa-
rea acestui simbol în iconografie da- ţa spre Soare, înseamnă reînvierea.
tează din anul 312 A.D. când în ajunul Lemnul şi piatra folosită la construi-
bătăliei de la Milvean Bridge, se spu- rea altarului simbolizează crucea şi
ne că împăratul roman Constantin I piatra de calvar, pe când pânza care îl
a avut viziunea unei cruci şi a cuvin- acoperă reprezintă linţoliul de înmor-
telor in hoc signo vinces („cu acest Lumânarea dreapta, sus Lumânarea mântare al lui Hristos. Prin înaintarea
semn se învinge"). A urmat ordinul aprinsă are semnificaţie în multe la altar se indică ascensiunea, iar cele
de a avea crucea şi motoul plasate pe religii şi culturi ca simbol al luminii, trei trepte care duc la el simbolizează
scuturile armatei sale, iar duşmanul al vieţii şi spiritualităţii, dar are o Trinitatea. După locul Euharistiei -
Maxentius a fost înfrânt la momentul importanţă particulară în creştinism ostia şi vinul sfinţit - altarul poate să
potrivit. Această experienţă, a hotărât unde simbolizează lumina di- evoce Cina cea de taină.

• 40 •
Euharistia jos (rugăciune de salut pentru Măria) la
In ritualul creştin, sacramentul Euha- fiecare mărgea mică, pe când mărge-
ristiei este cel mai important act al lele mai mari reprezintă Gloria şi Pa-
credinţei, având simboluri dintre cele ter Noster (Tatăl Nostru). Legate ca o
mai sugestive. Pâinea consacrată coadă, se termină cu trei mărgele mici
(ostia) şi vinul de împărtăşanie sunt între două mari şi un crucifix.
asociate cu trupul şi sângele lui
Hristos. Mulţi cred că atunci când se
împarte Euharistia în rândul congre-
gaţiei, are loc întruparea, iar credin-
cioşii vor fi umpluţi de esenţa lui li-
sus. Euharistia este un simbol clar al
sacrificiului trupesc al Mitra episcopală sus
lui Hristos, iar vasele Alături de inelul şi cârja episcopală,
în care sunt păstrate poziţia consacrată a unui episcop este
pâinea şi vinul sunt simbolizată prin mitră, semn de mare
tratate cu reveren- autoritate. Mitra este o legătură di-
ţă şi plasate în rectă cu originile timpurii ale creşti-
mijlocul altarului. nătăţii în Orientul Mijlociu, deoarece
Potirul care se crede că datează de la acoperă-
conţine vinul co- mântul pentru cap în formă de peşte
muniunii poate fi purtat de preoţii babilonieni Ea —
asociat cu Sfântul Oannes şi de asemenea de la sceptrul
Graal, din care Hristos marelui preot iudeu. Acest exemplu
i-a îndemnat pe este decorat elaborat şi include un tri-
discipolii săi să bea la foi stilizat, simbol al Trinităţii.
Cina cea de taină şi în
care losif din
Arimathea a
adunat sângele Vitraliile sus
vărsat de Hristos. Deoarece ferestrele îngăduie pătrun-
derea luminii, ferestrele bisericilor
Înmormântarea jos simbolizează penetrarea luminii divi-
In creştinism, ca în multe alte religii, ne care îi iluminează pe credincioşi.
moartea poate fi sfârşitul vieţii pă- Culorile de bijuterie ale vitraliilor
mântene, dar sufletul credinciosului sunt o cale de plată a tributului pen-
decedat va trăi în continuare în rai. tru Dumnezeu şi o reflectare a imagi-
La o înmormântare creştină, aşadar, nilor şi culorilor strălucitoare ale po-
corpul este întins într-o raclă sau sic- veştilor biblice. Vitraliul prezentat a-
riu, care sugerează întoarcerea în uter Rozarul sus ici este lucrarea unui renascentist-me-
şi renaşterea ulterioară. Crucifixul şi Ca şi un atribut al budismului, hindu- dievalist din secolul al nouăsprezece-
steagul crucii deasupra sicriului sim- ismului şi al islamului, rozarul în creş- lea, William Morris şi, în acord cu
bolizează salvarea prin credinţă, în tinism este folosit mai ales de roma- credinţele lui, reflectă principiile fe-
timp ce flăcările lumânărilor însoţi- no-catolici şi mai puţin de protestanţi. restrelor ecleziastice ale Evului Me-
toare înseamnă adevărul şi viata Iniţial, rozarul sau rosariumul însem- diu. Forma de ansamblu este aceea a
eternă. na repetarea rugăciunilor devoţiona- unui arc gotic, formă care este o ră-
le, dar reprezintă un şirag de (mătă- măşiţă a triunghiului, deci este asoci-
nii) mărgele folosit ca ajutor de me- ată cu Sfânta Treime; vârful cu cru-
morie. Rozarul simbolizează Fecioara cea înscrisă într-un cerc se constituie
Măria - Trandafirul Mistic - şi con- ca omagiu adus iui Dumnezeu pe când
ţine 50 sau 150 de mărgele, despărţite ochiurile mai mici reprezintă săbiile
de câte o mărgea mare în cinci sau adevărului. Figurile sfinte portretizate
cincisprezece „decade", fiecare sim- pe vitraliu urmează tradiţia, furnizând
bolizând diferite evenimente de glo- o povestire creştină, de altfel, vitraliul
rie, supărare şi fericire din viaţa Fe- în întregime prezintă bogate imagini
cioarei. Trebuie rostit un Ave Maria creştine.

• 41 ■
tectură, caligrafia este privită ca o
Islamismul formă estetică acceptabilă pentru
adularea lui Allah şi este de foarte
mare preţ. De-a lungul secolelor s-au
Steaua şi semiluna jos dezvoltat multe stiluri de caligrafie -
Steaua şi semiluna simboluri primare inclusiv kufic, nashki şi rukah — iar
ale Islamului înseamnă concentrare, forma cea mai respectată este cea fo-
deschidere şi victorie, precum şi su- losită în transcrierea pasajelor şi ca-
veranitate, şi divinitate. În acord cu pitolelor cu precepte religioase şi eti-
tradiţia, în 339 î.H. semiluna strălu- ce din Coran în cărţi şi pe plăcile din
citoare în creştere a salvat Bizanţul moschei şi din casele credincioşilor.
(astăzi Istanbul) de atacul lui Filip al
Macedoniei. Pentru a marca gratitu-
dinea lor, locuitorii au adoptat semi-
luna Dianei ca stemă a oraşului. Când
oraşul a devenit în 330 î.H. Constan-
tinopolul creştin, semiluna a căpătat Mausoleul jos
semnificaţia unui atribut al Fecioarei Mausoleul lui Hunuman în Delhi, din
Măria. In 1299, înainte de cucerirea India, este un frumos exemplu al ar-
Turciei de astăzi, Sultanul Osman a hitecturii indo-islamice subliniind fa-
avut viziunea unei semiluni care se în- ţada simplă, netedă, un dom relativ
tindea deasupra întregii lumi; astfel, scund şi un minaret înalt la fiecare
a devenit simbolul dinastiei Otoma- capăt, o elegantă fuziune mogulă a
ne, iar când Constantinopolul a căzut tradiţiei geometrice persane şi a arhi-
în mâinile lui Mohamed al II-lea în tecturii indiene. Stilul arhitectural al
1453, semiluna reprezenta atât Isla- Moscheea dreapta, sus mausoleului este derivat din cel al
mul, cât şi Imperiul turc. Steaua a fost moscheei persane împrumutând cur-
Moscheea (sau masjid - „locul de
adăugată sub domnia sultanului Selim tea interioară şi ferestrele boltite. Fun-
prostraţie" este clădirea sfântă în care
al III-lea în 1793 (cele cinci colţuri daţia pătrată a mormântului care găz-
musulmanii se închină la Allah. La
s-au stabilit în 1844). Steaua şi semi- duieşte corpul lui Hunuman reprezin-
origine doar o canopie carpetă hung,
luna reprezintă astăzi un simbol isla- tă pământul, pe când domul central
moscheea s-a dezvoltat într-un edifi-
mic universal şi sunt prezente pe stea- este un simbol al cerurilor unde s-a î-
ciu permanent, ale cărui caracteristici
gurile naţionale ale Turciei, Algeriei, nălţat sufletul lui. Aşa cum găzduiesc
arhitecturale includ o curte interioară
Malayeziei, Mauritaniei, Pakistanu- corpul decedaţilor, mausoleele, ca a-
(unde sunt situate fântâni pentru
lui, Tunisiei, Ciprului de Nord şi ale cesta şi ca Taj Mahal, intenţionează
abluţii (spălări rituale cerute de Is-
Ligii Statelor Arabe. Este şi stema co- să creeze o versiune pământeană a pa-
lam), domuri şi minarete - turnurile
respondentului islamic al Crucii Ro- radisului ceresc spre care s-a înălţat
din care muezzin-ul îi cheamă la ru-
şii, Societatea Semilunii Roşii. ocupantul. De aceea, mormântul este
găciune pe credincioşi. Moscheile sunt
orientate spre Mecca (a cărei direcţie un tribut impresionant al importanţei
este indicată de mihrab sau o sinecu- lui Hunuman în viaţă şi un simbol al
ră (nişă) în perete. Din moment ce Is- importanţei lui.
lamul interzice reprezentarea fiinţe-
lor vii în artă, moscheile sunt decorate
cu graţioasa caligrafie a textelor din
Coran şi cu mozaicuri reprezentând
forme geometrice sau vegetale, co-
voare sau încrustaţii. Credincioşii se
adună înaintea imamului şi se închină
în rugăciune de cinci ori pe zi. Ru-
găciunile de la miezul zilei de vineri
Caligrafia sus, centru, dreapta sunt obligatorii. Moscheile sunt folo-
Reprezentările figurate nu sunt încu- site şi ca locuri de educare şi congre-
rajate în Islam, deoarece se consideră gaţie. Moscheea simbolizează trans-
semne de idolatrizare. Aceasta justi- cendenţa lui Allah: baza ei reprezintă
fică abundenţa desenelor decorative pământul, domurile şi minaretele re-
şi a caligrafiei arabe folosite la înfru- prezintă puterea lui cerească.
museţarea moscheilor. Pe lîngă arhi-

• 42 ■
mite şi le sunt dedicate multe ritualuri, Calumetul jos
ceremonii şi dansuri (cum ar fi Dan- în tradiţia amerindienilor calumetul
sul Soarelui câmpiilor şi Dansul de este pipa păcii folosită în ritualurile
Religiile amerindienilor război al irochezilor şi shawnee-lor)
sau gesturi rituale de zbor.
de adorare, pacificare şi conciliere.
Se crede că fumatul este un mijloc de
Craniul de bivol jos rugăciune şi comunicare. Calumetele
Pentru multe culturi ale amerindie- de obicei sunt complicat sculptate cu
nilor, în particular ale celor din câmpii simboluri ale naturii şi decorate cu
şi din Sud-Vest, bivolul sau bizonul, pene. În timp ce se fumează calume-
cpitomizează puterea supranaturală, tul, se invocă elemente şi spirite, pe
forţa şi curajul. Credinţa amerindie- când în lumea tangibilă, se întocmesc
nilor este asociată cu lumea naturală: şi se cimentează tratate de pace. Este
multor fiinţe care habitează în Ame- posibil ca pipa păcii să fi derivat din
rica le sunt atribuite puteri speciale, pipa sugarilor şamani (folosită pentru
înaintea dispariţiei virtuale, turmele eliminarea toxinelor din corp şi pen-
de bivoli străbăteau câmpiile, asigu- tru crearea unei stări de extaz prin in-
rând o rodnică vânătoare, de aceea au halare), însă multe triburi cred că, ca-
jucat un rol important în viaţa mate- lumetul lor derivă dintr-un arhetip
rială şi spirituală a amerindienilor. sacru şi reprezintă o fiinţă a cărei for-
Cheyen-ii practicau dansul Capului ţă este transferată fumătorului. În Da-
de bivol, iar craniul unui bivol plasat kota de Sud există o pipă „de viţel",
pe locuinţă, se spune că acţionează ca Coroana de pene jos
o putere binevoitoare, simbol protec- Culturile indigenilor din America con-
tor sau ca spirit ocrotitor împotriva sideră penele ca simbol al Soarelui şi
forţelor malefice. al Marelui Spirit. Păsările sunt con-
siderate de unele triburi ca mesageri
ai Păsării-fulger şi de aceea se bucu-
ră de un respect deosebit. Penele lor
(mai ales cele de vultur) reprezintă o
mare importanţă în ritualul amerindi-
enilor şi sunt purtate de şefii de tri-
buri într-o magnifică coroană cu pe-
naj colorat, frumos ornamentată remi-
niscenţă a razelor de soare. Aceasta
aduce aminte de puterea absolută a
Păsării-fulger şi demonstrează autori-
tatea spirituală a celui care o poartă.
iar Arapaho păstrează o pipă plată, ne-
tedă care reprezintă fiinţa supremă.
Pipa Bivoliţei Albe a tribului Oglala
Pasărea-fulger sus, dreapta, cebtru
Sioux simbolizează un microcosmos
Păsările-fulger (sau skyamsen) sunt al Universului, scobitura de lut repre-
cele mai potente zeităţi în credinţa a- zentând globul şi substanţa pământu-
merindiană din nord-vest. Ele sunt fi- lui, partea lemnoasă, regnul vegetal şi
inţe supreme care creează, controlea- animal prin decoraţii încrustate (plan-
ză şi distrug natura. De obicei prezen- te, animale), iar tutunul, toate vieţui-
tate ca vulturi uriaşi cu feţe umane, toarele, în termenii corpului uman,
trăiesc în cer, mănâncă balene uciga- sfera poate reprezenta inima, tubul,
şe şi poartă război etern panterelor sub- coloana vertebrală, iar canalul pipei,
acvatice şi şerpilor giganţi cu corn. In forţa vieţii - fumul este spiritul. Mai
unele tradiţii, există patru păsări-ful- mult, când pipa însăşi acţionează ca
ger reprezentând fiecare colţ al cos- un medium pentru comuniunea spiri-
mosului; căpetenia păsărilor-fulger tuală a omului cu Marele Spirit, fu-
este Vulturul de Aur (Keneun). Deşi în mul care se ridică din calumet se cre-
general binevoitoare cu omul ca adu- de că ar uni omul cu fiinţa supremă şi
cătoare de ploaie şi deci de viaţă, pot cu puterile naturii.
poseda însă puteri teribile de moarte şi
distragere, manifestate prin calamităţi
naturale. De aceea, ele trebuie mulţu-

• 43 •
Vânătorul de vise jos Pictura Navajo în nisip jos
Plasa de captare a viselor amerindie- Tribul Navajo din sud-vestul Ameri-
nilor arc puterea de a-i proteja pe cei cii percepe Universul împărţit în pe-
vulnerabili în timpul somnului de rechi antitetice. Haosul rezultă inevi-
orice spirit răuvoitor. Cadrul său cir- tabil din această dualitate şi multe ce-
cular susţine o ţesătură fibroasă com- remonii şi ritualuri din Navajo au ca
plicată (foarte asemănătoare cu cea a scop restabilirea armoniei cosmice.
unei pânze de păianjen), a cărei tex- Ritualurile sau „semnele" sunt condu-
tură se crede că ar putea prinde în cap- se de un maestru de ceremonii, în ca-
cană spiritele care se abat în plasă, re este investită toată istoria şi spiri-
prinzându-lc în aşa fel, ca ele să nu tul colectivului tribal şi care recită tra-
poată scăpa şi să nu-şi poată urma in- diţiile orale ale tribului. El este res-
tenţiile malefice. Ca simboluri im- ponsabil pentru procedeele corecte
portante de ocrotire împotriva mani- ale creării picturii în nisip sau a celor
festaţiilor distructive supranaturale, uscate - picturi simbolice unice pen-
plasele de vise pot fi purtate şi ca a- tru trib. Acestea sunt „pictate" lăsând
muletc sau pot fi agăţate de paturi. În o dâră delicată de praf de piatră de
plus, plasa de vise are un efect diferit culori variate scurse din mână pe pă-
în acele triburi care dau importanţă mânt. Desenele prezintă scenete din
deosebită mesajelor din vise. Unele miturile de creare a tribului în care
comunităţi amerindiene cred că mo- sunt portretizaţi iubitorii lui Yeis - po-
delele personale de vise îi ajută pe porul sfânt — care guvernează diferi-
oameni să-şi găsească în viaţă calea, tele aspecte ale lumii Yeis-ii, care au
controlându-şi visele. În anumite tri- realizat primele picturi în nisip pe
bun, captarea viselor se constituie în- cer, sunt consideraţi a fi atraşi de i-
tr-un ritual de iniţiere, în care iniţia- maginile lor în nisip şi că ar intra în
tul mediază în centrul unui cerc ma- Păpuşa Kachina sus picturi, aducând cu ei puterile lor su-
gic şi încearcă să „recepteze" mesa- Kachinele sunt spirite ancestrale sau pranaturale, care, deşi, sunt invocate
jele pe care le trimit spiritele prin aer; reprezentativele zeilor popoarelor în beneficiul tribului şi pentru a resta-
însăşi plasa de vise întruchipează a- Pueblo (hopi şi zuni) din sud-vestul bili reorganizarea în univers, ele pot
cest concept. Americii, iar păpuşile lor Kachina, fi periculoase şi prost dirijate. Pictu-
mascate, sculptate sunt personificări- rile în nisip sunt aşadar sacramentale
le acestor spirite. Se crede despre ka- şi simbolice atât pentru strămoşi, cât
chinecă au trăit odată printre oameni, şi pentru puterile supranaturale. Se
dar acum se întorc de pe cealălalt tă- crede că au şi puteri de tămăduire. În
râm într-o anumită perioadă a anului timpul ritualului de vindecare, bolna-
(când reprezintă membri tribali mas- vul tribului este aşezat pe pictura în
caţi), cu scopul de a interveni între nisip, iar sursa de boală este transfor-
oameni şi zei. Aceste perioade sunt mată în pictură; după terminarea ritu-
sărbătorite prin ceremonii şi ritualuri alului, nisipul împreună cu boala va fi
anuale sfinte. La sfârşitul perioadei pe distrus.
pământ, kachinele, mascate ca dansa-
tori umani, prezintă copiilor din trib
imaginea lor de păpuşă ca să le rea-
mintească de existenţa lor până anul
următor când vor reveni, sau servesc
femeilor ca talisman de fertilitate. Pă-
puşile kachina sunt sculptate de obi-
cei din rădăcini lemnoase de bumbac
sau pin, şi fiecare este îmbrăcată în
acord cu caracteristicile şi veşmintele
distinctive pentru fiecare kachina în
parte (sunt multe). Ca reprezentaţie
simbolică a kachinelor. păpuşile ka-
chine sunt imagini totemice impor-
tante la ceremoniile anuale.

• 44 •
Ciocanul lui Thor dreapta
în mitologia scandinavă, Thor (al că-
rui nume înseamnă „tunet"), era zeul
tunetului, vânturilor, furtunilor şi al
fertilităţii şi era cel mai puternic din-
tre zei. Zeul legii şi al ordinii, Thor
împărţea pedepse aruncându-şi cio-
canul cu două capete, Mjollnir, ţin-
tind precis şi fatal. Mjollnir simboli-
za fulgerul şi trăsnetul şi asemeni u-
nui bumerang se întorcea mereu la el.
Întocmai aşa cum cauza moartea, pu-
tea şi să învie morţii. Zvastica uneori
este cunoscută ca Ciocanul lui Thor,
pentru că este crucea în T (sau tau), a-
cestea, nu numai că sunt ciocane or-
namentale, dar au fost adorate ca sim-
boluri sacre şi au fost folosite ca a-
mulete protectoare şi decorative cu arse, ca în cazul căpeteniilor vikinge; au un simbolism individual. Repre-
care se înlătura focul şi răul şi se in- focul simboliza purificarea, iar fumul zentările artistice includ frecvent for-
voca fertilitatea. simboliza ascensiunea spiritului spre me spiralate şi noduri, deseori în in-
Soarele dătător de viaţă. Folosirea co- tercalarea vegetaţiilor, ca aici, semni-
răbiilor ca morminte rezultă probabil ficând asocierea cu cerul şi Soarele.
din asocierea dintre corăbii şi Vanir,
zeii scandinavi ai fertilităţii care au Stonehenge jos
fost identificaţi cu strămoşii morţi. În Stânca localizată lângă Salisbury,
Scandinavia, modele de corăbii de o Anglia, este cel mai cunoscut menhir
impecabilă măiestrie, confecţionate (monument megalitic) din blocuri de
din metale preţioase, se dădeau ofran- piatră necioplită din epoca neolitică,
dă zeilor. Această ilustraţie îl prezin- aranjate în forma unui cerc (cromle-
tă pe regele Arthur şi pe regina Gui- huri). Este cel mai frumos, unic din
nevere lansând corabia funerară a lui punct de vedere arhitectonic. Semnifi-
Elaine de Astolat. caţia lor exactă rămâne incertă, dar
se crede că au fost înălţate aliniindu-
le după stele, solstiţii şi după drumul
lunii şi era un loc de cult păgân. Aşa
cum se vede aici, druizii zilelor noas-
Corabia funerară sus tre au reclamat acest loc ca fiind sfânt
în multe obiceiuri păgâne ale Euro- şi se adună aici pentru a celebra date
pei de nord-vest a fost folosită o co- semnificative cum ar fi solstiţiul de
rabie funerară de ritual pentru lansa- vară.
rea mortului în călătoria spre o altă lu-
me (aşa cum spune şi poemul anglo-
saxon Beowulf). În Scandinavia, co-
rabia era un simbol funerar mai vechi Ornament lobat sus
decât Epoca de Bronz, însă corabia La popoarele păgâne, la celţi în parti-
funerară nu apare ca practică până în cular, toate elementele din lumea na-
secolul al VH-lea. O corabie funerară turală posedau sensuri magice. Copa-
cuprindea corpul întins al decedatu- cii deţin o semnificaţie specială, sim-
lui, cadavrul înconjurat de comori, a- bolizând viaţa şi unirea mistică a Pă-
nimale sacrificate, iar barca era aco- mântului atât cu raiul şi iadul, cât şi
perită de o movilă de înmormântare. cu cealaltă lume. Stejarul, fagul, alu-
Uneori, corabia şi conţinutul ei erau nul, frasinul, scoruşul şi tisa fiecare

• 45 •
Stânca Ayers sus marsupiu şi codobaturile. Poveştile
Credinţele aborigene Forma şi culoarea distinctivă a stân-
cii Ayers monolitică (numită după u-
lor sunt ilustrate prin intermediul pic-
turilor pe piatră care acoperă faţa şi
nul din premierii Australiei de Sud) peşterile sfinte ale Stâncii Ayers; cre-
din Teritoriul de Nord al Australiei ate în stilul distinctiv al artei deşerti-
centrale este un loc sfânt pentru abo- ce, figurile de animale sunt însoţite
rigenii australieni. Cu o circumferin- de forme mistice, geometrice abstrac-
ţă de nouă kilometri şi o înălţime de te, ale căror simboluri subliniază sem-
1100 picioare, suprafaţa sa nisipoasă nificaţia păstrată a legendelor stră-
de culoare roşie îşi schimbă culoarea vechi.
într-un mod spectaculos după poziţia
Soarelui. Aborigenii numesc roca U- Picturile rupestre jos
luru („marea pietricică"), şi cred că Picturile rupestre din Parcul Naţional
Cangurul sus este căminul unor personaje mitice Kakhadu, Australia, simbolizează stră-
Alături de emu, cangurul este un sim- cum ar fi oamenii-şarpe, femeia-şo- moşii totemici ai poporului aborigen.
bol al Australiei. Unic pentru acea ţa- pârlă adormită, câinii dingo, varietă- Aici sunt prezentate spirite feminine
ră, apare ca un accesoriu la hainele ţile de canguri mai mici, cârtiţele cu dând naştere primelor fiinţe umane
de luptă ale Australiei. Oricum, can-
gurul are o semnificaţie mult mai pro-
fundă pentru multe culturi aborigene,
datând din timpuri străvechi. Se cre-
dea că strămoşii supranaturali {won-
djina în vestul Australiei) au creat
Pământul şi timpul Visării (altjiran-
ga), şi l-au populat cu fiinţe şi plante,
în Australia centrală, fiecare persoa-
nă este încarnarea unui strămoş tote-
mic de la care îşi primeşte totemul -
dacă este un cangur, el trebuie să asi-
gure permanenţa cărnii de cangur.
Ca atare, cangurul, fiind o importantă
sursă de hrană, are şi asociaţii magi-
ce. Multe picturi de piatră din Aus-
tralia au fost considerate odată ca fi-
ind create de astfel de strămoşi su-
pranaturali.
din timpul Visării (altjiranga), atunci
când s-au creat toate fiinţele vii, când
s-au impus lumii, peisajul şi ordinea
existenţială. Sculptura în piatră de
acest gen era prevalentă în nordul
Australiei, mai ales în teritoriul nor-
dic; de exemplu, se credea că Arhem
Land a fost populat de surorile Djang-
gau. Emblemele sacre (cum ar fi sem-
nele solare) sunt înfăţişate de aseme-
nea în sculptura în piatră a triburilor
amerindiene.

Stâlpul totemic jos


Acest stâlp totemic neozeelandez
Maori prezintă spiritele animalelor
sfinte pentru trib, în secvenţă ierarhi-
că ascendentă, pentru a invoca pute-
rile lor ocrotitoare. Pieile de animale,
ca cea purtată de acest şaman, au ace-
laşi scop. Împreună cu alte sisteme to-
temice, mai ales stâlpii totemici ai
triburilor de amerindieni nordici şi
din Oceania, stâlpii totemici aborigeni
reprezintă istoria socială şi legenda
unui trib sau a unui grup de familii şi
sunt plasaţi în faţa locuinţelor pentru
a arăta identitatea ancestrală, legătu-
ra intimă, raportul magic între ei şi un semănătoare cu cea de transă, care e-
animal din care descind şi pe care-1 liberează mintea şamanilor din cătu-
venerează tot clanul. Şamanismul şele materiilor pământeşti şi le permi-
te comuniunea directă cu spiritele. A-
ceasta îi acordă puteri supranaturale
Masca sus
(ca puterea curativă — tămăduitoare)
Masca şamanilor are scopul de a spe-
şi îi garantează o viziune despre vi-
ria spiritele malefice, însă şi de a con-
itor. Zornăitoarea este folosită uneori
feri în mod magic, trăsăturile anima-
pentru a alunga răul (şi de aceea este
lului sau spiritului pe care îl reprezin-
purtată uneori ca amuletă ocrotitoa-
tă purtătorul măştii. Veşmintele şama-
re) sau pentru a invoca norocul bun.
nilor sunt deseori decorate cu piei de
animale asemănătoare stilului de mas-
că. Pe durata unei transe extatice, şa-
manul „devine" spiritul păsării sau a-
nimalului (pe care îl invocă îmbrăcă-
mintea şi masca) şi poate chiar să
vorbească în graiul lor. Aşadar, ele pot
să atragă puterile supranaturale bine-
voitoare în beneficiul comunităţii.

Zornăitoarea/clopoţelul dreapta
Zornăitoarea şamanilor (de obicei
confecţionată dintr-o tigvă — dovleac)
este privită ca un instrument puternic
crucial pentru atingerea stării de ex-
taz. Zornăitoarea este folosită în aso-
ciaţie cu o tobă; când este scuturată
ritmic, bătaia ei hipnotică, rămăşiţă a
bătăii de inimă, induce o condiţie a-

• 47 •
Simboluri de identitate
C
ercetarea identităţii este i- ne generice. Heraldica este în sine un sis- Pagina alăturată: în multe
nerentă condiţiei umane: în tem simbolic. Poate fi folosită pentru a re- culturi, purtarea unei măşti
scopul cunoaşterii integrale prezenta atât un individ, cât şi pentru a in- este simbolică; purtătorul,
a unui individ se impune dica poziţia sa în istoria familiei: papa, de prin renunţarea la egoul său
familiarizarea cu neamul, exemplu, este simbolizat prin cheile Romei şi prin înăbuşirea identităţii,
tribul şi naţiunea aceluia. şi prin tiara papală, pe când armele regali- permite unui spirit sau zeu
Istoria colectivă şi credinţele grupurilor tăţii britanice înseamnă suveranitatea şi să intre în corpul său. In
sociale dau informaţii asupra locul monarhului în dinastia regală. ritualurile ceremoniale,
personalităţilor şi membrilor lor şi le Pornind de la simbolurile de individualita- masca în sine reprezintă zeul
definesc identitatea. Acest capitol te, simbolurile tribale proclamă obiceiuri- sau spiritul invocat. Deseori,
explorează atât simbolurile personale, cât le particulare, istoria, şi credinţele de ase- cu figuri exagerate sau
şi cele ale diferitelor tipuri de comunităţi mănare. Aşadar, stâlpii totemici sunt atât o înspăimântătoare, măştile
în a căror ţesătură sunt conturate credinţe- emblemă a credinţei, cât şi o amintire a is- intenţionează să împrăştie
le şi atitudinile individuale. toriei tribului. Decorarea corpului, de ase- frica, accentuând puterea
Deoarece identitatea este formată din menea, serveşte la sublinierea unei identi- supranaturală de reîncarna-
mai multe componente, adesea contradic- tăţi de comunitate. În multe ritualuri cultu- re. Această mască indonezi-
torii, este imposibilă reprezentarea în în- rale - când, de pildă, se invocă o putere ana este din papier măche
treaga ei complexitate prin intermediul u- supranaturală - este important să se preia pictată şi reprezintă un
nui singur simbol. Oricum, se pot extrage o altă identitate care este simbolizată frec- demon.
şi simboliza, unele din feţele individuale vent prin purtarea măştilor. Alte comuni-
care alcătuiesc întregul. Aşadar, un atribut tăţi închise, ale căror membri sunt mai le-
dominant al caracterului unei persoane gaţi de interese decât de înrudire, au şi ele
poate fi izolat cu ajutorul definiţiei. În Ioa- simboluri puternice: fiecare din armele şi
na d'Arc, de exemplu, s-a crezut atât de echipamentele militare, de exemplu, are un
puternic în Franţa, încât a devenit un sim- simbolism aparte care serveşte la unitate
bol de martiriu şi patriotism. Caracterele şi motivare.
copiilor, cum ar fi păpuşile de lemn, sunt Simbolurile corpurilor politice joacă de
deocamdată neprihănite, astfel ele repre- asemenea un rol inspiraţional, însă efecte-
zintă inocenţa. O persoană inteligentă poate le lor puternice sunt uneori folosite greşit,
fi simbolizată prin bufniţa înţelepciunii, iar din păcate, aşa cum s-au văzut rezultatele
una ignorantă prin tichia de măgar. devastatoare ale lui Hitler, dând zvasticii o
Trăsăturile idealizate, ca virtuţile unui car- însuşire ilegală. Probabil că cele mai cu-
dinal, au devenit ele însele simboluri, în- noscute simboluri de identitate colectivă
tocmai ca în figura legată la ochi a Justiţiei de astăzi sunt oricum, steagurile şi stemele
purtând o balanţă şi sabia adevărului. naţionale, care exprimă patriotismul şi u-
De asemenea, oamenilor li se dă identi- nitatea locuitorilor ţărilor pe care le repre-
tate prin ocupaţiile lor şi cei mai mulţi din- zintă.
tre noi suntem familiarizaţi cu simboluri Acest capitol prezintă o trecere în revis-
ocupaţionale ca stâlpul bărbierului, stea- tă a tuturor acestor simboluri prin care sunt
gul piraţilor sau coroana regală, care s-au conturate sentimentele de identitate.
dezvoltat de la obiecte de uz practic la sem-
Simboluri tribale şi lor de iniţiere (circumcizia), intră în
tradiţia unor culturi, tot aşa multe al-
tele practică perforarea corpului care
decoraţiuni corporale implică o durere - parte necesară şi
importantă la ceremoniile de iniţiere
Stâlpul totemic - dar, ulterior, permite purtătorului
stânga
să-şi declare înrudirea printr-o podoa-
Stâlpul totemic al bă de identificare în urechi sau nas; în
amerindienilor are unele tradiţii este amuletă protectoare
o varietate de în- sau religioasă. Această femeie Wis-
semnătăţi: ca o axis ham din Nord-Vestul Pacificului poar-
mundi, face legătu- tă în nas un os de animal vânat şi o-
ra între Pământ şi morât de tribul ei. Simbolizează apar- Masca tribală sus
ceruri; chipurile to- tenenţa sa la trib şi acceptarea obiceiu- Multe din măştile tribale africane în-
temice încrustate şi rilor şi a istorici tribului, de asemenea corporează figuri animale. Cel mai
măsluite acţionează se crede că îndepărtează spiritele rele. des sunt folosite ritualurile de tămădu-
ca spirite ocrotitoa- ire, în timpul cărora, vraciul invocă
re pentru protejarea puterea spiritului animal sau transfe-
tribului; iar selecţia şi poziţia ră boala (sau spiritele malefice care
imaginilor individuale alese cu grijă cauzează boala) unui animal, sacrifi-
povestesc istoria tribului. Majoritatea cat apoi, pentru a purifica pacientul.
creaturilor prezentate pe stâlpurile Măştile animale sunt folosite şi de câ-
totemice reprezintă a-nimale sau teva triburi amerindiene în diferite ce-
păsări (şi uneori plante), i-lustrând remonii rituale. Funcţia acestor măşti
importanţa naturii în culturile este aceea de a suprapune o altă iden-
amerindiene. Totemurile sunt aşezate titate purtătorului, înăbuşind-o pe a
în ordinea ascendentă a importanţei: sa, fără să declare înrudirea.
adesea, Pasărea-fulger stă în vârful
stâlpului totemic, subliniind poziţia sa Pictarea feţei sus Măşti tragi-comice jos
ca fiinţă supremă sau zeitatea cea mai Acest papuaş din Noua Guinee şi-a Originea măştilor greceşti se află în
mare. Stâlpul totemic este o emblemă pictat faţa şi şi-a desenat corpul cu serbările dionisiace ale Greciei anti-
tribală unică şi individuală, dezvăluie motive şi obiecte cu semnificaţia tra- ce. Cele mai renumite sunt măştile an-
credinţele unui trib, istoria şi înrudi- diţională străveche. Ca şi masca, pic- titetice care denotă tragedia şi come-
rea lui într-o formă grafică vizuală. tarea feţei îşi are originea în ritualuri- dia, ale căror feţe sunt fixate într-o ex-
le omului preistoric, iar practica su- presie de veselie sau de destin tragic.
pravieţuieşte în multe culturi tribale Aceste măşti, împreună, simbolizea-
din prezent, inclusiv în Africa şi în tri- ză componentele esenţiale ale existen-
burile de amerindieni. Scopul princi- ţei şi intenţionau să stârnească con-
pal al pictării feţei este transmiterea ştiinţa auditorului despre soartă şi des-
întruchipării imaginii pictate caracte- pre destinul omului în drama vieţii.
rului purtătorului: însemnarea poate Măştile erau atributele muzelor trage-
reprezenta variabil, un zeu sau un de- diei şi comediei, Melpomene şi Tha-
mon, aserţiunea identităţii tribului sau lia, iar Cupidon era deseori prezentat
să fie specifică unui anumit ritual. în arta funerară romană ca purtând
Astăzi, decoraţiunile faciale sunt a- masca tragediei. Astăzi, ele simboli-
plicate numai în timpul ceremoniilor zează artele teatrale şi dramatice.
rituale sau de război. Triburile mela-
Perforarerea corpului sus
neziene, ca cele din Papua Noua Gui-
Forme distinctive de ornare a corpu-
nee, au ritualuri exclusiv masculine,
lui au fost adoptate în multe culturi
incluzându-le pe cele de purificare sau
pentru declararea identităţii tribale şi
iniţiere. Strămoşii tribali (tumbună)
această practică a continuat (sub for-
sunt în mod particular importanţi în
me modificate) până în ziua de azi.
credinţele melaneziene şi pot fi invo-
Aşa cum pictarea feţei şi a corpului caţi în dansuri şi rituri ca melopeea
membrilor lor cu semne speciale, pur- pentru care participanţii îşi decorează
tarea măştilor de ritual, a bijuteriilor, cu grijă corpurile.
costumelor, şi prezentarea ritualuri-
stângă era un cerc format din şapte
Steaguri naţionale stele albe (reprezentând statele rup-
te) pe un fond albastru. Mai târziu,
Confederaţia a cuprins unsprezece sta-
te, ceea ce a făcut ca această emblemă
originală să devină nepotrivită. A
fost înlocuită cu „Crucea Sudului"
sau „Steagul Sudului": crucea albas-
tră a Sf. Andrei, punctată cu stele al-
be, plasată pe fond roşu. Acesta a de-
venit steagul de bătălie al Alianţei Japonia sus
după ce a fluturat în bătălia de la Ma- Tărâmul Soarelui Răsare (Nikon Koku),
nassas în 1861 şi până la demiterea Japonia expune un steag cu această
Alianţei în 1865. Astăzi, Crucea Su- emblemă, împărtăşind credinţa că îm-
Stele şi dungi sus dului face parte din steagul statului păratul japonez este un descendent al
Steagul Statelor Unite, Stele şi dungi, Mississippi. Soarelui. Unul din cele mai simple
datează din 1777 şi marchează inde- drapele din lume a fost adoptat în
pendenţa Americii faţă de Britania. 1870 şi reprezintă un disc solar sfe-
La origine, steagul a avut 13 stele al- ric, de culoarea sângelui (creat după o
be (câte una pentru fiecare colonie) crizantemă) pe fond alb. In cel de-al
pe fond albastru şi treisprezece dungi Il-ea război mondial, s-au adăugat 12
roşii şi albe simbolizând - după raze soarelui, şi a fost folosit ca steag
George Washington - stelele, raiul; de bătălie al imperiului; pavilioanele
roşul, ţara mamă; iar albul, indepen- navale au avut opt raze.
denţa. De-a lungul secolelor, s-au a-
dăugat noi stele o dată cu alăturarea
noilor state la Uniune, iar astăzi sunt
cincizeci. Stelele şi dungile sunt pre- Drapelul Britanic sus
zentate aici prin personificarea virtu- Cunoscut ca „Union Jack", drapelul
ţii esenţiale de curaj, fermitate (în la- Regatului Unit, simbolizează unirea
tină Fortitudo). Dârzenia este însoţi- Angliei, Scoţiei şi Irlandei pronunţa-
tă frecvent de atribute de război — mă- tă prin Actul de Unire din 1801. Stea-
ciucă, sabie şi platoşă - şi uneori de gul este alcătuit dintr-o cruce albă (sal-
un leu. Când poartă un steag, repre- tire) pe fondul albastru al Sf. Andrei
zintă victoria prin curaj; este prezen- (cel mai important sfânt al Scoţiei),
tată adesea ca simbol naţional şi re- deasupra căreia este suprapusă cru- Coreea de Sud sus
prezintă apărarea a tot ce îi este drag cea roşie a Sf.-lui Patrick (cel mai im- Steagul Coreei de Sud este cunoscut
naţiunii. portant sfânt al Irlandei); crucea roşie ca şi pakwa sau taeguk şi în mijloc
a Sf.-lui George (patron al Angliei) poartă semnul oriental distinctiv yin-
trece peste ambele şi este conturată cu yang care reprezintă armonia perfec-
alb. Cea mai timpurie versiune a stea- tă a opoziţiilor. Jumătatea de sus a
gului datează din 1606, la trei ani du- semnului yin-yang este colorată în
pă unificarea regatelor Angliei şi Sco- roşu, cea de jos în albastru, plasată pe
ţiei sub James I de Anglia (Iacob al un fond alb. Diagonalele radiante de
Vl-lea de Scoţia); la început, acest la figura centrală sunt patru kwae ne-
steag flutura în exclusivitate pe catar- gre sau trigrame luate din / Ching-ul
gele vaselor regale. Drapelul Uniunii chinezesc — Cartea schimbărilor. Pri-
a apărut mai târziu în cantonul Pavi- vind simbolic spre cele patru zări ale
lionului de comerţ englez, iar acum Pământului, kwae reprezintă cele pa-
Steagul federal sus este parte a steagurilor multor ţări din tru vânturi, anotimpuri, puncte cardi-
In 1861, înaintea Războiului Civil a- Comunitatea Britanică de Naţiuni, nale şi Soarele, Luna, Pământul şi
merican, cele şapte state aliate au a- inclusiv Australia, Noua Zeelandă şi raiul. Drapelul a fost adoptat în 1883,
doptat steagul lor propriu, cunoscut Fiji, precum şi a coloniilor şi vechi- dar nu s-a mai folosit în timpul ocu-
sub denumirea de „Stele şi dungi". E- lor colonii ca Hong Kong, Bermude, paţiei Coreei de Sud, prima dată de ja-
ra alcătuit dintr-o dungă albă plasată Insulele Cayman, Insulele Sfinte Bri- ponezi, apoi de Aliaţi. A fost readop-
între două linii roşii, în a cărei parte tanice şi Insulele Falkland. tat de Republica Coreeană în 1948.
• 51 •
modelat. Printr-o simplă coincidenţă, Roosevelt şi Abraham Lincoln a du-
Embleme naţionale poartă motoul: „Declar libertatea pe
tot pământul şi pentru toţi locuitorii".
rat paisprezece ani. Borglum a murit
cu câteva luni înainte de terminarea
Clopotul a bătut în 8 iulie 1776, când operei, în 1941, dar monumentul a fost
s-a auzit prima oară în sala statului terminat sub îndrumarea fiului său,
Declaraţia de Independenţă. Când Bri- Lincoln, şi a fost oferit publicului în
tania ameninţa Philadelphia, a fost as- 1942. Fiecare chip are o înălţime de
cuns în Allentown aproape un an. Pro- aproximativ 60 de picioare (18 m).
babil s-a spart după reparaţii, ultima
dată a bătut în 1846 şi a fost în Sala
Independenţei din anul 1852. Azi se
poate vedea în Sala Clopotului Liber-
Vulturul american sus tăţii din Philadelphia. Fiind un sim-
Vulturul cu cap alb este specific Sta- bol al Războiului pentru Independen-
telor Unite şi este pasărea naţională a ţă, Clopotul Libertăţii a fost asociat
Americii, simbolizând forţa naţiunii. de asemenea mişcării antisclavagiste
Când este prezentat cu o ramură de din secolul al nouăsprezecelea.
măslin în piciorul drept simbolizează
intenţiile de pace. Cele treisprezece Muntele Rushmore jos
săgeţi reprezintă statele originale ale Un omagiu unic adus celor patru mari
Uniunii şi, de asemenea, semnifică preşedinţi americani, Muntele Memo-
promptitudinea în război a Americii rial Naţional Rushmore, din Dealuri- Frunza de arţar sus
când apărarea împotriva agresiunii de- le Negre (Black Hills), Dakota de Sud, Frunza de arţar este emblema Cana-
vine necesară. Vulturul apare pe Ma- este astăzi un simbol puternic al i- dei. Aceasta a înlocuit în 1965 însem-
rea Pecete, simbol al autorizării gu- dentităţii naţionale a Statelor Unite. nul Roşu al Britaniei pe drapelul ţării.
vernului federal, creat în 1782, şi de Ideea unui astfel de memorial a fost Reprezentată ca o frunză roşie cu un-
asemenea, pe multe drapele naţiona- concepută în 1923 de Doane Robin- sprezece vârfuri, arţarul are o impor-
le, incluzându-le pe acelea din Illino son, director al Societăţii de istorie din tanţă deosebită pentru Canada datori-
is, Jowa, Dakota de Sud, Insulele Sfin- Dakota de Sud. Dinamitarea munte- tă răspândirii sale în acea ţară şi a ro-
te şi Samoa Americană. lui la înălţimea de 5725 de picioare lului său vital în economie (seva de ar-
(1745 m) a început în 1927 sub îndru- ţar produce zahărul şi siropul de arţar,
marea sculptorului Gutzon Borglum. iar lemnul dur este folosit în produc-
Sculptarea în stânca dură de granit a ţia de mobilă şi platelaj). In China şi
portretelor masive ale lui George Wa- Japonia, frunza de arţar este atât sem-
shington, Thomas Jefferson, Theodore nul îndrăgostiţilor, cât şi al toamnei.

Clopotul libertăţii sus


Clopotul Libertăţii este unul din cele
mai puternice simboluri civice ale A-
mericii - reamintind atât despre lupta
pentru independenţă a naţiunii neex-
perimentate, cât şi despre dreptul la
libertate a cetăţenilor. Clopotul vast
de fier, cântărind 2080 de livre (943
kg), cu o circumferinţă de 12 picioare
(3,7 m), a fost împuternicit de la topi-
toria londoneză a lui Thomas Lester,
în 1752 pentru casa statului din pro-
vincia Pennsylvania (apoi britanică).
Spart curând de limba sa, a trebuit re-
Roza Tudorilor jos
(Trandafirul Tudor) Roza Tudorilor
reprezintă o Anglie unită. Între anii
1455 şi 1485, Anglia a fost sfâşiată
de Războiul celor două Roze, o luptă
cauzată de ambiţiile dinastice ale
caselor Lancaster şi York (ale căror
embleme însumau trandafirul roşu şi,
respectiv, alb), ambele dorind ca
pretendentul lor să fie aşezat pe
tronul Angliei. Când în sfârşit Henry
Tudor de Lancaster a ajuns la tron în
1485 ca Henry al Vll-lea (primul rege
Tudor), cele două roze, roşie şi albă,
au fost combinate formând o singură
roză - roza Tudorilor.

Soldaţii gărzii regale sus lul al XV-lea şi sunt constituite din tu-
Soldaţii gărzii regale simbolizează nici roşii împodobite cu linii purpurii
mândra tradiţie istorică a Angliei. Mai şi şireturi de aur, pantaloni până la ge-
potrivit numiţi Cavaleriştii Gărzii, nunchi, tolbe roşii şi o pălărie cu pene.
numele lor popular este derivat din La ocazii mai puţin formale, se lip-
franţuzescul - boufittiers - gardienii sesc de pălăriile penate şi le înlocuiesc
bufetului regelui. Constituite în 1485 cu o pălărie derby (pălărie melon).
de Henric al Vll-lea servind ca gardă
corporală suveranului, corpurile de ar-
mată sunt cele mai vechi formaţiuni
militare din Anglia. Astăzi, membrii
Ciulinul dreapta, jos acestei formaţiuni sunt văzuţi cel mai
Ciulinul plin de ţepi, alături de moto- adesea în cadrul ocaziilor speciale ale
ul Nemo me impune lacessit (Nimeni statului şi în servicii ca paznici ai Tur-
nu mă provoacă cu impunitatea), este nului Londrei. Cavaleriştii sunt aleşi
stema naţională a Scoţiei. Este un din rândurile soldaţilor retraşi şi ierar-
simbol de sfidare şi de dorinţă pentru hia lor idiosincretică militară se întin-
apărarea Scoţiei. Legenda spune că, de de la căpitan (de obicei un nobil), la
în secolul al VlII-lea, scoţienii au fost locotenent şi sublocotenent, prin „can-
alertaţi de un atac iminent al danezi- celaria de verificare" şi „exoni" şi pâ-
lor şi unul din luptătorii scandinavi nă la mesageri, sergenţi majori, beg-
desculţi a păşit pe un ciulin şi a stri- doers şi uşieri, şi cei particulari. Uni-
gat de durere; ca rezultat, invadatorii formele lor colorate datează din seco-
au fost puşi pe fugă cu succes. Sub
domnia lui Jacob al III-lea de Scoţia
(1451-88), ciulinul a fost adoptat ofi- Harpa sus
cial ca emblemă a Scoţiei, iar mai Alături de trifoi, harpa este importan-
târziu a apărut şi pe armele regale tă emblemă a Irlandei, reflectând moş-
britanice. Ordinul Britanic al Ciulinu- tenirea celtică. Este un atribut al zeu-
lui este un ordin cavaleresc important, lui bun şi al tatălui tuturor, Dagda -
în analogie creştină, ciulinul este e- unul din Tuatha De Dannan irlandezi
chivalat atât cu coroana de spini, cât — căruia i se datora schimbarea ano-
şi cu moartea omului, deci reprezintă timpurilor când cânta din harpa sa. În
tristeţea şi păcatul. Scoţia este simbo- mitologia scandinavă, ca şi în cea cel-
lizată şi prin sporran, kilt (modelul de tică, harpa era privită ca un pod mis-
pe stofa — ecosez — carourile vii-ale tic între rai şi Pământ. Simbolul in-
kiltului identifică mai departe aparte- dică, de asemenea, şi moştenirea mu-
nenţa la clan) şi prin cimpoi. zicală remarcabilă a Irlandei.

• 53 •
Cocoşul dreapta
Istoria cocoşului ca emblemă a Fran-
ţei datează de la adaptarea acesteia
de către goţii războinici ca emblemă
de bătălie, omagiu spiritului lor de lup-
tă. Povestirile cu animale din evul
mediu numeau cocoşul „Gallus" —
probabil o derivaţie a numelui Gaul.
În timpul Revoluţiei Franceze, coco-
şul a apărut pe drapelul Franţei. În
context revoluţionar, cocoşul adună a-
Trifoiul sus tribute de vigilenţă şi supremaţie. As-
Asocierea trifoiului cu Irlanda datea- tăzi, cocoşul francez înseamnă mân- mişcări graţioase ale mâinilor ajutân-
ză încă din secolul al V-lea, când Sf. drie şi agresiune pozitivă. du-se de cape (capas) şi lănci. Prima
Patrick (a cărui emblemă-însemn îl arenă de tauri a fost ridicată în Ma-
reprezintă) a folosit trifoiul pentru a drid, în 1743, iar astăzi în Spania e-
ilustra conceptul Sfintei Treimi con- xistă cel puţin patru sute de astfel de a-
vertiţilor creştini. Denumirea engle- rene. Fiecare dintre acestea găzduieş-
zească „shamrach" derivă atât din cu- te spectacolul public de torturare şi o-
vântul arab shamrakh, care reprezen- morâre a şase tauri în fiecare dumini-
ta Triadele Persane, cât şi din irlan- că între lunile aprilie şi noiembrie.
dezul seamrog — „trifoi mic". In co- Există o ierarhie strictă între luptăto-
munităţile irlandeze, în 17 martie, ziua rii cu tauri, de la toreros, matadori şi
Sf.-ului Patrick se poartă trifoiul (sau espadas la banderillos şi picadori şi
îmbrăcăminte şi podoabe verzi). mulţi din acestea devin eroi sărbăto-
riţi. Pe lângă celelalte sporturi sânge-
roase, lupta cu tauri simbolizează cru-
Toreadorul sus zimea voită şi lipsa de respect pentru
Deşi luptele cu tauri se organizează animale.
în toate ţările colonizate de Spania,
popularitatea de acasă le-au făcut să Marele Zid jos
devină simbol al ţării-mamă. Origi- Marele Zid Chinezesc a devenit sim-
nea luptei cu tauri nu este exactă, în- bolul ţării. A fost construit în secolul
să prima este înregistrată în 1090. La al II-lea î. H. ca un zid de apărare îm-
început, toreros-n (luptătorii) luptau potriva năvălitorilor mongoli şi se în-
călare pe cai, dar din 1725 au început tinde pe o lungime de peste 1500 de
să momească taurii ghinionişti prin- mile (înjur de 2.400 de km), urmând
Leul belgian sus tr-un dans ritual de picioare, cu denivelările pământului, de la partea
Leul este o emblemă istorică a Belgi-
ei şi figurează în armatele naţionale
ale ţării. Această hartă datează dina-
intea independenţei Belgiei din 1830,
însă leul desenat este simbolul mân-
driei şi autonomiei acestei ţări. Car-
tograful a combinat ingenios geogra-
fia regiunilor Belgiei cu emblema na-
ţională rezultând „Leo Belgicus" - un
simbol al nesupunerii naţionale. Fio-
rosul leu este prezentat cu spatele spre
Anglia, răgând feroce la ţările înveci-
nate, identificate uşor pe hartă prin
scuturile lor heraldice (de ex, cele ale
diverselor provincii ale Belgiei). Mar-
ginile hărţii şi figura leului belgian
sunt încadrate de portretele notabile a-
le unor personalităţi belgiene.

• 54 •
muntoasă a Gansu-lui de Vest şi până
la Golful Liaodong. O măreaţă faptă
de inginerie, zidurile de piatră ale for-
tăreţei sunt în medie de aproximativ
douăzeci de picoare (6 metri) înălţi-
me şi lăţime. Deşi reconstruit substan-
ţial în timpul secolului al XV-lea, şi
în ciuda mişcărilor sociale şi militare
de-a lungul secolelor, a rezistat până
în zilele noastre, simbolizând spiritul
neînfrânt al poporului chinez.

Parthenonul jos
Parthenonul ruinat din Atena, recu-
noscut ca unul din cele mai alese e-
xemple de arhitectură dorică, este
probabil, cel mai renumit simbol al în 1957 guvernul New South Wales a murit în chinurile naşterii în 1631, so-
Greciei. Perşii au distrus tempul ori- invitat arhitecţi să facă oferta creaţi- ţul ei neconsolat a dat ordin să se înal-
ginal de pe stânca sacră a atenienilor ilor lor pentru opera proiectată; a câş- ţe magnificul mausoleu pe râul Yatnu-
în jurul anului 480 î.H. Pericles a în- tigat arhitectul danez Jorn Utzon. Con- na la marginea Agrei, unde putea fi
sărcinat arhitecţii Iktinos şi Kallikra- struirea a început în 1959. Când în văzut din palat. Lucrarea a început în
tes să reconstruiască un nou templu sfârşit a fost deschis de Regina Elisa- acelaşi an, şi Taj Mahal-ui a fost de-
beta a Ii-a în 1973, a costat 102 mili- săvârşit în 1648 cu efortul a douăzeci
oane de $A, sumă provenită din lote- de mii de muncitori angajaţi de-a lun-
riile statale. Casa Operei, construită pe gul perioadei de 17 ani, cât a durat
4,5 acri, este un impresionant complex construcţia splendidului lăcaş pentru
de operă, concert şi teatre dramatice, eternitate închinat celei mai iubite din-
baruri şi restaurante şi se mândreşte tre soţii de soţul în veci nemângâiat.
cu cea mai mare orgă mecanică a lu- O grădină exterioară duce la platfor-
mii. Este un simbol cultural fără egal. ma ridicată deasupra căreia se găseş-
te mormântul împodobit cu marmură
Taj Mahal jos albă de la Makrana, Rajastan. Din fan-
pe Acropole („Oraşul înalt") în cin- Celebrul Taj Mahal al Indiei este un tezia nişelor arcuite şi a paravanelor
stea Athenei, zeiţa atenienilor. Lucra- simbol dual, reprezentând India în si- decorate cu pietre semipreţioase se î-
rea a început în 447 î.H. şi în 432 î.H. ne şi puterea dragostei. Când Arju- nalţă un dom uriaş deasupra încăperii
s-a terminat un splendid templu de mand Banu Begum (Mumtaz Mahal centrale unde se odihnesc în sarco-
marmură. Scările urcau la templul în- - „Aleasa Palatului"), soţia preferată fage corpurile lui Arjumand şi al lui
conjurat de coloane, în centrul tem- a împăratului mogul Shah Jahan, a Shah Jahan.
plului era o încăpere rectangulară în
care se înălţa strălucind figura zeiţei
Pallas Athena, sculptură din fildeş şi
aur, înaltă de 36 de picioare, realizată
de Phidias. În fiecare an în Parthe-
non aveau loc jocuri şi festivităţi în o-
noarea zeiţei Athena. Din antichitate,
Parthenonul a simbolizat realizările
culturale remarcabile ale Greciei.

Casa Operei din Sydney sus, dreapta


Alături de Podul Harbour, Opera este
cel mai important simbol din Sydney,
şi prin amploare, al Australiei. Situat
pe Bennelong Point, acest edificiu ex-
traordinar din beton armat este un mo-
nument de cotitură unic care seamănă
cu pânzele umflate ale unei corăbii.

• 55 •
bolul regilor Franţei. În legenda fran-
ceză, Clovis, împăratul merovingian
al francilor, s-a convertit la creştinism
în 496 A.D., şi atunci, un înger i-a dat
un crin de aur ca simbol al purificării
sale. Se spunea că Clovis a adoptat-o
ca emblemă după nuferii fluviului
Rin, care l-au îndrumat spre un vad
ferit pe unde să-1 treacă şi să obţină
victoria în bătălie. În secolul al XII-
lca, a devenit simbolul regalităţii fran-
ceze. Louis al Vll-lea 1-a folosit pe
scutul său şi se crede că „lys" este o
prescurtare de la „Louis". Între 1340
Coroana sus şi 1801, regii englezi au folosit em- Stema Amsterdamului sus
Coroana, coroniţa sau diadema este blema pe hainele armatei simbolizând Stema oraşului olandez Amsterdam,
simbolul principal al regalităţii, no- revendicările lor la tronul Franţei. care datează din secolul al XV-lea,
bleţei şi succesului. Deoarece este este descrisă în termeni heraldici ca
purtată pe partea cea mai „nobilă" a fiind „roşie, cu o bară verticală nea-
corpului — capul, sediul sufletului — gră în mijloc cu trei cruciuliţe de ar-
ea subliniază măreţia spirituală şi au- gint" - trei cruciuliţe albe pe fâşia
toritatea temporară a purtătorului. Cu neagră plasată în centrul unui fond
toate că sunt purtate mai ales de su- roşu. Cele trei cruci reprezintă justi-
verani, coroanele simbolizează şi au- ţia. Ele provin de la stema conţilor de
toritatea religioasă: papa poartă o Amstel a căror casă din Persijin dă-
triplă coroană. Zeităţile şi faraonii E- dea privilegii Amsterdamului, care în
giptului antic purtau coroane duble secolul al XHI-lea era un sat modest
care erau înzestrate cu puteri magice, de pescari, sau alternativ, de la stema
în religiile orientale, coroana simbo- conacului de Breda (care apare în a-
lizează înălţarea spirituală. În unele ceea a prinţilor de Orange). Scutul
religii, inclusiv în creştinism, coroa- heraldic al Amsterdamului este une-
na înseamnă gloria divină şi cândva Deoarece este alcătuit dintr-un crin ori prezentat ca fiind ţinut de doi lei
se aşezau coroane pe capetele celor triplu, floarea de crin poate reprezen- negri şi este împodobit cu coroana
de curând trecuţi în lumea drepţilor ca ta de asemenea, Trinitatea, Fecioa- imperială şi motoul: Heldhaftig, Vas-
semn al unificării lor cu Dumnezeu. ra Măria, trinităţile lui Dumnezeu, tberaden, Barmherzig ("Eroic, hotă-
Coroanele încorporează, în general, creaţia şi regalitatea precum şi trupul rât, caritabil").
simbolismul cercului - infinitul şi bărbatului, mintea şi sufletul. Asam-
perfecţiunea - şi pot sugera puterea blarea ei pe capătul unei suliţe o lea- Blazonul regal Britanic stânga
solară, lumina şi iluminarea când gă de puterea marţială masculină. Floa- Devizele şi în semnele heraldice re-
sunt decorate cu raze. În majoritatea rea de crin este simbolul Florenţei, I- gale de armoarii ale reginei Elisabeta
culturilor în care domină un sistem talia, cunoscută ca „oraşul crinilor". a Il-a a Angliei datează de la domnia
nobiliar, cavalerii poartă diferite for- reginei Victoria. Mijlocul schemei he-
me de coroane, în funcţie de rangul raldice regală este împărţit în patru,
lor: deci coroniţele ducilor, conţilor inclus în ordinul Jartierei cu motoul
şi baronilor se dinsting prin forma lor Honi Soit Qui Mal y Pense, care in-
specifică care devin mai puţin strălu- conjură emblema, reprezentând stema
citoare în raport cu descreşterea pozi- Angliei (simbolizată prin leii ocroti-
ţiei ierarhice a nobilului purtător. tori cu o labă ridicată), a Scoţiei (leul
violent) şi a Irlandei (harpa). Leul re-
Fleur - de — IyS sus, centru, dreapta gal încoronat şi unicornul reprezintă
Fleur - de - lys (sau Fleur - de - lis, sprijinul şi stau deasupra motoului:
care înseamnă în limba franceză Dieu et Mon Droit. Blazonul se ter-
„floare de crin") este un simbol he- mină cu un coif regal şi cu coama leu-
raldic floral mult folosit. Prezintă un lui. Efectul acestei capodopere heral-
crin sau lotus stilizat, simbolizând per- dice este unul de putere şi autoritate
fecţiunea, lumina şi viaţa şi este sim- maiestică.
Arma de foc dreapta
Arma de foc, sub orice formă - pistol,
revolver, carabină sau mitralieră - es-
te un simbol clasic falie şi fobie, for-
ma sa rigidă (ca aceea a unei săbii, su-
liţe sau săgeţi) semnificând potenţa Cavalerul şi lancea jos
masculină şi efectul său de răutate şi Cavalerul călare şi lancea, ambele, au
moarte. Este un simbol de autoritate însemnătate simbolică. Cavalerul re-
şi do-minare, iar când se trage cu ea, prezintă sufletul îndrumând corpul
lumina şi zgomotul său reprezintă de (reprezentat de cal), iar căutarea sa
asemenea tunetul şi fulgerul. O armă de aventură poate fi asemănată cu că-
care nu face foc poate înseamnă impo- lătoria omului prin viaţă, împreună
Emblema Papală sus tenţă, iar când este asociată cu un băr- cu necazurile, supărările şi obstaco-
Emblema heraldică a papei conţine bat, impotenţă sexuală. Ca armă cau- lele ei. Cavalerul Verde, după tradiţie
cheile încrucişate ale Sf.-ului Petru zatoare de răni, semnificaţia ei este pur înseamnă ucenicia sau puterile natu-
(primul episcop al Romei şi gardia- şi simplu aceea de răutate şi moarte. rii şi ale morţii; Cavalerul Roşu re-
nul porţilor raiului), aplicate pe tiara prezintă victoria sângeroasă; Cavale-
papală conică şi drapată cu palium, de rul Alb simbolizează puritatea şi ilu-
unde atârnă o cruce. Cheile reamin- minarea; în timp ce Cavalerul Negru
tesc de moştenirea Sf. Petru; paliu- este întruchiparea răului, păcatului şi
mul cu trei coroane denotă Sfânta sacrificiului. Cavalerul poate fi privit
Treime. Toate acestea sunt simboluri ca erou universal sau ca figură ostilă.
ale autorităţii ecleziastice. Lancea este un simbol falie masculin
fiind asociată cu suliţa (din care s-a
Vulturul german jos dezvoltat). Poate să reprezinte şi ra-
Vulturul negru din heraldica germană zele soarelui, războiul şi sacrificiul.
datează de la folosirea lui ca emble- În timp ce sabia are asociaţii cereşti,
mă a Sfântului Imperiu Roman, al că- lancea (ca armă inferioară) este aso-
rui împăraţi îl priveau ca simbol al ciată cu pământul şi poate purta sim-
autorităţii pe care o revendicau şi pe bolismul axisi mundi. În vremurile
care l-au preluat de la romani. De-a Coiful sus medievale, când un cavaler ţinea vâr-
lungul perioadei de dizolvare a Sfân- Coiful este un simbol marţial net de ful lancei îndreptat înainte, declara
tului Imperiu Roman, de unificare a putere, protecţie şi invulnerabilitate, război; dacă o ţinea în spate, venea
naţiunii germane din 1871, de abdi- în funcţie de închiderea sau deschi- din prietenie. În creştinism, lancea
care a Kaiserului, de întemeiere a Re- derea vizorului, poate reprezenta gân- sau suliţa lui Longius este un semn al
publicii Weimar şi a celui dc-al Ill-lea duri ascunse sau spirituale. Este un patimii lui Hristos (de unde se poate
Rcich, vulturul a rămas emblema Ger- atribut al zeilor greco-romani Marte face asocierea cu Sfântul Graal). Lan-
maniei - pleşuv, stilizat, cu cioc înco- (sau Ares, simbolizând războiul), cea este un atribut al virtuţilor cardi-
voiat, cu anvergură mare a aripilor. Pluto (sau Hades, întunericul) şi Mi- nale de fermitate (Fortitudo).
nerva (sau Athena, gândirea). În le-
genda greacă, coiful lui Perseus (coi-
ful lui Hades) i-a conferit invizibili-
tate când a ucis-o pe Medusa. Coiful
este o parte din podoabele heraldice
şi poate fi prezentat în multe forme is-
torice; diferitele stiluri şi folosirea di-
feritelor metale de confecţionare a coi-
furilor reprezintă rangurile nobiliare:
regalitatea (aurul, cu şapte sau cinci
bare la vizor); pajii (argint sau aur, cu
cinci bare la vizor), cavalerii (oţel, cu
vizorul deschis), iar domnii (oţel cu
vizor închis).

• 57 •
Arcul şi săgeata jos
Datorită formei curbe şi uzului mar-
ţial, arcul are atât un simbolism mas-
culin, cât şi unul feminin: tensiunea
corzii sale reprezintă puterile mascu-
line, vigoarea şi vitalitatea; forma sa
oglindeşte semiluna. Săgeata, este un
simbol masculin falie, semnificând pe-
netrarea, fulgerul, virilitatea, rapidita-
tea, razele soarelui, războiul şi moar-
tea. Datorită implicaţiei sale falice, în
vremurile romane era asociată cu vo-
luptatea, precum erau arcaşii cu cen-
taurii. Arcul şi săgeata, simbolizează
război, puterea şi abilitatea de a ni-
meri o ţintă. În budism, simbolizează
mintea şi respectiv cele cinci simţuri;
mai reprezintă voinţa şi silaba sfântă
Om. Această semnificaţie este asoci-
ată cu Indra, reprezintă razele solare
şi fulgerul, iar când este aprinsă de
Rudra, durere şi ploaie vindecătoare.
De asemenea, arcul este un atribut al Scutul Sus din însemnele efebiei (alături de scut)
lui Shiva. În China, arcul şi săgeata încă din perioada omului primitiv, şi simboliza maturitatea fiind de ase-
alcătuiesc un simbol al fertilităţii şi scutul a fost folosit pentru apărare şi menea atributul Athenei (Minerva),
poate reprezenta Tao - ui. În Islam, protecţie, aceasta fiind semnificaţia al lui Ares (Marte) şi Achilles (din ru-
arcul semnifică puterea lui Al-lah, iar sa principală, deşi, ar putea constitui gina de pe suliţa lui s-a născut planta
săgeata mânia acestuia, în timp ce la şi simbolul spiritualităţii şi al castită- coada şoricelului care 1-a vindecat pe
creştini, arcul simbolizează puterea ţii, în Grecia antică, scutul lui Zeus, Telephus). În hinduism, Indra poartă o
trecătoare, iar egida, conferea protecţie divină. Era suliţă reprezentând victoria şi înţelep-
săgeţile, martiriul, în confecţionat de Hephaestus şi era a- ciunea, în Japonia, reprezintă suliţa
Japonia, tehnica coperit cu pielea caprei Amalthea. cerească a creaţiei purtată de Izanagi,
meditaţiei Kyundo, Când Zeus îşi scutura scutul, se pro- primul zeu masculin. Două suliţe în
care implică ţintirea duceau furtunile şi trăsnetele. Athena faţa unui scut fac parte din drapelele
neintenţionată cu avea un scut pe care era zugrăvit ca- statelor Lesotho şi Kenya.
săgeata, reprezintă pul Gorgonei. Împreună cu suliţa,
eliberarea eu-lui. În scutul este semnul lui Ares (Marte)
panteonul gre-co- şi al Athenei (Minerva, care poartă e-
roman, Artemis gida ca pe o mantie); scutul cu suliţă
(Diana) poartă un arc simbolizează şi maturitatea. Cavale-
(simbolizând semilu- rii evului mediu îşi purtau pelerinele
na) şi o săgeată (lu- cu stema deasupra scutului pentru a
mina) acestea fiind şi fi identificaţi atunci când chipurile le
atribute temute şi a- erau ascunse sub coifuri. În consecin-
ducătoare de moarte ţă, scutul este o componentă funda-
ale lui Apollo şi ale mentală a heraldicii şi constituie ele-
lui Eros (Cupidon), mentul de bază pentru plasamentul
care semăna chinurile altor embleme.
mistuitoare ale dra-
gostei prin săgeţile Suliţa Dreapta
care nu greşeau Armă de război străveche şi univer-
niciodată ţinta. La sală, suliţa împărtăşeşte multe din sim-
şamani, săgeata cu pană bolistica lăncii. Reprezintă axis mun-
reprezintă zborul unei
di, bagheta magicianului şi - prin
păsări spre rai. Săgetătorul forma falică — masculinitatea şi ferti-
(Sagittarius), centaurul
litatea, în Grecia antică, făcea parte
zodiacal, poartă un arc şi
o săgeată.
Pirateria jos
Ocupaţii Craniul cu oasele încrucişate este re-
cunoscut ca fiind steagul piraţilor je-
Navigaţia stânga fuitori. Este un foarte vechi simbol u-
Ancora este sim- niversal al morţii şi al pericolului. În
bolul universal ; timp ce craniul reprezintă efemeri ta-
al navigaţiei şi a tea vieţii, cele două oase încrucişate
fost adoptată de înseamnă forţa vitală a muşchilor. A-
multe companii cest simbol înspăimântător a fost fo-
maritime ca em- losit şi de naziştii din SS şi de alte ar-
Crucea malteză sus blemă. Aşa cum mate ca emblemă militară. Astăzi,
Numită şi crucea cu opt colţuri, cru- ancora fixează o cel mai frecvent este utilizat ca semn
cea malteză era semnul Cavalerilor ambarcaţiune, pro- de atenţionare pentru substanţele o-
Ospitalieri sau al Cavalerilor Sf. Ioan tejând astfel mari- trăvitoare.
din Ierusalim, protejau la început pe- narii în faţa fur-:
regrinii, apoi a devenit un remarcabil tunilor iscate pe
ordin militar al Cruciadelor. Stabilin- mare, în tradiţia \
du-şi cartierul general în Malta, au de- creştină, ancora ;
venit cunoscuţi sub numele de Cava- era un semn al
lerii de Malta împreună cu insigna lor. statorniciei religi-
Crucea malteză este albă pe fond ne- oase, al speranţei
gru, iar cele opt capete reprezintă be- şi al salvării prin
atitudinea (binecuvântarea) şi sunt al- credinţă. Ancora a fost semnul virtu-
cătuite din patru vârfuri de săgeată. ţii teologice de Speranţă (Spes), sim-
Această formă de cruce a avut rezo- bolizată deseori de o femeie înaripată
nanţă şi în Asiria antică, unde cele însoţită de o sferă, de cornul abun-
opt capete îi simbolizau pe zeii Ra, denţei, de un stup sau pară, cu o anco- Stâlpul bărbierului jos
Anu, Belus şi Hea. ră la picioare. în faţa anumitor frizerii se află un
stâlp cu dungi spiralate roşii şi albe
Boneta bucă- simbolizând tunderea părului. Sem-
tarului şef nificaţia stâlpului nu are nimic co-
dreapta mun cu acest serviciu, dar datează în-
Boneta bucăta- că de pe vremea când bărbierii prac-
rului este astăzi ticau şi anumite activităţi medicale.
un simbol uni- Una dintre acestea era sângerarea în-
versal pentru ceată, procedeu despre care se credea
bucătari şi gas- că vindecă numeroase
tronomie. Este boli. Pacienţilor li se dă-
un semn co- dea un stâlp pe care tre-
mun pentru buiau să-1 strângă cu pu-
ghidurile res- tere pentru a li se evi-
Crucea de Fier sus taurantelor şi pentru catalogarea denţia venele braţelor,
Este o cruce ale cărei braţe se lărgesc standardelor lor gastronomice. Prin iar bărbierul străpungea
spre periferie şi este un simbol asoci- funcţia de a acoperi capul şi a prinde o venă şi scotea sânge-
at Germaniei, fiind cea mai înaltă dis- părul, boneta are rol în igienă, dar le, între două şedinţe,
tincţie militară a sa. Prima Cruce de este totodată şi un simbol de autori- stâlpul în jurul căruia s-
Fier a fost atribuită lui Frederik Wil- tate a bucătarului faţă de subalterni. a prelins sângele era lă-
helm III al Prusiei în timpul războiu- Un ucenic în ale bucătăriei trebuie saşi sat afară. Versiunea ini-
lui cu Napoleon din 1813 şi era din croiască drumul pe scara ierarhiei ţială a fost înlocuită cu
fier, cu margini de argint. A fost de- avansând progresiv de la o poziţie u- un stâlp simbolic făcut la
cernată în toate campaniile militare militoare de început, trecând prin di- comandă ale cărui dungi
ulterioare, inclusiv în primul război verse stadii intermediare, la una roşii simbolizează sân-
mondial. Adolf Hitler a adăugat Cru- finală prin care să merite boneta de gele. Măciulia aflată la
cii de Fier o zvastică, dar a fost înlă- bucătar şef. Boneta bucătarului şef capătul unor astfel de
turată după cel de-al doilea război oferă o identitate specifică prin în- stâlpi reprezintă lighea-
mondial. Spre deosebire de zvastică, demânare, experienţă în arta culinară. nul bărbierului.
museţea ei, Thalia („chefuri", „orgii")
Virtuţile pentru râsul ei şi Euphrosyne (înseam-
nă „veselie"), pentru graţia sa. Întru-
chipând aceste virtuţi, se credea că ze-
iţele aveau puterea de a îndeplini do-
rinţele oamenilor. Ele serveau multe
zeităţi ale panteonului greco-roman,
dar erau asociate în mod special cu
Aphrodita (Venus). În pictura lui Rafa-
el acestea apar cu semnele lor distinc-
tive, respectiv, mărul, trandafirul,
mirtul şi zarurile. Semnificaţia lor
variază; Seneca era de părere că ele
întruchipează generozitatea şi dărui-
rea, acceptarea şi răsplătirea favoru-
rilor, pe când în interpretarea neopla-
tonică reprezintă cele trei etape ale
dragostei (frumuseţea, dorinţa şi îm-
plinirea), în tradiţia creştină, ele sim- Îndurarea sus
bolizează castitatea, frumuseţea şi dra- Conform Evangheliei Sfântului Ma-
gostea. Fiind în număr de trei sim- tei din Noul Testament, există şase
Cumpătarea sus bolizează de asemenea şi unitatea per- fapte de îndurare, performanţă cru-
Alături de surorile ei Justiţia, Pruden- fectă (a două contrarii cu cel de-al tre- cială în alegerea celor ce vor merge în
ţa şi Vitejia, Cumpătarea este personi- ilea ca element transcendent). rai faţă de aceia care vor merge în iad
ficarea feminină a uneia dintre cele în Ziua Judecăţii de Apoi şi acestea
patru virtuţi cardinale şi avertizează sunt: hrănirea flămânzilor, adăparea
împotriva exceselor. Ea poate fi pre- însetaţilor, adăpostirea celor fără ca-
zentată cu numeroase atribute, prin- să, îmbrăcarea celor goi, îngrijirea bol-
tre care sabia pacificatoare - (semni- navilor, vizitarea ori răscumpărarea
ficând controlul temperamentului, do- prizonierilor. Înmormântarea morţilor
uă urne, semn al echilibrului), o clep- a fost adăugată ulterior ca semn de
sidră, hamuri şi zăbală de cal (sim- respect pentru trup, ca fiind „templul
bolul stăpânirii de sine) şi vin diluat lui Dumnezeu, unde sălăşluieşte Du-
cu apă. Cumpătarea mai este şi cea hul lui Dumnezeu" (I Corinteni 3:16).
de-a paisprezecea dintre cărţile taini- Aici este prezentată lucrarea lui Cara-
ce majore de Tarot , reprezentată de vaggio despre cele şapte fapte de în-
o figură androgenă care goleşte apa durare. In imagistica gotică Caritatea
dintr-un vas într-altul. Importanţa sa a evidenţiat toate faptele de îndurare,
este subliniată de necesitatea atinge- dar în secolele următoare au fost limi-
rii echilibrului perfect emoţional şi de Justiţia dreapta tate la îmbrăcarea celor dezbrăcaţi.
acţiune. Fiindcă se zice că strânge şi Justiţia, (în lat. Justicia) este una din-
păstrează apă în cocoaşă şi o consu- tre cele patru virtuţi cardinale ce in-
mă cu economie, cămila poate fi sim- clud Vitejia (Fortitudo), Prudenţa
bol de cumpătare la fel cum este con- (Prudentia) şi Cumpătarea (Tempe-
siderat şi porumbelul. rantia). Justiţia, asociată frecvent cu
zeiţa Astraea, este înfăţişată ca o fe-
Cele trei graţii sus, centru In mitologia meie legată la ochi (dovadă că ochii
greco-romană, cele trei graţii (lat. nu o vor induce în eroare), ţinând o
Gratiae sau Charites în gr.) erau sabie cu care să despartă binele de
surorile Aglaia, Thalia şi Euphro-syne, rău şi o balanţă (simbolul echilibrului
fiicele lui Zeus (Jupiter) şi ale şi al egalităţii în faţa legii). Ocazional
Eurynomei (fiica lui Okeanos), perso- este înfăţişată cu o ramură de măslin,
nificări ale graţiei şi frumuseţii femi- cornul abundenţei şi un cod de legi.
nine. Ele erau sărbătorite deodată pen- Justiţia este de asemenea şi una din
tru frumuseţea şi graţia lor, dar Agla- cele mai mari arcane ale sistemului
ia (numele ei înseamnă „strălucire") de Tarot.
era adorată în mod special pentru fru-
Inocenţa jos capital de avariţie (cum era însuşi por-
Povestea copiilor din pădure este o cul), puşculiţa poate simboliza lăco-
baladă din secolul al şaisprezecelea mia; nefericitul porc reprezintă de a-
(„Copiii în pădure"). Rămaşi orfani semenea păcatele capitale ale trândă-
dar bogaţi, după moartea tatălui lor, viei şi ispitei. Alte semne de prosperi-
un băieţel şi o fetiţă au fost încredin- tate sunt albina şi furnica; cele trei
ţaţi unui unchi rău şi lacom care de- creaturi figurează ca însemne ale in-
cide să-i omoare pentru a intra în po- stituţiilor de economii.
sesia averii lor şi, în acest scop, anga-
jează doi bărbaţi cărora le porunceşte
să-i ducă în codru şi să-i ucidă. Unul
dintre ei, mişcat de soarta celor doi
copii, îşi omoară tovarăşul, dar aban-
donează copiii neajutoraţi, lăsându-i
în voia sorţii şi condamnându-i astfel
la moarte. Drept urmare, Dumnezeu îl
pedepseşte atât pe angajat, cât şi pe
unchiul cel lacom, cu sărăcie şi moar-
te. Povestea este cu tâlc, un avertis-
ment că răul nu poate scăpa nepedep-
sit, iar copilaşii sunt simbolurile emo-
ţionale ale inocenţei, ale bunătăţii şi
lipsei de apărare. In termeni simbo-
lici, copiii reprezintă în general aces-
te calităţi.
Bufniţa înţelepciunii sus
Astăzi bufniţa este cel mai popular
simbol al studiului şi este prezentată
frecvent (ca aici) cocoţată pe un teanc
de cărţi afişând o expresie foarte gra-
vă. Semnificaţia acestui simbol poate
fi atribuită păsării sfinte a zeiţei A- Sacrificiul de sine sus
thena, zeiţă a înţelepciunii la greci. Ioana d' Arc , cunoscută ca Fecioara
În mai recenta tradiţie, ochii încercu- din Orleans, este un simbol puternic
iţi sugerează protecţia spectacolelor de patriotism şi martiriu. Născută în
şi a literelor. In această asociere poate 1412 din părinţi săraci, era o fată sim-
fi simbolul opticienilor sugerând plă şi modestă până când i-au apărut
acuitatea vederii. viziuni divine care o îndemnau să-şi
salveze ţara şi să lupte în Războiul de
o sută de ani. După ce 1-a convins pe
Delfin de misiunea ei ieşită din co-
mun, a condus armata franceză eli-
berând oraşul Orleans, acţiune care a
făcut posibilă încoronarea lui Charles
Prosperitatea stânga Deoarece VII în 1429. În 1430, Ioana d' Arc a
copiii îşi păstrează banii în puşculiţă fost capturată de inamici, vândută en-
— porcuşor — acesta a fost asociat cu glezilor, şi declarată vrăjitoare. Pără-
simbolul prosperităţii. La fel cum sită, uitată şi trădată de toţi cei din ju-
porcii sunt îngrăşaţi înainte de a fi rul ei - incluzând regele şi biserica - a
sacrificaţi, şi puşculiţele în formă de fost arsă pe rug în 1431. În anul 1920
porcuşor adună bănuţii treptat până a fost declarată sfântă de către Biseri-
când se umple, economisindu-se o ca Catolică. Tinereţea, curajul şi con-
sumă mai mare dând în acest fel secvenţa ei au făcut ca ea să devină
copilului un model despre beneficiile un simbol al Franţei, al patriotismului
economiei. Ca şi corespondent mo- înflăcărat şi al sacrificiului de sine în
dern al banilor, un atribut al păcatului servirea patriei.

6i
şi al Herei, al lui Ceres şi al lui Arte-
mis. Celţii, scandinavii şi teutonii o
priveau ca fiind toporul sau ciocanul
de luptă al lui Thor, zeul aerului, tu-
netului şi al fulgerului. În budism,
zvastica are o semnificaţie aparte fiind
unul dintre Cele opt simboluri de
bun augur ale ciclului existenţial şi
unul din semnele celor şapte înfăţi-
şări. Pentru budiştii şinto reprezintă
inima lui Buddha. În China a fost o
veche formă a semnului de colţ, re- Neonazismul sus
prezentând cele patru colţuri ale lu- Există multe variante de zvastică fo-
mii şi semnifica imortalitatea şi infi- losite de grupările neonaziste, iar
Zvastica sus nitul. Este de asemenea un simbol im- această versiune ia forma de triskele
Astăzi, zvastica este strict legată de portant de jainism (unde cele patru (trichetra), simbolul cu trei picioare
nazismul secolului al douăzecilea, dar braţe simbolizează cele patru trepte de al Greciei antice care simboliza pro-
la origine este un străvechi simbol po- existenţă, conştiinţă şi divinitate) şi de gresul, competiţia şi soarele. Este de-
zitiv, înainte ca Hitler să o preia în hinduism, unde zvastica este un atri- viza Africaaner Weerstadsbeweging-
1919 ca Hakenkreuz (crucea cu cârlig) but al lui Vishnu, Agni, Indra, Shiva ului (Mişcarea de Rezistenţă Africa-
ea era un simbol al norocului. De- şi Ganesha (zeul încrucişărilor). Tra- nă - AWB), o organizaţie fascistă sud-
numirea ei vine de la cuvântul svasti diţia creştină veche asemăna zvastica africană fondată în 1973 de Eugene
ceea ce în limba sanscrită înseamnă gamadionului, înfăţişându-1 pe Hris- Terre Blanche.
„bunăstare". Cunoscută ca zvastică (în tos ca fiind piatra de temelie. În ma-
epoca medievală era utilizată la de- gie, zvastica rotită în sens antiorar sim- Naţiunile Unite jos
corarea vitraliilor „înflorind picio- bolizează puterea răului. Naţiunile Unite fondate în 1945 au
rul"), ca gamadion (pentru că este al- astăzi 180 de membri, drapelul Naţi-
cătuită din patru litere gama) sau ca unilor Unite, al organizaţiei lor, sim-
şi cruce heraldică cramponată, este o bolizează unitatea internaţională şi pa-
cruce echilaterală curbată care se ro- cea mondială promovată de aceasta.
teşte în jurul axei sale. Când se roteş- Aşezat pe fondul albastru al „Naţiuni-
te în sensul acelor de ceasornic, sim- lor Unite", drapelul este format dintr-o
bolizează dinamismul solar şi mascu- hartă cu toate continentele de pe glob
lin, iar când se roteşte în sens contrar văzute de la Polul Nord şi simboli-
(numită zvastică) este un simbol lu- zează unitatea. Globul este închis în-
nar feminin. Poate să reprezinte şi u- tre două ramuri de măslin ce simbo-
niunea contrariilor, masculinul şi fe- lizează pacea. În timpul anumitor con-
mininul, dinamica şi statica, începu- Secera şi ciocanul sus flicte de pe glob, drapelul purtat de
tul şi sfârşitul, yin şi yang. Zvastica Până nu demult, secera şi ciocanul către forţele pacificatoare ale Naţiu-
datează din vremuri preistorice şi se era simbolul comunismului, mai ales nilor Unite în zonele de război şi de
găseşte pe tot cuprinsul lumii, în A- în Uniunea Sovietică. Derivată din către observatorii ONU este semn al
sia, Grecia, Europa, Scandinavia şi emblema bolşevică a ciocanului în- imparţialităţii şi al dorinţei de a con-
America. A fost un simbol străvechi crucişat cu un plug, secera şi ciocanul lucra în interesul păcii mondiale.
arian şi reprezenta soarele (braţele reprezintă alianţa dintre proletariat
semnificând razele soarelui), iar une- (muncitorii industriali) şi ţărani (mun-
ori era suprapusă pe un disc solar. Hi- citorii agricultori). După detronarea
tler a adoptat-o ca simbol al suprema- şi alungarea ţarului în 1922, secera şi
ţiei rasiale ariene. Cu toate că prin- ciocanul aurii, pe fond roşu, au fost
cipala semnificaţie a zvasticii este e- adoptate ca emblemă, stemă şi steag
nergia solară, ea poate simboliza şi al U.R.S.S., semnificând puterea po-
polul şi stelele, cele patru puncte car- porului muncitor. După evenimentele
dinale, vânturile şi anotimpurile (ca din 1991, preşedintele Gorbaciov a
în Islam), pătrarele lunii, vârtejul, roa- dat ordin să fie înlăturată această ste-
ta vieţii, forţa creatoare şi cuadratura mă şi steagul Rusiei, fiind înlocuite
cercului. În tradiţia greacă a fost un cu tricolorul rusesc folosit înainte de
atribut al lui Zeus şi Helios, precum perioada comunistă.

62
politica separatistă susţinută de Miş-
carea Muslimului Negru (fondată de
Elijah Muhammed în 1930 şi prelu-
ată ulterior de Molcom X), de Comi-
tetul Coordonator Nonviolent al Stu-
denţilor din Stokeley Carmichael (în-
fiinţat în 1966) şi de organizaţia mai
radicală Pantera Neagră fondată în a-
celaşi an. Din punct de vedere grafic,
Pumnul Puterii Negre reprezintă forţa
de unitate a afro-americanilor , ho-
Simbolul păcii sus tărârea ca mişcarea să-şi atingă ţelul
Crucea păcii a fost creată de Gerald — dacă este necesar chiar şi prin forţă —
Holtom în 1958 pentru C.N.D. (Cam- şi separatismul mişcării (prin culoa-
pania pentru Dezarmare Nucleară). rea neagră). Semnul pumnului a fost Măgarul sus
Simbolurile imprimate pe emblemă adoptat de campaniile pentru egalita- Măgarul este sigla Partidului De-
sunt simple: într-un cerc albastru — te ale organizaţiilor politice de pe tot mocrat din SUA. Este utilizată în a-
care este simbolul unităţii - se află de- cuprinsul globului. cest scop din 1828 când a fost adop-
senele caracterelor de semafor pentru tată de Andrew Jackson, Preşedinte
N (nuclear) şi D (dezarmare). În ciu- al SUA între 1829-1837, ca o aluzie
da conotaţiilor pozitive de pace, cru- ironică la porecla sa depreciativă
cea păcii a devenit şi simbol asociat „jackass" (măgar). Rolul de mascotă
cu anarhia prin folosirea ei de către a fost consolidat ulterior de desenele
anarhişti în timpul marşurilor de pa- lui Thomas Nast, publicate în Har-
ce din anii 1960. per's Weekly în anii 1880.

Puterea Neagră jos


Pumnul negru încleştat este simbolul
mişcării sociale, economice şi politi-
ce a Puterii negre care şi-a găsit ex-
presia ca dezvoltare şi ca reacţie la Ku Klux Klan sus
mişcarea pentru drepturi civile la mij- Alături de crucea aprinsă, glugile şi
locul şi sfârşitul anilor 60 în Statele robele albe, iniţialele KKK sunt sim-
Unite. Realizările mişcării pentru drep- boluri ale mişcării de supremaţie a
turi civile care au culminat în decada rasei albe. Emblema de mai sus pre-
anterioară fiind încă active, erau vă- zintă o cruce albă, cu o flacără în cen-
zute de mulţi afro-americani ca fiind tru simbolizând distrugerea prin puri-
inadecvate, ritmul schimbărilor prea ficare. Ku Klux Klan a fost înfiinţată
lent şi tacticile insuficient de agre- de sudişti în 1866 cu scopul de a-i in-
sive pentru a obţine o egalitate reală. timida pe sclavii emancipaţi şi pentru
Puterea Neagră a fost inspirată şi de prevenirea acordării acestora dreptu- Elefantul sus
lui la vot. Această cauză specială fiind Din 1874, când Harper's Weekly a
pierdută, Klanul a ieşit din nou la i- publicat un desen de-al lui Thomas
veală în Georgia în anul 1915 şi s-a Nast despre un elefant care calcă în
răspândit în celelalte teritorii ale A- picioare inflaţia şi haosul, elefantul a
mericii, inclusiv în Vestul mijlociu şi devenit simbolul Partidului Republi-
Oregon în perioada anilor 20. Tehni- can din SUA - partid ce are ca priori-
cile sale violente, persuasive ce au in- tate tradiţională conservarea econo-
clus incendierea, linşarea şi bombar- mică şi socială, legea şi ordinea. Tho-
darea, au fost preluate în timpul re- mas Nast a folosit elefantul pentru a
venirii Klanului din anii 60 ca o re- simboliza fermitatea republicanilor în
plică disperată la mişcarea pentru susţinerea fără compromisuri a aces-
drepturi civile. Membrii Klanului pro- tor priorităţi.
vin în special din rândul albilor frus-
traţi care învinuiesc grupările etnice Notă: vezi Măgarul şi Elefantul la
pentru toate maladiile societăţii. Simboluri ale naturii.

63 •
e-a lungul istoriei, omul a ştiinţifice şi se ocupă doar cu transforma- Pagina alăturată: Pictura
. refuzat să creadă că scop- rea materiei de bază în aur, descoperă şi de coşmar a lui Goya, Saba-
ul existenţei sale este doar un răspuns spiritual la întrebarea cosmică. tul Vrăjitoarelor, ilustrează
acela de a se naşte, a trăi Domeniile ei sunt bogate în simbolism, iar întrunirea vrăjitoarelor adu-
ca apoi să moară. Pentru semnele alchimiei pentru ingredientele de nate în jurul Satanei (care a
mulţi dintre oameni este de bază cum ar fi elementele, pot fi observate luat chipul unui ţap), în timp
neconceput faptul că omenirea nu joacă un ca şi copii albastre (heliografice), care, da- ce deasupra lor roiesc lilie-
rol mai mare în Univers, iar mai demult s- că sunt folosite în combinaţia corectă, duc cii. Deşi femeile nu reflectă
au propus diferite idei, printre care şi cea la perfecţiune, reprezentată de androgen. în totalitate portretul tradi-
a omului cosmic. Această figură Credinţele şi ritualurile unor societăţi se- ţional occidental al vrăjitoa-
simbolică a oglindit în trupul său crete ca Rosicrucianismul şi Francmasone- relor îmbrăcate în negru şi
numeroase elemente şi calităţi ale ria sunt legate de teoriile ezoterice ale al- zbârcite, ele prezintă copii
Universului. chimiei, ambele folosind un limbaj simbo- de sacrificiu stăpânului lor
O altă teorie antică ce persistă până as- lic complicat în care sunt iniţiaţi membrii rău, nelăsănd nici un dubiu
tăzi este aceea a omului zodiacal aflat în acestor societăţi. asupra supunerii oarbe.
legătură mistică cu stelele zodiacului care Există multe exemple de sisteme de
nu guvernează doar corpul său, ci îi influ- simboluri care au o importanţă mai mare
enţează şi personalitatea, şi acţiunile. Cele decât cea aparentă la prima vedere; fiecare
douăsprezece semne ale zodiacului occi- piesă din setul de şah sau fiecare carte de
dental, reprezentate prin sigilii şi repre- joc în parte are o conotaţie specifică, iar
zentări picturale, sunt considerate ca fiind împreună au o semnificaţie cosmică globa-
guvernatoare ale sferelor individuale de lă. Cărţile de Tarot şi hexagramele chine-
timp şi de spaţiu şi ale celor născuţi sub zeşti pa Kua sunt sisteme divinatorii ale
semnele lor; creaturile zodiacului chine- căror componente individuale simbolizea-
zesc au o influenţă similară asupra celor ză concepte personale diferite, iar în com-
născuţi în anii respectivi. binaţii oglindesc universul. Alte sisteme
Voind să-şi determine locul în ecuaţia simbolice cu care suntem familiarizaţi in-
cosmică, omul a încercat totodată să-şi ve- clud forme, numere şi alfabete ca hierogli-
rifice şi mediul prin invocarea unor puteri fele egiptene şi literele greceşti şi romane.
supranaturale prin intermediul practicilor Folosite ca instrumente de comunicare ar-
oculte. Ritualurile de satanism, de exem- tistică, matematică sau scrisă, pot simbo-
plu, intenţionează să obţină sprijinul Sata- liza concepte mult mai profunde.
nei în scopuri malefice, pe când cele de Acest capitol prezintă o secţiune repre-
wicanism, care invocă Mama Natură bine- zentativă a fiecăruia dintre aceste tipuri
voitoare sunt mai puţin malefice; dar am- simbolice, oferind o scurtă privire în lu-
bele fac uz excesiv de simbolism. Alchi- mea simbolismului ezoteric.
mia, deşi este bazată pe principii pseudo-
Satana înaripată sus
Această prezentare a diavolului ca ţa-
pul sălbatic al lui Eliphas Levi sau
Bafomet este foarte simbolică. Satana
are capul, picioarele şi copitele des-
picate ca de ţap, iar aripile sunt de în-
ger infernal. În centrul abdomenului
se află caduceusul; hexagrama (pre-
zentă de obicei ca o pentagramă) are
rolul celui de-al treilea ochi. Din ca-
pul său se înalţă o triplă coroană de
foc, iar mâna îi este îndreptată spre
lună. Prezenţa coarnelor şi a sânilor
indică unirea puterii masculine şi fe-
minine în păcat.

Vrăjitoarea sus Mesa neagră jos


Simbolul arhetipal al vrăjitoarei o pre- Multe din practicile sataniste parodi- Succubus/Incubus
zintă ca pe o bătrână îmbrăcată în hai- ază deliberat simboluri şi ritualuri sa- Pagina alăturată stânga, sus
ne negre, lungi şi cu o tichie ţuguiată, cre din creştinism. Fiind opusul litur- Succubus este demonul monstruos ce
călare pe o coadă de mătură. Semni- ghiei creştine, mesa neagră îl batjo- personifică coşmarurile, aduce celui
ficaţia originală a măturii este incer- coreşte pe Dumnezeu şi îl venerează ce doarme teroarea şi batjocura dia-
tă, dar este posibil să derive din sim- pe Satana. Aici, simbolizând diavo- volului încarnat. Succubus, un demon
bolurile păgâne falice, care în evul lul, „preotul" ridică un pocal de pe al- feminin, a fost considerat ca fiind ob-
mediu constituiau un simbol al fe- tar în timp ce un novice al întrunirii sesia bărbaţilor, iar Incubus demonul
minităţii şi erau alcătuite din rămure- poartă un sfeşnic cu lumânări de pe care terorizează femeile; aceştia îşi
le de alun. În această pictură, vrăjitoa- altar. Conţinutul ritualurilor satanice vizitează victimele noaptea şi ar avea
rea este prezentată într-o altă manieră variază, dar pentru popularitate pot conotaţii sexuale. Simbolizează coş-
decât arhetipul, învârtindu-şi mătura culmina cu sacrificiul. marurile şi ameninţă inocenţa.
şi călărind o gâscă. Celţii considerau
că gâscă este mesagerul lumii spiritu-
ale şi simboliza caracterele negative
ale îngâmfării şi prostiei.

Satana cu copita despicată sus


Satana este personificată uneori ca fi-
ind şarpe, dragon, Apocalipsă şi is-
pită. Reprezentarea oribilă în care dia-
volul se expune cu copita despicată şi
este încolăcit de un şarpe, afişând mul-
ţumire şi chiar plăcere, exemplifică
răutatea Satanei, bucuria de a distru-
ge şi viclenia.

66
Bagheta jos
Copiii mici şi nevinovaţi se făceau şi
mai mici de frică în faţa vrăjitoarei
haine şi a baghetei sale fermecate. Ba-
gheta simbol al puterii şi al cunoştin-
ţelor de magie, precum şi un dirijor al
forţelor supranaturale, este un ele-
ment indispensabil ritualurilor de ma-
gie. Bagheta fermecată poate avea un
efect malefic sau benefic după voinţa
vrăjitoarei sau a magicianului.
simbolul vieţii, broasca râioasă (deşi
încărcată uneori de simbolismul po-
zitiv al lunii şi al reînvierii), a atras în
Familiar jos general semnificaţia contrară. Fiind
Se spune că vrăjitoarele, uneltele dia- amfibie cu sânge rece, se credea că
volului, au ucenici care le ajută în scuipă venin când este ameninţată, ea
munca lor infernală. Aceştia sunt crea- evită soarele, preferă locurile umede
turi cunoscute, familiare; adesea dră- şi întunecoase, motiv pentru care era
cuşori încornoraţi şi înaripaţi, ca cel considerată o creatură a diavolului, fa-
în imagine, dar pot lua forme de ani- miliară vrăjitoarelor şi una din for-
male comune. La o femeie acuzată de mele în care ele însele se puteau trans-
vrăjitorie poate fi găsit animalul ei forma. Adepţii satanismului credeau
preferat, familiarul, fie o pisică con- Broasca râioasă sus, dreapta că, asemeni şarpelui, broasca râioasă
siderată membru de familie, fie dră- Broasca râioasă este asociată cu sata- ar fi avut o bijuterie - Boraxul - im-
cuşor malefic deghizat. nismul şi cu farmecele, mai ales dato- plantată în cap cu efect de antidot pen-
rită înfăţişării sale respingătoare, pli- tru otravă. În tradiţia occidentală, a-
nă cu negi. În timp ce în cultura mul- ceastă creatură malefică a fost asoci-
tor popoare broasca era considerată ată cu lascivitatea şi cu zgârcenia.

Vrăjitoare în zbor dreapta în


tradiţia occidentală, Baba Cloanţa
zburând pe o coadă de mătură la sa-
batul vrăjitoarelor este un simbol co-
mun. Ea este invariabil îmbrăcată în
negru, are o pălărie ţuguiată şi este
însoţită de animalul familiar, aici, o
pisică neagră. În epoca medievală,
vrăjitoarea era considerată slugă a Sa-
tanei simbolizând răutatea pe pământ,
această imagine mai este evocată şi a-
cum la sărbătoarea Halloween.
Erboristul dreapta
Erborista îşi practică arta ezoterică
sub lumina lunii şi a stelelor într-o
pădure verde luxuriantă. Planta sim-
bolizează în general ciclul vieţii (naş-
terea, moartea şi învierea) şi este
legată în mod particular de Mama
Natură, zeiţa universală a naturii şi
fertilităţii. Când este asociată cultului
feminin al lunii, aspectul spiritual al
copacilor şi plantelor este şi mai ac-
centuat, în cultura unor popoare din
Asia Centrală, Japonia, Coreea şi Aus-
tralia, copacii erau consideraţi stră-
moşi mitici împietriţi în formă de ve-
getaţie şi credeau că se poate ciocăni

în înţelepciunea lor. Având un rol tra-


diţional în gătitul şi prepararea hra-
nei, femeile au dezvoltat o ştiinţă des-
pre proprietăţile plantelor şi scopurile
pentru care pot fi întrebuinţate. A-
numite plante şi ierburi constituiau in-
gredientele de bază în poţiunile ma-
gice şi în practica medicală timpurie.
Multe dintre ele aveau efect curativ,
dar măselariţa, beladona şi cucuta fi-
ind halucinogene, induceau o stare de
euforie - socotită experienţă magică
pentru gândirea evului mediu. În pe-
rioade mai puţin iluminate, sătenii pu-
teau aborda „femeia înţeleaptă" a lo-
cului (misterioasă pentru ei) pentru a
fi ajutaţi în vindecarea anumitor boli.
Aceste puteri erau o sabie cu două tă-
işuri: dacă tratamentul avea succes,
erborista putea să câştige o poziţie res-
pectată, iar dacă eşua, putea fi decla-
rată vrăjitoare urmând să suporte per-
secuţiile.

Erda stânga
Asemenea vechilor păgâni, adepţii vi-
canismului adoră natura în toate for-
mele ei. Vicaniştii cred în reîncarnare
şi magie şi sărbătoresc prin ritualuri
fenomenele astronomice şi agricole.
Credinţa lor are rădăcini în zeităţi, e-
nergii masculine şi feminine. Aceste
„vrăjitoare albe" moderne au o adora-
ţie specială pentru pământ, personifi-
cat de Erda - una din multiplele în-
carnări ale zeiţei.

68
Zâna bună jos
în poveste Cenuşăreasa a fost ajutată
de zână în realizarea visurilor sale de
dragoste şi de căsătorie în ciuda tutu-
ror obstacolelor. Conceptul spiritelor
binevoitoare (simbolizate aici de zâ-
na cea bună) care îi protejează pe oa-
meni împotriva forţelor demonice da-
Pisica neagră sus tează încă din timpul civilizaţiilor an-
Deşi în zilele moderne pisica neagră tice şi sunt asemănătoare cu îngerii
semnifică norocul, tradiţia o conside- păzitori din creştinism.
ră simbolul diavolului fiind animalul
său preferat. Aşadar, poate să simbo-
liza răul şi moartea. Se credea că vră- Cercul magic sus
jitoarele se puteau transforma în pi- Această xilogravură medievală înfă-
sici negre, iar dacă acestea aveau în ţişează diavolul îngenunchiat de că-
posesia lor o pisică neagră familiară tre un magician. Apărat de cercul său
era o dovadă clară că stăpâna ei este magic ocrotitor în care diavolul nu
vrăjitoare. poate pătrunde (în jurul căruia sunt
înscrise simboluri puternice cum ar fi
Diana jos crucile şi semnele zodiacale) şi ţi-
Zeiţa romană Diana (identificată mai nând bagheta sa, magicianul neutra-
târziu cu Artemis din mitologia grea- lizează spiritul diavolului prin cuvin-
că) personifica luna, motiv pentru ca- te magice din cartea de farmece.
re a devenit reprezentativă pentru fer-
tilitatea femeii şi a naturii. Este înfă-
ţişată ca o fată tânără şi frumoasă, cu
un torc al autorităţii în jurul gâtului,
o coroană din vâsc (simbol celtic fe-
minin al nemuririi şi al fertilităţii) şi
o seceră care îmbină semnificaţia lu-
nii cu cea a recoltei. Mulţi vicanişti
se închină zeiţei Diana ca unei zeiţe Mătrăguna dreapta
selenare. Diana era totodată şi zeiţa In mod curios, rădăcina bifurcată a
animalelor sălbatice şi a vânătorii şi plantei de mătrăgună are formă de
în această ipostază era personificată om şi conţine halucinogene toxice. În
printr-un urs, (răzbunătoare la înce- credinţa păgână era sfântă şi simbo-
put, apoi binefecătoare). lică pentru Mama Natură. În tradiţia
egipteană şi iudaică simboliza fertili-
tatea şi era consumată ca un adjun-
tant în procesul de procreare; era şi
simbolul tribului iudaic al lui Ruben.
Emblema lui Circe, vrăjitoarea grea-
că, era mătrăguna considerată cu pu-
teri de incantare magică şi era folosi-
tă în poţiunile fermecate cu care vră-
jea vizitatorii, metamorfozându-i. În
perioada evului mediu, mătrăguna e-
ra considerată o plantă curativă folo-
sită la începuturile medicinii. Credin-
ţele ziceau că creşte sub spânzurători
din sperma bărbaţilor spânzuraţi şi că
ţipă atunci când este smulsă din rădă-
cini, în ciuda acestui fapt, a fost aso-
ciată şi cu însuşirile pozitive de feri-
cire şi prosperitate.

69
Cheia astrologică dreapta
Astrologia poate fi considerată ca o
cale de deschidere a semnificaţiei spi-
rituale a Universului oferind înţelep-
ciune şi cunoaştere. Se consideră că
prin studierea mişcării şi a ciclurilor
astrale şi planetare, a Soarelui şi Lu-
nii, s-ar putea ghici soarta omului.
Sistemul zodiacal format din două-
sprezece simboluri cereşti este cu-
noscut din secolul al doilea A.D. Aici
sunt prezentate sigiliile pentru Ber-
bec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fe-
cioară şi Balanţă.

Diagrama asemănătoare cu mandala form acestei teorii, poziţia relativă a


este alcătuită din figura centrală a o- stelelor şi planetelor influenţează şi
mului cosmic, încadrat în cercul per- afectează inevitabil sănătatea fizică
fecţiunii (cerc cunoscut şi sub denu- şi mentală a omului. Bolile pot fi de-
mirea de roată zodiacală), împărţit în pistate prin consultarea semnului zo-
cvadrante — reprezentând pământul şi diacal şi a horoscopului personal al
punctele cardinale — deasupra căruia pacientului. Aşa cum arată imaginea,
se găseşte o stea în cinci colţuri (pen- fiecare semn zodiacal influenţează di-
tagrama). Toate aceste forme geome- ferite părţi ale corpului: Berbecul,
trice simbolizează perfecţiunea. A- capul şi faţa; Taurul, gâtul; Gemenii,
socierea omului cosmic cu pentagra- umerii, plămânii şi braţele; Racul,
ma derivă din teoria lui Pitagora con- pieptul şi stomacul; Leul, inima, fica-
Omul cosmic form căreia cifra cinci este numărul tul şi plămânii; Fecioara, stomacul şi
Credinţa străveche a creării univer- perfect al omului ca macrocosmos, intestinele; Balanţa, coloana vertebra-
sului dintr-o singură fiinţă, precum şi iar în credinţa medievală, cifra cinci lă, rinichii şi măduva oaselor, Scorpi-
răspândirea acestei idei, au pus omul este specifică omului, deoarece aces- onul, rinichii şi organele genitale; Să-
chiar în centrul cosmosului; se cre- ta are cinci simţuri, cinci degete la getătorul, ficatul, şoldurile şi coapse-
dea că el reprezintă microcosmosul fiecare membru, iar înălţimea, pre- le; Capricornul, genunchii, oasele şi
unui macrocosmos ceresc. Din acest cum şi lăţimea lui sunt alcătuite din dinţii; Vărsătorul, gambele, gleznele
motiv, diferitele calităţi ale universu- cinci părţi egale. Conceptul de om cos- şi sângele, iar Peştii, laba piciorului
lui sunt reflectate în omul cosmic (sau mic, în relaţie cu omul zodiacal este şi glandele limfatice.
universal), al cărui corp reprezintă e- crucial în astrologie şi prezintă im-
lementul Pământ, căldura corpului portanţă şi în alchimie.
său, focul; sângele, apa; respiraţia,
aerul. În plus, capul omului cosmic Omul zodiacal dreapta
simbolizează raiul; stomacul său ma- în asociere cu principiul omului cos-
rea, iar picioarele, pământul. În aceas- mic şi înaintea apariţiei practicilor mo-
tă ilustraţie medievală, poziţia plane- derne de diagnostic, se credea că fie-
telor este reflectată în omul cosmic: care parte a corpului omenesc este
simbolul astronomic al Soarelui este controlată de câte un semn zodiacal.
plasat în stomacul său - centrul - iar Macrocosmosul ceresc avea un cores-
cel al Lunii, între picioarele sale. În pondent în microcosmos (omul) şi se
cercul din jurul său (în sensul acelor credea că guvernează corpul. Imagi-
de ceasornic, începând de sus) se gă- nea ilustrează această relaţie accep-
sesc semnele planetelor Marte, Jupi- tată de către doctorii evului mediu în
ter, Saturn, Mercur şi Venus (celelalte procesul de diagnosticare numit me-
lotezie (termen folosit şi astăzi). Con-
Zodiacul

Berbecul sus
Berbecul este un semn
de foc, cardinal,
masculin în casa lui
Marte şi reprezintă
energia necontrolată. Fiind primul
semn al zodiacului, este un simbol al
reînnoirii puterii creatoare a Soarelui, a
exploziei primăverii şi a începu-
turilor, în general. Se spune că trans- voinţă puternică, dar pot avea şi să reprezinte şi dublarea puterii atin-
formă apele primordiale ale Peştilor tendinţă spre încăpăţânare, se prin unitate.
în trăsnetul creaţiei. In tradiţia greacă, posesivitate şi senzualitate.
Berbecul (Aries denumirea latină a Sigiliul Taurului reprezintă capul Racul jos
Berbecului), era berbecul înaripat de taurului şi coarnele, sau faringele Racul (înseamnă cancer sau crab în
pe Lâna de Aur care i-a purtat pe şi laringele omului; mai mult, este limba latină), este un semn de apă,
Phrixus şi pe Helle de la Io. Sacrifi- o rămăşiţă a pătrarelor Lunii sau a cardinal, feminin, dominat de Lună.
cându-1 în cinstea lui Zeus, acesta 1-a lunii pline - ambele simbolizând Constelaţia rivalizează cu mersul în-
trimis pe Phrixus în rai. Oamenii năs- fertilitatea. dărăt al racului prin mişcarea oblică
cuţi sub acest semn (ascendent între spre Sud. În mitologia greacă, zeiţa
21 martie şi 20 aprilie) sunt curajoşi, Gemenii sus mamă Hera, 1-a aşezat în rai, drept
activi şi iubitori, dar pot fi şi egoişti, Fiind al treilea semn al răsplată pentru că 1-a pişcat pe Hera-
duri şi nerăbdători. Sigiliul Berbecului zodiacului, semnul Ge- cles de picior. Cei născuţi sub al pa-
reprezintă capul acestuia, dar poate menilor ( în latină, gemi-nus trulea semn al zodiacului (între22 iu-
simboliza şi un cap omenesc cu nas. însemnând doi, gemeni), reprezintă nie şi 22 iulie) sunt sensibili, conser-
dualitatea. Este un semn de aer, vatori şi instruiţi, dar pot fi excesiv de
nestatornic, masculin în care Mercur protectori, de emotivi şi dogmatici.
este ascendent. In mitologia greco- Sigiliul Racului are diferite interpre-
romană, Castor şi Polydeukes (Cas- tări: ca fiind cleştii racului, mersul său
tor şi Pollux) erau fiii nemuritori ai îndărăt sau combinaţia principiilor
lui Zeus (Jupiter). La moartea lui feminine cu cele
Castor, Pollux s-a rugat să moară îm- masculine. În credinţa
preună cu acesta, iar Zeus i-a reunit străveche, Racul era
în rai. Semnul Gemenilor este cel al „poarta oamenilor" -
intelectului şi al caracterelor pozi- lanus inferni - prin care sufletul intră
Taurul sus tive, iar nativii (între 22 mai şi 21 în corp.
Semnul Taurului, iunie) sunt comunicativi, multilate-
Taurus, este un semn rali şi capabili de compromisuri. Pot
de pământ, fix, avea şi trăsături contradictorii, pot fi
feminin, guvernat de confuzi şi imaturi. Sigiliul Gemeni-
Venus. Simbolizează fertilitatea, trăi- lor reprezintă doi oameni ţinându-se
nicia şi încăpăţânarea. La greci, taurul de mână, semnificând dualitatea con-
reprezenta viaţa, deoarece aceştia erau trariilor, cum ar fi negrul şi albul, mas-
sacrificaţi în ritualurile pentru culinul şi femininul, viaţa şi moartea,
fertilitate. Asemeni taurului, nativii binele şi răul, negativul şi pozitivul.
din Taur (născuţi între 21 aprilie şi 21 Deoarece semnul este îmbinat, poate
mai) sunt răbdători, au tenacitate şi
te guvernată de Mercur şi poate re- Sigiliul Balanţei reprezintă chiar cân-
prezenta hermafroditul. Conform tra- tarul sau Soarele scufundându-se în
diţiei, nativii celui de-al şaselea semn orizont; în plus, linia inferioară în-
al zodiacului (între 24 august şi 23 seamnă existenţa pământeană, iar cea
septembrie) sunt consideraţi introver- superioară, puterea spirituală.
tiţi, analitici, precişi, ordonaţi şi mo-
deraţi, dar pot fi severi, pedanţi şi ner-
voşi. Sigiliul Fecioarei simbolizează
în mod variabil aripi cereşti, o femeie
ţinând un snop de grâu, organe geni-
Leul sus tale femeieşti sau capul şi corpul u-
Leul sau Leo, nume ce nui şarpe. Mai mult, ar putea fi con-
vine din limba latină, este siderat monograma primelor trei li-
al cin cilea semn zodiacal tere ale cuvântului grecesc Parthenos
de foc, cardinal, fix, care înseamnă „fecioară" (pi, alfa, şi
masculin, zodie dominată rho- PAR), sau iniţialele MV, simbo-
de planeta Soare. Se spune că Zeus 1- lizând-o pe Fecioara Măria (Măria
a aşezat în rai după ce Hercule a Virgo). Scorpionul jos Veninosul scorpion
omorât leul din Nemeea. Leii (năs- este cel de-al optulea
cuţi între 23 iulie şi 23 august) sunt Balanţa dreapta semn zo diacal (numele
consideraţi ca fiind lideri naturali pen- Balanţa sau Libra, este îi vine din limba latină)
tru că sunt curajoşi, generoşi, crea- un semn de aer, cardinal, şi este un semn de apă,
tivi, energici şi isteţi, cu tendinţă spre masculin, dominat de fix, feminin dominat de
mândrie, vanitate şi autocraţie avidi- planeta Venus. Este al şaptelea semn Marte şi Pluto, şi poate semnifica
tate de onoruri. Deoarece este domi- din zodiac şi denotă justiţie şi moartea. În mitologia greacă,
nat de cel mai puternic astru, Leul armonie. Talerele trebuie ţinute într- fanfaronul Orion a fost înţepat de un
simbolizează centrul vieţii. Sigiliul lui un echilibru perfect, altminteri va scorpion, pe care ulterior Zeus 1-a
reprezintă legătura dintre divinitate şi prevala bunătatea dintr-unul sau aşezat între stele. Ocazional,
umanitate, poate fi asemănat coamei răutatea din celălalt, în Grecia antică, scorpionul era simbolizat de un
sau cozii de leu şi este o stâlcire a ini- constelaţia era reprezentând ghearele vultur, phoenix sau de un şarpe.
ţialei L sau lambda a cuvântului gre- Scorpionului sau balanţa justiţiei Nativii din perioada 24 octombrie şi
cesc Leo (Leon). ţinută de Astraea, dar semnul modern 22 noiembrie au o fermitate caracter-
este prezentat sub forma sa din istică, putere şi autodisciplină, dar a-
timpul echinocţiului de toamnă, când ceste calităţi pot fi umbrite de invidi-
ziua şi noaptea sunt e-gale. Nativii e, cruzime şi dorinţa de distrugere. Se
(născuţi între 24 septembrie şi 23 spune că sigiliul scorpionului simbo-
octombrie) sunt amabili, echilibraţi lizează organele genitale masculine
fiind preocupaţi de persoana lor, dar sau picioarele scorpionului şi coada
pot fi indecişi şi leneşi. ascuţită.

Fecioara sus
Fecioara (Virgo în limba
latină) este un semn de
pământ, nestatornic,
feminin, fiind dominat de
Mercur. În mitologia greacă, Astraea,
zeiţa inocenţei şi a dreptăţii, a fost
transformată în această constelaţie. O
reprezintă şi pe Demeter, zeiţa
fertilităţii, şi se spunea că zeii erau
născuţi sub acest semn. Datorită
faptului că fecioara considera că nici
un bărbat nu este destul de bun pentru
ea, acest semn este cel al
discriminării. Fecioara es-
Capricorn dreapta
Caprina Capricorn este
un semn zodiacal de
pământ, cardinal,
feminin, guvernat de
Saturn şi reprezintă ordinea şi sta-
bilitatea. După tradiţia grecilor antici,
Pan s-a transformat într-o capră pen-
tru a evada din Typhon, devenind ca-
pră-peşte, Zeus 1-a transformat într-o
constelaţie. Numele este compus din aceasta a fost decantată pe pământ de
Săgetătorul sus Este cuvintele latineşti caper (capră) şi către Zeul cerului, An. Vărsătorii (21
reprezentat în zodiac de un cornu (corn). Nativii din acest semn ianuarie şi 19 februarie) sunt oneşti,
centaur cu arc şi săgeată (22 decembrie şi 22 ianuarie) sunt am- sociabili, dotaţi cu dragoste pentru în-
(numele zodiei vine de la biţioşi, pragmatici, prudenţi şi studi- văţătură, iubesc libertatea, iar pe de al-
Sagitta-rius din limba latină). Este un oşi, dar aceste calităţi pot fi împletite tă parte pot fi şi iresponsabili şi reti-
semn de foc, nestatornic, masculin, cu cele de intransigenţă, lipsă de sim- cenţi. Cele două linii unduite ale sigi-
dominat de Jupiter şi reprezintă omul patie şi egoism. Semnul era cândva liului simbolizează apa dătătoare de
perfect; combinaţie a forţei animale şi reprezentat de Capricornus, mitologi- viaţă, apele agitate ale inconştientului,
spirituale cu puterea divină. Chiron, cul capră-peşte, iar sigiliul oglindeşte un flux care vesteşte sfârşitul u-nui
centaurul ucis de săgeata otrăvită a lui tărâmul dual al acestei creaturi fabu-
ciclu sau şerpii înţelepciunii.
Hercule, reprezintă natura animalică loase prin reprezentarea pământului
şi spirituală a omului, iar arcul şi să- şi a mării. Poate fi interpretat ca fiind
geata sunt puterea şi controlul (deoa- cornul unei capre şi coada răsucită a Peştii jos
rece săgeata este fixată într-un unghi unui peşte sau primele două litere - O pereche de peşti sunt cei care
perfect). În general, Săgetătorul este tau şi rho din grecescul tragos (ca- simbolizează cel de-al doisprezecelea
un simbol al înaltei înţelepciuni şi a pră). Capricornul este „poarta zeilor" semn din zodiac. Este un semn de apă,
gândirii filozofice. Săgetătorii (născuţi — Janua coeli. nestatornic, feminin, în casele lui
între 23 noiembrie şi 21 decembrie) Neptun şi Jupiter. Grecii antici
sunt hotărâţi, optimişti, aventurieri şi Vărsătorul jos credeau că Aphrodita şi Eros s-au
loiali, dar pot fi totodată şi fanatici, Vărsătorul este al transformat în peşti ca să poată evada
irealişti şi nerăbdători. Sigiliul unspre zecelea semn al din Typhon şi au fost imortalizaţi pe
Săgetătorului reprezintă o săgeată cu zodiacului şi este simbolizat printr-un cer. Fiind îndreptaţi în direcţii opuse,
vârful în sus, oblic şi o coardă de arc cărăuş de apă. Este un semn de aer fix, peştii reprezintă trecutul şi viitorul şi
iconică, semnificând bazele mondene masculin, guvernat de Saturn şi sfârşitul unui ciclu zodiacal care
şi temporale de la care se poate înălţa Uranus. Apa, (în latină aqud) vărsată priveşte spre următorul. Nativii al
inspiraţia spirituală. înseamnă apa cunoaşterii, dar şi a căror semn este între 20 februarie şi 20
creaţiei şi a distrugerii - în credinţa martie sunt intuitivi, adaptabili şi
sumeriană,
sensibili, deşi uneori pot prezenta
nesiguranţă, ambivalenţă şi
predispoziţie la visare. Sigiliul peştilor
este o reprezentare clară a celor doi
peşti uniţi. La o analiză mai profundă
se spune că simbolizează lumea umană
şi cea cosmică legate prin pământ,
natura umană şi spirituală şi evoluţia şi
involuţia.

• 73 •
Calul dreapta
Calul din zodiacul chinezesc (este al
şaptelea semn şi corespunde Balan-
ţei) personifică graţia şi ardoarea. Caii
fiind inteligenţi, acest semn este imn
de logică şi pragmatism. Anul Calu-
lui înseamnă aventură şi tensiune,
dorinţă de elucidare a misterelor.

Dragonul jos cului şi primăverii. Este echivalen-


Dragonul reprezintă simbolul chine- tul Fecioarei. Anul şarpelui este deo-
zesc puternic al norocului, iar cei năs- potrivă anul şanselor şi a neşanselor,
Tigrul sus cuţi sub această zodie sunt carisma- adică, în timp ce perspectiva afaceri-
în tradiţia chinezească se spune că tici, generoşi, meditativi şi protectori. lor şi a aventurilor este favorabilă, sunt
Buddha a invitat toate animalele să-şi Cu toate acestea ei pot fi şi egoişti, posibile scandaluri şi surprize, dar se
petreacă anul nou cu el şi, venind doar intoleranţi şi revendicativi. Cel de-al materializează proiecte importante.
douăsprezece, a hotărât ca fiecare an cincilea animal al constelaţiei chine-
să poarte numele uneia dintre aceste zeşti corespunde Leului şi este legat
fiinţe devotate lui. Oamenii născuţi în de Orient, de culoarea albastru-ver-
anii animalelor respective, împărtă- zui şi de ploile de primăvară. Deşi a-
şesc caracterul acestora. La chinezi, nul Dragonului poate aduce eşecuri,
tigrul este considerat regele animale- este un an bun pentru căsătorie şi co-
lor şi reprezintă cel de-al treilea semn pii, pentru probleme financiare şi pla-
din zodiacul chinezesc (corespunde nuri ambiţioase.
Gemenilor) fiind deci un semn al cu-
rajului. Nativii acestui semn sunt cu-
rajoşi, plini de pasiune şi îndrăzneţi;
uneori sunt însă rebeli, indiferenţi şi Maimuţa sus
imprevizibili, iubesc riscul şi îşi păs- Maimuţa este al nouălea animal din
trează sângele rece în cele mai grele constelaţiile care se adăpostesc sub
împrejurări. Anul tigrului este marcat cele douăsprezece braţe ale copacu-
de incidente diplomatice şi războaie, lui chinezesc al anului. Oamenii năs-
dar poate fi un an bun pentru schim- cuţi sub acest semn sunt ingenioşi,
bări favorabile şi inovaţii. Tigrul se a- curioşi, diplomaţi şi organizaţi, dar a-
sociază cu lemnul, iarna, cu orientul ceste trăsături admirabile pot degene-
şi cu fulgerul. ra în lene, egocentrism şi izolare. A-
Şarpele stânga cest semn al zodiacului (echivalent cu
Oamenii născuţi în anul şarpelui - cel Săgetătorul) corespunde metalului şi
de-al şaselea semn al zodiacului chi- verii, iar anul maimuţei promite o pe-
nezesc — sunt dotaţi cu tenacitate, în- rioadă plăcută pentru fantezie şi opti-
ţelepciune dusă uneori până la vicle- mism în care planurile dificil de reali-
nie. Sunt agresivi, dar plini de umor zat pot fi suportate cu succes.
foarte gustat de către ceilalţi şi pose-
dă putere de vindecare, pot fi geloşi, Celelalte semne ale Zodiacului chine-
duplicitari uneori. In astrologia chine- zesc sunt: Şobolanul, Taurul, Iepurele,
ză, şarpele corespunde Sudului, fo- Oaia, Cocoşul, Câinele şi Porcul.

• 74 ■
Apa dreapta
Subliniind contrastul apei şi al focu-
lui, semnul apei este semnul focului
inversat şi poate simboliza o cană ga-
ta să primească apa. Este mai degra-
bă un semn selenar decât solar. Când
cele două semne antitetice sunt inter-
calate, se obţine uniunea elementelor
contrastante ale apei şi focului, creân-
du-se „focul fluid" sau „apa de foc".
Alchimiştii au considerat perechile Mercurul, sulful şi sarea jos
de elemente ale triunghiului ca re- Dragonul cu trei capete ilustrat aici
prezentând forma (esenţa) şi materia este prezentat într-un tratat de alchi-
(substanţa), şi de aici, spiritul şi sufle- mie din secolul al şaptesprezecelea.
tul a tot ceea ce există. Fiecare din capetele sale sunt marca-
te cu câte un simbol de alchimie: mer-
curul reprezintă intangibilul, efemerul
(spiritus); sulful simbolizează energia
înflăcărată şi sufletul (anima), iar sa-
rea semnifică tangibilul (corpus). A-
Androginul sus ceste trei elemente „filosofice" de al-
Mercurius sau Mercur este unul din chimie erau cele mai importante com-
cele mai importante simboluri ale al- ponente ale „materiei prime" (mate-
chimiei, în căutarea iluminării spiri- ria prima) ce putea fi transformată în
tuale, alchimiştii au studiat posibilita- piatra filosofată (lapis philosopho-
tea de transformare a materiei elemen- Aerul sus rum) - piatra înţelepciunii. Această
tare (materia prima) în perfecţiune. Semnul aerului este un triunghi al că- concepţie are şi o semnificaţie raa-
Mercurul (argintul viu) a fost un fac- rui vârf este îndreptat în sus, iar por- crocosmică. Sulful înflăcărat, solar,
tor crucial în acest proces de transfor- ţiunea superioară este întretăiată de o contrasta cu mercurul volatil, selenar,
mare, unind forţele opuse. Figura her- linie orizontală (deşi uneori vârful se dar aceste elemente puteau fi împăca-
mafrodită (cunoscută şi sub numele de schimbă). Simbolul este o parte din te prin metode de alchimie, iar sarea
Androgyne), prezentată aici stând pe simbolul focului şi reprezintă căldura putea acţiona ca element de conserva-
Soare şi pe Lună (elementul mascu- pasivă de unde provine asocierea lui re. Când cele trei elemente sunt com-
lin şi feminin) reprezintă nestatorni- cu aerul. In alchimie, aerul este într-o binate în corpul dragonului, ele rea-
cia, efemeritatea. opoziţie constantă cu pământul. mintesc faptul că succesul depinde de
îmbinarea armonioasă a trei verigi. Din
Focul jos acest motiv, dragonul este simbolul e-
Adepţii alchimiei priveau focul drept chilibrului ce rezultă în urma uniunii
element central. Este considerat atât o perfecte (coniunctio) pentru realizarea
forţă unificatoare, cât şi una stabiliza- căruia, omul, ca şi alchimiştii, trebu-
toare şi procesele de alchimie încep ie să lupte până la capăt, atâta vreme
şi se termină cu focul. Este simboli- cât are energie în fiinţa sa.
zat printr-un triunghi cu vârful în sus,
semnificând flăcările înalte şi de aici,
puterea solară şi viaţa. In alchimie fo-
cul contrastează cu apa.
Pământul sus
Demonstrând legătura celor două e-
lemente opuse, simbolul alchimic al
pământului este acela al aerului, dar
inversat. Alcătuit dintr-o linie orizon-
tală (care intersectează vârful uneori)
de-a curmezişul triunghiului semni-
ficând apa, semnul pământului repre-
zintă aşadar apa stătătoare care se poa-
te solidifica devenind materie.
Crucea Trandafirului jos
Combinând simbolurile învierii şi
Mântuirii lui Hristos, Crucea Tranda-
firului (cunoscută şi ca Rosicrucian
sau Crucea Trandafirie) era la înce-
put emblema Societăţii Crucii Tranda-
firului, o sectă religioasă fondată în
1484. Începând din secolul al şaptes-
prezecelea, emblema a fost adoptată
de o societate secretă de filosofi inte-
resaţi de alchimie şi misticism care au
interpretat Crucea Trandafirie ca fiind
sângele vărsat de Hristos pe Cruce.
Simbolul mai poate însemna şi lumi-
na divină strălucind asupra unei lumi
pământene în suferinţă şi sacrificiu şi
poate simboliza totodată pe Hristos,
pe Fecioara Măria şi învierea.

asemănat cu litera A, acesta fiind un bolul corectitudinii, simbolizează pu-


simbol al tuturor începuturilor. Din terea minţii îndreptată spre obţinerea
cauză că aceste instrumente sunt fo- unei cauze. Unghiurile compasului
losite în calculele geometrice şi în ar- sunt asemănate cu nivelele dezvoltă-
hitectură, simbolizează totodată actul rii spirituale, iar unghiurile specifice
creaţiei şi spiritul. Dumnezeu este a- poartă şi semnificaţii specifice: un-
semuit zidarului şi arhitectului Uni- ghiul de 90° simbolizează armonia
versului. Unghiurile drepte pot fi de- spirituală şi materială. Relaţia dintre
senate doar cu echerul (echer în T sau compas şi echer este şi ea importantă:
echerul zidarului) fiind deci un sim- când aceste două instrumente sunt în-
bol al dreptăţii, al legalităţii şi al pă- crucişate (ca aici), materia de bază şi
mântului. Atât compasul, cât şi eche- spiritul mai înalt sunt combinate şi e-
rul zidarului sunt instrumente de mă- chilibrate; când compasul este prezen-
Compasul masonic şi echerul sură şi,prin urmare, reprezintă jude- tat deasupra unui echer, mintea este
sus, dreapta cata. Având rezonanţă în simbolistica materia dominantă şi viceversa când
Francmasoneria este o societate se- francmasoneriei, echerul şi compasul poziţiile sunt inversate.
cretă internaţională masculină, avân- zidarului era şi emblema împăratului
du-şi originea din timpul clădirii Tem- chinez Fu Hsi, un conducător gene-
plului lui Solomon, dar care, în ac- ros şi inventiv. Aceste instrumente re-
cepţiunea sa modernă datează din se- prezintă de asemenea arta liberală a
colul al XVII-lea. Combină simbolis- geometriei şi unirea cerului (cercul)
mul religios cu cel al construcţiei, mă- cu pământul (pătratul). Litera G, de la
iestria cu lumina. Ţelul acestei socie- care radiază lumina, simbolizează pe
tăţi este „unirea lumii în lumină" prin Dumnezeu (God), geometria şi geo-
mijloace de perfecţionare proprii, cu manţia.
„munca de zidire în piatră" şi prin
construirea „templului umanităţii". Ciocanul masonic dreapta
Simbolurile masonice combină deci Asemeni compasului, ciocanul poate
imaginile religioase cu instrumentele fi asociat cu construcţia şi cu actul
de construcţie şi arhitectură, cum sunt creaţiei în sensul monden şi cosmic.
compasurile, mistriile, ciocanele şi te- Braţul puternic care mânuieşte cioca-
urile sau echerele. Compasul poate fi nul alături de compas şi de echer, sim-
sunt aşezate o cupă, săbii, un pentaclu
şi o baghetă reprezentând atât cele
patru elemente ale vieţii, cât şi suitele
Tarotului. In mână ţine o baghetă
magică, iar deasupra capului său plu-
teşte semnul infinitului. Ca aspect po-
zitiv, Scamatorul simbolizează confi-
denţă în viaţă şi şarm în negocieri, iar
ca aspect negativ, reversul.

Justiţia dreapta
Asemeni corespondentei sale, ca fiind
una din cele patru virtuţi cardinale, în
Tarot, figura Justiţiei are ochii legaţi
astfel, ca privirea să nu o poată înşela
în judecată, şi poartă două săbii în-
crucişate (sau o balanţă) ce semnifică
luminarea spirituală. Justiţia este a op-
ta dintre arcanele majore (deşi când-
va era a unsprezecea, până când pozi-
ţia ei a fost inversată cu cea a Forţei)
şi este o carte din al doilea grup. Re-
prezintă integritatea, echilibrul şi lip-
sa de prejudecăţi; când este întoarsă,
simbolizează o decizie falsă, slăbiciu- jore, din cel treilea grup şi este domi-
ne şi pedeapsă. nat de o reprezentare solară figurată.
Este înfăţişat un copil încălecat pe un
Scamatorul/Jonglerul sus Spânzuratul stânga Spânzuratul este cal — animal solar în multe tradiţii —
Scamatorul (numit Jongler uneori) es- a douăsprezecea carte din arcanele însă uneori sunt înfăţişaţi Gemenii,
te una din cele douăzeci şi două de ar- majore, iar semnificaţia lui nu este semnificând uniunea perfectă. Floa-
cane majore ale Taratului, un sistem atât de sinistră cât pare la prima rea-soarelui este un alt simbol solar
ezoteric de divinaţie. În fata acestuia vedere. Această carte de tarot pe care îl poate conţine această carte.
înfăţişează un om spânzurat cu un
picior de ramura unui copac ale cărui
flori pot fi comparate cu Copacul
vieţii; celălalt picior este îndoit din
genunchi (reprezentând cifra patru -
cea a desăvârşirii). În mod surprinză-
tor, chipul său este senin. În unele ver-
siuni este înfăţişat cu monede căzân-
du-i din buzunare - simbol de sacri-
ficare a bunurilor lumeşti. Spânzura-
tul aparţine celui de-al doilea grup de
cărţi şi poate fi interpretat ca înţelep-
ciunea spirituală, divinaţia şi sacrifi-
ciul de sine în scopul obţinerii unei
valori mai înalte. Semnificaţia nega-
tivă a acestei cărţi este lipsa de loiali-
tate, egoismul şi apatia.

Soarele dreapta
Cartea de Tarot a Soarelui poartă sem-
nificaţia pozitivă de fericire şi succes;
chiar şi întoarsă fiind, prevesteşte doar
un grad mai scăzut de fericire. Soare-
le este al XlX-lea dintre arcanele ma-

• 77 •
Îndrăgostiţii jos pul şi conţine spaţiul), trigramele se
A şasea carte a arcanelor majore ale citesc în sens antiorar şi de sus în jos.
Tarotului, îndrăgostiţii, a fost repre- Cândva, trigramele ornau îmbrăcă-
zentat după tradiţie sub două aspecte: mintea liderilor spirituali temporari
primul înfăţişează un bărbat alegând şi, asemeni semnului yin-yang, pot fi
între două femei (una castă, cealaltă folosite ca amulete. Numele şi sem-
frivolă), prezidat de un Cupidon care nificaţia hexagramelor prezentate
ţinteşte cu o săgeată. A doua prezen- aici sunt următoarele: Ki Tsi (eşecuri
tare este cea a unui bărbat şi a unei fe- cauzate de ignoranţa subordonaţilor);
mei sub supravegherea unei zeităţi an- Ta Kuo (poziţie periculoasă); Lu (că-
drogine şi reprezintă uniunea mascu- lătorie sau lipsă de adăpost); Li (ne-
linităţii şi feminităţii pentru crearea cesitatea de a acţiona corect); Hang
fiinţei perfecte. Cea de-a doua con- (căsătorie fericită); Pi (aparenţe înşe-
cepţie înfăţişată aici îi reprezintă pe lătoare); Kwan (nevoia de obiectivi-
Adam şi Eva în grădina Edenului; în tate); Yi (succes şi călătorie); Tsui (în-
spatele Evei se vede şarpele încolăcit tâlniri, dispute politice) şi Kan (retra-
pe Copacul cunoaşterii. Îndrăgostiţii gere strategică).
constituie una din cărţile primului
grup, reprezentând atracţie, o alegere
dificilă (nu neapărat în dragoste) şi
importanţa luării deciziei corecte.

Ghicitul şi jocuri
Pa Kua dreapta
Sistemul chinezesc de pa Kua (trigra-
me) este folosit în scopul ghicitului.
Se spune că cele opt trigrame au fost
dezvăluite împăratului Fu Hsi (cea.
2852 î.H.) în schemele unei carapace
de ţestoasă. Pentru reprezentarea lor
se foloseau la început beţele de euca-
lipt. Pa Kua sunt descrise în / Ching
„Cartea schimbărilor", unde apar în
jurul simbolului yin-yang şi reprezin-
tă elementele mereu schimbătoare a-
le Universului şi interacţiunea lor.
Fiecare trigramă este alcătuită din di-
ferite combinaţii de câte trei linii care
Asul de baston sus, dreapta înseamnă, fie principiile masculine
Arcanele minore ale Tarotului se îm- pozitive şi active (yang), fie principi-
part în patru suite: Cupe (Goblete), Pa- ile feminine, negative şi pasive (yin).
rale (Bani, Cercuri, Roţi), Săbii (Spa- Liniile pot fi întrerupte în centru (yin)
de) şi Bastoane (sau Sceptre). Fieca- sau întrerupte (yang). Fiecare repre-
re suită este masculină (Spade şi Scep- zintă câte o caracteristică personală,
tre) sau feminină (Cupe sau Parale) şi o parte a corpului, o perioadă de timp,
reprezintă câte un element: Cupele o cifră, un element, o planetă, o culoa-
reprezintă apa; spadele, aerul; banii, re, o direcţie şi un animal. Aceste opt
pământul, iar sceptrele, focul. Scep- trigrame sunt înmulţite cu opt pentru a
trele reprezintă prima suită. Asul de obţine cele şaizeci şi patru de hexa-
baston simbolizează focul, iar mâna grame (koua) de la care se fac inter-
fumegândă ce strânge un baston în- pretările situaţiilor umane şi prezice-
florit reprezintă forţa, creaţia, naşte- rile viitorului. Aranjate într-un octo-
rea şi fertilitatea. gon (a cărui periferie reprezintă tim-
Cărţile de JOC dreapta
Deşi semnificaţia lor este mai puţin
profundă şi ezoterică decât a cărţilor
de Tarot, cărţile de joc sunt totuşi sim-
bolice şi sunt folosite uneori la ghicit.
Fiecare suită de cărţi are semnificaţie
proprie, la fel şi fiecare carte în parte.
Cele patru suite ale cărţilor de joc re-
prezintă laolaltă cele patru elemente
ale Pământului, vânturilor, anotim-
purilor şi ale direcţiilor cardinale. Ce-
le treisprezece cărţi ale fiecărei suite
reprezintă cele treisprezece luni sele-
nare. Cărţile de joc alcătuiesc împre-
ună o alegorie detailată a Universului.
Ele reprezintă viaţa cu toate bucuriile ratului, trefla înseamnă foc, energie
şi necazurile ei şi lupta pentru victorie şi voinţă, precum şi bogăţie, muncă şi
a forţelor opuse. Cele cincizeci şi două noroc. Regele de treflă este legat de
de cărţi de joc reprezintă câte o zi a a- Zeus, dama, de Hera şi valetul, de A-
nului. Ele îşi au originea în Asia Cen- pollo. La ghicitul în cărţi, trefla repre-
trală, răspândindu-se apoi în India şi zintă, în general, fericirea.
în Europa secolului al paisprezecelea.
Cărţile de joc reprezintă în general a- Caroul jos
triburul personificat al viciului şi sim- Inimile sus Alături de inimi, suita caroului sim-
bolizează viaţa irosită (aşa cum sunt în Alături de suita roşie pereche a caro- bolizează anotimpurile călduroase şi
reprezentările păcatului de trândăvie). ului, inimile (cupele) simbolizează a- luminoase. Caroul reprezintă puterea
notimpurile calde primăvara şi vara feminină, în antiteză cu trefla. La fel
şi deţin puterea luminii. Inimile sunt ca în celelalte suite, fiecare carte are
semne centrale, atât ale vieţii, cât şi a- semnificaţie proprie, iar cărţile de cur-
le luminii. În asociere cu cupele Taro- te sunt semnificative în mod special:
tului reprezintă cunoaşterea, creaţia de asul reprezintă entitatea unică, rege-
apă, dragostea, fertilitatea şi pocalul. le, spiritul şi tatăl, dama, sufletul şi
Regele de cupă simbolizează apa şi pe mama, valetul eul, iar jockerul, ete-
Neptun; dama, dragostea şi zeiţa dra- rul. Aceste interpretări sunt duse mai
gostei, Venus, în timp ce valetul repre- departe cu fiecare suită. Regele de ca-
Pica sus zintă zeul războiului, Marte. La ghi- ro este regele focului; dama reprezin-
împreună cu suita neagră a Treflei, cit, inimile înseamnă bucurie. Cupele tă combustibilul care alimentează fo-
Pica - al cărei simbol reprezintă o evocă sentimente amicale şi de iubire. cul, iar valetul este un războinic. Ca-
frunză sau copacul cosmic, în conse- roul poate fi asociat cu suita paralele-
cinţă, viaţa - reprezintă anotimpurile lor din Tarot, simbolizând materia pă-
reci, toamna şi iarna, precum şi pute- mânteană, bani, curaj şi energie. La
rea întunericului. Pica poate fi com- ghicitul în cărţi, caroul prezice duş-
parată cu Spadele (reprezentarea ico- mănie şi necaz, este în legătură cu a-
nică suplimentară) a Taratului şi poa- facerile, călătoriile şi mesajele.
te simboliza variabil intelectul, acţiu-
nea, aerul, destinul şi în asociere cu
asul, moartea. Regele de pică este a-
semănat cu Saturn, dama, cu războ- Trefla sus
iul şi cu Pallas Athena, iar valetul, cu Trefla (sau trifoiul) este neagră şi ală-
Mercur. La fel cum reprezintă moar- turi de Pică reprezintă toamna, iar-
tea, pica poate aduce nefericire, boa- na, noaptea şi întunericul; este sim-
lă şi ruină financiară. Evocă suferinţă bolul principiilor bărbăteşti, în opozi-
tristeţe, doliu şi trădare. ţie cu caroul. Asemeni bastoanelor Ta-

• 79 •
Jocul de şah, cu tabla de
da-jme şi cu armatele
adverse, albă şi neagră
(uneori roşie şi albă),
simbolizează clar bătălia
pentru supremaţie
între forţe opuse cum
ar fi binele şi răul,
viaţa şi moartea, lumina
şi întunericul, raiul şi
pământul. Deoarece jocul cere inteli-
genţă şi perspicacitate, şahul poate
simboliza totodată cauza cosmică.
Mutările pieselor spe-
cifice de şah fiind limi- zează calea intelectuală, pe pătratele ritatea temporară, iar mişcarea
tate la anumite pătrate albe, şi calea devotamentului pe dia- orizontală este o rămăşiţă a
destinate lor, jocul poate gonala neagră. Cavalerul este un în- pătratului materiei. Servitorul este
reprezenta dinamismul cepător, iar mişcările sale în forma reprezentat de pionii care înfruntă
timpului şi spaţiului. litere L lupta aproape imposibilă pentru a
Şahul are o reprezintă sări- ajunge la al optulea
simbolistică va- tura intuiţiei. pătrat pentru a obţine
riată în diferitele Castelul reintrarea, în
tradiţii; jocul (cunoscut sub China, jocul de şah
occidental este bazat pe numele de tură este considerat
ierarhia curţii regale a evului mediu, de la roc-ul una din cele
pe când în India, piesele de şah arab sau faeton patru arte ale
reprezintă sistemul de castă. În în Spania) reprezintă auto- cărturarilor.
China, regele se află în centrul lumii
şale, iar jocul de şah este unul de
guvernare şi de luptă înverşunată
pentru impunerea ordinii (cu
sacrificii din ambele părţi). Tabla de
şah din India, cu forma sa
rotundă, simbolizează
ciclul existenţial în care
omul se mută după libera
sa dorinţă - fie spre
dezastru, fie spre
victorie - precum o
face şi pe tabla de şah
tradiţională, pătrată, în
general, regele fiecărei culori
reprezintă Soarele, inima şi autorita-
tea de bază, pe când regina (sau vizi-
rul) este Luna şi spiritul cu libertate
de mişcare.
Episcopul (ele-
fantul în jocul
spaniol şi arab)
simbolizează
conducerea
spirituală;
mişcările lui în
diagonală simboli-

80
devină un semn al vieţii. Un element asociaţii, spirala a fost considerată, în
esenţial în forma sa este implicarea general, un puternic simbol de fertili-
unei mişcări dinamice, a unei rotiri fă- tate şi a fost asociat cu uterul. Ase-
ră sfârşit ce aseamănă cercul cu tim- meni cercului, spirala împărtăşeşte
pul şi cu regulile neînduplecate ale simbolismul mişcării continue şi ci-
legii cosmice. Fiindcă seamănă cu nu- clice însemnând însă şi evoluţie şi in-
meralul „0", este un semn al potenţia- voluţie. De vreme ce conţine elemen-
lului embrionar ce urmează a fi reali- te ale vechii ordini, spirala se ramifi-
zat, în multe tradiţii orientale, inclu- că într-o nouă sferă şi în felul acesta
siv în cea islamică, cercul simboli- reprezintă schimbarea şi dezvoltarea.
zează perfecţiunea cerească. În Chi- Mai departe, datorită formei sale ce
na, cercul alb simbolizează yang şi re- se aseamănă cu vârtejul de vânt, iar
prezintă masculinitatea şi energia ce- acesta fiind o parte a suflului vieţii,
rească. Ca cerc magic forma are o ma- spirala se identifică cu o forţă dinami-
re putere protectoare în practicile o- că creatoare. În plus, asociată cu la-
culte şi este totodată un important sim- birintul, forma sa încolăcită poate re-
bol meditativ (vezi mandalele). În in- prezenta un mister pe care cel iniţiat
Cercul sus terpretare psihologică, cercul repre- îl poate descoperi doar dacă urmează
Deşi un semn aparent simplu, cercul zintă şinele ideal ce a atins echilibrul calea sinuoasă.
este un semn universal bogat în sem- perfect.
nificaţii. Fără început şi fără sfârşit,
cercul reprezintă un ciclu nesfârşit fi- Spirala dreapta
ind simbolul principal al eternităţii La fel ca majoritatea formelor, şi spi-
(aşa cum este în comparaţie cu sim- rala este un simbol evocator antic cu
bolul Şarpelui oroboros). Poate în- interpretări simbolice profunde. Din
semna de asemenea cosmosul, divi- cauză că se asociază cu mişcarea va-
nitatea, perfecţiunea şi viaţa. În E- lurilor şi cu apa şi fiind o ideogramă
giptul antic precum şi în alte tradiţii, a tunetului şi fulgerului, era conside-
cercul, amintind ca formă de discul rată cândva ca un semn ce emana via-
solar, reprezenta zeul Soare şi era ţă şi un canal prin care curg toate e-
semnul prezenţei divine. Cercurile de nergiile - fizică sau spirituală. Spira-
piatră, precum Stonehenge din Anglia la poate fi selenară sau solară pentru
sunt considerate de unii ca foste lo- că semnifică fazele lunii şi răsăritul,
curi de adorare a Soarelui. În unele apusul şi puterea generatoare a Soa-
interpretări, punctul central al cercu- relui, în tradiţia celtică, spirala era un
lui reprezintă centrul infinitului sau simbol important al focului, deşi mul- Pătratul pagina următoare
originea cosmică (este totodată şi sim- te alte tradiţii îl asemănau doar apei Ca formă şi interpretare, pătratul se
bolul Soarelui şi al aurului. Similitu- (probabil datorită curbei spirale a scoi- află în contrast direct cu cercul. În
dinea cercului cu soarele, îl face să cilor marine). Ca rezultat al acestor timp ce dinamicul cerc reprezintă ce-
rescul şi cosmicul, pătratul static în-
seamnă materie şi pământ. Prin for-
ma perfect echilibrată, pătratul este
un simbol pozitiv. Simbolismul pri-
mar al pătratului este cel al pământu-
lui. Cu cele patru laturi egale, poate
semnifica stabilitatea - echilibrul co-
lectiv al elementelor, anotimpurile şi
direcţiile cardinale altminteri opuse,
dar asociate toate cu cifra patru. Poa-
te că din acest motiv pătratul este cel
mai important simbol hindus, simbo-
lizând ancora ce asigură ordinea Uni-
versului - rol pe care îl deţine în mul-
te alte tradiţii, incluzându-le pe cea
chineză şi creştină. La egiptenii an-
tici, pătratul reprezenta desăvârşirea,

81
nografia iudeo - creştină triunghiul Triunghiul poate fi considerat o ideo-
simbolizează Sfânta treime - trei în- gramă de înălţare, reprezentare grafi-
tr-unui. Legat de această concepţie es- că a luptei, a aspiraţiei pentru înălţare
te triunghiul isoscel (delta laminară) spre vârful acestuia sau chiar ambiţia
care reprezintă cosmosul, în centrul pământeană de ascensiune spre sfere
căruia se găseşte atotştiutorul ochi al mai înalte.
lui Dumnezeu. Pecetea lui Solomon
este alcătuită din două triunghiuri şi
reprezintă uniunea contrariilor; este
în acelaşi timp o caracteristică centra-
lă a simbolului meditativ budist com- Linia orizontală sus
plex, Sri — Yantra. Asemeni vechilor Asemeni liniei verticale, linia orizon-
egipteni, mayaşii au construit pirami- tală pare a fi un simbol simplu, dar a-
de în trepte, construcţii mari care a- ceasta este o aparenţă înşelătoare. Cea
succesul. In Orient, contrastând cer- veau ca bază un poligon şi ca feţe la- mai importantă semnificaţie este cea
cul yang, pătratul simbolizează yin şi terale nişte triunghiuri, în vârful căro- a pământului, a orizontului sau a ba-
feminitatea. După Jung, definiţia psi- ra, cei din urmă construiau temple. Pi- zei, în contrast cu linia verticală, li-
hologică a pătratului este cea a reali- ramidele reprezintă muntele cosmic. nia orizontală reprezintă lumea tem-
tăţii pământene şi a unei personalităţi Triunghiul este semnul focului (sau porară şi gândirea raţională, fiind un
ce nu şi-a întregit încă toate faţetele. al masculinităţii) când vârful este în- semn pasiv şi static. În China este un
Pătratul mai poate însemna încrede- dreptat în sus, iar inversat semnifică simbol yang şi semnifică puterea ac-
re, sinceritate şi integritate. elementul opus, apa (şi feminitatea). tivă, masculină. Crucea este o com-
binaţie de elemente opuse formate
Triunghiul dreapta din combinarea liniei orizontale cu
Aşa cum pătratul este legat de cifra cea verticală, unite într-un întreg ar-
patru, importanţa simbolică a triun- monios şi puternic. In matematică, li-
ghiului se află în cele trei laturi ale sa- nia orizontală scurtă dintre două cifre
le. Trei este o cifră cosmică importan- indică operaţiunea de scădere, însă
tă semnificând o multitudine de tria- mai are şi alte semnificaţii specifice
de, inclusiv naşterea, viaţa şi moar- matematicii. Combinaţia de linii ori-
tea; raiul, pământul şi omul; corpul, zontale constituie baza prezicerilor
sufletul şi spiritul; tatăl, mama şi co- chinezeşti din „Cartea schimbărilor"
pilul, în Egiptul antic, combinarea vo- I Ching din trigrame şi hexagrame al-
inţei, inteligenţei şi capacităţii de a iu- cătuite din combinaţii de linii orizon-
bi, reprezenta sufletul omului. În ico- tale.

Linia verticală dreapta


Linia verticală poate să pară pur şi
simplu o trăsătură de condei,
însă este plină de semnificaţii
simbolice, şi nu numai, pentru
că este o componentă esenţială
pentru multe alte semne geome-
trice. Poate fi asociată cu axis
mundi care leagă pământul de
ceruri şi cu orice alte legături
cruciale dintre rânduielile de jos
şi de sus. Reprezintă planul spi-
ritual şi fantezia imaginativă.
Prin analogia sa cu litera „I" şi
cifra „1", reprezintă eul şi im-
portanţa supremă, implicit, au-
toritatea şi puterea absolută. În
logică, linia verticală reprezintă
demarcaţia, iar în matematică,
diviziunea.

82
Mandalele dreapta
Mandala, (în sanscrită „cerc") este o
metaforă mistică vizuală importantă
pentru Univers şi existenţă şi este fo-
losită ca ajutor în meditaţia budistă şi
hinduistă. Mandala este o cosmogra-
mă geometrică cu posibilităţi de va-
riaţie a desenului, dar în general are
ca bază cercul (reprezentând Univer-
sul) al cărui centru simbolizează per-
fecţiunea sau axa lumii tantrice, Mun-
tele Meru. Centrul poate fi reprezen-
tat şi de Buddha sau de câte o zeitate
pacifistă sau războinică. Cercul poate
să includă un pătrat (reprezentând
Pământul), care uneori are patru in-
trări în cele patru puncte cardinale, câ-
te una pe fiecare latură. Oricare ar fi
combinaţia de forme folosite, fiecare
simbolizează aspecte diferite ale ma-
teriei şi energiei. Mandala concentrea-
ză în forma sa energia creatoare. Re-
prezentată frecvent în arta chineză, ja-
poneză, tibetană şi hindusă (asemeni
acestei picturi pe pânză), mandalele
pot fi desenate direct pe pereţi şi când-
va erau desenate direct pe pământ cu
ocazia unor ritualuri de iniţiere a că-
lugărilor. O formă mai veche de man-
dala a fost templul al cărui plan arhi-
tectural este alcătuit din nivele succe-
sive circulare şi pătrate, aşa cum s-au
văzut în stupcle din Borobudur, Indo-
nezia (cea. 800 AD). Chakrele din
Kundalini-yoga pot fi reprezentate
printr-o mandala. Când este folosită
în meditaţie, potenţialul transcendent
este experimentat ca o progresie, de la o experienţă exterioară prin cea inte- Yantra stânga
rioară spre un punct de echivalenţă Yantrele tantrice (în sanscrită „in-
sau unitate. La ultima sosire, cea de la strument") sunt variaţiuni ale manda-
centru, unii îşi pot găsi împlinirea spi- lelor care nu conţin inscripţionări sau
rituală. Fiecare detaliu al mandalei reprezentări ale zeităţilor. Simbolurile
este conceput să ajute la concentrarea lor geometrice reprezintă mistic creaţia
minţii până când se experimentează şi interacţiunea lumilor cosmice şi
adevărata stare iniţială (în budism, ca terestre. Cea mai puternică yantra
uniune de forme şi eliberare). Manda- este considerată Sri-Yantra, care sim-
la este sacră în Orient, desenul ei este bolizează cosmosul şi este alcătuită
folosit în ritualurile specifice şi poate dintr-un pătrat şi nişte cercuri con-
fi considerată obiect de veneraţie (pu- centrice care conţin nouă triunghiuri
ja). Jung a considerat mandala ca un intersectate. Formele semnifică as-
simbol arhetip în căutarea perfecţiu- pectele respective feminine şi mascu-
nii umane — astăzi este folosită în line cosmice ale lui Shiva şi Shakti.
psihoterapie ca mijloc de obţinere a Punctul central (bindu) reprezintă ab-
înţelegerii complete a eului. solutul.

83
scriere egipteană demotică şi greceas-
că. Fiind cunoscători ai limbii greceşti,
învăţaţii care au studiat-o au fost ca-
pabili să descifreze hieroglifele al că-
ror text îl excludeau anticipat. Aceas-
tă muncă a durat peste douăzeci de ani,
până când Jean - Francois Champol-
lion a spart în sfârşit codul în 1822.
Stela Rosetta poate fi văzută astăzi în
British Museum din Londra.

Alfabetele Stela Rosetta jos


Lespedea de bazalt complicat ilustra-
tă, descoperită de armata lui Napole-
Hieroglifele sus şi jos on în 1799 în Rosetta, în nordul Egip-
Sistemul de scriere egiptean era alcă- tului, Stela Rosetta a furnizat cheia
tuit din trei forme: hieroglifică, hie- decodării hieroglifelor egiptene, enig-
ratică şi demotică. Hieroglifele erau matice înainte, scriere ce s-a răspân-
cele mai complicate şi fiind conside- dit în secolul al cincilea. Inscripţiona- Alfabetul fenician sus
rate sacre (ca dar al zeului Thot) erau tă în timpul domniei lui Ptolemeu V Alfabetul fenician, predecesorul ce-
stăpânite numai de casta preoţilor (cea. 196 î.H.), piatra conţine coloa- lor occidentale, ca şi alfabetul grecesc
pentru a fi folosite în ritualurile reli- ne paralele de text hieroglific gravat, şi cel roman, s-a dezvoltat din primul
gioase. Ca rezultat al acestui elitism, alfabet, cel nord - semitic. Spre deo-
o dată cu dispariţia tradiţiilor egipte- sebire de alfabetele occidentale, în a-
ne antice, a dispărut şi însemnătatea cesta se scria de la dreapta la stânga şi
hieroglifelor (până la descoperirea cuprindea numai douăzeci şi două de
Stelei Rosetta). Au fost identificate caractere consonantice. Aici sunt i-
peste nouă sute de hieroglife, majori- lustrate caracterele beth („B"), mem
tatea lor fiind ideograme şi fonogra- („M"), nun („N") şi zayin („Z"). Da-
me, reprezentând fiinţele şi plantele torită tradiţiei de navigatori a libane-
lumii naturale, precum şi câteva o- zilor, alfabetul fenician a luat naştere
biecte făcute de om. Unele din aceste în vecinătatea Greciei, unde a fost mo-
imagini transmit semnificaţia lor di- dificat şi la care s-au mai adăugat li-
rect, pe când altele (determinative) au terele upsilon, phi, chi, psi şi omega
valoare fonetică. Ele pot fi citite de la din alfabetul grecesc. Un exemplu e-
dreapta la stânga, de la stânga la dreap- locvent de scriere feniciană poate fi
ta sau chiar de sus în jos şi invers. Hi- văzut pe Piatra Moabite din Louvre,
eroglifele ilustrate aici simbolizează Paris. Datând din secolul al nouălea
apa, o gură, in răsucit, un vultur, un î.H., descrie victoria lui Mesha, îm-
şarpe, un versant, o trestie înflorită, păratul moabiţilor, asupra israeliţilor.
un zăvor de uşă, un bazin şi un pui de
prepeliţă.

84
Alfabetul grecesc sus scrisori semnul X şi înseamnă un să- (moştenit în acest sens de pe vremea
Litera grecească alfa corespunde lite- rut), în iconografia creştină, X (chi) romanilor).
rei „A" din alfabetul roman, iar ome- este prima literă din numele grecesc al Caracterul Y are o semnificaţie pro-
ga literei „Z" (omega nu-1 reprezintă lui Hristos şi este totodată crucea sal- fundă, aceea de cruce bifurcată (ypsi-
pe „Z", fiind de fapt sunetul „O" pre- tire (crux decussata) sau crucea Sfân- lon sau furka) şi reprezintă silueta u-
lung plasat la sfârşitul alfabetului gre- tului Andrei care reprezintă armonia nui om. Astfel, în analogia pitagorei-
cesc şi se distinge de omicron sau „O" şi perfecţiunea, precum şi forma alter- că, în timp ce piciorul lui Y înseamnă
scurt). Împreună, alfa şi omega re- nativă a crucii pe care Sf. Andrei a a- inocenţă, braţele bifurcate simbolizea-
prezintă începutul şi sfârşitul alfabe- les-o pentru a fi crucificat. Reprezin- ză alegerea dificilă pe care trebuie să
tului grecesc. Aceasta este interpreta- tă de asemenea şi cifra zece din nu- o facă fiecare individ în anumite mo-
rea lor simplificată, dar în creştinism, merotaţi a romană (numărul perfect), mente din viaţă - fie să urmeze calea
unirea lor este mult mai profundă. În în vreme ce în matematică înseamnă bună (drept), fie cea rea (stâng). Cru-
Apocalipsa Sfântului Ioan din Biblie, înmulţirea, o coordonată carteziană, cea în Y este reprodusă pe veşmintele
Dumnezeu spune: „Eu sunt Alfa şi
Omega, începutul şi Sfârşitul". Deci,
cele două caractere au fost stabilite
ca fiind simbolul începutului şi sfâr-
şitului şi atotputerniciei lui Dumne-
iar în algebră este variabila unei func- şi obiectele de cult, iar braţele sale î-
zeu şi, încă de la începuturile creşti-
ţii. Litera X poate fi şi un semn de i- nălţate simbolizează agonia lui Hris-
nismului s-au folosit ca monogramă
dentifîcare care „marchează locul" pe tos pe cruce precum şi „ridicarea mâi-
(combinate uneori cu chi-rho, cruci-
hărţi sau pe vederi. În plus, în contrast nilor" în semn de supunere în faţa lui
forme sau cruce tau) pentru a-1 simbo-
cu semnul verificării (sau al bifării), Dumnezeu. Este numită totodată şi
liza pe Dumnezeu şi pe Hristos. În a-
un X înseamnă eroare, pe când sem- crucea hoţilor de pe Golgota deoare-
cest context, în arta creştină, alfa şi
nele rutiere sau alte semne avertizea- ce, hoţii care au fost crucificaţi ală-
omega pot fi simbolizate ca un vul-
ză interdicţia sau anularea. Folosirea turi de Hristos erau pironiţi pe cruci în
tur şi o bufniţă, o pasăre sau un peş-
expresiilor ca „D-l. X" sau planeta formă de Y, iar în evul mediu, crucea
te, sau ziua şi noaptea. În transpunere
„X" derivă de la semnificaţia algebri- în Y era folosită pentru marcarea hoţi-
laică, interpretarea cosmică denotă
că de cantitate necunoscută şi în ase- lor. Alchimiştii au folosit litera Y pen-
începutul şi sfârşitul ciclului de timp
menea cazuri indică anonimatul. Din tru a-1 reprezenta pe Androgyne. În al-
(sau a tuturor lucrurilor în general)
acest motiv (şi ca o consecinţă a anal- gebră, alături de „X" şi „Z" simboli-
pentru a forma un cerc care se roteşte
fabetismului) buletinele de vot sunt zează o cantitate variabilă, necunoscu-
conştient şi care conţine tot ceea ce
tăiate printr-un X. O altă semnificaţie tă; mai este de asemenea o coordona-
face parte din Univers.
a literei X este reprezentarea sa pen- tă carteziană care prezintă valorile pe
tru un obstacol strategic sau graniţă axa verticală a reprezentării grafice.
Alfabetul roman dreapta şi centru
A, B, şi C sunt primele trei litere ale
alfabetului roman şi sunt folosite îm-
preună ca o prescurtare avantajoasă
care simbolizează alfabetul ca un în-
treg. Expresia „ABC" este puerilă şi
se foloseşte de obicei când este vorba
de copiii care învaţă pentru prima oa-
ră ordinea literelor din alfabet.
în perioada când analfabetismul e-
ra un fapt obişnuit, oamenii care nu
ştiau să-şi scrie numele se semnau pe
anumite documente, cum ar fi certifi-
catul de naştere, de exemplu, printr-un
X, după care sărutau crucea în semn
de recunoaştere a celor declarate (as-
tăzi, se pune adesea la sfârşitul unei
meralul puterii creatoare sau al zeită- cifra trei (san) este legată de naşterea
ţii supreme şi în felul acesta un sim- copiilor şi este numărul care cores-
bol al unităţii, totalităţii şi iluminării. punde sfârşiturilor. Pentru cabalişti, a
După afirmaţia lui Pitagora conform Poate să reprezinte şi silueta omului, treia sefira a Copacului vieţii, Binah
căreia „totul este aranjat în acord cu în terminologia modernă, expresia (Inteligenţa) însemna vitalitate şi in-
numerele" şi cea a lui Aristotel că ele „numărul unu" se referă la importan- teligenţă.
sunt „originea şi substanţa tuturor lu- ţa unei persoane ca individ. În caba-
crurilor, cifrele pot fi considerate în lism, cifra unu, sephira Keter (Co- Simbolismul numeralului patru
ansamblu ca factori care organizează roana) reprezintă inspiraţie. Nu există (cuaternar) corespunde pătratu-
şi reglează Universul. Cu toate că fie- număr în care unitatea să nu se gă- lui. Din acest motiv, patru este
care cifră îşi are semnificaţia proprie, sească simbolul ordinii, al raţionamen-
în cultura occidentală, numerele de la tului şi al simetriei şi reprezintă
1 la 10 sunt considerate baza simbo- în asocierea sa cu linia care are cua-ternare cum ar fi direcţiile
lismului numerologic, pe când tradi- două capete, cifra doi (binară) cardinale, anotimpurile, elementele
ţia orientală accentuează semnificaţia reprezintă atât echilibrul, cât şi şi fazele lunii. Asemeni pătratului,
primelor douăsprezece numere. Putem trecerea timpului. Sistemul chi- cuaternarul este o cifră solidă,
spune că numerele deţin cheia secre- nezesc de numerotaţie este stabilă, a cărei soliditate o reprezintă
telor universului şi că posedă puteri bazat pe această cifră, deoarece în atât pământul, cât şi corpul uman cu
magice. Deşi au avut o mare însem- credinţa tao-istă cosmosul este cele patru membre. Ca şi Hesed
nătate încă dinaintea perioadei antice alcătuit din două forţe - yin şi yang - (Mila) în sefirotul cabalistic, patru
greceşti, sistemele de credinţă ezote- care, deşi opuse una alteia, sunt reprezintă puterea dătătoare de viaţă.
rică (alchimia şi cabala) au pus accent complementare. Aşadar, binara
pe puterile lor oculte deja din timpul reprezintă cele două sexe, cu toate că După Pitagora, cifra cinci este cifra
lui Pitagora. In interpretare generală, în credinţa populară chinezească omului, acesta având câte cinci
numerele pare sunt feminine, negati- poate însemna o viaţă uşoară, în degete la mâini şi la picioa re,
ve şi pasive, pe când numerele impa- credinţa ezoterică numărul doi este cinci simţuri şi un corp care are patru
re sunt masculine, pozitive şi active. un simbol ambivalent de dualitate, membre, cap şi poate fi împărţit în
Cu cât numărul este mai mare, cu atât întruchipat în Androgynul alchimic cinci părţi. Grecii antici au i-
şi semnificaţia sa este mai complexă, (Hermes sau Mercur) în semnul dentificat cinci elemente care alcătu-
pentru că adunarea sau înmulţirea nu- zodiacal al Gemenilor şi în cele iesc omul: corpul său, sufletul, psihi-
merelor primare acumulează şi inten- două capete ale zeului roman Ianus. cul, inteligenţa şi spiritul divin. Cifra
sifică însemnătatea lor individuală. Ambele părţi trebuie să fie echilibrate cinci este în relaţie cu pentagrama şi
Azi, numerele sunt folosite în ono- perfect în scopul stabilirii armoniei. „cifra de aur" sau „proporţia divină"
manţie, un sistem de ghicit în care se În concepţia pitagoreică binarul este care este considerată creatoarea ar-
foloseşte echivalentul numeric al li- prima cifră a principiului feminin. Ca moniei ahitecturale. În cabală, Copa-
terelor din numele persoanelor pen- şi Hokhmah, safira cabalistică, doi cul vieţii sefirotic conţine cinci nu-
tru care se face predicţia şi în inter- simbolizează înţelepciune. mere primare semnificative, deoare-
pretare numerologică. ce sunt divizibile doar cu ele însele şi
Cifra trei (ternară) împărtăşeşte cu cifra unu; Pechard (Justiţia), a cin-
Zero este numărul potenţial. semnificaţia triunghiului. Este cea sefira, înseamnă îndatorire şi for-
Este cifra de la care cresc toate o totalitate în sine care ţă. La fel şi în hinduism cifra cinci
numerele. Semnificaţia sa este reprezintă toate aspectele este simbolică, reprezentând cele cinci
su bliniată de similitudinea creaţiei constituind prin urmare un elemente, focul, aerul, pământul, a-
formei cu „sămânţa", oul şi simbol al trini-tăţilor sfinte cum pa şi eterul (chintesenţa) şi constitu-
uterul ale căror importanţă sunt cele ale creştinismului şi ie un simbol al vieţii. Deoarece com-
primordială se regăseşte în hinduismului. Are semnificaţie bină cifrele doi (yin) şi trei (yang) în
fertilitate. Deoarece forma ei sea- cosmică ca triadă taoistă om, pământ China, wu (cinci) aduce noroc. Acest
mănă cu un cerc, zero simbolizează şi cer, şi în majoritatea tradiţiilor lucru se reflectă în cele cinci bună-
eternitatea. Mai poate semnifica şi in- reprezintă lumea cealaltă - iadul, stări: fericirea, longevitatea, bucuria,
existenţa şi moartea datorită valorii pământul şi cerurile - raiul; naşterea, sănătatea şi bogăţia.
sale numerice. viaţa şi moartea; trecutul, prezentul
şi viitorul sau mintea, trupul şi Numărul şase semnifică armo-
La fel ca prima literă a alfabetu- spiritul. Trei este numărul de bază nia universală, stabilitatea şi e-
lui, cum ar fi grecescul alfa, sim- masculin, dar deoarece combină şi chilibrul, aşa cum este reflectat
bolizează începuturile şi creaţia, împacă numerele unu (reprezentând în corelaţia cu hexagonul şi cu
şi cifra unu este numărul gene- divinitatea) şi doi (dualitatea), poate pecetea lui Solomon (sau
zei. Ca punct central mistic, este nu- simboliza de asemenea şi sufletul. În Steaua lui
credinţa tradiţională chinezească,
David), care combină uniunea triun- Asemeni cifrei patru, şi deoare- toarcerea la unitate. În sistemele zeci-
ghiurilor de foc şi de apă. Şase este ce combină pătratul terestru şi male, cifra zece simbolizează punc-
privit ca cifră a frumuseţii şi uniunii cercul etern (octonarul) este tul pentru un început nou. Deoarece
în Kabbalah şi este reprezentat de considerat a fi un agent al legii conţine toate numerele precedente,
Tiferet, a şasea sefiră. În China, şase universale. Este ilustrat în roata bu- este şi un numeral cosmic. În multe
înseamnă longevitate şi putere cereas- distă cu opt spiţe din Dharma Cha- tradiţii, inclusiv în cea orientală, de-
că, în credinţa creştină, totuşi cifra kra, cele opt petale ale Lotusului, ce- cada este cifra perfecţiunii, iar tetra-
şase este ambivalent: este sfântă pen- le opt simboluri de bun augur şi în ce- kis - ui lui Pitagora ce combină nu-
tru că Dumnezeu a creat lumea în şa- le opt căi ale taoismului. În Japonia merele unu, doi, trei şi patru era pri-
se zile, dar Apocalipsul Sf. Ioan o i- este numărul măreţiei. Octonarul este vit ca cifră a puterii misterioase divi-
dentifică ca cifra diavolului şi spune important şi în hindusim, unde unii ne. Sefiroticul Copac al vieţii din Ca-
că Anticristul poartă numărul 666. În din zei, inclusiv Vishnu sunt adesea bala a fost constituit din zece sefire
simbolismul modern, aruncarea unui reprezentaţi ca având opt braţe. Man- reprezentând împreună unitatea în
şase în jocul cu zaruri reprezintă dalele indiene care sunt bazate pe care Malkhut (Regatul) — a zecea se-
victorie. multiplii lui opt reprezintă reflecţia firă - simbolizează în sine gândirea
lumii cereşti pe pământ. În sefirotul şi acţiunea. Numele evreiesc al deca-

7 Deoarece numărul şapte (septe-


nar) combină ternarul şi cuater-
narul - raiul sau divinitatea şi
I pământul sau omenirea - unifică
cabalistic Hod (Splendoarea) repre-
zintă şi legea cosmică. Octonarul este
asociat cu renaşterea pentru că este
suma numerelor unu (divinitatea), trei
dei este sefirot.

în lumea occidentală treis-


prezece reprezintă moartea
macrocosmosul şi microcosmosul şi (sufletul) şi patru (trupul). Din acest şi după tradiţie este cea mai
semnifică ordinea cosmică. În Bi- motiv cristelniţele de botez creştine au ghinionistă cifră - produ-
blie, septenarul reprezintă totalitatea formă octogonală. Opt este şi numărul când chiar panică în rândul celor ce
şi guvernează timpul şi spaţiul. Cele celui iniţiat, trecut prin cele şapte eta- suferă de triskaidekafobie (cuvântul
şapte „planete" (Soarele, Luna, Ve- pe de încercare sau prin cele şapte ce- grecesc care determină teama de a-
nus, Mercur, Marte, Jupiter şi Sa- ruri pentru a ajunge la al optulea plan, cest număr). Explicaţia convenţiona-
turn) reprezentau cândva puterile di- cel al perfecţiunii. În credinţa chine- lă a acestei reputaţii vine din creşti-
vinităţii şi naturii, guvernau cele şap- zească, opt este cifra perfecţiunii. nism: la Cina cea de Taină au fost pre-
te zile ale săptămânii şi simbolizau zenţi treisprezece oameni (Hristos şi
cele şapte ceruri prin care trebuia să Cifra nouă reprezintă triplicarea cei doisprezece apostoli). În Franţa,
treacă înainte de a obţine viaţa eter- celor trei lumi şi a corpului, numărul treisprezece este cunoscut
nă. Şapte are o importanţă particulară intelectului şi sufletului. Din ca le point de Judas şi nu se referă
în iudaism: menorah are şapte ra- acest motiv simbolizează doar la trădarea lui Iuda, ci la faptul
muri, Anul Nou începe în luna a şap- veşnicia, desăvârşirea şi că a fost primul care s-a ridicat de la
tea, iar Anul Sabatului are loc tot la incoruptibilitatea. Corelaţia cifrei cu masă şi primul care a murit. În mito-
şapte ani. În tradiţia creştină este am- cercul, triunghiul şi pătratul logia scandinavă se zice că doispre-
bivalent pentru că este numărul co- subliniază în continuare puterea de zece zei au făcut un banchet în Val-
mun al semnelor şi virtuţilor cardina- sintetizare. În creştinism, a-cest halla; când a apărut cel de-al treispre-
le şi semnifică răzbunarea. În credin- numeral reprezintă armonie şi zecelea, Loki (zeul creator de neca-
ţa budistă există şapte embleme ale perfecţiune divină şi este numărul sa- zuri), zeul cel „bun", Baldur, a murit.
lui Buddha. În Egiptul antic, septena- cru pentru Fecioara Măria. În cre- Litera ,,m", a treisprezecea literă din
rul era simbolul vieţii veşnice; exis- dinţa ebraică, nouă era numărul ade- alfabetul ebraic aducea ghinion pen-
tau şapte zei ai luminii şi şapte ai în- vărului, în timp ce Yesod (Victoria) — tru că în cuvântul mem, moarte în
tunericului. Musulmanii cred că exis- a noua cifră a sefirotului cabalistic - limba ebraică, se găseşte de o parte şi
tă şapte ceruri (la fel evreii şi budiş- înseamnă putere. Jiu (nouă) este nu- de alta a literei „e". Astăzi numerele
tii) şi şapte iaduri, şapte tărâmuri, şap- mărul eternităţii în tradiţia chinezeas- caselor sau al etajelor sunt frecvent
te porţi spre paradis şi şapte profeţi, că şi un număr ceresc a cărui impor- eufemizate cum ar fi 12 şi jumătate,
în timp ce pelerinul islamic trebuie să tanţă le eclipsează pe celelalte. 12 A, în timp ce ziua de vineri 13 este
vadă de şapte ori Ka'aba şi Mecca. Mandalele indiene bazate pe multi- zi prevestitoare de rele. Cifra trei-
Septenarul este numărul ierarhiilor, plicările lui nouă simbolizează Uni- sprezece este considerată sfântă în u-
deoarece curcubeul are şapte culori versul. nele tradiţii amerindiene în timp ce în
şi există şapte note muzicale. În China Grecia antică numărul treisprezece îl
qi (şapte) este simbolul femeii. Pen- Prin combinarea reprezenta pe Zeus, al treisprezece-
tru cabalişti, a şaptea sefira, Nezah, numerelor unu şi zero — lea şi cel mai puternic zeu. Calenda-
(Hotărârea) reprezintă victorie. Dar es- reprezentând divinitatea, rul aztec a fost împărţit în perioade
te socotit şi cifra fatidică. respectiv puterea - cifra de câte treisprezece zile.
zece (decada) semnifică desăvârşirea
spirituală şi în-
N
ici una dintre sursele nesc în mod similar simbolismul unei fiin- Pagina alăturată: în acord
simbolice nu au furnizat ţe: un corb sau o cioară neagră, de exem- cu superstiţiile corăbierilor
o mai mare sursă de in- plu, este un semn sinistru, în timp ce un antici şi medievali, creaturi
spiraţie decât lumea na- miel alb simbolizează inocenţa. monstruoase care stăteau
turală. Constituentele ei Copacii au o semnificaţie cosmică. Din ascunse în adâncuri încer-
universale cum ar fi cauză că au rădăcinile în pământ, iar ramu- cau să distrugă vasele.
Soarele, Luna, stelele şi planetele, flora şi rile se ridică spre cer, ei simbolizează axis Caracatiţa gigantă ilustrată
fauna, şi în fine, corpul uman, sunt mundi care face legătura între pământ şi rai, aici şi-a încolăcit cu duş-
elemente comune tuturor tradiţiilor iar ca vegetaţie purtătoare de fructe verzi, mănie tentaculele în jurul
culturale. pot fi identificaţi ca fiind Copacul vieţii unui vas pentru a-l trage la
De la începuturile sale, omul a privit cu sau al cunoaşterii. Fructele, plantele şi flo- fundul mării spre pierzanie.
insistenţă cerul şi a cugetat asupra semni- rile sunt considerate în general ca simbo- Este o reprezentare
ficaţiei Soarelui şi a Lunii, la multitudinea luri ale abundenţei naturii şi ale vieţii în si- înspăimântătoare a puterii
speciilor de plante, animale şi păsări mi- ne. Asemeni simbolurilor animale, ale pă- ctonice şi subacvatice care
nunându-se de ele şi întrebându-se de scopul sărilor, ale fiinţelor marine şi insectelor, fie- poartă un război diabolic
existenţei sale. În încercarea de a găsi răs- care copac are o semnificaţie unică, ce s-a continuu împotriva omului
puns la aceste întrebări profunde, compo- dezvoltat de-a lungul secolelor de credinţă şi a forţelor binevoitoare
nentelor lumii naturale li s-a atribuit o func- mitologică, religioasă şi superstiţioasă. ale cerului. Asocierea
ţie simbolică bogată şi variată, care acti- Aşa cum tuturor vieţuitoarelor terestre li caracatiţei cu iadul este
vează la un nivel mult mai profund decât s-au atribuit semnificaţii simbolice, tot aşa accentuată în continuare
cel al superstiţiei. Într-adevăr, în semnifi- au şi planetele cereşti care guvernează atât prin faptul că aceasta
caţia atribuită membrilor şi fenomenelor constelaţiile, cât şi fiinţele pământene: fie- scuipă cerneală neagră.
lumii naturale, umanitatea îşi exprima cre- care are semnul ei propriu, rolul şi sfera de
dinţa că fiecare avea să joace o parte din influenţă. Schimbarea inevitabilă a ano-
drama cosmică şi că simbolismul lor indi- timpurilor - ceea ce simbolizează în pri-
vidual oglindea colectivitatea şi constituia mul rând ciclul etern al vieţii, al morţii şi
întregul universal. al renaşterii —şi imprevizibilitatea şi mis-
în interpretarea simbolisticii naturale sunt terul altor fenomene naturale au inspirat e-
predominante concepţiile despre pozitivi- moţii puternice de frică şi respect. Trăsne-
tatea masculină — cerul şi lumina — pentru tul şi fulgerul, de exemplu, au fost conside-
că sunt accentuate de Soare în opoziţie cu rate multă vreme manifestaţii simbolice a-
negativitatea feminină — pământul şi întu- le mâniei zeilor; curcubeul înseamnă şi a-
nericul - simbolizate de Lună. Fauna poate cum reconciliere şi speranţă, în timp ce
fi catalogată ca simbolizând puterea solară norii şi ceaţa reprezintă obscuritate.
sau ctonică, iar vulturul şi leul sunt privite Aşa cum se va vedea în paginile urmă-
ca exponente primare ale zeităţilor şi ale toare, lumea naturală oferă o paletă bogată
puterii solare, pe când alunecarea şarpelui pentru ilustrarea imaginilor simbolice ve-
semnifică puterile întunericului şi răul. sele şi strălucitoare precum sunt acestea.
Culoarea blănii sau a penelor defi-
are rezonanţă în toate culturile lumii. (Helios/Apollo) şi de romani (Sol).
Fiind principala sursă de lumină şi Incaşii credeau că Soarele era un stră-
căldură a Pământutlui, forţa crucială moş divin şi se spunea că faraonii E-
Universul de dincolo sus pentru creaţie şi menţinere a ritmului giptului şi împăraţii Japoniei descin-
Astronomia şi astrologia fascinează vieţii, rolul său cosmic generator a deau şi ei din Soare. Deşi în general
omul încercând să dea sens poziţiei fost recunoscut de cele mai vechi ci- masculin, unele tradiţii ca cele afri-
acestuia într-un microcosmos al ma- vilizaţii. Energia sa activă simboliza cană, amerindiană, maură, oceanică,
crocosmosului universal. Când este masculinul şi spiritul, şi fiind cel mai japoneză şi germanică acceptă Soare-
aşezat în faţa vastului spaţiu - a gala- puternic şi cel mai strălucitor astru e- le ca fiind o zeitate feminină. Deoare-
xiei noastre, a Soarelui, a stelelor, a ra considerat personaj divin şi obiect ce răsare la Est şi apune la Vest este a-
Lunii, a planetelor şi a infinitului - de adorare, ochiul atotvăzătorului Soa- tât simbolul vieţii cât şi al morţii. În
semnificaţia omului pare infimă. Din re, al tatălui Universului; era „ochiul" unele tradiţii, trecerea sa de-a curme-
perioade preistorice oamenii au în- zeului greco-roman Zeus (Jupiter), al zişul cerului este asociat de carul ze-
cercat să-şi descopere locul în formu- zeului egiptean Horus, al hindusului ilor. Soarele este în corelaţie cu inte-
la şi rânduiala lucrurilor şi să înţelea- Varuna, al zeului scandinav Odin (Wo- ligenţa şi iluminarea: la hinduşi, Soa-
gă semnificaţia lor în relaţie cu Pă- tan) şi al islamicului Allah. Divinită- rele este egalat cu Brahma şi Indra şi
mântul şi cu spaţiul. Copacul cosmic ţile solare masculine, eroice, erau a- reprezintă spiritualitatea omului. În
înrădăcinat în pământ şi înălţat spre dorate de perşi (Mithras), de egiptenii alchimie, Soarele corespunde intelec-
cer a fost considerat în multe tradiţii antici (Ra, Horus şi Osiris) de greci tului şi aurului, iar într-o credinţă îm-
axis mundi (axa lumii) care uneşte Pă- părtăşită de unele culturi amerindie-
mântul şi cerurile. Unii filosofi fac o ne, există şi un Soare negru (sol ni-
paralelă în concepţia omului univer- ger) care simbolizează atât moartea
sal şi după teologul creştin Origen: cât şi prima materia. Soarele la ră-
„Tu eşti o altă lume în miniatură... sărit este simbolul speranţei şi al noi-
În tine se găsesc soarele, luna şi lor începuturi pe când soarele cu raze
stelele ". înseamnă iluminare din centru. Este
un simbol frecvent pe steagurile naţi-
Soarele dreapta onale, ale unor ţări ca Japonia, Tai-
Soarele este unul din cele wan, Filipine şi Uruguay. Este mult
mai importante simboluri şi folosit şi în arta heraldică, imaginea

•90 •
ilustrează „Soarele în splendoare" şi Simbol feminin în general, în unele
constituie emblema lui Edward IV al triburi africane, amerindiene, oceani-
Angliei (a fost şi a lui Ludovic al XIV- ce, maure şi japoneze, Luna este sim-
lea, zis Soare). Simbolul astrologie al bol masculin. În multe tradiţii se cre-
Soarelui derivă din hieroglifele egip- de că pe Lună există în mod alterna-
tene deşi prevala în numeroase culturi tiv un om, o broască, o broască râioa-
străvechi. In astrologie, semnul poate să sau un iepure. În alchimie, Luna —
fi interpretat ca simbolizând luna — este legată de argint şi de emo-
conştientul spiritual şi energia crea- ţiile purificate. Semiluna este cel mai
toare a individului. Este asociat cu a- important simbol al Islamului repre-
urul în alchimie, cu plantele anuale în zentând suveranitatea şi divinitatea,
botanică şi cu ziua de duminică. în astronomie, Luna este simbolizată
prin semiluna în creştere — un simbol
Luna jos găsit în hieroglifele egiptene, precum
în majoritatea tradiţiilor, şi în alte culturi străvechi. Semnul as-
Luna a fost considerată ca trologie al Lunii semnifică receptivi-
reglatoare a ciclurilor tatea omului şi este legat de ziua de
naturale şi de timp, luni şi cu argintul în alchimie. Astrul Mercur sus
tovarăşa pasivă şi fe- reveriei, muză a imaginaţiei. în mitologia grecilor şi romanilor
minină a Soarelui, devenind prin ur- Mercur (Hermes) era mesagerul îna-
mare un simbol al însoţitoarelor zei- Steaua jos ripat al zeilor, cel care purta caduce-
tăţilor masculine solare. Zeiţele mame în general, stelele indică pre- ul. Simbolul astrologie al lui Mercur
ale Lunii precum Astarte în Feni-cia, zenţa divină, dar aceea a ze- este reprezentarea grafică a caduceu-
Isis în Egiptul antic, zeiţele gre-co- ităţilor mai puţin puternice decât „îm- lui. Pentru alchimişti, semnul era a-
romane Hecate şi Artemis (Diana) - păratul" sau „împărăteasa" cerurilor, cela al lui Androgyne şi reprezenta
cunoscut şi ca Phoebe, Cynthia, Se- Soarele şi Luna. Zeiţele precum cea elementul Mercur (argintul viu), iar
lene şi Luna - şi chiar Fecioara Mă- babiloneană Ishtar (a cărei emblemă astăzi simbolizează, biologic, herma-
ria din creştinism, toate au ca atribut era o stea cu şapte colţuri), cea feni- froditismul. În astrologie este semnul
semiluna. Apariţia sa în timpul nopţii ciană Astarte, egipteana Isis sau Fe- intelectului.
face ca ea să fie un simbol al întune- cioara Măria (Stella Maris) din creş-
ricului şi al misterului crezându-se în tinism, sunt înfăţişate adesea cu o co-
roană de stele precum reginele raiu-
lui. Deoarece luminează cerul întune-
cat al nopţii, stelele - „ochii nopţii" -
semnifică iluminarea spirituală şi în-
ţelepciunea, precum şi aspiraţiile o-
mului. Mai mult chiar, în unele tradi-
ţii se crede că stelele sunt sufletele ce-
lor morţi. Cometele de foc şi imprevi-
zibile au fost considerate ca purtătoa-
re de osândă şi de dezbinare şi ca un
semn al furiei zeului solar. Stele de
puterea ei asupra destinului uman. diferite forme apar pe steagurile na-
Datorită relaţiei sale cu ciclurile na- ţionale ale unei treimi din popoarele Venus sus
turale — în special cu mareele şi men- lumii. Planeta Venus, — Luceafărul de dimi-
struaţia — simbolizează apa şi fertili- neaţă - după Lună, steaua cea mai stră-
tatea feminină. Reprezintă totodată şi lucitoare, numită după zeiţa romană
inconştientul. Prin fazele sale de creş- a dragostei şi frumuseţii, simbolul ei
tere, descreştere şi dispariţie pentru o astronomic reprezintă colierul şi o-
perioadă de trei zile ca apoi să revină glinda ei. Crucea orizontală a fost a-
„nouă", Luna este simbolul ciclului dăugată în secolul al XVI-lea. Pentru
vieţii, morţii şi renaşterii. Luna ro- alchimişti, semnul simboliza cuprul,
tundă, plină înseamnă integritate şi pe când în interpretare astrologică,
unitate; jumătatea de lună, moarte; este semnul binefacerii. Semnul lui
luna în descreştere, puteri demonice, Venus reprezintă şi ziua de vineri, iar
iar luna în creştere şi semiluna, învie- în biologie indică feminitatea.
rea din morţi, creaţia şi fertilitatea.

• 91 •
rea de la zeul roman suprem, Jupiter vierea grafică a expresiei „planeta lui
(Zeus la greci). Simbolul astronomic Herschel" în semn de respect pentru
al lui Jupiter este litera Z (iniţiala gre- descoperitorul ei: o orbită planetară
cească - zeta a lui Zeus) şi cruce. În întretăiată de iniţiala H.
astrologie poate reprezenta sufletul
susţinut de materie (crucea). În alchi-
mie simbolizează cositorul, în biolo-
gie flora perenă, iar în calendar, ziua
de joi.
Pământul sus
Pământul poate fi reprezentat prin do-
uă simboluri: fie o cruce înscrisă în-
tr-un cerc, fie un cerc cu o cruce pe
circumferinţă. Cercul care include cru-
cea este considerat a fi un soare stră-
vechi sau o cruce a roţii şi reprezintă
Pământul şi punctele busolei. Crucea
de pe circumferinţa cercului simboli- Neptun sus
zează orbita unui conducător. Ambele în ciuda numelui său roman, planeta
semne au fost introduse în secolul al Neptun era necunoscută până în 1846
XVI-lea şi semnifică globul pămân- când a fost descoperită de astronomii
tesc dominat de creştinism. Acest sim- Saturn sus germani Johann Galle şi Heinrich
bol indică locul bisericilor pe hărţi. Romanii l-au asociat cu Cronos. Fă- d'Arrest. Iniţial, Neptun a fost simbo-
când o rotaţie completă în jurul Soa- lizată prin iniţialele L şi V (după Ur-
relui în 27 de ani, un om poate să-1 bain Le Verrier care a calculat poziţia
vadă doar de 2-3 ori în existenţa sa. planetei, însă descoperirea ei 1-a de-
Reprezenta moartea, simbolul astrono- păşit). Azi este reprezentată prin tri-
mic al lui Saturn este secera (coasa) dentul lui Neptun. În astrologie, es-
lui Cronos. În astrologie, el simboli- te atât simbolul escapismului, cât şi
zează dominarea sufletului de mate- al idealismului.
rie şi, tristeţea, în alchimie, plumbul,
în biologie, plantele arborigene, iar în Pluto jos
calendar, ziua de sâmbătă. Planeta Pluto şi-a primit numele du-
Marte sus pă zeul lumii de dincolo al grecilor,
Planeta roşie a fost denumită de ro- cunoscut şi sub numele de Hades.
mani după zeul războiului, iar simbo- Simbolul ei era semnificaţia duală a
lul astronomic al lui Marte înfăţişea- reprezentării primelor două litere ale
ză scutul şi suliţa lui. Este simbolul denumirii planetei şi a iniţialelor as-
zilei de marţi. Alchimiştii l-au adop- tronomului american Percival Lowell
tat pentru a simboliza fierul, iar în as- care a anticipat existenţa ei în 19o5 -
trologie reprezintă agresivitatea indi- cu douăzeci şi cinci de ani înainte de
vidului. Este semnul biologic al mas- descoperirea ei din 1930. În astrolo-
culinităţii. gie, simbolul ei reprezintă subconşti-
entul, moartea şi renaşterea.

Uranus jos
Planeta Uranus a fost descoperită a-
bia în 1781 de englezul Sir William
Herschel care a denumit-o după zeul
grec al cerurilor. La origine, planeta a
fost reprezentată prin simbolul arătat
aici (reprezenta şi dimineaţa), dar
Jupiter sus fiindcă era prea asemănător cu cel al
Jupiter este cea mai mare planetă, lui Marte, a fost preluată pentru uzul
motiv pentru care şi-a primit denumi- general de un semn care este abre-

• 92 •
Vremea Curcubeul jos
Curcubeul, evaziv, eteric şi efemer,
cu frumuseţea spectrului său de cu-
Ploaia sus lori, este simbolul punţii sau al uniu-
Ploaia este simbolul universal al da- nii dintre rai şi pământ. În mitologia
rurilor dătătoare de viaţă ale zeiţelor scandinavă era cunoscut ca bifrost
şi simbolul fertilităţii (se credea că pi- (drumul tremurător) şi lega Asgard,
căturile de ploaie ale zeului cerului locuinţa zeilor cu Midgard (pămân-
fertilizau pământul). Ploaia reprezin- tul), în Grecia antică era un atribut al
tă deci viaţa, dar şi purificarea deoa- iese dintr-un nor. Se spune că Hristos lui Iris, care simboliza curcubeul şi în-
rece cade din ceruri şi poartă însuşi- s-a înălţat la ceruri într-un nor (în re- deplinea printre muritori funcţia de
rile de purificare a apei. În acest con- prezentările artistice de mai târziu, a mesageră a zeilor, precum şi a lui Zeus
text, potopul poate fi interpretat ca fost transmutat într-o mandorlă) şi (Jupiter) şi a Herei (Iuno), stăpânii ce-
mânie a lui Dumnezeu împotriva lu- într-o bună zi va fi din nou purtat pe rului, în tradiţia iudeo - creştină, Dum-
mii corupte şi ca o voinţă de purifica- pământ tot de un nor. În islamism, no- nezeu a aşezat curcubeul pe cer după
re a acesteia. Expresia „ploaie de câini rii sunt consideraţi ca simbol al mis- potop în semn de reconciliere, împă-
şi de pisici" derivă din credinţa me- terului sfânt al lui Allah. În China, no- care şi înţelegere cu oamenii. În epo-
dievală cum că aceste fiinţe ar fi fa- rii sunt asociaţi cu coborârea oame- ca medievală a devenit simbolul Fe-
miliare vrăjitoarelor şi au puterea de nilor pentru a obţine iluminarea spiri- cioarei Măria, semnificând împăca-
a aduce ploaia. Se spune că vrăjitoa- tuală. Cuvântul chinezesc folosit pen- rea. Hristos este înfăţişat deseori tro-
rele luau aceste înfăţişări când călă- tru nor este un omonim al „norocu- nând pe curcubeu la Judecata de A-
reau furtunile. În tradiţia scandinavă, lui", în consecinţă, norii sunt consi- poi, demonstrând puterea sa cerească
pisicile erau de obicei sensibile la deraţi simboluri de noroc. Deoarece precum şi mila sa. Atunci când curcu-
schimbările de vreme şi erau chiar in- sunt producători de ploaie, norii sunt beul este înfăţişat în trei culori repre-
fluenţate de acestea, pe când câinii e- solizi în aparenţă, fiind yin şi yang, zintă Trinitatea. În contextul creştin,
rau trimişii zeului furtunii Odin, ves- două principii antagonice, dar com- curcubeul este simbolul principal al
titorul vântului: din acest motiv, în plementare, care prin echilibrare dau speranţei, deşi în tradiţia străveche,
timp ce pisicile simbolizează ploaia semnul armoniei. Grecii antici consi- (precum este cea babiloniană unde e-
torenţială, câinii simbolizează vântul derau că norii care seamănă cu fuioa- ra emblema zeiţei rele Tiranna, la fel
care o însoţeşte. rele de lână ale oilor sunt turma lui şi în tradiţia ebraică după cum poves-
Apollo, pe când în mitologia scandi- tesc textele apocrife iudaice), curcu-
Norii sus, centru navă, Valkyriile îi călăreau. beul era simbolul mâniei divine. În
Simbolismul norilor este acela de ne-
bulozitate, mister, adevăr obscur şi
secrete ascunse - expresia „capul în
nori" indică un sens de ruşine perso-
nală. Deoarece norii aduc ploaie, a-
ceştia pot simboliza mărinimia natu-
rii şi fertilitatea. Zeii multor religii,
inclusiv cea chineză şi japoneză, trăi-
au în nori fiindcă norii întunecă cerul
şi îl materializează. Zeii ieşeau une-
ori la iveală dintre nori pentru a se a-
răta oamenilor. Scripturile iudeo-creş-
tine spun că Dumnezeu se ascunde în
printre nori de privirea omului, iar în
iconografia creştină, Dumnezeu este
reprezentat uneori printr-o mână care

• 93 •
China, curcubeul reprezintă dragonul lui, Lei Kung. Indra vedică, precum manilor era vocea lui Jupiter; în Chi-
cerului care uneşte cerul cu pământul şi zeul furtunii Rudra, aduceau ploaia na era hohotul de râs al raiului şi su-
şi simbolizează totodată uniunea per- cu fulgerele vajra (un semn al adevă- netul focului; în budism este sunetul
fectă dintre yin şi yang (însemnând rului). De asemenea cu dorje sau vaj- legii, pe când în tradiţia germanică era
căsătorie). În plus, poate prezice dis- ra din budism, fulgerul prezintă o ma- provocat de scandalul făcut de zei în
cordanţă. Intr-una din tradiţiile afri- re importanţă ca simbol de iluminare timp ce rostogoleau butoaiele.
cane, ca replică la tradiţia chinezeas- şi cunoaştere şi sunt purtate de buddhe
că, curcubeul este şarpele de pe cer şi de boldhisattva Vajrapani. Dorje Ceaţa jos
care transmite energia cerească pe pă- sau buzduganul de diamant - decorat învăluirea în ceaţă a peisajului as-
mânt, în credinţa vedică indiană, ar- cu un glob şi semnificând uniunea ce- cunde repere familiare anterior, fă-
cul Indrei este un curcubeu şi repre- rurilor cu pământul - este folosit în cându-le neclare şi misterioase, pro-
zintă în acest fel o manifestare a pu- ritualurile sfinte şi reprezintă princi- vocând nesiguranţă teamă şi frică ce-
terii divine. La nivel spiritual, atât bu-
piul masculin şi adevărul divin; cu a- lui ce priveşte. În vremuri mai vechi,
diştii, cât şi hinduşii cred că curcube-jutorul unui clopoţel semnalează o ceaţa era considerată materia prima-
ul reprezintă transcendenţa spre o e- minte luminată. În consecinţă, aşa cum ră, haotică din care s-a dezvoltat „cea-
tapă mai înaltă de iluminare înaintea simbolizează pedeapsa, fulgerul poa- ţa focului" care probabil că formase
atingerii Nirvanei. În mitologia celti- te reprezenta şi activitatea creatoare, şi ordonase universul. În majoritatea
că, la baza curcubeului se găseşte un revelaţia şi iluminarea spirituală. În tradiţiilor, ceaţa este simbolul nede-
vas cu aur care-1 aşteaptă pe norocosul şamanism, unde fulgerul este conside- terminării şi al unui factor de confu-
câştigător: tradus în terminologia mo- rat o punte între lumea de dincolo şi zie, necunoaştere şi de ascundere a a-
dernă, curcubeul poate reprezenta un cea din ceruri, a fi ars de fulger în- devărului. În unele religii (inclusiv în
vis imposibil de realizat. seamnă iniţiere, pe când a fi ucis de cea iudeo - creştină) se credea că cea-
fulger, este o garanţie pentru transcen- ţa este un semn că forţele din alte lu-
denţa instantanee în rai. În credinţa a- mi lucrează şi că prin dispersarea ei,
merindiană, zeitatea universală, Pa- va urma o revelaţie importantă. De-
sărea - fulger, aducea atât fulgerul oarece este un fenomen trecător, pre-
(prin sclipirea ochilor), cât şi tunetul cedând seninul sau urmând după vre-
(prin bătaia aripilor). În tradiţia orien- me bună poate simboliza tranziţia de
tală, fulgerul aducător de ploaie este la o stare la alta - această semnifica-
simbolul fertilităţii şi este prezentat ţie este reală mai ales în ritualurile de
sub forma unui falus. Fulgerul poate iniţiere din anumite religii şi tradiţii,
fi simbolizat printr-o săgeată, un tri- în care se credea că cel ce urma să fie
dent, un topor, un ciocan, un zigzag iniţiat trebuia să treacă prin întuneric
sau prin chinezescuiyw-z şi japonezul şi ceaţă înainte de a primi lumina a-
nyoi. Fenomenul tunetului este expli- devărată şi clară a iluminării spiritua-
Fulgerul/tunetul sus cat în diverse moduri în diferitele cre- le. Ceaţa poate simboliza evoluţia,
Lumina descărcării electrice ce dinţe; în Grecia antică se credea că es- deoarece este formată din elementele
despică cerul în timpul furtunilor era te mugetul unui taur; în vremea ro- aer şi apă.
privită cu teamă şi respect de civi-
lizaţiile străvechi, unde fulgerele şi
trăsnetele însoţitoare erau universal
considerate ca manifestare a mâniei
zeilor. La origine, fulgerul era un in-
strument divin de pedeapsă; în religi-
ile Orientului Mijlociu, în panteonul
grecilor şi romanilor, Zeus (Jupiter)
— cel mai puternic dintre olimpieni,
deţinătorul fulgerelor - reprezenta
mânia, pe când în mitologia scandina-
vă, Thor (Donar) era zeul tunetului
şi al fulgerului a cărui cariotă (trasă
de capre) producea sunetul tunetului,
iar ciocanul său, Mjollnir, producea
fulgerele. În China, zeiţa fulgerului,
Tien Mu îi lumina pe păcătoşi cu ful-
gerul pentru a-i arăta zeului Tunetu-

• 94 •
purtând un snop şi o seceră); în Eu-
ropa evului mediu, dragonul sau leul
solar şi culoarea galbenă erau sem-
Primăvara nele acestui anotimp. După tradiţia
Cele patru anotimpuri pot fi legate de chinezească, floarea verii este lotu-
orice ciclu format din patru compo- sul şi fenix-ul stacojiu ce stă de pază
nente, inclusiv viaţa, fazele Lunii şi la sud şi reprezintă acest anotimp. Va-
poziţiile Soarelui. Primăvara este pe- ra este considerată ca fiind perioada
rioada în care toate vieţuitoarele re- de dezvoltare din ciclul de viaţă ome-
nasc; plantele dau naştere la noi lăs- nesc, aproape de înflorire.
tari, păsările îşi depun ouăle, anima-
lele se trezesc din hibernare, iar gân- Toamna
durile omului se îndreaptă spre dra- De bună seamă că toamna este ano-
goste. Din acest motiv primăvara es- timpul cel mai ambiguu; aminteşte de
te un simbol de reînnoire a vieţii şi de căldura verii ce a trecut, însă zilele ei
speranţă pentru viitor. Creştinii o a- mai reci trădează ocheadele spre zile-
sociază cu învierea lui Hristos. În e- le iernii ce vine. Este asociată cu vâr-
vul mediu se credea că omul este gu- sta a treia a ciclului de viaţă a omului
vernat de patru „umori" - fluidele, al şi simbolizează maturitatea. În ima-
căror echilibru determinau caracterul gistica greco - romană toamna era per-
şi erau asociate cu anotimpurile. Pri- sonificată prin Hora (sau Dionysus/
măvara era umoarea sangvină (denotă Bacchus) care era încărcat cu cior-
sângele) care dădea o dispoziţie plină chini de struguri şi un corn al abun-
de energie şi de veselie. Elementul de denţei, în tradiţiile occidentale acest
aer poate fi egalat cu primăvara anotimp este reprezentat printr-un ie-
fiindcă acest anotimp implică liberta- pure, în China, toamna este simboli-
te şi oportunităţi. În tradiţia occiden- zată de tigrul alb sau de ku-lin care
tală primăvara este simbolizată prin- seamănă cu unicornul şi protejează
tr-un miel sau prin culoarea verde. Şi Vestul şi prin crizantemă florile de
la chinezi culoarea primăverii este tot rochiţa-rândunicii, precum şi prin ar-
verdele; simbolurile ei sunt bujorul şi ţarul roşu. În asociere cu cele patru e-
cireşul, florile de piersic şi de mig- lemente, toamna poate fi legată de foc
dal, precum şi dragonul verde care pentru că focul mistuie trecutul pen-
străjuieşte Orientul. Şi popoarele me- tru a pregăti renaşterea.
diteraneene consideră floarea de mig-
dal ca semn al primăverii pentru că Iarna
înfloreşte timpuriu; în Europa de Vest Este o perioadă de frig, hibernare şi
narcisele galbene şi brânduşele sim- moarte, legată de cele patru faze fi-
bolizează acelaşi lucru. În ceea ce pri- nale din viaţa omului şi simbolizează
veşte ciclul vieţii omeneşti, primăva- deznădejdea, bătrâneţea şi inevitabila
ra este asociată cu perioada copilăriei. moarte. În arta grecilor şi romanilor,
iarna era reprezentată prin Irene stând
Vara cu capul descoperit în faţa unui co-
Vara este anotimpul în care minunile pac fără frunze, prin Boreas (zeul vân-
ciclului natural ating culmea: Soarele tului nordic) sau prin Hephaistos (Vul-
străluceşte cu căldură, florile sunt can), iar în tradiţia occidentală prin sa-
înflorite, fructele se coc şi există un lamandra cu sânge rece, dar putea fi
sentiment de fericire şi bunăstare. A- un om îmbrăcat gros, cu părul înghe-
semeni celorlalte anotimpuri, vara ţat, precum şi un cerb sau o raţă săl-
poate fi comparată cu un element spe- batică. La chinezi, iarna este simboli-
cific - în acest caz cu apa care cre- zată de pruni, bambuşi, pini şi de sem-
ează şi întreţine viaţa. Pentru ilustra- nele iernii, gardianul de la Nord, „în-
rea verii au fost folosite simboluri va- tunecatul războinic", şarpele încolăcit
riate: în tradiţia grecilor şi romanilor în jurul unei broaşte ţestoase. Se asi-
era Dice (sau Demeter/Ceres încoro- milează cu pământul, căci prin moar-
nată, având urechile din porumb şi te toate fiinţele se întorc în pământ.

• 95 ■
alelor reciclabile. În epoca actuală de
Simboluri biologice industrializare masivă, refolosirea a-
numitor materiale cum sunt hârtia şi
Corpul omenesc
aluminiul este un procedeu absolut
necesar pentru a nu seca sursele natu-
rale ale acestora. Acest lucru este vi-
zibil în viaţa de zi cu zi, prin utiliza-
rea unor obiecte în mod curent, şi în
cantităţi masive, cum sunt pungile de
plastic şi sacii de hârtie.

Masculinitatea şi feminitatea sus Sprânceana sus


în biologie, masculul este notat prin Sprâncenele prin formă, culoare şi a-
simbolul astronomic al lui Marte (sus, şezare dau expresie şi trăsături carac-
stânga), însoţitorul masculin agresiv teristice feţei umane şi pot indica de
al simbolului feminin Venus (sus, asemenea anumite stări emoţionale. În
dreapta). Aceste semne au devenit u- China, sprâncenele au un simbolism
zuale pentru a reprezenta masculini- special, iar Lohanii (cei care au obţinut
tatea şi feminitatea, începând din se- iluminarea) aveau sprâncenele cres-
colul al optsprezecelea, când biologul cute până în pământ. Mişcarea sprân-
suedez Cari Linne le-a adoptat pentru Simbolul ecologic jos cenelor era una din cele câteva meto-
prima oară în acest scop. Astăzi, cercul întretăiat de o linie de şi mai ales abilităţi prin care tine-
orizontală este cel mai cunoscut sim- rele chinezoaice însoţite (de o femeie
bol ideografic de ecologie, având în- mai în vârstă) puteau să se exprime li-
să multiple semnificaţii. Reprezintă li- ber şi din acest motiv sprâncenele sti-
tera theta din alfabetul grecesc şi lizate (adesea prezentate ca aici) sim-
este unul din simbolurile alchimiei bolizează dragostea. În tradiţia popula-
pentru sare. În perioade mai recente, ră occidentală, bărbatul care are sprân-
a fost folosit ca bază a indicatoarelor cenele împreunate nu prezintă multă
de trafic şi de către adepţii scientolo- încredere.
giei pentru a simboliza individualita-
tea spirituală. Semnul apare în cel pu- Corpul Omenesc pagina alăturată
ţin zece sisteme de simboluri diferite Corpul omului a fost considerat în
Hermafroditismul sus de ştiinţe naturale, (inclusiv cea a ani- multe tradiţii antice ca reprezentând
Creaturile hermafrodite, cum sunt vier- malelor, unde reprezintă oul). Acest cosmosul şi viaţa în general şi se cre-
mii, pot fi simbolizaţi prin două sem- simbol reprezintă în general perfecţi- dea că în acesta se găsesc diferitele e-
ne. Primul (sus, stânga) este şi sem- unea, ceea ce constituie unul din prin- tape ale creaţiei. În majoritatea cultu-
nul astronomic al planetei Mercur, cipalele motive pentru care a fost a- rilor, zeii erau prezentaţi cu înfăţişare
deoarece zeul greco-roman (Mercur/ les ca simbol ecologic; oricum, în a- umană, iar „figura omului universal"
Hermes) era considerat ca având am- cest caz este diferenţiat de alte semne reflecta componentele universului: ca-
bele sexe. Al doilea semn (sus, dreap- similare printr-o îngustare uşoară a pul corespundea cerurilor, respiraţia
ta) este o amalgamare a semnelor de liniei orizontale în partea sa centrală. aerului, abdomenul, mării, iar picioa-
masculinitate şi feminitate. Hermafro- rele, pământului. În China, corpul o-
diţii posedă organe genitale atât băr- menesc era atât yin, cât şi yang exis-
băteşti, cât şi femeieşti, iar în alchimie, tând un echilibru perfect. Numărul cos-
Mercurul (argintul viu), element im- mic uman este cinci, deoarece omul
portant al alchimiei era considerat u- are cinci simţuri, cinci degete la fie-
niunea perfectă a contrariilor, inclusiv care membru, iar înălţimea şi lăţimea
a principiilor masculine şi feminine. lui se divid în câte cinci părţi egale;
aşadar „omul cosmic" este înfăţişat
Reciclarea sus, centru dreapta în formă pentagramică. Corpul uman
Acest simbol grafic, alcătuit din trei este atât macrocosmos, cât şi micro-
săgeţi care formează un ciclu perpe- cosmos: el poate reprezenta Univer-
tuu, este simbolul modern al materi- sul cu tot ceea ce se găseşte în el, iar

96
fiecare individ are un rol distinctiv pe
care trebuie să-1 joace în marea rân-
duială a lucrurilor. Cândva se credea
că fiecare parte a corpului îndeplinea
un scop special în afara funcţiei sale
pur biologice; inima, de exemplu,
era cea care dădea naştere emoţiilor.
Pornind de la credinţa că omul era
o fiinţă cosmică, fiecare semn al
zodiacului urma să guverneze câte
o parte specifică a corpului. În
analogia medievală, oasele (sau
corpul ca un întreg) erau
asemănate cu e-lementul Capul sus
pământ, capul (sau căldura) cu în simbolistica majorităţii tradiţiilor,
focul, plămânii cu aerul şi capul este cea mai importantă parte a
sângele cu apa. Mai mult, se corpului omenesc şi reprezintă forţa
credea că omul este condus de vieţii şi şinele înalt, deoarece conţine
cele patru „umori" sau fluide ale creierul - instrument al raţiunii şi al
corpului: sângele era baza umo- capacităţilor sociale care-1 fac să se
rii sangvine energetice; fierea diferenţieze de animale. La fel de im-
e-ra cea a umorii colerice; portanţi sunt şi ochii, nasul, urechile,
fierea neagră a umorii gura care controlează darurile văzu-
melancolice, a tristeţii, iar lui, mirosului, auzului, gustului şi al
flegma, a umorii flegmatice, vorbirii. Semnificaţia capului ca sim-
a calmului. Tradiţia bol al vieţii a fost atât de puternică la
chinezească a consacrat şi ea vânătorii de capete, încât aceştia cre-
simbolism şi influenţă a- deau că posedarea capului victimei a-
supra fiecărei părţi a orga- ducea după sine şi transferarea vitali-
nismului, în interpretarea tăţii de la învins la învingător. Este de
multor religii, trupul remarcat că însemnele de autoritate,
omului este considerat coroanele, sunt aşezate pe cap, prac-
„templul" sufletului tică ce reflectă poziţia dominantă a-
creat de zeul respectiv, cordată acestei părţi a corpului. Ple-
al cărui ţel este să carea capului înseamnă supunere faţă
poarte dorinţa zeului şi de o fiinţă superioară, pe când rade-
să acţioneze ca o legătură rea capului înseamnă penitenţă. De-
între tărâmul ceresc şi cel pămân- oarece capul are puterea de a face cor-
tean. Deşi corpul omului este pul să acţioneze cu înţelepciune sau
considerat o creaţie divină, este în prosteşte, în epoca medievală capul
acelaşi timp profan, pentru că deseori era asociat elementului foc, fiind con-
omul a-buzează de acest dar al vieţii siderat atât ca element distructiv, cât
şi „coboară" la nivelul animalelor. şi creativ. Din acest motiv, capul este
simbolul vieţii, al sufletului al înţe-
Dinţii dreapta lepciunii şi al puterii.
Dinţii, folosiţi pentru tăierea şi mes-
tecarea alimentelor, sunt un simbol
clar al agresivităţii şi al forţei anima-
lice. Aşa cum reprezintă ameninţa-
rea, pericolul şi intenţia de rănire (u-
neori chiar de devorare), tot aşa, în u-
nele situaţii, dinţii descoperiţi pot fi
şi un semnal de apărare. În interpre-
tare psihanalitică, pierderea dinţilor
lasă individul vulnerabil şi slăbit şi îi
poate provoca sentimente de frustra-
lenţă. Pentru că leul este un animal rie. Tigrul este cel de-al treilea semn
sălbatic şi viguros, el nu poate fi îm- al zodiacului chinezesc şi simboli-
blânzit. Multe culturi orientale cred că zează curaj, entuziasm şi generozitate,
leul protejează oamenii de demoni. dar şi răzvrătire, nepăsare şi imprevi-
Leul are multe semnificaţii în alchi- zibilitate. În Japonia, se credea că ti-
mie, unde leul roşu reprezintă sulful, grul trăieşte o mie de ani şi simboliza
iar cel verde materia. Leul este cel mai război. Pentru hindus tigrul reprezintă
popular animal în arta heraldică, pierderea controlului. Shiva şi Durga
unde simbolizează putere, virilitate şi călăreau tigri când distrugeau demo-
aptitudini de conducător, este de ase- nii, deci tigrul este o emblemă a rega-
menea emblema suveranilor englezi. lităţii şi a castelor războinicilor.
Leul este soarele-conducător în zodi-
ac, este arzător şi masculin, este fo- Ursul jos
cul luminos al universului. Primul simbol al ursului este acela al
Leul sus curajului şi al puterii şi, de aceea, es-
Magnificul leu, conform tradiţiei, es- te un popular simbol heraldic în Eu-
te regele animalelor, semnul condu- ropa. Ursul este emblema Rusiei şi a
cător al regalităţii. El este înzestrat oraşului elveţian Berne. Culturile si-
cu diferite virtuţi ale vieţii: putere, beriene consideră că ursul, este o că-
dominare, vitelie, înţelepciune, mân- lăuză a şamanilor (un crez împărtăşit
drie, autoritate, curaj şi apărare. Da- şi de arcadieni). Unele triburi băşti-
torită puterii, ţinutei regale, coamei şi naşe din America, din nordul Asiei,
blănii sale aurii, leul este un simbol practică un cult al ursului ca să paci-
antic al Soarelui şi întruchipează pu- fice sufletele urşilor vânaţi. Din cauză
terea pământească, făcându-1 duşma- că urşii hibernează, el poate însemna
nul vulturului. Iar leoaica reprezintă înviere. Ursul are legătură cu luna, şi
Luna, feminitate şi maternitate săl- ursul era sacru pentru Artemis (Dia-
batică, în arta egipteană, doi lei stând na), zeiţa lunii la greci, ai cărei ini-
spate în spate semnifică răsăritul şi a- Tigrul sus ţiaţi erau numiţi urşi. Berne, zeiţa lu-
pusul soarelui, trecutul şi viitorul; fa- Chinezii privesc tigrul ca fiind regele nii la celţi, a fost reprezentată de un
raonul a fost deseori asemănat cu animalelor, spre deosebire de celelal- urs, ca şi Thor în legenda scandina-
leul. Ca un simbol al fertilităţii, viri- te culturi, care-1 declară ca rege pe leu. vă, unde, masculul şi femela Atli şi
lul leu greco-roman a tras faetonurile Tigrul are o mare semnificaţie simbo- Atla, reprezentau masculinitate şi fe-
(carele) lui Cybele şi ale Herei (Iuno) lică în Orient, unde reprezintă anima- minitate. Nimfa Callisto şi fiul ei au
şi a fost sacru pentru Dionysus (Bac- lele vii, aşadar, energie, putere, feroci- fost transformaţi de Hera (Iuno) în
chus) şi Aphrodita (Venus). Hercules a tate, regalitate şi protecţie, apărare. Ti- constelaţia ursului, Ursa Mare şi Ursa
omorât leul fabulos din Nemeea. Alţi grul păzeşte mormintele şi a fost pen- Mică. În tradiţia creştină, ursul este
lei legendari sunt cei ai lui Andro- tru chinezi gardian al vânătorii, iar mai un animal negativ, însumând un tem-
cles, Daniel şi Sf. Jerome. În hindu- târziu al agriculturii. Tigrul alb are a- perament rău, maleficul, cruzimea,
ism, leul este un avatar al lui Vishnu, tribute yin, opuse dragonului, şi - pen- lipsa de milă, lăcomia şi chiar pe Sa-
calul lui Durga (distrugătorul demo- tru că vede noaptea - el simbolizează tana. Totuşi, deoarece se credea că
nilor) şi atributul lui Devi. Leul este iluminare şi luna nouă. Tigrii pot fi ursul se năştea fără formă şi că era
apărătorul legii la budişti, iar Buddha şi yang, simbolizând război şi vitejie. întrupat de mama sa, ursul poate sim-
stă pe un tron în formă de leu. În tra- Ei sunt emblema zeului bunăstării şi a
diţia creştină leul poate fi personifi- jocurilor de noroc, pentru că ei pot
carea lui Dumnezeu, emblema Sf. păzi banii. Cinci tigri mitici apără de
Marco (şi astfel şi a oraşului său, Ve- haos: cel roşu simbolizează vara şi
neţia). Dar leul îl poate reprezenta şi focul, cel negru, iarna şi apa, cel al-
pe Satana. Rastafarienii au folosit le- bastru, primăvara şi vegetaţia, cel alb,
ul ca şi simbol al tribului din Iudeea. toamna şi metalul şi supremul tigru
Odinioară se credea că leul se năştea galben, soarele, nucleul şi împăratul.
mort şi că primea viaţă prin suflarea La budişti, un tigru găsind o potecă
tatălui său, de aceea leul mai simbo- prin junglă simbolizează lupta spiritu-
lizează învierea. Mai târziu, s-a cre- ală, în timp ce în budismul chinezesc,
zut despre leu că nu-şi închide nicio- tigrul este unul dintre cele trei anima-
dată ochii şi aceasta înseamnă vigi- le brutale (fără milă), semnificând fu-
boliza şi schimbarea păgânului şi naş- Elefantul jos
terea Fecioarei. Cândva se credea că Specific Africii şi Asiei, rezonanţa
ursul gras are puteri mistice de vin- simbolică a elefantului este cea mai
decare, în psihanaliză ursul reprezin- mare pe aceste continente şi simboli-
tă pericolele inconştientului. Ursul zează atât India cât şi Africa. Aici re-
grizzly de pe sigiliul statului Califor- prezintă diferite calităţi de putere, re-
nia înseamnă hotărâre, determinare. galitate, demnitate, răbdare, înţelep-
ciune, longevitate şi fericire şi este
un simbol al norocului. Unele culturi în ţările în care este folosită ca ani-
cred că elefantul este un animal cos- mal de povară, este încărcat cu sim-
mic cariatid care poartă în spate lu- bolism pozitiv. Din cauză că în Africa
mea, această imagine a fost transpusă de Nord, de exemplu, se credea că ea
şi în arhitectură. Prin viaţa sa lungă, depozitează apă în cocoaşele sale şi
simbolizează longevitatea şi memo- foloseşte proviziile cu economie, poa-
ria („elefantul nu uită niciodată"). E- te reprezenta sobrietatea (iar — în creş-
lefantul alb este sfânt în budism, de- tinism - virtutea cumpătării). Pentru
oarece Buddha a luat această înfăţi- că se aşază pe genunchi ca să fie în-
şare pentru a intra în pântecele ma- cărcată cu poveri, tradiţia creştină ac-
Jaguarul sus mei sale, Maya. Elefantul a împrumu- ceptă că este un animal care îngenun-
Simbolistica jaguarului este cea mai tat calităţile răbdării şi înţelepciunii chează în faţa lui Dumnezeu, semni-
importantă printre triburile băştinaşe de la Buddha şi este Bijuteria Legii. ficând umilinţă şi obedienţă. Mai târ-
ale Americii Centrale, ale căror tradi- Zeul hindus Ganesha are cap de ele- ziu, din cauză că era călărită de cei
ţii derivă din culturile antice Aztecă trei Magi, ea a devenit un simbol al
şi Maya. În credinţa Maya jaguarul e- regalităţii şi demnităţii, precum şi al
ra considerat stăpânul animal al in- rezistenţei. Legenda zice că Sfântul
fernului care cunoaşte misterele pă- Ioan Botezătorul a purtat o haină din
mântului şi conduce sufletele morţi- păr de cămilă. Zend-Avesta persană
lor. Ochii săi reflectorizanţi erau con- relatează despre o cămilă zburătoare
sideraţi o trecere spre iad şi dezvăluie (şarpele-dragon), ca fiind şarpele din
viitorul celor ce-i privesc lung. Zeiţa Grădina Raiului. În islamism, cămila
aztecă a Pământului era prezentată este privită cu multă bună-voinţă, de-
sugestiv cu gheare de jaguar şi se cre- oarece Mohamed a fugit de la Mecca
dea că jaguarii păzeau cele patru că- la Koba pe cămila Al Kaswa; mai târ-
rări ale lumii. La tolteci, în timp ce ziu, cămilei i s-au atribuit puteri su-
vulturul simboliza Soarele, jaguarul pranaturale, Al Adha, a avut nevoie
reprezenta luna (precum şi tunetul şi doar de patru paşi mari ca să-1 ducă
ploaia), iar venirea zorilor era descri- de la Ierusalim la Mecca. În Roma an-
fant semnificând, aşadar, inteligenţa
să printr-un jaguar care devorează soa- tică cămila simboliza Arabia.
sa, iar Indra călărea elefantul Airava-
rele, într-adevăr, jaguarul, a cărui bla- ta. În tradiţia creştină, elefantul este
nă pătată se aseamănă cu cerul înste- personificarea virtuţilor şi cumpătă-
lat, s-a corelat cu Zeul războinic az- rii şi de asemenea este simbolul lui
tec al nopţii. Tezcatlipoca, zeu care a Hristos care calcă în picioare un şar-
preluat această înfăţişare după căde- pe (Satana). Termenul de „elefant alb"
rea pe pământ. În culturile şamanilor derivă din Tailanda şi reprezintă un
din America Centrală de astăzi, jagu- proiect fără rost. Din 1874 când Har-
arul (care a dat omului focul şi vâna- per s Weekly a publicat desenul unui
tul) este conducătorul principal al şa- elefant care calcă în picioare inflaţia
manilor, care la rândul lor, pot să pre- şi haosul, a devenit simbolul Partidu-
ia această înfăţişare. În Europa occi- lui Republican al S.U.A. Maimuţa sus
dentală, jaguarul este cunoscut mai Fiind animalul cel mai asemănător
mult prozaic fiind adoptat ca emble- omului, şi datorită inteligenţei sale,
Cămila sus, dreapta
mă a fabricii de maşini. Jaguar, ca a- maimuţei de orice specie i s-a acordat
în majoritatea culturilor cămila este
tribut al vitezei, al graţiei şi al puterii respect, însă şi neîncredere. Maimuţa
simbolul aroganţei, încăpăţânării, le-
acestei feline. este un animal inteligent, sociabil, îşi
nei şi al unui temperament rău; însă

• 99 •
foloseşte abil mimica, de asemenea es- Yggdrasil reprezintă cele patru vân- boiului. Ca şi creatură lunară el a fost
te şi un animal egoist şi are viciul lă- turi. Obiceiurile sale viguroase au fă- identificat cu iadul în Grecia şi Roma
comiei, în culturile orientale, maimu- cut ca el să fie privit ca un simbol al antică. În China, un lup sacru păzeşte
ţa trăncănitoare simbolizează distrac- virilităţii de către chinezi, dar este şi palatul ceresc, în timp ce la mongoli el
ţie, dar - când este îmblânzită - sim- un simbol al fericirii. Cerbul a fost este strămoşul lui Genghis-Han. În
bolizează inteligenţă şi loialitate. Ce- sacru pentru Artemis (Diana), zeiţa hinduism, el este muntele zeităţilor re-
le trei maimuţe înţelepte care nu văd, vânătorii în credinţa greco-romană, şi le şi un semn al nopţii. După tradiţia
nu aud şi care nu vorbesc de rău repre- simboliza viaţa. În credinţa creştină, nordică, un lup cosmic, Fenris, este
zintă disciplina minţii lor. Buddha a cerbul simbolizează puritate, solitudi- prizonier în centrul pământului şi, la
fost reîncarnat în maimuţă, dar ea este ne şi este inamicul şarpelui (Satana) sfârşitul lumii, el va scăpa şi va devo-
una din cele trei animale brutale, sim- al cărui inamic este Hristos. Şamanii ra soarele - celţii de asemenea cre-
bolizând lăcomia. În China, simboli- se îmbracă deseori ca cerbii, sperând deau că un lup devorează Soarele în
zează sănătate, succes şi protecţie (dar că vor primi înţelepciunea animalu- fiecare noapte. Lupul poate însemna
maimuţa este poznaşă, având un ca- lui. La fel şi în budism, cerbul auriu victorie. Ex: călărit de Odin (şi Val-
racter jucăuş, este un animal nu prea reprezintă ştiinţa. kyrii), cu toate că însoţitorii lui Odin,
frumos, dar vanitos). Maimuţa din zo- lupii, Skoll şi Hati înseamnă repulsie
diacul chinezesc, reprezintă fantezie Lupul jos şi ură. Americanii băştinaşi privesc
şi o figură înşelătoare, fiind baza ca- Un animal cu o simbolistică comple- lupul ca pe un prietenos ghid spiritu-
racterului uman. În hinduism, maimu- xă, lupul poate reprezenta răul, cruzi- al. Fiind animal de pradă, creştinii cre-
ţele sunt sacre, au caracter pozitiv; ze- mea, sălbăticia, zgârcenia şi păcatele deau că lupii devorează „oaia" pier-
ul maimuţelor, Hanuman, ajutorul lui de moarte, ale lăcomiei şi pizmei, dar dută (sufletele), cu toate că el este em-
Rama, reprezintă curaj, viteză, abilita- şi a dragostei materne şi a vitejiei - blema lui Francisc de Assisi, care a
te şi putere, şi poate transforma focul ultimele atribute derivă de la lupoai- îmblânzit lupul Gubbio. În timpurile
în energie spirituală. Credinţa creştină ca ce i-a alăptat pe Romulus şi pe Re- medievale, lupul a fost privit ca o cre-
vede maimuţa ca simbol al unor păca- mus, fondatorii Romei. Lupul este a- atură a lui Satana, călărit de vrăjitoa-
te, ca pofta, răutatea, lăcomia, beţia, cum o emblemă a acestui oraş şi când- re. Tradiţia populară a acestui tip de
lenea şi vanitatea. În iconografia creş- va a fost simbolul tribului lui Benia- lup, werewolf (prigoriei, om ziua, cu
tină, Satana apare ca o maimuţă: în- min. Datorită vederii lui nocturne, el înfăţişare de lup noaptea) înseamnă
cătuşată simbolizează victoria asupra simbolizează lumina şi era un atribut violenţa care susţine calmul superfi-
Satanei, şi cu un măr în gură, căderea. al lui Apollo şi Ares (Marte), zeul răz- cial al civilizaţiei.

Cerbul sus
Cerbul este simbolul universal pozi-
tiv al vieţii, înţelepciunii şi al virili-
tăţii. Din cauza coarnelor sale ramifi-
cate, semănând cu nişte ramuri, el a
fost egalat de multe culturi cu Pomul
vieţii. Din cauză că cerbul îşi reînno-
ieşte anual coarnele, el este sinonim
cu regenerarea; mai departe, prin for-
ma şi înălţimea lor, coarnele pot fi
identificate cu razele soarelui. În
credinţa celtică, cerbul a condus su-
fletele prin întuneric şi a fost emble-
ma zeilor războinicilor şi vânătorilor,
în Scandinavia, cei patru cerbi de la

100
nezii privesc vulpea cu suspiciune,
crezând că ea poate îmbrăca formă u-
mană (de obicei cea a unei fete fru-
moase), ca şi cea a altor creaturi; spi-
ritele morţii pot fi vulpi. Vulpea gre-
co-romană a fost un hoţ de struguri
şi de aceea a fost asociată cu Diony-
sus (Bacchus), protector al vinului; în
analogia creştină acest obicei era aso-
ciat cu o erezie. Vulpea reprezintă în
Coiotul sus plus păcatele înşelătoriei, injustiţiei,
Vicleanul coiot nu este de încredere, lăcomiei şi poftei; din cauză că ea poa- Iepurele este semnul pentru feminita-
totuşi el şi habitatul lui este respectat te simula moartea pentru a-şi prinde te şi castitate în zodiacul chinezesc.
de amerindineni. Acest lup de prerie prada, este asociată de asemenea cu Pentru budişti, iepurele de câmp sim-
nord-american este privit de unele tri- Satana. Apreciată totodată ca o crea- bolizează sacrificiul de sine, pentru că
buri ca o întruchipare a răului şi ca şi tură de mare agerime unele culturi a- un iepure de câmp s-a oferit drept hra-
o creatură lunară, animal aducător de le băştinaşilor americani cred că vul- nă lui Buddha şi, ca mulţumire, el 1-a
inundaţii, luni aspre de iarnă şi de pea întruchipează lascivitatea; aici vul- plasat pe iepure în lună. Frica i-a dus
moarte. La vest de Munţii Stâncoşi, pea este ultimul trişor, aşa cum este pe iepuri la stări de timiditate şi câte-
el este considerat şeful, capul anima- în caracterul caraibian vulpea Br'er. odată chiar la laşitate. Prin puterile
lelor, şi lui i-a fost atribuit calitatea procreative au fost priviţi ca fiind ma-
de trişor, înşelător - un maestru al ră- Iepurele sus, dreapta gici în evul mediu. Piciorul de iepure
utăţii, ticăloşiei - arătându-se ocazio- Fiind nocturni, iepurii simbolizează se credea că protejează de rău şi aduce
nal prieten al oamenilor şi creator al Luna şi, prin urmare, noaptea şi re- noroc, cu toate că iepurele de câmp ar
ordinii în lume. In tradiţia aztecă a A- naşterea. Iepurii de câmp şi iepurii au putea fi un familiar al vrăjitoarelor.
mericii Centrale, zeul şi creatorul or- multe interpretări simbolice. Ei sunt În tradiţia occidentală, iepurele de
dinii în lume, Quetzalcoatl, poate fi re-creaturi care se ascund în pământ, sunt câmp simbolizează nebunia.
prezentat de fratele geamăn al coio- prolifici, şi de aceea reprezintă fertili-
tului în timpul victoriei lui asupra lui tate şi noroc. Iepurele era sacru pen-
Mictlantecuhtli, conducătorul iadului. tru Hermes (Mercur), ca mesager, iu-
te de picior, iepurele de câmp a fost de
asemenea dedicat zeităţilor dragostei,
Aphrodita (Venus) şi Eros (Cupidon)
în Grecia şi Roma antică. In tradiţia
scandinavă, iepurele de câmp a fost
emblema zeiţei lunii Freyja şi Holda.
Zeiţa primăverii cu cap de iepure de Şoarecele sus
câmp Eostre (Oestra), la saxoni, stă Un simbol aparent inofensiv al timi-
la originea iepurelui de Paşti şi a ou- dităţii şi umilinţei, şoarecele semnifi-
lui de Paşti, simbolism al reînnoirii că ipocrizie (în iudaism) şi distrugere
vieţii. În iudaism şi creştinism aceas- (în creştinism). În vremurile vechi,
tă calitate a dus la o asociere cu mur- scorpia a fost privită ca şi sacră în
dăria şi lascivitatea. În creştinism ra- Egipt, în timp ce în Roma, şoarecele
Vulpea sus
în tradiţia occidentală vulpea este sim- piditatea iepurelui simbolizează trece- alb a fost un semn al norocului şi un
bolul de bază al vicleniei, ipocriziei rea vieţii, cât şi slujbă serioasă. Unii atribut al lui Jupiter (Zeus) şi al lui
şi înşelătoriei, dar în unele culturi de amerindieni îl consideră pe Marele Apollo. Fiind un rozător, pentru creş-
băştinaşi americani viclenia ei este Iepure de câmp un demiurg (ca şi e- tini el întruchipa puterea distructivă
transformată în înţelepciune, iar în O- giptenii); totuşi, ca şi în vestul Africii (el este câteodată descris ca rozând
rient vulpea înseamnă longevitate şi şi în zona Mării Caraibilor, iepurele Pomul vieţii), deci pe Satana. „Ciu-
poate reprezenta calităţile pozitive a- ma" răspândită de şoareci era privită
transformare. În Japonia ea era con-
le escrocheriei. Iepurele a fost emble- ca şi pedeapsă de la Dumnezeu. În
siderată un spirit al ploii şi mesagerul
ma împăratului chinez şi însemna lon- basmele populare ale lumii occiden-
lui Inari, zeul orezului; vulpea sim-
gevitate prin legăturile lui cu Luna. Ie- tale europene, şoarecii erau personi-
bolizează longevitate, dar poate lucra
purele alb de câmp, ca şi gardian al ficări ale vrăjitoarelor sau sufletelor
pentru bine sau rău. O vulpe neagră
înseamnă noroc, una albă dezastru, animalelor, înseamnă divinitate, iar cel morţilor, deşi şoarecii albi puteau în-
roşu şi negru, noroc şi prosperitate. truchipa sufletele copiilor nenăscuţi.
iar trei vulpi calamitate absolută. Chi-
101
Ganesha, cap al şobolanilor, repre-
zentând strădania şi prudenţa. În Chi-
na, este prima creatură din calendar şi
semnifică farmec şi prosperitate, deşi
el e asociat zgârceniei şi e privit ca
purtător al ciumei (un punct de vede-
re împărtăşit şi de Egiptul antic şi E-
uropa occidentală). Tendinţa şobola-
nului de a fugi de locurile osândite a
făcut din el un animal de augur şi în- mat-o într-un simbol al focului. In
ţelepciune: în Roma se spunea despre credinţa creştină această asociere îm-
Liliacul sus un şobolan alb că aduce norocul. În preună cu infaibila sa agilitate conduc
în credinţa tradiţională liliacul este alegoria creştină, şobolanul este o cre- la nefericita ei egalare cu Satana, în
considerat un agent al puterilor întu- atură, ctonică echivalentă cu Satana, timp ce provizia ei de mâncare a dus
nericului, morţii şi haosului. Îmbina- vrăjitoarea şi puterile sinistre ale în- la asimilarea cu lăcomia. În Japonia,
rea dintre corpul de şoarece şi aripile tunericului, dar e şi emblema Sf. Fina, ca şi în America de Sud (unde odată
negre ca o pânză de păianjen au stâr- care a trăit într-o mansardă infestată de a fost sacrificată zeilor Maya) veveri-
nit suspiciunea populară, ca de altfel şobolani. În Renaştere, ziua şi noap- ţa simbolizează fertilitatea.
şi obiceiul său de a dormi cu capul în tea erau adesea descrise ca doi şobo-
jos. Se năpusteşte în mod imprevizi- lani - unul negru, celălalt alb - repre- Ariciul jos
bil, deci pentru budişti şi japonezi a- zentând inexorabila trecere a timpu- Pentru că ariciul se rostogoleşte ca o
cesta întruchipează atât o minte neas- lui. Recent, agila jerboa (şobolan de minge strânsă şi înţepătoare când se
tâmpărată, cât şi ignoranţă. Totuşi, în deşert) a fost adoptată de soldaţii en- simte ameninţat, este un simbol clar
unele culturi africane, datorită vede- glezi ca emblemă în timpul celui deal al autoapărării. În culturile vechi, în
rii sale nocturne, liliacul reprezintă a- II-lea război mondial, din Africa de orice caz, ca o justificare a formei sa-
tât inteligenţă, cât şi moartea suflete- Nord; mascota a fost reînviată în 1991 le rotunde şi a exteriorului său defen-
lor, în Europa medievală, liliecii erau de succesorii lor în războiul din Golf. siv, ariciul a fost văzut ca o emblemă
consideraţi membri ai familiilor a marii mame a zeiţelor, babiloniana
vrăjitoarelor; Satana era portretizat Ishtar. În alte tradiţii, ţepii săi ficşi îl
cu aripi de liliac, iar liliecii- erau identifică câteodată cu un simbol so-
consideraţi nişte strigoi, sugând sân- lar, iar în alegoria Renaşterii acesta
gele copiilor, ca vampirii. Ca o crea- poate fi asociat simţului tactil. În in-
tură a nopţii, în locuri pustii, liliacul terpretare creştină, lacomul şi irasci-
poate simboliza invidia şi ipocrizia bilul tâlhar, ariciul, este asimilat păca-
(datorită formei sale hibride). În telor de zgârcenie, lăcomie şi mânie
China e invers. Liliacul reprezintă o Veveriţa sus, dreapta şi este asemănat cu Satana, care fură
viaţă lungă şi fericită şi este simbolul în simbolistica modernă, prin obice- sufletele oamenilor. Pe de altă parte,
norocului, pentru că cuvintele „liliac" iul său de căutare neobosită şi de sto- ca şi prădător de mâncare şi viermi, a
şi „noroc" sunt omofone (fu). În care a proviziilor de mâncare pentru fost cândva văzut ca un inamic al for-
Egipt de asemenea, craniile lililecilor consum în timpul lunilor reci de iar- ţelor diavoleşti. Ca multe animale, a-
erau amulete protectoare. Deoarece nă, veveriţa simbolizează o comoară. cesta e considerat ca având capacita-
populează peşterile (considerate tre- Această interpretare într-un fel laică tea de prezicere a vremii, fiind sensi-
ceri către viaţa de apoi), liliacul este are transcendenţă în mitologia scan- bil la schimbările curenţilor de aer. Po-
simbolul imortalităţii şi al renaşterii dinavă prin dăunătoarea veveriţă ro- trivit unor superstiţii populare occi-
în unele culturi băştinaşe americane. şie, care trăieşte pe crengile copacu- dentale, vrăjitoarele pot lua înfăţişa-
lui cosmic, yggdrasil, de unde a stârnit rea unui arici pentru a mulge laptele
Şobolanul sus, centru un conflict între vulturul stelar şi şar- vacilor. În Orient, totuşi, ariciul este
Şobolanii au fost întotdeauna priviţi cu pele ctonic. Această veveriţă a fost simbolul bunăstării.
neîncredere, ca nişte creaturi oportu- sacră pentru Thor, zeul focului şi tu-
niste care aduc din afară ghinionul netului, în timp ce despre „Ratatosh"
oamenilor, însoţind epavele, moartea se spunea că aduce zăpadă şi ploaie.
şi putrefacţia. În plus, ca şi rozătoare, În Irlanda, veveriţa a fost emblema
şobolanii sunt adesea priviţi ca agenţi zeiţei celtice, Mebd. Până la apariţia
distrugători. În Japonia un şobolan veveriţei gri, o apariţie mai recentă, in-
alb este mesagerul fericirii şi sănătă- digena veveriţă roşcată s-a reprodus
ţii, iar în budism este muntele zeului în Europa, iar culoarea ei a transfor-

102
tos, iar boul înaripat este emblema
Sf. Luca. În credinţa mihraică şi ro-
mană taurul era sacrificat anual, de-
oarece sângele fertiliza pâmăntul. Bo-
ul, ca şi bivolul de apă, are rezonanţă
specială în taoism (unde este îmblân-
zit şi stăpânit de Lao Tzu) şi în budism
(unde este simbol al lui Yama) ca sim-
bol al eului. Este al doilea semn în zo-
diacul chinezesc, şi semnifică echili-
bru şi trăinicie.
Porcul/porcul mistreţ sus
Vaca jos Inteligentul porc a fost împovărat cu
Taurul sus Ca sursă de lapte, vaca este un sim- simbolul murdăriei, ignoranţei şi lă-
Taurul sau juncanul nu-şi arată vârsta bol universal al maternităţii, fertilită- comiei, în antichitate, scroafa era un
fiind un simbol al masculinităţii şi ţii, nutriţiei şi abundenţei. Pe deasu- simbol al fertilităţii şi era sacră pen-
virilităţii. Simbolismul lui poate fi to- pra, pentru că coarnele sale curbate tru Isis în Egipt şi pentru zeiţa agri-
tuşi ambiguu: vitalitatea sa şi fertili- reprezintă semiluna, este un simbol culturii, Ceres (Demeter), în Grecia
tatea masculină îl asociază cu soarele celest al mamei zeiţelor, precum şi antică şi în Roma, deoarece scormo-
şi reînvierea, iar din cauza coarnelor reprezentantă ctonică a Pământului- neşte pământul. Culturile amerindiene
poate reprezenta zeităţile lunare şi Mamă. În Egiptul antic vaca era sa- identifică porcul cu un aducător de
moartea. Taurul Apis era venerat în cră pentru Isis şi Hathor, mame ale zei- ploaie ce fertilizează pământul. În lu-
Egiptul antic ca simbol al creaţiei şi lor, ca şi pentru Nut, Vaca Cerească, mea celtică, porcul era asemănat cu
era adesea descris purtând între coar- ale cărei picioare sunt cele 4 puncte zeiţa scroafă Keridwin „Bătrâna albă",
ne discul solar al lui Ra. Era sacru cardinale ale pământului. În mitolo- cât şi cu Phaea, zeiţa lunară a fertili-
pentru Osiris şi simboliza moartea. gia scandinavă, prima vacă - Nouris- tăţii; ea de asemenea hrănea zeii. Pen-
Era sacru pentru Zeus, deoarece zeul tur — a lins gheaţa pentru a-1 crea pe tru hinduşi, scroafa reprezintă aspec-
a luat forma unui taur alb pentru a o primul om. Este un animal sacru pen- tul feminin al lui Vishnu, Vajravarahi.
seduce pe Europa; fiul lui Minos (pă- tru hinduşi şi nu se ucide; deseori cu- Porcul negru, în schimb, este o crea-
zitorul Minotaurului) a devenit rege noscută ca vaca melodioasă şi vaca tură sinistră şi era sacru pentru Seth în
al Cretei. Taurii erau de asemenea de- abundenţei, laptele ei e considerat că Egipt; în budism acesta se află în cen-
dicaţi lui Dionysus (Bacchus), Aphro- formează Calea Lactee şi, în asociere trul cercului existenţei, reprezentând
ditei (Venus) şi lui Poseidon (Nep- cu cerescul taur, reprezintă puterea ignoranţa - una din cele trei iluzii ca-
tun). În unele tradiţii datorită mugetu- cosmică feminină. Nandini este vaca re previn omul de aşteptarea Nirva-
lui său ca de tunet, taurul era animalul desăvârşită, iar mama pământului, A- nei. Considerat o creatură murdară, e-
zeilor tunetului, precum şi al zeităţii diti îşi poate însuşi această formă; pi- vreii şi musulmanii nu consumă car-
scandinave, Thor. La hinduşi, Agni cioarele vacii sacre semnifică cele pa- ne de porc. Creştinii îl privesc ca pe
este taurul atotputernic, şi este răsu- tru caste. un animal inferior, grosolan, simbol al
flarea lui Aditi; Nandin este calul lui păcatelor carnale, în special al voraci-
Shiva, iar Indra şi Rudra pot lua amân- tăţii; poate fi de asemenea întruchipa-
doi această formă. Iudeii îl numesc rea Satanei, deoarece cele 5 semne pe
pe Iehova, taurul lui Israel. În tradiţia picioarele dinapoi se cred a fi semne
occidentală puterea taurului are ca- ale diavolului. Porcul mistreţ este al
racteristici ca brutalitate, cruzime şi 12-lea semn în zodiacul chinezesc,
desfrâu. Este un simbol popular he- reprezentând onestitatea. Comparat cu
raldic (vestitor - emblema lui Richard porcul domestic, cel mistreţ întrupea-
al III-lea al Angliei), simbolizând cu- ză calităţile pozitive ale puterii şi com-
raj şi ferocitate. Simbolul zodiacal al bativităţii pentru greci, celţi şi japo-
taurului este semnul celest al tauru- nezi. Zeii hinduşi Rudra şi Vishnu (ca-
lui. Boul, care împărtăşeşte caracteris- re a fost încarnat în porc mistreţ) sunt
ticile simbolice de putere cu taurul, es- porci mistreţi celeşti. În tradiţia occi-
te umplut cu mai puţine simboluri am- dentală, porcul mistreţ poate simboli-
bigue, el reprezintă agricultura, răb- za brutalitatea şi voluptatea, un păcat
darea, castitatea şi (împreună cu ju- capital. În acest context, el este une-
gul), sacrificiul de sine. Pentru creşti- ori descris ca fiind o personificare a
ni, acesta îl poate simboliza pe Hris- castităţii.

• 103 •
formă asemănătoare. În Islam, Maho- Astăzi se foloseşte ca epitet dat unui
med a fost dus la cer de armăsarul om obraznic, prost sau lipsit de bun
Borak, deci calul simbolizează ferici- simţ, dar şi celui care simulează pros-
rea. Creştinii privesc calul ca simbol tia pentru a obţine o informaţie utilă.
al curajului, generozităţii şi a desfă-
şurării rapide a vieţii. Cei patru cai ai
Apocalipsei sunt fiecare în parte câte
un simbol: alb (ciuma), cel roşu
(război), cel negru (foamete) şi cel
galben (moarte). În zodiacul
chinezesc, calul corespunde
Gemenilor şi simbolizează
pragmatismul şi dragostea.
Calul sus
Considerat un animal nobil, calul es- Măgarul jos
te simbol de curaj, graţie şi viteză, Măgarul este o creatură cu simboluri Ţapul sus
precum şi de virilitate în tradiţia oc- contrastante, incluzând pericol, sără- Ţapii au un simbolism complex, po-
cidentală, şi este solar în est, simbo- cie, prostie, nebunie, încăpăţânare şi zitiv şi negativ. Socotit încă în multe
lizând focul şi cerul. A fost odată con- lene, dar şi virilitate, răbdare, curaj, societăţi ca animal de sacrificiu, ţapul
siderat o creatură atomică şi de aceea blândeţe şi tandreţe. În Egipt, măga- reprezintă vitalitate şi sacrificiu. În
poate fi asociat cu apa şi cu luna, sim- rul roşu semnifica pericol în iad şi e- Grecia antică era sacru pentru Zeus,
bolizând moartea; este de asemenea ra emblema lui Seth. Cu toate că mă- Pan şi Artemis; în hinduism, el repre-
cunoscut ca şi o călăuză spre moarte. garul greco-roman era privit ca sim- zintă cel mai înalt sine; în timp ce în
In multe culturi antice, calul era con- bol al stupidităţii, lenii şi încăpăţână- păgânism, carul lui Thor era tras de
siderat un animal inteligent, împle- rii, simboliza de asemenea virilitatea ţapi. În Biblie, necredincioşii sunt nu-
tind puterea şi raţiunea cu puterile di- brută şi era sacru pentru Dionysus miţi ţapi, şi păcatele lumii erau arun-
vinităţii şi magiei, transformându-1 în (Bacchus) şi pentru zeul fertilităţii Pri- cate pe capul ţapului (de aici ţap is-
animalul cel mai important pentru sa- apus, cât şi pentru Saturn (Cronos). păşitor). Pentru a indica pofta şi vo-
crificiu. Culoarea sa este un factor im- Creştinii îl portretizează câteodată ca luptatea, ţapul are o strânsă legătură
portant în conturarea simbolurilor sa- simbol al păgânismului, dar pentru că cu Satana, care este adesea descris în
le: calul alb este solar, dar poate sem- Măria a călărit un măgar până la Be- această formă.
nifica şi marea şi luna; calul negru es- thlehem, iar Hristos în Ierusalim, ani-
te semnul morţii şi al distrugerii. Ca- malul simbolizează tandreţe şi umi-
lul greco-roman a fost un prevestitor linţă. Măgarul vorbitor al lui Balaam
al războiului dedicat lui Ares (Marte), denotă comunicarea cu Dumnezeu.
Hades (Pluto) şi lui Poseidon (Nep- Pentru că era un animal de sacrificiu,
tun), despre care se spunea că ar fi măgarul poate semnifica moartea; că-
creat primul cal. În plus, pentru că Pe- rând poveri grele, el poate reprezenta
gasus era un cal înaripat, născut din sărăcia. În China, este un simbol cert
picăturile de sânge provenite din ca- al prostiei; în iudaism, al încăpăţână-
pul Medusei, reprezenta mesagerul rii. Din 1828 de când 1-a folosit pre-
zeilor. În credinţa scandinavă, calul e- şedintele Andrew Jackson ca o aluzie
ra sacru pentru Odin, a cărui iapă cu comică la porecla sa „Jackass", mă- Berbecul sus
opt picioare era Sleipnir. Era o impor- garul a fost adoptat ca emblemă a Par- Curajosul, sălbaticul, energicul berbec
tantă creatură pentru celţi ca armăsa- tidului Democrat al Statelor Unite. întruchipează aceste calităţi agresive
rul zeului soarelui şi era de asemenea ale puterii şi virilităţii masculine. Ne-
asociată panteonului zeităţilor, ca ze- greşita sa masculinitate şi coarnele î-
iţa fertilităţii, Epona. Un cal alb era o nălţate (reminiscenţe ale soarelui şi
emblemă saxonă, iar mai târziu devi- fulgerului), combinaţie care-1 face
za casei de Hanovra. Pentru hinduşi, simbol al zeului soarelui în multe cul-
calul poate fi egalat cu Varuna şi, turi. Zeii creaţiei egiptene, Amon-Ra
deci, cu cosmosul; ultimul avatar al şi Khnemu-Ra, erau descrişi cu ca-
lui Vishnu va fi calul alb, Kalki. În bu- pete de berbec, iar Baal, zeul fenician
dismul chinezesc, calul înaripat poar- avea coarne de berbec. Berbecul gre-
tă Cartea legii. Pentru japonezi, Bato co-roman era sacru pentru Zeus (Ju-
Kwannon, zeul îndurării, poate lua o piter), Hermes (Mercur), Dionysus
• 104 •
şi Pan. Zeul hindus Agni, călăreşte semnifică ascultare faţă de Dumne- zându-1 pe diavol. Marele Câine este
un berbec ca simbol al focului sacru, zeu şi de viitorul Mesia. Oaia (sau ţa- semnul ceresc al câinelui, şi câinele
în mitologia celtică, unde şarpele cu pul) este al VlII-lea semn al zodiacu- este al Xl-lea semn al zodiacului chi-
cap de berbec era un atribut al lui Cer- lui chinezesc şi este simbolul tempe- nezesc, reprezentând idealismul. În
nunnos, berbecul era asociat războiu- ramentului artistic şi al armoniei. tradiţia chineză, poate simboliza atât
lui şi fertilităţii. Zeitatea galeză Be- yin, ceea ce prezice catastrofe, mete-
nin a fost descrisă ca un berbec, ber- Câinele jos oriţi şi eclipse, cât şi yang, semnifi-
becii au tras carul lui Thor, zeul scan- Câinele simbolizează cu adevărat cel când protecţie.
dinav al tunetului. Berbecul era un a- mai bun prieten al omului, simbolul
nimal de sacrificiu în antichitate, când loialităţii, vigilenţei şi curajului. Cel-
unele culturi credeau că sângele său ţii le atribuiau câinilor puterea de a
îi transferă şi calităţile. În Biblie, ber- vindeca, la fel credeau şi grecii, care
becul cu coarnele într-un tufiş cu spini l-au legat de Aesculapius. Fidelitatea
a fost sacrificat de Avram în locul este probabil, prima virtute a câine-
fiului său, Isaac; în iudaism, arunca- lui, iar vechii egipteni şi greci credeau
rea în aer a şofarelor comemorează a- că acesta îşi urmează stăpânul şi în
cest eveniment. În creştinism Hristos viaţa de după moarte. Câinele (Sirius)
crucificat cu coroana de spini poate era sacru pentru mesagerul zeu, Her-
fi asemănat cu această creatură. Sem- mes (Mercur) şi Artemis (Diana), ze-
nul ceresc al berbecului corespunde iţa vânătorii, şi era şi un însoţitor pen-
în zodiac cu Aries, care simbolizează tru Hecate (semnifică război) şi Ori-
germinaţia, regenerarea, începutul şi on. În multe culturi se credea despre
explozia primăverii. câini că erau mediatori cu tărâmul Pisica sus
morţii. Zeul egiptean Anubis este că- Sacră pentru Bast în Egiptul antic, în-
petenia şacalilor - Cerberus este de cepând din evul mediu (când a deve-
asemenea descris ca un câine cu trei nit cunoscută ca având legături cu
capete; câinele lui Hades reprezintă vrăjitoarele) pisica şi-a atras în prin-
întunericul şi pericolul, pe când în tra- cipal simboluri negative — cu toate că
diţia scandinavă, câinele Garmr pă- în unele ţări o pisică neagră se crede
zeşte lumea de dincolo. Unele culturi că poate aduce noroc. Din cauza aso-
africane privesc câinele înţelept ca ta- cierilor sale cu Satana, ca în tradiţia
tăl ancestral al civilizaţiei şi aducă- occidentală, pisica era privită ca o
torul de foc. În hinduism, cîinele este creatură plină de cruzime, înşelătoa-
Oaia sus asociat cu Yama şi Indra. În opoziţie re, răuvoitoare. Femela era conside-
Pentru că e o creatură docilă şi de în- cu simbolismul său pozitiv, evreii şi rată dezordonată şi simboliza femeia
credere, oaia simbolizează blândeţe musulmanii consideră câinele un ani- voluptoasă; cele 9 vieţi ale lor erau
şi prostie; într-un context religios, ca- mal murdar, un câine negru simboli- privite ca supranaturale. Celţii sacri-
lităţi asemănătoare nu sunt negative ficau pisici, iar budiştii consideră pi-
atunci când indică o credinţă indiscu- sicile blestemate pentru că nu au plâns
tabilă, în postura sa juvenilă de miel la moartea lui Buddha. În orice caz, al-
(un animal de sacrificiu în vechime) te credinţe au privit pisica cu mai mul-
el simbolizează puritatea, inocenţa, tă milă: datorită firii sale indepen-
supunerea şi calvarul. În creştinism, dente, în Roma antică pisica era un a-
apare ca Mielul lui Dumnezeu (Ag- tribut al zeiţei libertăţii, era sacră pen-
nus Deî) — Hristos — cel care poartă tru zeiţa lunii Diana (Artemis) şi era
păcatele lumii. Mielul poate fi por- păzitoarea caselor, deci un simbol al
tretizat ca suferind şi triumfător sau domesticităţii. Pisica trăgea caleaşca
ca vestitor al Apocalipsei. În alt sens, zeiţei scandinave a fertilităţii, Freyja.
Hristos poate fi de asemenea privit ca O pisică e adorată de musulmani pen-
Bunul Păstor care îşi paşte turma (a- tru că l-ar fi salvat pe Mahomed de
postolii şi credincioşii). Satana este şarpe, şi M-ul, semn aflat pe chipul
lipsit de putere în faţa Mielului nepă- multor pisici, se credea a fi semn lăsat
tat, care este o emblemă a Sfântului de degetele profeţilor. Occidentalii e-
Ioan Botezătorul. În tradiţia iudaică, chivalează câteodată pisica cu al pa-
stropirea cu sânge de miel la Paşti trulea semn al zodiacului chinezesc,
reaminteşte de eliberarea evreilor şi iepurele.

• 105 •
caţia sa este complicată; în afară de
faptul că este un animal devorator, tri-
burile amerindiene îl privesc ca pe un
demiurg sau ca pe o creatură cosmică
care duce lumea în spate. În vechiul
Egipt, crocodilul avea un simbol com-
plex, special şi era atât de important
din punct de vedere cultural, încât pu-
tea reprezenta însăşi ţara. Unii susţi-
neau că s-a născut din apă şi astfel o tică, exista concepţia că a fost oferită
reprezenta pe zeiţa solară Sebek (So- lui Apollo, zeul soarelui, în scopul de
bek), cea vicioasă ctonic, dar putea fi a obţine lumina eternă; acest simbol
şi forma zeului pământului, Geb — ca este acceptat în creştinism. Mai mult,
forţă a vieţii. În mod alternativ, fero- chiar în timpurile străvechi, oamenii
cele crocodil întruchipa furia şi tulbu- credeau că ea îşi reînnoieşte vederea
Şarpele sus rarea şi era atributul furtunii, al zeului uitându-se la soare, simbolizând ast-
Şarpele este un simbol universal cu satanic, Seth. Crocodilul hibrid Am- fel o reînnoire a credinţei. Pentru că
conotaţiile cele mai complexe şi o- mit (câteodată echivalent cu Serapis) şi schimbă pielea, şopârla este un sim-
puse. În culturile străvechi simboliza mânca inimile păcătoşilor după ju- bol clar al renaşterii. Ca şi crocodilul,
imortalitatea datorită faptului că şar- decata lui Osiris, şi chiar şi morţii lumea antică credea că nu are limbă,
pele năpârleşte şi, astfel, a fost asociat erau consideraţi câteodată crocodili simbolizând tăcerea; în Egiptul şi Gre-
cu zeul roman al medicinii (Aescu- ai ştiinţei. Pentru că se ştia că nu are cia antică simboliza înţelepciunea şi
lapius şi de asemenea cu mulţi alţi limbă, lumea clasică considera cro- norocul şi era considerată sacră pen-
zei hinduşi. Mai mult, în cultura indi- codilul simbolul tăcerii. Leviathanul tru Serapis şi Hermes (Mercur). Dim-
ană, şarpele Kundalini este conside- biblic, fabulosul monstru marin, era potrivă, în ţările noneuropene, ea era
rat a fi la temelia spinării umane sim- îmbinat cu crocodilul, iar în creşti- asociată cu dezastrul natural cum ar
bolizând energia cosmică şi viaţa. Ve- nism el semnifică simbolul dragonu- fi seceta. În unele culturi africane, es-
chii egipteni, romanii şi grecii îl con- lui ca şi păzitor al ştiinţei, de aseme- te cunoscută ca fiind stăpânul trans-
siderau un spirit protector. Mai pe nea semnifică înşelătoria, pentru că formării diavoleşti. În creştinism, es-
larg, prin rolul său de a o tenta pe E- varsă lacrimi de crocodil pentru a-şi te comparată cu asocierile satanice a-
va, determinând astfel Căderea uma- încuraja victima sentimentală să se le şarpelui. În Polinezia, şopârla este
nă, şarpele a fost considerat viclean apropie de el. importantă, privită ca un zeu; în tra-
şi răuvoitor - personificarea lui Sata- diţia Maori ea este un demiurg, în
na şi a păcatului. Mişcările lui alune- Şopârla sus. dreapta timp ce în unele triburi australiene, şo-
coase, pielea solzoasă şi limba veni- Şopârla cu sânge rece se încălzeşte la pârla Tarrotarro este un erou cultural,
noasă şi bifurcată, inspirau frică, în soare; de aceea ea este asociată atât creatorul sexelor. Salamandra miti-
timp ce ochii fără pleoape simbolizau cu soarele, cât şi cu lumina, iar în u- că a fost descrisă de obicei sub formă
înţelepciune şi veghe. Datorită faptu- nele religii ea reprezintă cercetătorul de şopârla. Pierderea cozii sugerează
lui că se naşte dintr-un ou, şarpele es- iluminismului spiritual. În Grecia an- o fire „alunecoasă".
te uneori considerat androgin şi dato-
rită faptului că trăieşte sub pământ a
fost considerat malefic, împărtăşind
simbolismul dragonului. Prin formă
se constituie într-un simbol puternic,
falie şi de fertilitate; iar şarpele are
semnificaţii importante şi în visuri. În-
colăcit, înseamnă potenţial dinamic, o
motivaţie şi un simţ puternic pentru
acţiune.

Crocodilul/Aligatorul dreapta
Crocodilii şi aligatorii împart acelaşi
simbolism combinat, moarte şi distru-
gere, la fel ca şi viaţa şi reînnoirea.
Datorită faptului că crocodilul este o
creatură de apă şi de uscat, semnifi-
106
în carapace a devenit simbolul medi- Calul de mare jos
taţiei spirituale. În tradiţiile amerin- în culturile mediteraneene ale Greci-
dienilor, în vestul Africii şi în cultu- ei antice şi ale Romei, caii de mare
rile din regiunea Mării Caraibilor, in- trăgeau şaretele zeilor mării şi, ca un
teligenţa ei este aceea a unui şarla- atribut al zeului mării Neptun (Pose-
tan/şmecher. Broasca ţestoasă greco- idon), ei simbolizau puterea apei. A-
romană era un simbol de fertilitate sa- ceastă semnificaţie pozitivă spunea
cru pentru Aphrodita (Venus). În creş- despre ei că îi duceau pe morţi în si-
tinism, broasca ţestoasă este uneori guranţă pe lumea cealaltă. Calul de
considerată o creatură demonică care mare ilustrat aici împreună cu o naia-
reprezintă întunericul şi totodată un dă face parte dintr-o legendă greacă.
simbol casnic. Caii de mare rămân simboluri ale no-
rocului pentru pescarii care sperau
să-şi umple năvoadele, iar în supers-
tiţiile populare ei au darul de a proteja
împotriva febrei. Forma lor unică i-a
Broasca ţestoasă -sus Broasca determinat pe chinezi, în mod în-
ţestoasă are un simbol profund în ţelegător, să-i considere pe caii de ma-
tradiţia amerindienilor şi în sudul re fii mai mici ai dragonilor.
Asiei, unde se susţinea că duce lumea
în spate sau că reprezintă cosmosul
— carapacea sa fiind cerul, corpul său,
pământul, iar sub carapace prezenta Broasca sus
apa sau lumea cealaltă (iadul), în în cele mai multe tradiţii, broasca este
mitologia indiană, broasca ţestoasă considerată o antiteză a broaştei râ-
Chukwa duce lumea în spate ioase rele/maligne; oricum încă mai
susţinând un elefant. Din acest motiv este îmbibată cu simbolul conflicrual
broaştele ţestoase au fost frecvent re- al norocului, fertilităţii şi reînvierii,
prezentate în arhitectură ca şi cariati- dar şi al răului, ereziei şi al păcatului.
dele Universului. Broasca ţestoasă c- Pentru că depune mari cantităţi de
ra metamorfoza lui Vishnu şi o repre- ouă, este un simbol al fertilităţii şi era
zenta pe Kasyapa, Steaua Nordului, sacră pentru Heket, zeiţa egipteană a
în general (în special în China şi Ja- renaşterii, cea cu cap de broască (şi
ponia) ea este un simbol al longevi- de asemenea pentru Aphrodita/Venus Balena jos. stânga
tăţii, indistructibilităţii şi al imortali- greco-romană). Brotăcelul simboliza Balena uriaşă era un simbol al puterii
tăţii. În China, ea este înzestrată spi- revărsarea Nilului. Pentru celţi, broas- şi al energiei regeneratoare ale apelor
ritual, şi poate reprezenta principiul fe- ca domnea peste pământ şi reprezen- cosmice până când a fost privită ca
minin (yin) şi simbolul apei sau prin- ta puterea tămăduitoare a apei. Cele 3 devoratorul lui Iona din Biblie şi a de-
cipiul masculin (yang) ca Războini- etape ale dezvoltării ei şi caracterul venit simbolul morţii, al mormântu-
cul Negru. Semnele de pe carapacea amfibian o determină să fie un sim- lui, gura şi pântecele iadului. În acest
ei au fost considerate pe rând o hartă bol al renaşterii. În China, broasca es- context, poate simboliza şi reînvierea,
a constelaţiilor şi o scriere sfântă: şi, te o creatură feminină (yin) care adu- pentru că o dată ce Iona şi-a recăpătat
astfel, a devenit simbolul înţelepciu- ce ploaia aşa cum cred şi băştinaşii. credinţa, după trei zile şi trei nopţi, ba-
nii, iar prin obiceiul ei de a se retrage Hinduşii credeau că o broască marc lena 1-a eliberat. Pilda poate fi compa-
susţinea lumea şi că broaştele sim- rată cu moartea, îngroparea şi învie-
bolizează întunericul. Creştinii timpu- rea lui Hristos. În tradiţia inuiţilor (es-
rii o considerau simbol al renaşterii, chimoşi), balena este un şarlatan. Da-
dar şi ca o întruchipare a torită mărimii lor uriaşe, navigatori;
răului şi a lăcomiei. timpurii au încercat din greşeală să de-
barce pe balene, şi de atunci ele sim-
bolizau momeala diavolului şi vicle-
nia lui. Dar balena poate fi şi un sim-
bol cosmic, fie o cariatidă a Universu-
lui (în ţările arabe şi slave, în Rusia),
fie o întruchipare a lumii sau a cor-
pului sau a mormântului.

• 107 •
Peştele jos
Pe lângă faptul că este un simbol pu-
ternic al creştinătăţii, această creatu-
ră acvatică cu formă alungită repre-
zintă fertilitatea masculină (o pradă
bună reprezentând abundenţa) şi de
asemenea se identifică cu zeiţele lu-
Delfinul s«s nilor. Pentru că adâncimile simboli- Crapul sus
Un simbol popular universal, delfi- zează subconştientul minţii, peştele Crapul are puţine semnificaţii în cul-
nul simbolizează salvarea, viteza, iu- poate simboliza creativitate şi inspi- turile occidentale, dar în orient un sim-
birea şi seriozitatea. Este atât de pri- raţie, dar şi fertilitate feminină. Peştii bol pozitiv al iubirii, curajului, dem-
etenos cu omul, încât a persistat cre- erau sacri pentru zeul babilonian al nităţii şi norocului. În Japonia, crapul
dinţa că odinioară a fost fiinţă uma- mării, Ea-Oannes, dar şi pentru Ishtar. este semnul acceptării cu seninătate a
nă, în Grecia antică şi în Roma a fost În Egiptul antic, peştele era conside- destinului şi pentru că trăieşte mult,
considerat regele creaturilor marine, rat falusul lui Osiris şi, pe lângă a- simbolizează norocul. Cuvântul japo-
şi înhămat la carul lui Poseidon ceasta, era sacru pentru Isis şi Hathor. nez „crap" este omofon al cuvântului
(Neptun) simboliza puterea maritimă. Peştii în credinţa greco-romană erau „iubire", având şi acest simbol. Pen-
Era, de asemenea „femeia mării" sa- atributele zeiţei iubirii Aphrodita (Ve- tru că înfruntă toate obstacolele în
cră pentru Aphrodita (Venus) pentru nus) şi ale zeului mării Poseidon (Nep- timp ce înoată contra curentului pen-
babiloniana Ishtar şi pentru egipteana tun). Tradiţia celtică compara somo- tru a ajunge la locul unde-şi depune i-
Isis. La Delphi, a fost dedicat lui A- nul cu păstrăvul în mod special cu iz- crele, simbolizează rezistenţa şi era
pollo, zeul Soarelui, dar împreună cu voarele sfinte şi cu ştiinţa divină. Pen- emblema curajului pentru samurai.
Delphi, delfinul poate simboliza mat- tru budişti, peştele simbolizează li- Crapul chinezesc este un reprezentant
ca {uterul). În picturi apare frecvent bertatea gândirii şi încrederea sau cre- al perseverenţei şi al succesului lite-
pictat împletit cu o ancoră „frânând dinţa pentru că la fel ca şi Hristos, rar pentru că poate sări pragurile por-
viteza", ceea ce reprezintă prudenţa. Buddha a fost pescar de oameni. Peş- ţii Dragonului pentru a se transforma
Este un simbol al lui Hristos pe cruce tele este mâncarea sfântă pentru evrei el însuşi în versatul dragon.
când este pictat pe o ancoră sau şi simbolizează înotul cu credinţă în
străpuns cu un trident; pictat cu o na- apele Torahului. Zeii hinduşi Varuna
vă simbolizează biserica condusă de şi Vishnu îşi pot asuma forma lui - a
Hristos. Pentru că era celebru pentru fost prima încarnare a lui Vishnu ca
a-i fi salvat pe corăbieri de la înec, şi şi salvator al omenirii de la potop, iar
pentru că în multe tradiţii era faimos Varuna este zeiţă a apelor cu formă
pentru că-i ghida pe morţi prin apele de peşte auriu — un simbol favorabil
morţii, îl simboliza de asemenea pe sănătăţii, fertilităţii şi iubirii la indi-
Hristos Mântuitorul. Delfinul a fost eni, în China, peştii prezic abundenţa
comparat cu bestia care 1-a în-ghiţit şi (cuvintele sunt omofone în mandari-
apoi 1-a eliberat pe Iona şi astfel sim- nă) şi este o emblemă a zeiţei milei
bolizează renaşterea. La amerindieni Kwan-yin şi a dinastiei T'ang. Peştii
poate fi un mesager divin şi o formă constituie semnul zodiacal al peştilor
a Marelui Spirit. gemeni, reprezentând conflictul uman, Steaua de mare sus
apa şi alte caractere laice. Steaua de mare are multe simboluri i-
dentice cu ale stelei datorită formei
sale. În iconografia creştină, ea o re-
prezintă pe Fecioara Măria (Stella
Maris, — „Steaua Mării"), cea care ea
asigură trecerea în siguranţă peste ma-
rea furtunoasă şi simbolizează un far
strălucitor al salvării în apele pericu-
loase ale lumii. Acest simbol se întin-
de până la Spiritul Sfânt, caritatea şi
credinţa creştină. Un simbol celest că-
ruia îi merge bine mai degrabă în a-
pă, decât să se înece în mare, steaua
de mare simbolizează iubirea pură şi
care arde mereu.
108
grinilor, iar simbolul său era scoica, tul poate pătrunde în habitatul său. În
îngerul păzitor Rafael a fost pictat culturile Maya şi Aztecă, melcul era
împreună cu o specie de scoică. Da- asociat cu zeităţi, cum ar fi zeul mexi-
torită faptului că se credea că a fost can al lunii, Tecciztecatl. Melcul este
fecundată de rouă, scoica ar putea-o un simbol al lenii în creştinism şi al
simboliza pe Fecioara Măria, mama comportamentului păcătos.
perlei sfinte — Iisus. In ambele cul-
turi, budistă şi indiană, cochilia scoi-
cii are un simbol special pentru că
strigătul ei îl trezeşte pe credincios.
Scoica este unul din cele opt simbo-
luri de bun augur din China şi simbo-
Scoica sus lizează o călătorie prosperă.
Scoica este un simbol feminin pozi-
tiv universal al naşterii, vieţii, învie- Melcul dreapta
rii, iubirii şi norocului. Datorită în- Ca şi scoica, melcul este un simbol al
velişului ei tare care-i protejează via- naşterii şi reînnoirii, dar şi al înceti-
ţa (şi conţine perle), moluscă cu su- nelii. Retragerea lui în cochilie şi ra- Caracatiţa jos, stânga Caracatiţa sau
papă dublă simbolizează uterul şi fer- piditatea cu care iese (cochilia lui es- sepia este un simbol predominant în
tilitatea şi ca o creatură acvatică este te comparată cu o peşteră) au adăugat ţările mediteraneene unde era un
şi feminină, lunară şi este asociată cu alte simboluri ca figura de ceară şi pa- motiv decorativ foarte mult folosit în
virginitatea. In mitologia greco-ro- lida lună. Spirala cochiliei reprezin- arta minoică şi mice-niană. Cele 8
mană, se credea despre Aphrodita (Ve- tă atributele dinamice şi cosmice ale tentacule ale ei în formă de spirală o
nus) zeiţa iubirii, că ar fi fost creată acestei forme împreună cu cele ale la- asociază cu desfăşurarea creaţiei din
din spumă de mare şi dusă pe uscat birintului. Unii zei americani nativi centrul cosmic, un concept dinamic
pe o specie de scoică, la fel cum s-a în- ai vântului îşi însuşesc forma lui pen- împărtăşit de forma sa de spirală, de
tâmplat şi cu zeiţa hindusă, Lakshmi. tru că, la fel ca şi gasteropodul, vân- dragon şi de păianjen. Oricum
În creştinism (şi în alte religii), scoi- această asociere pozitivă a fost uneori
ca simbolizează învierea şi botezul pusă în contrast, deoarece ea scuipă
pentru că scoicile au fost adesea stro- cerneală neagră. Credinţa că
pite cu apă de botez. In epoca medie- reprezintă spiritul diavolesc şi iadul,
vală, simboliza peregrinajul, în spe- ca o creatură acvatică, îşi a-sumă
cial înspre altarul Sfântului Iacob simbolurile apei şi ale lunii şi poate
din Santiago de Compostela în simboliza şi fulgerul şi ploaia. Poate
Spania: Sfântul James a fost fi comparată cu semnul zodiacal al
protectorul pere- Cancerului şi cu solstiţiul de vară.

• 109 •
Pajura/Acvila dreapta
Cu înfăţişarea sa majestuoasă, cu zbo-
rul înălţător şi vederea acută, pajura
este un simbol universal şi reprezintă
zeul atotvăzător al cerului. Reprezintă
de asemenea curaj, victorie şi putere,
semcţie, tunet şi furtuni. Pentru
vechii greci şi romani, era purtătorul
luminii pentru Zeus (Jupiter) şi repre-
zenta victoriosul Imperiu Roman pe
steagurile legiunii romane. În creşti- Bufniţa jos Şoimul jos
nism, pajura simbolizează omnipoten- Deşi sacră pentru Athena, zeiţa grea- Şoimul şi păsările asemănătoare de
ţa lui Dumnezeu, credinţa, ascensiu- că a învăţăturii şi un simbol al înţe- pradă au simbolism contradictoriu în-
nea lui Hristos şi pe Sf. Ioan. Pajura/ lepciunii, bufniţa suferă asocieri ne- semnând răul şi moartea, lumină so-
Acvila împărtăşeşte simbolismul pă- gative în cele mai multe tradiţii. În lară, împărtăşind această semnifica-
sării Phoenix pentru că, în legea creş- multe credinţe - ca în cele ale Egip- ţie cu vulturul. Ca rege al păsărilor
tină, se reînnoia pe sine la fiecare ze- tului antic şi creştinismului - această de pradă în Egiptul antic, şoimul este
ce ani zburând în soare şi apoi în ma- pasăre de noapte simboliza moartea, o pasăre regală sacră, deoarece se spu-
re de trei ori. În felul acesta devine ghinionul şi întunericul spiritual. Deşi nea că el întruchipează pe atotvăză-
un simbol al naşterii din nou şi al bo- pentru celţi era sacră, era o legătură torul Horus, zeul cerului (sau zeul
tezului. Un şarpe în ciocul unei paju- cu viaţa de dincolo de moarte fiind soarelui, Ra). El şi alţi zei egipteni
re semnifică victoria lui Hristos asu- numită „vrăjitoarea nopţii" şi „pasă- sunt adesea pictaţi cu cap de şoim.
pra Satanei. Forma de strană a paju- rea-cadavru". În hinduism, era mesa-
rei ţinând o Biblie reprezintă inspira- gerul zeului vedic al morţii, Yama. A-
ţia Scripturii şi putere. De obicei, pa- fricanii de vest şi australienii abori-
jura este descrisă ca o emblemă sola- geni privesc bufniţa ca mesageră a
ră bătându-se cu şerpii sau în conflicte vrăjitorilor, iar în Europa Occidentală
cu un taur sau cu leu, din care iese medievală se credea că vrăjitoarele se
victorios demonstrând triumful spiri- pot transforma în bufniţe. Pentru
tului asupra puterii lumeşti. În tra- amerindieni are şi această semnifica-
diţiile amerindienilor, aripile pajurei ţie, dar poate simboliza şi înţelepciu-
simbolizează razele soarelui, purtate ne, în China şi Japonia, se spunea că
ca pălării ele reprezintă pasărea-rune- răpeşte copiii şi de aceea semnifica
tului şi Marele Spirit; pajura poate de moartea, dar şi odrasla nerecunoscă- Primii creştini credeau că şoimul sim-
asemenea semnifica ziua şi este mij- toare. Bufniţa simbolizează orbirea şi bolizează răul, în timp ce un şoim îm-
locitorul între oameni şi zei. Dom- e considerată o pasăre necurată în blânzit îi reprezintă pe păgânii con-
nind ca un rege peste păsări, pajura tradiţia evreiască. În general, bufniţa vertiţi, iar şoimul moţat simbolizează
este emblema regalităţii, o asociere hombar şi bufniţa-cornută (prezentată speranţă pentru iluminare. În legende-
dezvoltată de statutul său de cel mai aici) sunt considerate demonice. Buf- le greco-romane, şoimul era mesage-
popular simbol vestitor; simbolizează niţa urlătoare poate juca câteodată un rul lui Apollo şi era sacru pentru Cir-
imperii ca Imperiul Roman şi pe cel rol binevoitor atenţionând vânătorul ce şi vrăjitorii greci. Pentru celţi, şoi-
al lui Napoleon. Pajura cu două când se apropie pericolul. mul era simbolul victoriei (de obicei
capete a Bizanţului venea din simbo- asupra iepurelui care echivalează cu
lismul hittit al zeilor gemeni ai puterii voluptatea). Era înfăţişarea zeului
şi ai tuturor ştiinţelor. Multe state au scandinav Odin şi era un atribut al
adoptat pajura ca embleme, steme, fi- Freyjei. În hinduism, şoimul Gayatn
ind simbol al patriotismului şi suve- era mijlocul de transport al Indrei şi
ranităţii pentru unele dintre ele, inclu- aducea mana din cer. În China, sim-
zând aici Statele Unite, unde este sim- bolizează soarele, precum şi războ-
bolul naţional. Asociat cu cele şapte iul. Polonezii cred că şoimul este o
păcate capitale şi cu cele patru virtuţi pasăre profetică cu puteri magice de
fundamentale, are semnificaţii biva- vindecare. Pasărea ilustrată mai sus
lente simbolizând mândrie şi dreptate. este Şoimul Dogarului.

• 110 •
Corbul jos tal de voluptate. În tradiţie, când cor- cipiul feminin, iar scarabeul exempli-
Corbul (împreună cu cioara) este o bul îşi părăsea cuibul, prezicea în a- fică masculul (în alte culturi scarabe-
pasăre cu dublu simbolism: cu toate cest fel dezastrul - de aici mitul po- ul e înlocuit cu şoimul). În Grecia şi
că acesta împărtăşeşte cu alte păsări pular că dacă corbii părăsesc vreoda- Roma, vulturul era sacru pentru Ares
simbolul solar, aripile sale negre pot tă Turnul Londrei, naţiunea engleză (Marte), Apollo şi Hercule (care a o-
fi cauza pentru care e considerat sim- va decădea. morât vulturul ce smulgea ficatul lui
bolul răului. Pentru că e inteligent şi Prometeu înlănţuit pe muntele Cau-
poate vorbi, îi era uneori acordat atri- caz). Era de asemenea calul lui Cronos
butul profeţiei şi al înţelepciunii. A- (Saturn). Ca şi cornul unicornului, în
merindienii îl consideră un demiurg, evul mediu, se credea că gheara vul-
un trişor viclean sau un mesager al turului detecta otrava. Pentru motive
Marelui Spirit. Egiptenii antici îl pri- evidente, ca cele legate de curăţirea
veau ca pe o pasăre distructivă, la fel cadavrelor de carne, vulturul este în-
credeau şi evreii, că smulgea ochii deaproape asociat cu moartea. Din
morţilor. Asemenea zeiţei Corbului acelaşi motive, amerindienii îl asoci-
Binecuvântat din mitul celtic, corbul au cu focul purificator şi cu soarele
era simbol al războiului, fertilităţii în timp ce în unele tradiţii africane,
şi profeţiei, ca şi Corb al luptei zeiţei Cioara sus se considera cunoscătorul tainei trans-
Badb, aducea de asemenea ghinion. Simbolul ciorii se împleteşte cu cel al formării cărnii moarte în carne vie.
Culturile scandinave credeau că doi corbului şi multe culturi nu fac dis- Pentru creştini, vulturul poate semni-
corbi stând pe umerii lui Odin (Wo- tincţie între cele două păsări. Este deci fica virginitatea Măriei, o noţiune a-
tan): Hugin („gând") şi Munin („me- simbolul morţii şi al ghinionului, a- părută din credinţa că ouăle păsării
vând şi semnificaţii solare. Egiptenii sunt fertilizate de vântul de vest.
credeau că o pereche de ciori simbo-
liza monogamia. Potrivit grecilor an-
tici, Apollo lua înfăţişarea unei ciori
când fugea la Typhon şi de aceea era
sacră pentru el şi pentru Athena. Ero-
ina celţilor, Branwen, sora lui Bran,
(al cărui atribut era un corn) era des-
crisă ca o cioară albă. În credinţa po-
pulară, eroii se pot transforma în ciori
morie") se comportau ca ochii zeită- pentru a crea stricăciuni. Pentru băş- Porumbelul jos
ţii. Corbul este emblema vikingilor şi tinaşii americani, cioara este o pasăre Porumbelul simbolizează pacea în
a danezilor. În mitologia greco-roma- care păstrează legea sacră şi poate creştinism şi în alte culturi, dar are şi
nă, corbul primea asocieri pozitive semnifica schimbare; ca şi corbul, alte asocieri. Potrivit tradiţiei slave,
de longevitate, fertilitate, speranţă şi poate fi o trişoare şi mesager al spi- sufletul se transformă într-o turturea
soare, dar semnifica şi moarte. Era ritului lumii. la moarte, în multe alte religii, inclu-
mesager al lui Apollo şi era odată alb, zând hinduismul, porumbelul este re-
până când s-a înnegrit de furie. In prezentantul sufletului. Duhul Sfânt
China, un corb cu trei picioare locu- Vulturul sus, dreapta al creştinismului este uneori întruchi-
ieşte în Soare, indicând cele trei faze în vremurile moderne vulturul nu se pat într-un porumbel, ca şi apostolii.
ale sale: zori, amiază şi amurg; pen- bucură de o caracterizare prea frumoa- In mitologia greco-romană, porumbe-
tru japonezi, este un mesager divin, să, din cauza obiceiurilor sale mizera- lul era sacru Athenei, semnificând
în tradiţia creştină, corbul este echi- bile şi a înfăţişării neîngrijite. Pentru reînnoirea vieţii, pentru Zeus - care
valent cu Satana şi păcatul, cu toate egiptenii antici, era „găina faraonului" era rănit de porumbei - şi pentru A-
că i se poate atribui o semnificaţie mai şi simboliza maternitatea; vulturii e- phrodita (Venus), un simbol
puţin malefică cum ar fi solitudinea rau consideraţi a fi în exclusivitate fe- al dragostei. Egiptenii antici
(datorită preferinţei sale de a trăi re- mele şi circula credinţa că-şi hrăneau îl considerau reprezentativ
tras de stol). Hrănindu-1 pe Ilie, ne a- puii cu propriul sânge (un mit aplicat pentru inocenţă şi
duce aminte şi de providenţa lui Dum- mai târziu pelicanului). Era sacru pen- se credea că
nezeu şi de speranţă. Noe a trimis un tru Mut, zeiţa maternităţii, şi pentru stă
corb alb din arcă şi din cauza eşecu- Isis, care odată a luat forma unui vul-
lui, s-a înnegrit. Alchimiştii au inter- tur. Hathor era ocazional portretizat
pretat acest lucru ca moarte a lumii. cu un cap de vultur, la fel a fost şi
Reprezintă de asemenea păcatul mor- Nekhebet. Vulturul exemplifică prin-
111
în Copacul vieţii. Porumbelul e văzut nifica reînvierea, şi pentru că se cre-
în islamism ca protector al lui Ma- dea că nu intră în putrefacţie, el sim-
homed. În timp ce porumbelul sem- bolizează imortalitatea. În panteonul
nifică longevitate şi linişte în China, în hindus, păunul este calul lui Lakshmi,
Japonia e asociat zeului războiului Brahma şi Kama şi e sacră pentru Sa-
Hachiman. În trecut, porumbelul era rasvati. Islamismul descrie ochii pău-
singura pasăre pe care evreii o accep- nului ca „ochi ai inimii" şi îi asociază
tau ca jertfa pentru purificarea ma- cu soarele, luna şi universul. Budiş-
mei după naşterea odraslei. Poate sim- tii privesc păunul ca simbol al roţii
boliza şi Israelul. Atributele antice vieţii şi al soarelui. A fost emblema
ale zeiţelor fertilităţii ca Ishtar şi As- budistului Avalokitesvara şi Amita-
tarte, astăzi porumbeii (un cuplu de bha Buddha, de asemenea fiind legat
turturele) întruchipează dragostea. A- de zeiţele Chinei şi Japoniei, zeiţe ale
sociat cu virtuţile fundamentale, po- milei, Kwan-yin şi Kwannon. Repre-
rumbelul semnifică cumpătare. Vezi zentând veghea înţelegătoare, păunul
Porumbelul şi Olive Branch (Ramu- era odată sacru în China, unde penele
ra de măslin) în Simboluri sacre. sale lucioase şi frumos colorate erau
emblema dinastiei Ming şi simbol al
unui rang înalt. Pentru că devine ne-
astâmpărat înaintea furtunilor şi scoa-
te un ţipăt caracteristic, este asociat şi
cu ploaia. Păunul poate fi asimilat cu
simboluri negative: ostentaţia sa sem-
nifică păcatul capital al mândriei {su- Emu/Struţul sus
perbia) şi vanitatea. În hinduism, se Obiceiul idiosincretic de a-şi îngropa
spune că păunul are penele unui în- capul în nisip face ca struţul să sim-
ger, vocea diavolului şi mersul unui bolizeze stupiditatea şi evitarea za-
hoţ, şi că ţipetele sale sunt în relaţie darnică a adevărului care e neplăcut.
cu picioarele sale urâte. Despre cei ca- Din punct de vedere istoric, are sem-
Păunul sus re se fălesc cu meritele altora se zice nificaţii mult mai profunde şi poziti-
Frumuseţea şi grandoarea penelor că se îmbracă în pene de păun sau se ve. Penele sale constituiau un impor-
păunului i-au dat o varietate de asoci- împăunează. tant simbol al dreptăţii şi al adevăru-
eri, înfăţişarea sa a făcut să fie adesea lui în Egiptul antic, ajutând la măsu-
asociat regalităţii, în unele culturi, cum rarea inimilor morţilor în viaţa de du-
ar fi babilonienii antici şi perşii (care pă moarte, semnificând şi zeiţa Ma'at,
credeau că doi păuni păzesc Copacul guvernantă a legilor existenţei. În cre-
vieţii, simbolizând dualitatea omului) dinţele antice şi medievale, multe
şi-au aşezat conducătorii pe tronuri de practici obişnuite erau atribuite stru-
păuni. Împărătesele şi prinţesele ro- ţului: se credea că îşi cloceşte ouăle
mane aveau ca emblemă păunul. Alte cu privirea, în stare de nemişcare, po-
simboluri ale păunului derivă direct ziţie ce 1-a transformat în simbol al
din mitologia greco-romană. Pasărea- meditaţiei. O altă teorie susţinea că
zeu, Phaon (cunoscută şi ca Fiorul), a ouăle struţului se cloceau la căldura
fost identificată cu un păun. Hera (Iu- soarelui, deci a devenit simbol al cre-
no, în mitologia romană) pentru care aţiei şi al vieţii în multe credinţe, in-
pasărea e sacră - a creat păunul din Dodo sus clusiv în creştinism, unde simboliza
cadavrul unui gigant, Argus, un mon- Acum moartă, dodo era pasăre ne- demonicul Tiamat (portretizat şi ca
stru fabulos ai cărui 100 de ochi i-a zburătoare specifică pentru Mauriti- dragon) în opoziţie cu Marduk. Pen-
semănat pe coada păunului (care re- us. Este, de aceea, un simbol tragic al tru unele triburi africane, struţul este
prezintă bolta cerului, iar ochii - ste- rezultatului invocabilei exterminări a o pasăre de cult simbolizând lumina,
lele). Semnele distinctive din coada altor specii de către oameni şi ca o re- apa şi puterea magică. Emblema Prin-
păunului au fost identificate cu nişte amintire a datoriei noastre de a res- ţului de Wales e formată din trei pene
ochi încă de la început, iar în creşti- pecta lumea naturală. Expresia mort de struţ. Emu şi struţul împărtăşesc
nism pot reprezenta biserica atotvăză- ca şi dodo poate însemna astăzi o per- simbolismul lor, şi această fotografie
toare. Felul în care se adăposteşte şi soană ultraconservativă sau ceva ne- prezintă un exemplar de pasăre emu
cum îşi reînnoieşte penele, poate sem- fimctionabil sau mort. australiană.

112
Barza jos
Astăzi barza este cea mai bine cunos-
cută, cea care aduce copii noilor pă-
rinţi, dar este mai mult simbol al no-
rocului. Barza este o pasăre migratoa-
re - emblema călătorului - şi datorită
obiceiului său da a pleca spre ţările
calde iarna şi de a se întoarce primă-
vara, aceasta reprezenta primăvara,
Lebăda sus reînvierea şi o viaţă nouă (în ţările în
Graţioasa lebădă, remarcabilă prin co- care migra se spune că lua înfăţişare
loritul alb imaculat al penajului şi prin umană). Aceasta probabil explică o-
lungimea gâtului său flexibil, are o riginea simbolului berzei de a aduce
varietate de asocieri, inclusiv lumina, copii, chiar dacă în nordul Europei se
viaţa, graţia, puritatea, dragostea, so- credea că sufletele copiilor nenăscuţi
litudinea, poezia, muzica şi sincerita- locuiau în locuinţa naturală a berzei,
tea, în contrast, semnifică prefăcăto- în mlaştini şi eleştee. În China, barza
rie în unele culturi datorită penajului semnifică longevitate (se credea că
său alb care contrastează cu carnea sa trăieşte foarte mult) şi singurătate. O-
neagră. Din cauza corpului rotunjit şi biceiul său de a sta nemişcată pe un culul îi reînvia cu propriul sânge. Mi-
gâtului lung, lebedele pot reprezenta picior a condus la tul permite o alternanţă a faptelor, şi
atât masculinitate, cât şi feminitate, asocierea ei cu anume, masculul îşi ucidea puii în fu-
precum şi apă şi foc şi, unind aceste meditaţia, în ria sa şi iubitoarea mamă îi învia cu
calităţi, ea simbolizează perfecţiunea. Egiptul şi Roma sângele din pieptul său - ambele mi-
In culturile scandinave, lebăda este antică simboliza turi, precum şi alte variante simboli-
privită ca un epitom al frumuseţii fe- gratitudinea zează învierea. Din vremea lui Dan-
minine. Potrivit unei tradiţii vechi, se copilului pentru te, pelicanul a fost identificat cu Hris-
credea că lebăda cânta doar înainte că se spunea că tos şi semnifica smerenie şi euca-
de moarte, şi deci cântecul prevesteş- barza îşi hrănea rism pentru creştini. Evreii îl privesc
te moartea (ultima operă a unui poet părinţii atunci ca pe un aducător de ghinion şi dezo-
sau compozitor este cântecul-lebedei). când aceştia nu se lare, în alchimie reprezintă reînviere,
În mitologia greco-romană, lebăda e- mai puteau antiteze ale corbului.
ra sacră pentru Apollo, zeul muzicii, menţine. In
şi ca simbol al virilităţii masculine şi mitologia greco- Coţofana jos
al soarelui, trăgea de asemenea caleaş- romană, Coţofana neagră şi albă a fost suspec-
ca lui Zeus (Jupiter) cel care a luat reprezenta de asemenea femeia ca tată în Occident ca fiind un rezultat al
forma de lebădă pentru a o seduce pe fiind cea care hrăneşte şi era sacră rolului său de a prevesti ghinionul şi
Leda şi astfel era asociată cu dragos- pentru Hera (Iuno). Deoarece o- moartea, cu toate că originile acestor
tea. Era de asemenea un atribut al A- moară şi mănâncă şerpii, este privită asocieri sunt necunoscute. Creştinii
phroditei (Venus), zeiţa dragostei, şi în creştinism ca o inamică a lui Sa- medievali credeau că coţofana sem-
o simboliza pe Fecioara Măria. Cel- tana şi-1 poate simboliza pe Hristos, nifică răul, persecuţia sau moartea
ţii credeau că lebedele erau zeităţi so- precum şi virtuţi ca şi castitatea, pu- prematură. E descrisă în scene de
lare binevoitoare, identificate de lan- ritatea, vigilenţa şi prudenţa. O legen- Crăciun şi-1 poate personifica pe
ţurile de aur şi argint din jurul gâtului dă suedeză spune că o barză a apărut Satana, simbolizând
lor. Pentru băştinaşii amerindieni, le- la crucificare, rugându-1 pe Hristos să vanitate şi maniere des-
băda exprimă dorinţa Marelui Spirit fie puternic şi strigând Stryka! Strykal frânate. Există o veche
şi poate aduce cele 4 vânturi. Simbo- (putere). poezie englezească
lizează soarele, graţia, nobleţea şi cu- care atribuie
rajul în culturile orientale. Pentru hin- Pelicanul sus, dreapta teri profetice
duşi, lebăda era pasărea Hamsa (com- Cândva se credea că pelicanul îşi hră- coţofenelor,
binând Ham şi Sa în mintea divină) şi neşte puii cu propriul sânge, întoc- care simbo-
semnifica perfecta uniune şi răsufla- mai ca în credinţa despre vultur, ciu- lizau:
rea spiritului. Era de asemenea calul gulindu-şi pieptul - dându-şi astfel regretul,
lui Brahma şi oua Ouăle Cosmice. viaţa pentru puii săi - aşadar, prima bucuria, o
Gâscă împărtăşeşte multe din simbo- sa semnificaţie este a sacrificiului de nuntă, o
lurile acordate lebedei. sine şi a dragostei părinteşti. În tradi- naştere,
ţia medievală, se spunea că femela îşi
sufoca puii cu dragostea ei, iar mas-

• 113 •
un botez, o moarte, raiul, iadul, dia- (exista un ecou în culturile africane, un număr de alte atribute, cum ar fi:
volul, în Orient, simbolul negativ al unde ea reprezenta puritatea). Ea sim- războiul, norocul, fidelitatea, asfinţi-
coţofenei este opus, iar în China ea boliza şi fiii mai tineri. Ba mai mult, tul, protecţia şi abilităţi literare. În Oc-
este simbolul Păsării bucuriei. Asoci- rândunicile îşi hrăneau odraslele cu cident, cocoşul negru este un agent al
erea profetică este împărtăşită ori- seva rostopascei, ceea ce le dădea pu- Satanei. Cocoşul este emblema naţi-
cum în Orient, unde ea este aducă- terea văzului, deci ele au devenit ast- onală a Franţei.
toare de noroc, iar cântecul ei prezice fel simbolul iluminării lui Dumne-
veşti bune şi musafiri. Coţofana era zeu, în tradiţia populară, cuibul unei
emblema dinastiei Manchu. rândunici din streaşină unei case adu-
ce noroc.
Rândunica jos
Rândunica este o pasăre migratoare Cocoşul dreapta
iar reîntoarcea ei primăvara simbo- Cocoşul, cocoşelul simbolizează cu-
rajul şi vigilenţa, dar şi aroganţa şi în-
gâmfarea, în Grecia antică se spunea
despre el că salută soarele prin cân-
tarul de dimineaţă şi era sacru pentru Curcanul jos
Apollo şi pentru mulţi alţi zei. În cele Pasăre specific americană, curcanul
mai multe tradiţii cântarul cocoşului este un important simbol al fertilităţii
simboliza victoria luminii asupra în- pentru multe culturi amerindiene, sim-
tunericului (şi de aici victoria binelui bolizând fertilitatea feminină şi viri-
asupra răului) şi tutela. Era privit ca litatea masculină. Era sacrificat în
un simbol al focului prin virtutea cres- timpul ritualurilor de fertilitate. Tri-
tei sale roşii. Iar culturile celtice şi bul Creek face curcanul să danseze la
lizează speranţa, fertilitatea şi reînnoi- scandinave credeau că este o pasăre sărbătoarea focului. El a simbolizat
rea vieţii. Datorită faptului că se spu- din lumea cealaltă. Este un simbol u- sacrificiul şi altruismul pentru multe
nea odată că ea hibernează (în mîluri, niversal de fertilitate şi în multe cul- culturi americane native, care i-au pus
peşteri sau ape), poate simboliza în- turi era o pasăre de sacrificiu mai ales eticheta „cadoul". Era cunoscut ca şi
vierea, împreună cu alte păsări, ea în perioada recoltelor. În cultura bu- Marele Xolotl şi Pasărea de curte cu
simbolizează lumina. În multe culturi distă, cocoşul roşu simbolizează mărgele şi era sacru pentru civilizaţi-
antice, incluzând cultura egipteană voluptatea în circuitul cotidian al exis- ile maya, toltecă şi aztecă. Din seco-
(unde era sacră pentru Isis), ea simbo- tenţei, în timp ce în şintoismul budist lul al XVII-lea curcanul este mâncarea
liza instinctul matern. Egiptenii con- cocoşul stă pe tobă chemând credin- principală la cina de Ziua Recunoş-
siderau rândunicile nişte stele nordi- ciosul la rugăciune. Fiind o creatură tinţei pentru americani, care comemo-
ce care se năpustesc deasupra Copa- agresivă, cocoşul simbolizează bătă- rează prima masă a recoltelor pentru
cului vieţii. Un simbol puternic atât lia şi curajul în Orientul îndepărtat. conducătorii peregrinilor, care a con-
în Grecia antică cât şi în Roma era a- Datorită obiceiului său de a merge stat în 4 curcani sălbatici în anul 1621.
cela că aduce ghinion să ucizi o rân- fudul este privit ca un simbol al în- Curcanul a fost ulterior exportat din
dunică pentru că întruchipa spiritele gâmfării la bărbaţi. În creştinism, da- America în Anglia, unde a devenit pie-
copiilor morţi; era de asemenea un a- torită faptului că cocoşul a cântat de sa principală a prânzului tradiţional de
tribut al Aphroditei (Venus). O legen- trei ori după ce Petru s-a lepădat de Crăciun. Ca şi păunul, curcanul este
dă suedeză spune că ea împreună cu Hristos, a devenit un simbol al lui asociat cu vremea aspră pentru că de-
barza au fost prezente la răstignirea pe Hristos, dar mai târziu a devenit sim- vine agitat înaintea furtunilor.
cruce a lui Hristos, unde rândunica a bolul pocăinţei unui sfânt şi vigilenţa
strigat după consolare. (Svala! Svala!). papală, dar şi un simbol al învierii. În
În tradiţia chineză este un simbol al combinaţie cu starea de vioiciune sau
îndrăznelii, al pericolului, fidelităţii alertă împotriva diavolului este un
şi o schimbare pozitivă a norocului, motiv popular ca morişcă de vânt, în
dar în Japonia ea simbolizează atât special pe turnurile bisericilor. Coco-
lipsa de credinţă, cât şi grija maternă. şul este unul din cele 12 semne zodi-
Rândunica este adorată în Islam, de- acale ale Zodiacului chinez unde re-
oarece se crede despre ea că face o prezintă o mulţime de calităţi, inclu-
călătorie anuală la Mecca. În heraldi- zând onestitatea, curajul moral şi fi-
că, rândunica este pictată fără picioa- zic, dar şi aroganţa şi autoritatea. Pen-
re pentru că în evul mediu se credea tru chinezi este o pasăre importantă,
că ea nu atinge niciodată pământul simbolizând masculinitatea (yang) şi

• 114 ■
Scorpionul dreapta
Scorpionul cu înţepătura lui ascunsă şi
veninoasă este un simbol cert al peri-
colului şi fricii, dar poate simboliza
şi protejarea împotriva duşmanilor. În
tradiţia populară se spunea că scorpi-
onul poate produce un ulei pentru a
contracara înţepătura creând astfel a-
tât toxina, cât şi antidotul. Astfel, în
multe culturi, incluzându-le pe cele a- Fluturele jos
le Egiptului antic şi ale Tibetului, talis- Pentru că evoluează dintr-un ou şi se
manele de scorpion erau purtate pen- transformă rând pe rând în omidă,
tru a înlătura răul. Există o ambigui- crisalidă şi apoi iese la iveală în plină
Păianjenul sus tate în asocierea scorpionului cu ma- glorie, colorat, delicat, uşor, dintr-un
Azi păianjenul este un simbol fobie, ma zeiţelor cum ar fi babiloniana Ish- cocon inert, simbolul primar al flutu-
dar pentru că îşi ţese pânza simboli- tar sau egipteana Isis. În credinţa su- relui este acela al sufletului, al trans-
zează totodată viaţa şi destinul. Pen- meriană această arahnidă avea impli- formării şi al renaşterii — revenirea la
tru că pânza lui radiază din centru şi caţii solare, iar masculii scorpioni pă- viaţă din moartea aparentă. Pentru chi-
este generată de corpul păianjenului, zeau porţi de intrare sfinte. Pentru ve- nezi fluturele este emblema imortali-
în uncie culturi pânza de păianjen este chii egipteni, scorpionul era diavolul şi tăţii. Contrar acestora, japonezii îl con-
simbolul soarelui şi a vieţii. Pânza lui o formă animalică a lui Seth, zeiţa pro- sideră un simbol al neseriozităţii da-
complicată şi cu labirint i-a deter- tectoare a morţilor, iar Selket a fost torită comportamentului său nestator-
minat pe celţi să o asocieze cu pânza pictat cu capul unui scorpion. În mito- nic şi îl compară cu femeile cu preocu-
vieţii peste care omul trebuie să trea- logia greco-romană, Artemis (Diana) pări sterile (inutile); o pereche de flu-
că. Pentru vechii egipteni (unde păian- 1-a pedepsit pe Orion pentru cutezan- turi simbolizează fericirea maritală,
jenul era sacru pentru Neith) şi pen- ţa de a o iubi şi 1-a rugat pe scorpion iar un fluture alb reprezintă spiritul
tru greci unde era un simbol al Moi- să-1 înţepe în picior. După moartea lui morţilor. Tradiţia creştină îl acceptă ca
rei (destinele), pentru Athena (Miner- Orion, Zeus (Jupiter) a transformat pe o emblemă a învierii (omida fiind
va) şi Arachne, pânza simboliza des- creatura în constelaţie şi astfel a deve- viaţa, iar coconul moartea), dar a fost
tinul, în cultura hindusă, ca şi în alte nit semnul zodiacal al Scorpionului. considerat şi un simbol al vanităţii şi
tradiţii pânza înseamnă ordinea cosmi- Scorpionul este simbolul trădării (per- efemerului pentru că trăieşte foarte
că cu păianjenul în mijloc sau maya - sonificat în Iuda) în creştinism, întru- puţin. În Grecia antică, Psyche era re-
ţesătorul iluziei. În Oceania şi în alte chipând răul lui Satana şi păcatele e- prezentată ca un fluture pentru că pur-
triburi americane native, păianjenul a reziei, ale urii şi invidiei. A fost oda- ta acelaşi nume. În vis fluturii înseam-
creat universul, iar în culturile austra- tă emblema Africii şi a lumii întregi. nă noi începuturi.
liene autohtone, Marele Păianjen este
un erou solar; în timp ce în unele părţi
ale Africii, în Nordul Americii, este
un şarlatan. În creştinism, pânza de
păianjen este simbolul slăbiciunii u-
mane şi al zădărniciei, pânza lipicioa-
să fiind o capcană diavolească pentru
cei naivi ducând la identificarea pă-
ianjenului cu Satana şi cu răul. Pen-
tru că-şi imobilizează prada neajuto-
rată şi apoi se năpusteşte asupra ei, pă-
ianjenul o reprezintă pe teribila Ma-
mă Uriaşă care creează dar şi distru-
ge. Pentru creştini este simbolul zgâr-
citului. Japonezii cred că femela pă-
ianjen îi prinde în capcană pe călători,
iar puiul de păianjen (spiriduşul) este
un şmecher periculos. În tradiţia po-
pulară aduce ghinion să ucizi un pă-
ianjen, care poate simboliza bani sau
noroc (cum era şi pentru romani).

• 115 •
Pentru că adună produsul muncii, mi-
erea, - economia - se spunea despre
albine în multe culturi că erau
mesagerii zeilor, era necesar
ca ele să fie informate de
evenimentele importante, în
Egiptul antic, albina reprezenta
faraonul egiptean de jos,
sufletul şi soarele (prin virtutea
dungilor sale aurii şi prin puterea
zborului). Albinele erau lacrimile lui linţa şi patriotismul. În India, activita-
Ra. Albina greacă simboliza munca, tea ei neîncetată e privită ca un sim-
supunerea şi era sacră pentru Ceres bol al zădărniciei şi al efemerului
(Demeter) şi Artemis (Diana), şi era acţiunilor lumeşti. Pentru că furnica
emblema lui Ephesus. În India, adună mâncare, în iudaism şi creştin-
albinele albastre se odihnesc pe frun- ism, simboliza cumpătarea, prudenţa
tea zeului indian Krishna, iar Shiva şi prevederea. În tradiţia populară
poate fi reprezentat de o albină şi un creştină, furnica simboliza omul
Libelula sus triunghi. Albinele formează o coardă înţelept care poate distinge între ade-
Pentru chinezi libelula simbolizează de arc a zeului iubirii, Kama, sim- văr şi fals pentru că se spunea că
anotimpul vara, dar şi instabilitatea bolizând dulcea durere, iar albina a furnica mânca grâu, nu orz. Azi, o
(din cauza zborului ei rapid şi impre- fost comparată cu luna. Din moment mulţime de furnici sunt un simbol
vizibil) şi slăbiciunea. Este emblema ce dispare iarna şi se întoarce fobie obişnuit.
naţională a Japoniei (uneori cunoscu- vara, albina simbolizează învierea şi Cosaşul/Greierele sus
tă ca şi „Insula libelulei") pentru că speranţa. Albina a fost asociată cu
insecta şi ţara au o formă asemănă- Hristos pentru că poate înţepa dacă
toare. Libelula mai simbolizează nes- este ameninţată, dar produce şi
tatornicia. Unele tradiţii amerindiene mierea dulce. Albina şi stupul
o consideră o activitate care se desfă- reprezintă credinţa şi biserica în
şoară rapid şi o suită de vârteje. creştinism. Mierea şi laptele consti-
tuie hrana zeilor, un simbol al
abundenţei al ţării promise evreilor şi
un semn al milei lui Hristos. În
tradiţia populară se spunea că are cal-
ităţi de conservare şi că acţionează ca
afrodisiac, simbolizează astfel imor- Simbolul cosaşului şi al
talitatea şi ferti-litatea. Din zilele greierului se împleteşte in-
Greciei antice, mierea simbolizează evitabil, în tradiţiile occidentale,
elocvenţa („o limbă mieroasă"). cosaşul reprezintă iresponsabilitatea,
Albina era emblema lui Napoleon I, nepăsarea şi hazardul pentru că sare
deşi Napoleon III a numit-o ulterior la întâmplare, fără nici o opţiune, dar
simbolul muncitorilor. ca o creatură muzicală a verii
Albina sus simbolizează bucuriile, mulţumirile şi
Ca şi furnica, albina e o insectă co- Furnica sus, dreapta încântările anotimpului cald. În Gre-
mună şi simbolizează spiritul coope- Umila şi harnica furnică este un sim- cia antică, atenienii îşi etalau viţa no-
rant şi sârguinţa. Albinele pot simbo- bol universal al hărniciei şi organiză- bila purtând un cosaş de aur în păr. În
liza precauţia (se spunea că ele nu rii. Comunitatea furnicilor din muşu- China, fertilitatea cosaşului denotă a-
dorm niciodată) şi puritatea pentru că roi poate fi considerată atât un micro- bundenţă şi mulţi fii şi când e desenat
hrănesc florile şi erau partenogeneti- cosmos uman şi lumea sa, cât şi o lec- cu o crizantemă reprezintă o mare in-
ce. Din acest motiv, albina este aso- ţie despre puterea izvorâtă din acţiu- stituţie, în multe ţări greierele, în spe-
ciată cu Fecioara Măria, iar în Gre- nea comună, puterea cooperaţiei. cial, este un simbol favorabil noro-
cia antică cu prinţesele fecioare sau Furnica era sfântă pentru zeiţa cul, curajului şi verii. Prin persona-
Melissa, una din preotesele zeiţei recoltei, Ceres (Demeter) în Grecia jului Jiminy Cricket din basm, şi din
Demeter, din trupul căreia s-a născut antică şi Roma, unde era considerată alte scrieri literare pentru copii, a de-
un roi de albine care au fost numite o creatură a profeţiei. Pentru chinezi venit simbolul conştiinţei şi al vocii
„albine" (regina fiind Marea Mamă). ea simboliza disciplina, virtutea, umi- interioare.

116
Pomul cunoaşterii dreapta
In Biblie, pomul cunoaşterii sau al
ştiinţei (uneori pictat ca o viţă de vie)
creşte în grădina paradisului şi poartă
ispita, şi merele, fructele oprite din
care Eva gustă, lăsându-se ademenită
de şarpe, gest care precipită. Căderea
Omului din paradis. Un simbol dublu
simboliza cunoaşterea răului şi a bi-
nelui oferind o deşteptare intelectuală
chiar dacă era cu rezultate ambigue şi
văzută ca simbol al dorinţei de liber-
tate, al experienţei sexuale şi al indul-
genţei faţă de sine. Pomul cunoaşterii
alchimic, numit arbor philosopica de-
notă evoluţie creatoare. În iudaism, se
spune că Dumnezeu va arde Copacul
cunoaşterii la venirea lui Mesia şi a-
devăratul înţeles al acestuia va fi dez-
văluit în final.

Pomul vieţii jos


Pomul vieţii cunoscut şi cu numele
de Copacul vieţii - are multe semni-
ficaţii simbolizând însăşi viaţa, rege-
nerarea şi imortalitatea. Pomul vieţii
are semnificaţie dublă, a pomului cos-
mic care este imaginea lumii: trun-
chiul drept poate fi comparat cu axa
lumii, reprezentând lumea pământeas-
că; rădăcinile înfipte în pământ cresc
înspre lumea cealaltă; în timp ce ra-
murile se întind înspre soare, repre-

zentând căutarea eternă a omului du- te tradiţii orientale, fructele sunt înlo-
pă iluminarea spirituală. Pomul vieţii cuite cu bijuterii. În multe tradiţii soa-
este un simbol cosmic atât al omului, rele e situat în trunchi şi simbolizea-
cât şi al legăturii dintre paradis, pă- ză sursa vieţii. Se spunea că în ramuri
mânt şi iad. Precum în creştinism, aşa trăiesc creaturi mitice cum ar fi păsă-
şi în iudaism, pomul vieţii este situat rile (uneori reprezentând moartea sau
în centrul paradisului şi reprezintă per- sufletele încă nenăscute). Palmierul
fecţiunea Edenului. Împreună cu cre- şi măslinul erau candidaţi populari
dinţele multor alte tradiţii are 12 sau cum este şi Pomul vieţii în tradiţia ba-
10 fructe (care pot avea forma soare- biloniană, caldeeană şi feniciană, aşa
lui, sau pot fi semnele din zodiac) ca- cum sunt piersica, pruna şi duda în
re simbolizează răsplata dezvoltării China. În Egiptul antic, Pomul vieţii
spirituale. Atât copacul, cât şi fructele era reprezentat de smochin pe când
lui, conferă imortalitate şi depăşeşte copacul cosmic scandinav, Yggdrasil
răul. În paradisul taoist şi budist pier- era un frasin, iar cel al lui Thor era un
sica e fructul imortalităţii care cores- stejar. În tradiţia mithraică, se spunea
punde în Persia cu seva pomului ha- despre Pomul vieţii că este un pin veş-
oma (sau migdalul) în timp ce în mul- nic verde, iar în mitul germanic el

• 117 •
este reprezentat de brad, lămâi sau te- Pomii cu frunze căzătoare jos
iul lui Wotan; iar în tradiţia şamanilor Spre deosebire de pomii veşnic verzi,
el este identic cu mesteacănul. Cru- pomii cu frunze căzătoare
cea creştină poate fi considerată Po- urmează ciclul naturii
mul vieţii, simbolizând victoria asu- golindu-se de frunze
pra morţii. Pomul vieţii evreiesc creş- iarna şi înverzind
te în centrul Ierusalimului, iar în hin- primăvara. Ei sim-
duism el este personificat de zeiţa pă- bolizează
mântului Aditi; în Japonia, el este nu- regenerarea,
mit mitologicul Sa-kati. Pomul vieţii renaşterea şi puterea
este foarte greu de găsit şi este frec- irezistibilă a vieţii,
vent păzit de doi monştri sau anima- triumful asupra
le. Pomul vieţii babilonian prezentat morţii. Multe specii de
aici şi în jurul căruia se învârte uni- pomi cu frunze căzătoare
versul are ramuri de lapis lazuli (pia- au simboluri specifice.
tră). Copacii întorşi cum ar fi Pomul Măslinul jos
veşnic verzi decorate cu lumânări e-
vieţii cabalistic sau sefirotul sau cel Aşa cum ramura de
rau agăţate în locuinţe pentru protec-
menţionat în cărţile de filozofie indi- măslin e simbolul universal
ţie, în antichitate, pinul dedicat lui
ene (upanişadele) cresc cu vârful în al păcii, aşa este şi pomul
Attis şi Cybelei era adesea decorat
jos în pământ, pentru că rădăcinile de măslin, dar simbolizează
cu ornamente. Pomul de Crăciun a
lui se află în lumea spirituală: şi ştiinţa, purificarea,
devenit un simbol doar în secolul al
Copacul sau Pomul vieţii fertilitatea, longevitatea,
XlX-lea simbolizând renaşterea şi
simbolizează astfel distilarea abundenţa şi victoria.
imortalitatea. Pomul de Crăciun îl
spiritului în forma corpului. În multe Pentru că produce un ulei bogat care
simbolizează pe Hristos ca fiind
tradiţii există diferiţi pomi ai vieţii şi poate fi ars în lămpi, măslinul era
pomul vieţii, în timp ce lumânările
cunoaşterii sau ai vieţii şi morţii. Co- sacru în timpurile greco-ro-mane
îl reprezintă pe Hristos însuşi ca
respondentul Pomului vieţii pentru Athena (Minerva) zeiţa
fiind lumina lumii - şi uneori sufle-
babilonian era Pomul Adevărului. învăţăturii. Proprietăţile de curăţare
tele sau soarele, luna şi stelele
ale uleiului fac din măslin un simbol
Pomului Cosmic. Merele (înlocuite
Pomul de Crăciun sus, centru al purificării. Măslinul poate trăi
aici cu jucării) au fost folosite odată
secole, semnifică astfel viaţa lungă.
pentru decor simbolizând mărul
Pomul de Crăciun a devenit E un simbol al fertilităţii, iar miresele
Pomului ştiinţei cauza păcatului u-
un simbol universal şi, în din antichitate purtau ghirlande de
man original pe care doar Hristos
zilele noastre este înălţat şi măslin. Ghirlanda de măslin a lui
singurul are darul să-1 ierte.
decorat de oameni de orice Zeus era cel mai mare premiu al
religie, indiferent de clima Jocurilor Olimpice, reprezentând vic-
Copacii pereni stânga toria. Măslinul Acropolei avea putere
ţării de baştină. Originile lui Datorită faptului că a-ceşti arbori nu-
se întind până în păgânism. asupra vieţii şi viitorului poporului
şi scutură frunzele niciodată, copacii grec. În credinţa evreiască, măslinul
În tradiţiile norvegiene şi veşnic verzi sau coniferele sunt un
scan-dinave copacii veşnic simbolizează putere şi frumuseţe şi
simbol universal al longevităţii şi era emblema tribului Asher, în timp ce
verzi erau decoraţi, (iar imortalităţii spirituale şi fizice. Arbori
bradul lui Wotan/Odin a fost în China, el reprezintă continuitatea
ca şi chiparosul sunt plantaţi adesea liniştită, şi graţia şi este pomul căde-
ars) în onoarea solstiţiului în cimitirele din Europa, India şi
de iarnă (25 decembrie) rii. Fecioara Măria poate avea un bu-
China simbolizând viaţa de după chet de măslini în locul crinilor.
pentru a sărbători moarte. Tisa este un arbore de
renaşterea soarelui, pentru cimitir şi un simbol al jelirii şi dure-
a simboliza puterea vieţii rii. Coroanele funerare din frunze
care triumfă chiar şi în verzi semnifică faima nemuritoare,
lunile plictisitoare de iarnă în Europa, pinul este un prim sim-
şi pentru a comemora bol al longevităţii, iar în Japonia -al
sfârşitul vechiului an şi prieteniei constante.
începerea unui nou an. În
timpul „nopţilor dubioase"
(25 decembrie - 6 ianuarie)
din vremea păgânilor, când
ramurile

118
rele sfântului misionar Bonifacio re- sunt binecuvântate şi păstrate până la
prezintă convertirea druizilor. În iu- Miercurea Cenuşii (începe postul
daism, stejarul e pomul făgăduinţei şi Paştelui) pentru a simboliza prezenţa
simbolizează prezenţa lui Dumnezeu. lui Hristos. În evul mediu o frunză de
Romanii ofereau ghirlande de stejari palmier era un semn al călătoriei spre
ca premii celor care salvau vieţi în bă- Ţara Sfântă; cei care o purtau erau
tălii; un astfel de obicei avea încă e- numiţi „palmieri". (Vezi Palmierul în
cou în secolul al XVIII-lea când steja- Simboluri sacre.)
rul a devenit un simbol german al ero-
ismului, începând din secolul al XIX-
lea frunzele de stejar au fost folosite
în victorii şi în reprezentarea semne-
Stejarul sus lor militare. În China, pe lângă că sim-
Regele pădurii, puternicul stejar este bolizează putere masculină, stejarul
mai predominant în Occident decât în reprezintă slăbiciunea, pentru că, spre
Orient şi are mai multe semnificaţii deosebire de salcie sau bambus, el ră-
în ţările occidentale, unde, prin statu- mâne rigid la furtuni şi se rupe în loc
ra impozantă cu rădăcini solid înfipte să se îndoaie la presiuni.
în pământ reprezintă puterea, mascu-
linitatea, gloria militară şi imortalita- Palmierul jos
tea. Se spunea că stejarul atrage trăs- în iconografia modernă nonreligioa-
netul şi că era sacru pentru zeii ful- să, palmierul promite plăcerile ţărilor
gerelor din culturile ariene, incluzân- tropicale şi este un simbol favorit al
du-1 pe zeul greco-roman Zeus (Jupi- turiştilor. Oricum are un simbol mai
ter), zeul norvegian Thor şi zeul ger- profund în contextele istorice şi reli-
man Donar; a fost dedicat şi lui Sil- gioase. Datorită înălţimii sale şi frun-
vanus, zeul roman al pădurilor. Steja- zelor care radiază era un simbol so-
rul era adorat în special de druizi în lar şi al fertilităţii. Mai târziu a re-
combinaţie cu vâscul „feminin" prezentat faima, victoria, pa-
şi de civilizaţiile germanice, cea şi dreptatea. Datorită aso- Plopul sus
celtice şi scandinave care-1 cierilor sale solare babilonienii Plopul, un arbore înalt cu ramuri sub-
venerau în dumbrăvile îl considerau un pom ţiri îndreptate în sus, este renumit pen-
sfinte de stejari. În toate divin şi era sfânt pentru tru frunzele lui care tremură la cea
aceste civilizaţii el era Ra în Egipt şi pentru mai mică adiere de vânt. Astfel el es-
reprezentantul divinităţii Helios şi A-pollo în te un simbol al fricii şi al nehotărârii.
şi al masculinităţii, în Grecia. Palmierul Vechii greci credeau că s-a născut în
ciuda asocierilor sale era pomul vieţii în lumea cealaltă şi a venit aici pentru a
masculine, este sacru multe civilizaţii ale simboliza funeraliile şi trezirea. În
pentru zeiţe în alte evului mediu plus, prin aparenţa asemănare cu tre-
culturi: unele triburi oriental: zeul fe- murul pacienţilor scuturaţi de friguri,
americane native îl nician Baal-Tamar era plopul a devenit un simbol al febrei şi
consideră un simbol stăpânul palmierului şi remediu pentru această boală. În tra-
al Mamei Pământului, iar în palmierul era emblema diţia creştină plopul este asociat cu
antichitate e-ra dedicat lui Iuno zeiţei mame şi a lui Astarte şi Ishtar. Hristos în două poveşti: în prima frun-
(Hera) şi Cybelei; driadele erau În Roma antică victoriile erau zele lui tremurau incontrolabil când
nimfe de stejar. Lemnul greu al sărbătorite cu ramuri de palmier - iar au auzit că crucea pe care urma să fie
stejarului a fost comparat cu în timpurile creştine frunzele veşnic crucificat Christos va fi făcută din
incoruptibilitatea. Combinat cu verzi ale palmierilor erau folosite ca lemnul său; în a doua poveste frunze-
potenţialul de a trăi mult, el sim- embleme funerare simbolizând le plopului au fost blestemate să tre-
bolizează putere şi viaţă eternă. În calvarul şi victoria asupra morţii. mure etern pentru că nu şi-a aplecat
iconografia creştină, stejarul simbo- Când Hristos a intrat în Ierusalim, i- capul în timpul Crucificării. În sim-
lizează credinţa de nelăpădat a lui au fost aşternute în cale, crengi de bolismul creştin, plopul simbolizează
Hristos şi virtutea şi totodată se con- palmieri un eveniment comemorat lamentaţia sau ruşinea, conflicte pu-
stituie ca sursă de lemn durabil în ziua numită Duminica ternice în forul interior provenite din
pentru cruci. Lemnul de palmierilor, când împrejurări exeterioare potrivnice, iar
stejar de sub picioa- frunze de palmier în în vis, prietenie devotată.
formă de cruce

• 119 •
Fructe si seminţe
Fructul dreapta
Aşa cum e pictat în stilul de viaţă fla-
mand fructul reprezintă cadoul natu-
rii. E un simbol al prosperităţii, al fer-
tilităţii abundente pentru că semnifi-
că atât pământul bogat şi productiv, cât
şi vremea blândă. Fructul copt simbo-
lizează maturitatea. Pentru că conţine
seminţele, fructul, ca şi oul, indică po-
tenţial, imortalitate şi origini cosmi-
ce. Cornul abundenţei, un vas în for-
mă de corn prin care curg fructele şi
florile şi care avea darul să ofere po-
sesorului ei tot ce îşi dorea, este un
simbol de rezonanţă al abundenţei
naturii.

Mărul jos
Natura moartă al lui Cezanne prezintă
o abundenţă de mere, fructe prezente
în miturile lumii. Mărul este un vechi
simbol al fertilităţii, iar forma sa sfe-
rică a fost comparată cu pământul,
totalitatea şi eternitatea. Unele tradi-
ţii credeau că mărul creştea în Pomul
vieţii. Ca şi fructul Ramurii de argint
celtice, merele simbolizează fertili-
tatea, în creştinism, mărul e fructul o- „noul Adam" — poate fi reprezentat în China, mărul înseamnă pace şi ar-
prit cu care şarpele a ispitit-o pe Eva de un măr, context în care simbolizea- monie. E un simbol popular al sănă-
ducând la alungarea omului din rai ză salvarea. Zeiţa scandinavă, Freyja tăţii, consumarea unui măr pe zi în-
(acest fapt este reprezentat printr-o îi întinerea pe zei cu mere din grădi- seamnă sănătate şi este indicat de me-
maimuţă cu un măr în gură). De ace- na ei, Asgard; merele de aur ale Herei, dic. Fructul mărului simbolizează o
ea este un simbol al dorinţelor lumeşti păzite de Hesperides şi de dragonul capaciatate de reflecţie foarte dezvol-
şi al tentaţiei - în mitologia greacă, Ladon simbolizau imortali- tată, de analiză pătrunză-
Atalanta a cedat tentaţiei merelor de tatea (fiind furate de toare şi o inteligenţă pe
aur ale Aphroditei (Venus). Această Hercule, merele au măsură. Mărul este
interpretare negativă este subliniată devenit atributul său). emblema New-York-ului
de derivarea numelui său din cuvân- Mărul de aur este simbolul „Marele Măr".
tul latin malum — „rău". Fiind fructul discordiei pentru că în
Pomului cunoaşterii, mărul reprezin- mitologia greacă, Etis (zeul Ananasul stânga
tă înţelepciune divină; iar Hristos — luptei) i-a cerut lui Paris să Un simbol al fertilităţii,
aleagă cea mai frumoasă ananasul plin de ţepi era
zeiţă. Paris a preferat-o pe emblema Cybelei — mama
Aphrodita, Herei şi zeiţă a Frigiei — în timp ce
Athenei (Miner-va), prin un stâlp acoperit de ananas
acţiunea lui şi-a semnat reprezenta zeul babilonian
moartea în războiul troian, al vieţii şi raiului, Mar-duk.
dar mărul a devenit sfânt Ca simbol dătător de viaţă,
pentru Aphrodita (merele e folosit ca mijloc de
roşii mai ales semnificând ornamentare arhitecturală.
dragoste).

120
oamenii din Israel şi cu venirea lui
Mesia; pentru evrei semnifică pace şi
abundenţă. În creştinism, vinul îl re-
prezintă pe Hristos, viţa de vie cu frun-
zele fiind discipolii, iar strugurii, cre-
dinţa. Când este prezentat alături de
un snop de grâu simbolizează Euha-
rastia. Noah a sădit prima viţă de vie,
apoi s-a îmbătat, beţia fiind de atunci
simbolul păcatului de moarte al lăco-
miei. Este un simbol al anotimpului
Piersica sus toamna. Pentru că te îmbată, vinul Smochinul sus
în China şi Japonia ea simbolizează simbolizează comunicare veselă cu Un simbol al fertilităţii. Frunzele re-
căsătoria, longevitatea şi imortalita- zeii. În Grecia antică, Dionysus era ze- prezintă masculinitate iar fructul a-
tea. Pentru că în limba chineză, t 'ao ul vinului şi al viţei de vie; (se spu- bundent, feminitatea; el are nevoie de
denumeşte „piersică" şi „căsătorie" nea că este sângele lui), iar vinul sim- o ambianţă plină de căldură, orice alt
cele două concepte s-au îmbinat. U- bolizează viaţa eternă şi moartea. Cul- mediu fiindu-i fatal. În mitologia gre-
neori asociaţi cu Pomul vieţii, piersi- tul lui Dionysus era cunoscut în în- co-romană reprezenta virilitatea mas-
cii înfloresc timpuriu şi sunt bogaţi în treaga lume veche. Zeul era sărbătorit culină asociată cu Dionysus, Jupiter
flori gingaşe şi frumoase, simbolizea- în câtece şi dansuri, adesea cu carac- (Zeus) şi Priapus. În credinţa evreias-
ză fertilitatea. Piersicul din livada ce- ter de orgii. În creştinism, deşi vinul că, smochinul e semnul păcii, prospe-
lestă, grădina chinezească a paradisu- simbolizează sângele lui Hristos şi sa- rităţii şi simbolul Israelului. Cea mai
lui, face fructe doar o dată la trei mii crificiu, reprezintă totodată tinereţea, mare semnificaţie o are în budism, de-
de ani fiind astfel un simbol al longe- viaţa şi imortalitatea. În Islam, vinul oarece smochinul, emblema lui Bud-
vităţii. Shoulao, zeul longevităţii este simbolizează iubire divină, înţelep- dha, era considerat copacul sacru Bod-
pictat împreună cu această piersică ra- ciune şi adevăr (in vino veritas). hi, sub care Buddha a atins ilumina-
ră. In taoism, piersica are o rezonan- rea. Este venerat de hinduşi ca adă-
ţă specifică prin faptul că este fruct al post la naşterea lui Vishnu. În Islam e
Pomului imortalităţii care produce considerat Pomul Raiului, pentru că
hrana pentru nemuritori. Pentru bu- Mohamed şi-a făcut jurământul sacru
dişti este unul din cele trei fructe bi- sub smochin.
necuvântate, în arta creştină, o piersi-
că cu frunză înseamnă unitatea inimii
cu limba, corespondenţa vorbelor cu
faptele, adevărul şi tăcerea. Piersica
poate înlocui mărul pentru a repre-
zenta fructul mântuirii. Conul de pin sus
Acest arbore frumos, veşnic verde cu
un aspect elegant şi cu lemn foarte re-
zistent, prin fruct şi con simbolizează
imortalitate. Conul de pin era un sim-
bol important de fertilitate în lumea Ghinda su
clasică. Vechii greci şi asirienii îl con- Ghinda, fructul stejarului este sim-
siderau un simbol al masculinităţii bolul masculinităţii şi al potenţialului.
datorită formei sale falice. Conul de În credinţa celtică şi scandinavă este
pin forma apexul tirsului şi simboli- simbolul vieţii, fertilităţii şi imortali-
za de asemenea fertilitatea dar şi via- tăţii. Druizii înghiţeau ghinde pentru
ţa veşnică. În ciuda asocierilor mascu- că ei considerau că au calităţi profeti-
line era şi emblema lui Artemis (Di- ce şi erau sacre pentru Thor al cărui
Strugurii sus ana) - simbolizând puritatea femini- Copac al vieţii era stejarul. Ghinda şi
Strugurii se constituie ca un simbol nă a lui Venus (Aphrodita) zeiţa ro- frunzele de stejar formează un semn
al vieţii, fertilităţii şi abundenţei, dar mană. Acest semn favorizează feme- circular de „vrajă" în comunităţile A-
ei reprezintă şi sacrificiu datorită vi- ile, în creştinism el formează coroa- mish şi Mennonite din sudul Pensil-
nului pe care îl produc mai ales când na Pomului vieţii. Datorită formei de vaniei, alte semne diferite de acesta a-
este sângeriu. În Vechiul Testament, vârtej e asociat cu puterea dinamică şi cordau favoruri cum ar fi protecţia sau
vinul de struguri a fost comparat cu generatoare cosmică. abundenta naturii.
121
trandafir cu şapte petale reprezenta Crinul jos
înţelepciunea şi relaţiile alchimice, Un simbol al purităţii, perfecţiunii,
în francmasonerie, trei trandafiri sim- milei şi maiestăţii în cele mai multe
bolizează lumina, iubirea şi viaţa, în culturi, crinul a simbolizat odată lu-
timp ce crucea cu trandafir este em- mina şi principiul masculin (datorită
blema societăţii conspiratoare. Tran- formei falice a pistilului). În mitolo-
dafirii de diferite tipuri, culori şi spe- gia greco-romană, floarea este sacră
cii simbolizează diferite lucruri: tran- pentru Hera (Iuno) pentru că se spu-
dafirul cu opt petale, simbolizează re- nea că a fost stropită cu laptele ei, iar
generarea; trandafirul albastru, impo- pentru Artemis (Diana) era semn al
sibilul; cel roşu şi alb, unirea opoziţi- virginităţii ei. Potrivit tradiţiei creşti-
ilor; iar trandafirul galben, perfecţiu- ne crinul s-a născut din lacrimile de
nea (ca emblemă papală, binecuvân- regrete vărsate de Eva când a părăsit
tarea). Din perioada lui Tudor, tran- Grădina Raiului. În iconografia creş-
Trandafirul sus dafirul a fost un simbol naţional al tină, crinul este mai mult asociat cu
Trandafirul este unul din simbolurile Britaniei, unind trandafirul roşu din Fecioara Măria (şi astfel şi cu arhan-
florale cele mai importante în lumea Lancaster cu cel alb din York. Printr-o ghelul Gabriel care este pictat ţinând
încărcătură heraldică populară, tran- un crin în mână, în timpul Bunei Ves-
occidentală. Protejată de spini, este o
dafirul este semn de descendenţă pen- tiri), simbolizând castitatea, dar şi Io-
floare frumoasă, parfumată reprezen-
tru al şaptelea fiu. Unele partide soci- sif este pictat uneori cu un buchet de
tând frumuseţea, secretul, iubirea,
aliste europene şi-au ales ca emblemă crini înfloriţi. Tulpina crinului simbo-
viaţa, sângele, moartea şi renaşterea,
un trandafir roşu. lizează religiozitatea Măriei, frunzele
în Grecia şi Roma antică, trandafirul
era sacru pentru Aphrodita (Venus) — umilinţa ei, petalele albe — virgini-
simbolizând frumuseţea şi iubirea şi tatea, iar parfumul - divinitatea ei. A
se spunea că s-a născut din sângele devenit un atribut al tuturor sfinţilor.
lui Adonis. Dionysus (Bacchus) se Hristos este pictat uneori ca judecă-
împodobea cu ghirlande de trandafiri torul lumii cu un crin în gură: în acest
pentru că se spunea că acesta curăţă caz floarea reprezintă îndurarea, în
mintea în timpul beţiei. Harpocrates timp ce un crin împreună cu o sabie
a fost mituit în secret cu un trandafir simbolizează inocenţa şi vinovăţia.
alb de Eros (Cupidon) şi a devenit ze- Crinul era emblema regală a Bizanţu-
ul tăcerii: acest simbol a ajuns şi în lui şi în Franţa timpurie (gladiola este
creştinism, iar un trandafir este ade- uneori considerată un crin stilizat). Cu
sea sculptat în sala de spovedanie sau cele trei petale crinul simbolizează
pe tencuială, pe tavanul sălilor de şe- Trinitatea şi virtuţile triple ale drep-
dinţă ca un avertisment că discuţiile tăţii, speranţei şi carităţii.
au loc sub roşa („trandafir", adică în
secret). Romanii împrăştiau tranda-
firi la înmormântări ca un semn al în-
vierii, în tradiţia creştină, se spunea că
trandafirul paradisului era fără spini,
iar după Cădere, spinii servesc memo-
riei acestei catastrofe. Trandafirul alb Irisul sus
este asociat cu Fecioara Măria (tran- Stânjenelul şi crinul au simboluri i-
dafirul mistic al raiului, trandafirul fă- dentice (irisul este un luptător rival al
ră spini) şi era un simbol medieval al florii de crin), ambele reprezentând
virginităţii. Despre trandafirul roşu se lumina şi speranţa. Datorită frunzelor
spunea că s-a născut din sângele lui sale ascuţite, stânjenelul poate fi nu-
Hristos şi astfel este un semn al cal- mit gladiola şi este emblema durerii
varului, carităţii şi învierii. În Islam, Fecioarei Măria. Floarea a fost nu-
trandafirul simbolizează frumuseţea mită după zeiţa greacă a curcubeului
masculină şi sângele lui Mohamed, căreia i-a fost dedicată şi poate sim-
la fel ca şi pe cei doi fii ai lui. Tran- boliza puntea dintre Dumnezeu şi
dafirul Bagdadului reprezintă legea, om. Pentru chinezi, stânjenelul sim-
calea şi ştiinţa simbolizând împreună bolizează afecţiune, graţie şi frumu-
adevărul şi pe Alah. În alchimie un seţe solitară.

122
Macul jos
Macul are un simbolism dual însem-
nând somn şi aducere-aminte, ambe-
le interpretări pot simboliza moartea.
Pentru că produce opiul narcotic, în
Grecia antică macul era sacru pentru
Hypnus şi Morpheus, zeii somnului
şi ai visurilor. Era şi emblema mamei
zeiţelor lunare cum ar fi Aphrodita
(Venus). Simbolizând atât fertilitatea,
cât şi uitarea era un atribut al lui
Demeter (Ceres) şi a lui Persephone
reprezentând moartea anuală a natu-
rii, în iconografia creştină, macul poa-
te simboliza patimile şi moartea lui
Hristos. În Britania, din 1920 macul
este simbolul comemorării soldaţilor
care au murit servindu-şi patria: maci
confecţionaţi de soldaţi veterani cu in-
validităţi sunt purtaţi în fiecare an pe
Floarea-soarelui sus Simbolul Crizantema sus, dreapta Cu data de 11 Noiembrie, Ziua Rememo-
florii-soarelui este asociat cu soarele semnificaţia ei primară, crizantema rării. Originea sa ca simbol al reme-
aşa cum sugerează numele, culoarea simboliza în Orient: norocul, feri- morării a fost inspirată dintr-un poem
ei aurie şi petalele în formă de raze ca cirea, sănătatea şi longevitatea, pre- scris în 1915 de soldatul chirurg ca-
şi poziţia sa către soare pe măsură ce cum şi meditaţia şi prevestirea căde- nadian John McCrae: Pe câmpiile
creşte, toate acestea o i-dentifică ca rii. Mai mult, multitudinea de petale Flandrei, macii zboară Printre
floare solară. In cultura mithraică era radiante o identifică ca un simbol so- cruci, rând pe rând...
atributul lui Mithras, zeul soarelui. În lar - steagul naţional al Japoniei,
creştinism mai înseamnă şi iubirea lui care este stilizat după modelul unei
Dumnezeu şi a unui suflet crizanteme. Semnul floral al lunii sep-
credincios; în acest ultim context, ea tembrie în Japonia, în China reprezin-
simbolizează rugăciunea şi supunerea tă octombrie, căderea şi recolta (cu-
monahală. Într-un sens negativ, prin vântul chu este aproape identic cu nu-
mişcările ei în căutarea soarelui mele chinezesc pentru crizantemă şi
poate simboliza o dragoste nebună, înseamnă „nouă" şi „timp îndelun-
neseriozitate şi bogăţii false. În gat". Pentru chinezi reprezintă o u-
mitologia greacă era emblema lui şoară retragere, erudiţie, şi amiabili-
Clytie (care a fost respinsă de Apollo tate. Crizantema cu şase petale este
şi transformată într-o floare a soare- mon-ul, semnul distinctiv al împăratu-
lui) şi a lui Daphne. Este considerată lui Japoniei (paisprezece petale sim-
o floare magică în China, unde repre- bolizează fraţii şi fiii lui). Floare a lu-
zintă longevitatea. Este şi un simbol minii şi a soarelui, crizantema este
larg răspândit al nobleţei. floarea naţională a Japoniei.

■ 123 •
Părăluţa/Margareta jos
Părăluţa şi margareta sunt simboluri
ale lacrimilor şi sângelui, dar şi al per-
Plantele
severenţei şi temerităţii în toate îm- Vâscul jos
prejurările, în asociaţie cu Fecioara Vâscul este o plantă parazitară care
Măria, margareta simbolizează ino- trăieşte şi creşte în simbioză cu un co-
cenţa, puritatea, mântuirea, imortalita- pac. Era adorat în vremurile păgâne
tea, reprezentând uneori în arta creşti- ca simbol al feminităţii care caută hra-
nă inocenţa, candoarea copilului Hris- na şi protecţia stejarului „masculin".
tos. Margareta era sacră pentru mama- Druizii credeau că vâscul a fost creat
zeiţă scandinavă, Freyja. Ca „ochiul de un fulger luminos care a pătruns
zilei" este un simbol solar. Margareta în stejar, dându-i astfel proprietăţi ma-
ca şi părăluţele (ochiul-boului) este le- gice. Ca o plantă perenă (veşnic ver-
gată de o perlă reprezentând astfel de) în multe culturi este sacru pentru
lacrimile şi sângele vărsat de Hristos anotimpul iernii şi un simbol al imor-
şi de alţi martiri creştini. talităţii, în timp ce fructele transpa-

Degeţelul-roşu/Nalba sus
Frunzele nalbei au o semnificaţie sim-
bolică mai mare decât florile, simbo-
lizând în multe culturi (şi în creşti-
nism) dorinţa de iertare. Pentru chi-
nezi, nalba simbolizează pace, linişte Laleaua jos
şi umilinţă. În Japonia, nalba este sa- în paralel cu trandafirul vestic, la-
cră pentru altarul lui Kamo-Zinsya leaua este simbolul iubirii perfecte în
din Kioto, iar trei frunze de nalbă al- Persia antică. Era emblema dinastiei
cătuiesc mon-\x\ (semnul heraldic) di- Osman, - conducătorii a Imperiului o-
nastiei Tokugawa. În ţările celtice, de- toman - şi a capitalei ţării lor Cons-
geţelul-roşu (al cărui nume este o al- tantinopol (Istanbul). Cu câteva seco-
terare a cuvântului [mic] „folk"-fox - le în urmă lalelele erau importate din -
foxglovc), o floare ce aparţine lumii Imperiul Otoman în Olanda, dar entu-
basmelor (a feerilor). Frunzele dege- ziasmul olandezilor s-a dovedit atât
ţelului-roşu produc digitalina — un de mare faţă de aceste flori fragile, în-
drog (narcotic) medicinal stimulator cât azi printr-o cultură permanentă a
în bolile cardio-vasculare. devenit emblema naţională a Olandei.

rente îl fac un semn al lunii şi al fer-


tilităţii. Pentru că nu are rădăcinile în
pământ, este considerată o plantă di-
vină, dar simbolizează şi haosul. Vâs-
cul juca un rol important în ritualurile
celtice. După solstiţiul de iarnă se
tăia cu o seceră de aur (folosită şi pen-
tru că aurul este simbolul soarelui şi
pentru a evita combinarea cu fierul)
ţinută în mâna stângă de un druid îm-
brăcat într-o robă albă. Se prindea în-
tr-o ţesătură albă ca să nu atingă pă-
mântul. Acest act era menit să elibe-
reze puterea stejarului şi a fost urmat
de sacrificiul taurilor. În mitologia
scandinavă vâscul este simbolul pă-

• 124 •
Ciuperca/ciuperca otrăvitoare jos
Datorită formei sale falice şi vitezei
de regenerare şi de creştere, ciuperci-
le simbolizează fertilitatea. În China,
ciuperca simbolizează viaţa lungă
(pentru că poate fi uscată şi conser-
vată), fericirea şi renaşterea; ciuperca
este hrana principală a nemuritorilor
taoişti. În credinţa chineză, ciuperca
creşte doar în locurile mai puţin um-
blate şi reprezintă o guvernare de suc-
ces. Unele triburi africane şi siberie-
ne consideră ciuperca simbolul sufle-
tului uman, în timp ce în Mexic, Sfân-
ta ciupercă simbolizează ştiinţa şi i-
luminismul. În tradiţia populară occi-
dentală micile spirite supranaturale
cii, al urărilor de bun venit şi al pro- tici consideră grâul un simbol al feri- cum ar fi piticii, elfii şi spiriduşii tră-
tecţiei împotriva trăsnetului şi al spi- cirii şi prosperităţii, iar germenele de iesc în ciupercile otrăvitoare.
ritelor rele - deşi Baldur, fiul lui O- grâu reprezintă omul şi cosmosul. E-
din a fost ucis de o ramură de vâsc. roul soarelui mexican este simbolizat
Creanga de aur care i-a deschis dru- de porumb şi de pasărea colibri în
mul lui Eneas înspre lumea cealaltă timp ce porumbul era sfânt pentru ze-
era o mlădiţă de vâsc. Odată se spu- ul grâului canaanit, Dagon, la fel şi
nea că crucea pe care Hristos a fost pentru zeiţa mamă frigiană, Cybele.
crucificat era făcută din lemn de vâsc In tradiţia creştină împreună cu stru-
iar planta este numită lignum sanctae gurele, grâul (principalul ingredient
cruciş - crucea sfântă din lemn şi se al pâinii) este asociat cu Euharistia şi
credea despre ea că vindecă multe o poate reprezenta pe Fecioara Mă-
boli. Azi ca un rezultat al asimilării ria ca fiind mama lui Hristos. În arta
lui de credinţa creştină este simbolul heraldică, snopul de grâu înseamnă
Crăciunului. Reţine asocierile lui cu îmbrăcăminte şi este folosit ca em-
libertatea şi fertilitatea, dar oricum ti- blemă a brutarilor. În unele tradiţii ves-
nerii erau încurajaţi să se sărute sub o tice, o păpuşă de grâu reprezentând
creangă de vâsc într-o reconstituire spiritul grâului îşi găseşte locul pe un
inconştientă a sărbătorii romane, Sa- cui din bucătărie la sfârşitul secerişu- Iedera jos, stânga
turnalia. Vâscul este simbolul statu- lui ca semn de promovare a dorinţei Ca o plantă veşnic verde, în multe
lui Oklahoma. generale de rodnicie şi abundenţă a re- culturi (şi în creştinism), iedera repre-
coltelor viitoare. zintă imortalitatea şi pentru că se a-
Grâul/Porumbul sus gaţă în timp ce se caţără simbolizea-
Grâul şi porumbul sunt simbolurile ză prietenia şi încrederea. Această ca-
universale ale agriculturii, fertilităţii racteristică a dus la simbolizarea ne-
naturale şi ale recoltei. Pentru că grâ- voii feminine de a fi protejată, deşi
ul se seamănă, creşte şi apoi se recol- forma frunzelor sale o identifică ca
tează poate simboliza ciclul naşterii, fiind un simbol masculin. În epoca
al vieţii şi morţii la fel ca şi renaşte- frigiană, iedera era sacră pentru zeul
rea. Grâul o simboliza pe zeiţa mamă Attis, iar în Egiptul antic era planta
a egiptenilor, reînvierea lui Osiris, şi lui Osiris simbolizând imortalitatea.
pe Hristos în creştinism. Egiptenii şi Pentru că este prolifică, iedera simbo-
romanii plantau grâu pe morminte lizează puterea generatoare a plante-
pentru a aduce viaţă atât în această lu- lor, senzualitate şi orgie. Zeul greco-
me, cât şi în cealaltă. În Grecia şi roman Dionysus (Bacchus) avea o
Roma antică spicele de grâu erau a- „cupă de iederă" şi a fost încoronat
tributele lui Demeter (Ceres), Gaia şi cu frunzele iederei care-1 decorau pe
ale Fecioarei şi simboliza şi Misterele Thyrsus (toiagul dus de Maenads - el
Eleusicne. Americanii nativi sud-ves- însuşi un simbol al fertilităţii).

• 125 •
u există creaturi fantastice simbolizează haosul primordial, tot aşa şi Pagina alăturată: Una
-şi nici nu au existat creaturile fabuloase care trăiesc în ea: bi- din provocările lui Iobates,
vreodată - însă au fost blicul Levathian, ale cărui puteri sunt ega- împăratul Lyciei, pentru
inventate de i-maginaţia late cu cele ale lui Behemoth pe pământ şi Bellerophon, a fost uciderea
omului din dorinţa de a Ziz în aer; sau în mitologia greacă Scylla himerei.
explica inexplicabilul. Ele şi Charybdis. Bellerophon cu ajutorul că-
sunt comune majorităţii culturilor şi în Printre creaturile întunericului se enu- păstrului de aur al Athenei,
general îndeplinesc două funcţii majore: mera Cerberus temutul câine, gardianul cu l-a potolit pe Pegasus, calul
prima, o raţionalizare a fenomenelor trei capete din lumea de dincolo, la greci, şi înaripai, şi apoi călărindu-l
naturale de altfel misterioase, iar a doua, Hydra cea cu multe capete, ambii fiind a obţinut victoria asupra
ca personificări alegorice ale luptei univer- nimiciţi de Hercules în timpul îndeplinirii monstrului (aşa cum este
sale pentru supremaţie între bine şi rău. muncilor sale. Se spune că creaturile fabu- ilustrat în prezentarea lui
Miturile Greciei şi ale Romei antice în loase din lumea de dincolo păzesc comori- Walter Crane). Mai târziu,
special, precum şi panteonul Egiptului an- le, iar eroul mitic trebuie să le înfrângă î- Bellerophon a încercat să
tic şi hinduismul, sunt populate de zei şi nainte de a ajunge la ţel. În acest sens, ele ajungă în Olimp, însă Zeus
creaturi ale căror imprevizibilitate, abilita- pot simboliza obstacolele aparent de netre- l-a oprit din această încer-
te caracteristică şi trăsături sunt accentuate cut în calea spre succes a individului. care, trimiţând un tăun pen-
de formele lor hibride. Trupul lui Triton, Unele creaturi fantastice simbolizează tru a răni calul înaripat;
care stăpâneşte valurile, de exemplu, com- teama exersată direct asupra umanităţii: hi- Bellerophon a fost aruncat
bină trunchiul uman cu coada de peşte; ca- brizi demonici înfricoşători, ca sirenele, fe- de pe spatele calului şi a că-
lul înaripat Pegasus, simbolizează lupta meia — pasăre care i-a ispitit pe marinari zut pe pământ. Alte poveşti
pentru ţeluri mai înalte; pe când Himera — cu cântecele dulci, ducându-i la moarte; spun că Zeus a aruncat un
un hibrid de leu şi şarpe — reprezintă peri- harpiile (femeile-vultur) şi Lamia asemă- fulger asupra lui
colul atât pe uscat, cât şi pe mare. nătoare cu peştele, semnifică de asemenea Bellerophon omorăndu-l.
în general vorbind, creaturile fantastice moartea, precum şi Furia care-şi revărsa Pegasus simbolizează rapi-
pot fi împărţite în trei grupuri care simbo- din plin răzbunarea şi balaurul cu privirea ditatea, zborul şi capacitatea
lizează puterile supranaturale ale aerului, îngrozitoare. Vampirii şi vârcolacii aleg vic- de a obţine o spiritualitate
pământului şi mării; adesea războindu-se time umane şi sunt cei mai siniştri, deoa- mai înaltă, pe când himera
între ele, veşnicul lor conflict semnifică bă- rece pot lua forme diferite. este vestitoarea dezastrelor
tălia eternă a binelui şi a luminii împotri- Alte creaturi mitice cum ar fi unicornul, naturale.
va răului şi întunericului. Astfel, în credinţa simbolizează virtuţile purităţii şi ale bine-
hindusă, fabuloasa pasăre Garuda se răz- lui, iar unele se remarcă prin calităţile lor
boieşte din aer cu Nagas sub formă de şar- speciale: de pildă salamandra care trăieşte
pe, al cărui tărâm se găseşte în adâncurile în foc, fenixul care s-a sacrificat în flăcări
acvatice; în tradiţia occidentală puterea cto- ca apoi să renască din propria-i cenuşă.
nică fundamentală o reprezintă dragonul Toate personajele extraordinare din bas-
(cunoscut şi ca vierme sau şarpe), care tre- mele cu animale, într-un fel sau altul, sim-
buie să fie înfrânt de puterea binelui (deşi bolizează aspectele privitoare la temerile
dragonul oriental este solar, şi împreună şi anxietatea condiţiei umane.
mai mult binevoitor). Aşa cum apa însăşi
Dragonul sus şi jos
Semnificaţia simbolică a dragonului
este net împărţită între culturile occi-
dentale şi orientale. În Orient, unde es-
te al cincilea semn din Zodiacul chi-
nezesc, dragonul este văzut ca simbol Balaurul înaripat jos
pozitiv, împărtăşind bucurie, sănătate în arta medievală şi he-
şi fertilitate şi protejând omul de spi- raldică, balaurul este un
ritele rele. În tradiţia occidentală creş- dragon înaripat, cu două
tină, dragonul împărtăşeşte simbolis- picioare de vultur şi cu o
mul negativ satanic al şarpelui, cu coadă de şarpe acoperită cu
putere distructivă, cel care pângăreşte solzi, formată din-tr-un nod.
inocenţa şi pe păzitorul comorii as- Unicornul sus În tradiţia occidentală,
cunse. Uneori înaripat, cu corpul aco- Acest animal mitic asemănător ca- simbolismul său este
perit de solzi, cu gheare de leu şi plă- lului are un corn în frunte. De obicei aproape în exclusivitate
mâni de foc, forma sa hibridă simbo- alb, se spune că are picioare de an- negativ, deoarece reprezintă războiul
lizează principala forţă unificatoare, tilopă, coadă de leu, cap şi trunchi de şi Satana, chinul şi ciuma, invidia şi
care poate fi folosită pentru a cultiva cal, iar uneori este prezentat sub for- răutatea. Asemeni celorlalţi dragoni
binele sau răul. Psihiatrul Cari Jung a ma unui cerb. Poate fi capturat numai poate semnifica vigilenţă. Când este
asociat dragonul cu imaginea mamei. de o fecioară şi astfel, simbolizează prezentat fără aripi, devine o târâtoa-
fermitatea, puritatea, castitatea şi pu- re, care simbolizează, de asemenea,
terea binelui. În creştinism, o poate război şi boală. În Anglia, balaurul a
simboliza pe Fecioara Măria şi pe fost emblema regatului de Wessex şi
Hristos, cornul simbolizând singura a Regelui Harold.
evanghelie adevărată. În pre-
zentarea sa heraldică, în an-
titeză cu simbolul solar al
leului, reprezintă luna, de-
oarece era sfânt pentru Ar-
temis şi Diana în mitul grec
şi roman. Există şi în China
sub forma lui Ky-lin, unde
reprezintă uniunea dintre yin şi
yang, deci fertilitatea şi
longevitatea. Multe legende
tratează tema unicornului: se
spunea de pildă, despre corn că
putea depista otrava şi că avea
puteri magice, vindecătoare de
boli, şi astfel a devenit un simbol al
farmaciştilor.

128
Leul-câine oriental dreapta
în China, leii protejează împotriva de-
monilor şi de aceea, astfel de statui
înconjură templele şi locurile sfinte
pentru a le feri de forţele răului. Unii
cred că noaptea învie şi păzesc terito-
riul. O practică similară este urmată în
Japonia, unde imaginile leilor - câini
deţin o funcţie protectoare. În religia
budistă a ambelor ţări, aceste creaturi
apără Legea budistă. Leii — câini mas-
culi sunt uneori sculptaţi odihnindu-
şi o labă pe un glob, care cândva re-
prezenta soarele, azi însă simbolizea-
ză cintamani sau Bijuteria Sfântă a
budismului. Femelele sunt prezentate
cu un pui de leu. Ambele versiuni
simbolizează puterea animalică pro-
tectoare, ferocitatea, vigoarea şi vita- prezintă puterea leului, vigilenţa şi a-
litatea. tenţia vulturului şi era faimos păzitor
şi apărător al aurului din Nord şi a co-
morilor (uneori interpretate ca şi cu-
noaştere sau Copac al vieţii). Aceas-
tă creatură hibridă simboliza în evul
mediu pe Hristos şi învierea lui dato-
rită naturii sale duale şi asociaţiilor
solare. Dualitatea sa însă poate fi co-
relată şi cu Anticristul. În prezenta-
rea sa heraldică, grifonul mascul nu
are aripi.

Sfinxul asirian dreapta Derivat al


Sfinxului egiptean, sfinxul asirian păzească locuri şi temple. Este asemu-
diferă de versiunea enigmatică it şi cu lamassu - spiritual ocrotitor al
feminină a Greciei antice. Sfinxul Asyriei şi Babylonului. Atât sfinxul,
este înaripat şi însumează elemente cât şi lamassu, sunt simboluri ale au-
Opinicus sus ale leului şi taurului cu capul uman torităţii, precum şi ale celor patru ele-
Deşi opinicus (sau epimacus) poate şi uneori are cinci picioare. Asemeni mente unificate (vezi Simboluri sacre
fi asemănat cu o maimuţă, este, de sfinxului egiptean, rolul său este să egiptene)
fapt, o formă de grifon, cu corp şi pi-
cioare de leu, aripi şi cap de vultur şi
cu coadă şi de cămilă. Împărtăşeşte
simbolismul grifonului şi de aceea re-
prezintă puterea solară, forţa, protec-
ţia, răzbunarea şi vigilenţa.

Grifonul dreapta
Simbol al soarelui, „griffin" sau gri-
fonul este o făptură de basm cu cap,
aripi şi picioare de vultur (şi de aceea
era considerat regele păsărilor) şi are
corp de leu (fapt pentru care era con-
siderat regele animalelor). La greci e-
ra sfânt pentru zeul soarelui, Apollo,
pentru zeiţa înţelepciunii, Athena şi
pentru Nemcsis, zeiţa răzbunării. Re-

• 129
a fi posedat de un demon, a fi infec-
tat de un alt vârcolac sau îmbrăcând
o centură din piele de lup. Este dificil
să ucizi un vârcolac, dar moartea lui
poate avea loc prin folosirea unei mul-
titudini de metode arcane, cum ar fi
un glonte de argint sau o armă sfinţi-
tă în capela Sf. Hubert. Oricum, figu-
rile licantropice de demult, precum
Lycaon, împăratul Arcadiei, se spune
că au fost distruse prin transformarea
Himera sus tură care populează vulcanii. Muşcă- lor permanentă în lupi. Credinţa în
O creatură de formă hibridă compli- tura ei otrăvită este fatală şi are un vârcolaci îşi are originea în Europa
cată, himera grecilor, datează din se- sânge atât de rece, încât trăieşte în foc medievală şi se considera că vrăjitoa-
colul al V-lea î.H şi se spune că avea (pe care poate să-1 stingă cu corpul ei rele - servitoarele Satanei erau ca-
cap de leu, corp de ţap şi coadă de rece). În timpurile medievale, în plus, pabile să se transforme în lupi. Deoa-
dragon sau şarpe; fiecare parte putea simboliza căldura şi dorinţa şi, dato- rece lupii erau cândva foarte temuţi,
avea cap propriu. Mitologia greacă rită faptului că nu are sex, castitatea, vârcolacul este simbolul teroarei şi al
spune că fiica lui Typhon şi a Echid- în iconografia creştină, Salamandra răului, al diavolului, precum şi al pe-
nei, Himera, era un monstru cu trei reprezintă credinţa şi dreptatea care ricolului animalic ascuns în oamenii
capete care vărsau flăcări când răgea supravieţuieşte focului ispitei şi dia- aparent comuni.
şi teroriza Lycia înainte de a o ucide volului. Era un semn alchimic impor-
Bcllephoron călare pe Pegasus. Sim- tant, simbolizând focul. Salamandra a
bolismul ei este acela al forţelor hao- servit drept semn pentru spiţerii (prin
tice, întunecate şi necontrolatc. Este asociere alchimică) şi asigurări (îm-
un simbol al dezastrelor naturale (în potriva focului). De asemenea era em-
special al furtunilor şi erupţiilor vul- blema, semnul heraldic, prezentat aici,
canice) pe uscat şi pe mare. Împleteş- al lui Francois I al Franţei, al cărui mo-
te de asemenea semnificaţiile simbo- to a fost Nutrisco et extinguo („Nu-
lice ale leului, ţapului şi şarpelui. În tresc [binele] şi năruiesc [răul]").
creştinism, reprezintă Satana. Astăzi,
cuvântul „himeră" înseamnă o idee Vârcolacul jos
iluzorie, o fantezie irealizabilă. în credinţa populară europeană, vâr-
colacul este uman ziua, dar noaptea
(în special când este lună plină), se
transformă în lup şi îi sfâşie pe toţi
cei care îi ies în cale - mai ales fete
tinere. Licantropia (a devenit vârco- Cerberus sus
lac are câteva cauze, incluzând cea de Cerberus păzeşte intrarea în Hades -
lumea de dincolo a grecilor - este pre-
zentat ca şi câine cu coadă de şarpe
şi cu trei capete (simbolizează trinita-
tea infernală), deşi poate avea până la
cinzeci de capete. Din dinţii lui picură
otravă. Deşi prietenos cu morţii care
intră, Cerberus nu permite ca sufletele
Salamandra sus decedaţilor să părăsească lumea
Salamandra, uneori asemănată cu şo- subpământeană a lui Hades şi nici in-
pârla, poate fi prezentată în nume- trarea persoanelor vii. Dar câţiva eroi
roase feluri. Poate fi un dragon fără l-au păcălit: Hercules 1-a adus pe pă-
aripi, un câine sau un hibrid uman, mânt cu lira lui, apoi 1-a eliberat. Or-
însă este prezentată întotdeauna în- pheus 1-a adormit; iar Sibyl a obţinut
ghiţită de flăcări. Semnificaţia ei prin- cale sigură lui Aeneas, îndopându-1
cipală este aceea a focului în sine, al cu leacuri stupefiante, Cerberus repre-
cărui paznic şi spirit este. În credinţa zintă irevocabilitatea morţii, instinctele
tradiţională, Salamandra este o crea- de autoapărare ale inconştientului.

• 130 •
Minotaurul sus
Minotaurul — fiinţă monstruoasă băr-
bat cu cap de taur, urmaşul unui taur
alb şi al reginei Pasiphae, a fost captu-
rat de regele Minos al Cretei, în labi-
rintul de sub palatul său, la Creta.
Spaimă a ţinutului, se hrănea cu fete-
le şi băieţii trimişi ca tribut de către
atenieni. Theseus a fost destinat a-
cestei sorţi, dar a fost salvat de Ari-
adna, care i-a dat un ghem de aţă cu
ajutorul căruia să găsească ieşirea din
labirint după ce omoară Minotaurul.
Această creatură hibridă este emble-
ma Cretei şi reprezintă partea întune-
cată, animalică a omului care poate fi
înfrântă prin îndrumare divină.

Satirul jos
Spiriduşul sus Satirul şi faunul erau geniile pădurii
Basmele despre spiriduşi sunt răspân- în Grecia antică. Satirul îl însoţea pe
dite în tradiţiile multor popoare, mai Bacchus, zeul vinului, în petrecerile
ales în lumea păgânilor nord-euro- beţiei, avea picioarele şi coapsele din-
peni. Se crede că în evul mediu întu- apoi de ţap, coarne înmugurite şi u-
necat, „spiriduşii" erau descendenţii rechi de ţap şi simboliza caracterul
triburilor neolitice, care au fost clasaţi voluptos, pofticios şi profan. In con-
ca nişte creaturi inumane prin şovăia- trast, faunii care împărtăşeau ca-
lă, statura mică şi rara lor apariţie. Mai racterele fizice ale satirului,
mult afurisiţi decât răuvoitori, aceste erau identificaţi cu zeul
creaturi mitice mici şi groteşti erau pri- Pan, zeul păşunilor
vite în general ca fiind prietenoase, şi pădurilor şi e-
nostime, jucăuşe şi pline de umor, rau spirite bi-
deşi adesea făceau năzbâtii. Spiridu- nevoitoare.
şii irlandezi tipizează trăsăturile în-
tregii categorii, atribuindu-le mai mul-
te calităţi decât defecte; ei sunt buni,
poznaşi, inofensivi numai să nu fie e-
nervaţi. Spiriduşii (ilustraţi în această
când va veni Mesia, Leviathan va Scylla jos
Capricornul sus aduce mâncare pentru ospăţul celui în mitologia clasică, Scylla era când-
va o minunată nimfă care a fost trans-
formată de rivala sa în dragoste, Cir-
ce, într-o creatură monstruoasă cu şa-
se capete, cu gâturi lungi şi cu câte trei
rânduri de dinţi. În unele poveşti, a-
vea douăsprezece picioare şi partea
inferioară a corpului avea o multitu-

Capricornul, zeul mării şi peştele — drept. Se spunea că ochii lui


ţap, este strâns legat de Ea Oannes, aprindeau lumini în marea
stăpânul babilonian al abisului. Ca- întunecată, iar suflarea sa rău
pricornul simbolizează puterea dătă- mirositoare a făcut apa să
toare de viaţă a apei. Se spune că a- fiarbă. Această tradiţie este
ceastă formă hibridă a fost creată când mai puţin clară, dacă Leviathan este
Pan a sărit în Nil să scape din Typhon crocodil, balenă sau şarpe de mare.
şi reprezintă atât uscatul cât şi marea. În Islam, Leviathan este egalat cu
Simbolizează abilitatea duală a omu- Nur, iar în mitologia scandinavă, cu
lui de a ajunge atât abisul, cât şi Midgar-dorm. În credinţa creştină,
înălţimile şi prin asocierea cu simbo- poarta iadului este simbolizată prin
lul zodiacal al capricornului, solsti- Leviathan cu gura căscată şi poate să dine de monştri. Scylla, temut monstru
ţiul de iarnă şi puterea coborâtă din simbolizeze de asemenea viaţa marin locuia în stânca din Scylla, de
soare. ruşinoasă şi puterea lumească. Pentru partea opusă a monstrului bulboană
adepţii cabalişti, Leviathan este Carybdis, şi prăda marinarii în strâm-
Samuel, prinţul diavolului. torile Messinei, întinzându-şi gâturile
lungi înainte pentru a-şi smulge vic-
Dagon jos timele de pe vase (inclusiv şase din e-
Deşi un străvechi zeu al grânelor, as- chipajul lui Odysseus). Ambii monştri
prul zeu - peşte din Canaan, Dagon, simbolizează puterile întunecate ale
este simbolizat cu jumătatea superi- apei şi călătoriile dificile. Au o pute-
oară umană, şi jumătatea inferioară re particulară când conlucrează.
de peşte. După Biblie, era venerat de
filistini. În timpul festivalului lui Da-
gon, Samson a năruit templul lor. Deci
Dagon poate simboliza obiectele fal-
se de veneraţie.
Leviathanul sus
în Biblie, Leviathanul este „şarpele
încolăcit", un peşte uriaş şi teribil care
reprezintă haosul primordial al apei.
În plus, este corelat monştrilor de us-
cat şi aer, Behcmoth şi Ziz. Leviathan
a fost înfrânt în timpul Creării, însă
Job spune că, prin magie, monstrul a-
dormit poate reînvia, va fi distrus de
Gabriel (sau Behcmoth) la sfârşitul lu-
mii. Conform tradiţiei evreieşti atunci

• 132 •
Tritonul dreapta
Tritonul este o divinitate marină, jumă-
tate bărbat -jumătate delfin, consoarta
mai puţin cunoscută a naiadelor. El
conduce apele sunând dintr-un corn
sau o scoică, sunet auzit de oameni
ca mugetul oceanului. În mitologia
greco-romană, Triton era fiul zeului
mării, Poseidon, şi al soţiei sale, Am-
phitrite şi proceda cortegiul marin ca
vestitor al lui Neptun. Spre deosebi-
re de multe creaturi marine fabuloa-
se, Tritonul este în general un simbol
pozitiv al controlului şi al puterii (deşi
uneori îşi pierdea controlul, făcând
ţărmurile periculoase).
Naiada stânga şi jos
Creatură fantastică, nimfă a apelor,
geniu al naturii, jumătate femeie -ju-
mătate peşte, naiada este o divinitate
a mării, simbolizând aspectul incon-
ştientului (mai ales al celui feminin)
despre psihicul masculin. Prin asoci-
ere cu sirenele, naiada era cândva pri-
vită ca vestitoare de calamităţi, dar a
devenit simbol al frumuseţii efemere
feminine, precum şi al caracteristici-
lor nestatorniciei şi vanităţii (reprezen-
tată mai jos prin oglinda sirenei). Na-
iadele sunt prezentate adesea ţinând
un pieptene — un simbol al puterii ma-
gice asupra naturii care este corelată
cu naiadele, deoarece primii piepteni
erau confecţionaţi din oase de peşte -
cu care controlează furtunile mării.
Cea mai renumită naiadă din legenda
franceză, capricioasa Melusine, şi-a
părăsit soţul uman pentru a se întoar-
ce în mare. Ilustraţia din stânga arată
un bărbat ispitit de o viziune de frumu-
seţe ideală - naiada ireală de neatins.

• 133 •
Makara jos
Makara este o bestie mitică hindusă,
în general prezentată jumătate peşte, Pegasus sus
jumătate crocodil, uneori cu cap de
elefant. Poate fi reprezentat şi ca re-
chin, naga, delfin sau antilopă/peşte.
Makara este vehiculul lui Varuna, Stă-
pânul Adâncurilor. Este asociată cu
apa dătătoare de viaţă şi deci cu fer-
tilitatea, dar, ca şi creatură hibridă,
simbolizează şi dualitatea omului. În
zodiacul hindus, este semnul Capri-
cornului.

în mitologia greacă, Pegasus era


calul înaripat pe care 1-a călărit
Bellephoron când a învins himera.
Creat din sângele şi capul despicat al
Naga sus Medusei (Gorgona), la rândul lui,
Naga - o radă legendară de şerpi - Pegasus a creat izvorul Hipocrene
este reprezentată în tradiţia hindusă în dedicat Muzelor şi a devenit astfel
general ca şerpi, deşi pot fi prezenta- simbol al inspiraţiei intelectuale şi
te ca şerpi cu capete umane. Se cre- poetice. Pegasus simbolizează capac-
dea că femela naga se putea căsători Hidra jos itatea omului de a obţine spirituali-
cu oameni şi unele dinastii pretindeau Şarpele cu multe capete are multe a- tate mai înaltă şi de a transforma răul
că ar descinde din ele. Ananta este re- sociaţii. In mitologia grecească, hidra, în bine. La nivel mai monden, denotă
gele Naga cu o mie de capete şi re- numită şi şarpele lernaean, era un transportul aerian sau viteza.
prezintă infinitul. Şerpii Naga au dom- şarpe cu multe capete, căruia atunci
nit în marea lor splendoare în apă şi când îi era retezat un cap, îi creşteau
sub pământ, simbolizează deci lumea două în loc; Hercule a învins hidra
de dincolo. Au purtat războaie în ce- cauterizându-i gâturile cu un butuc în
ruri, simbolizate prin Garuda. Mare- flăcări. În mitul ugarit, simbolizează
le zeu Vishnu doarme pe un şarpe - monstrul cu şapte capete al haosului,
naga încolăcit şi călăreşte o cobră Lotan, cel care a fost distrus de Baal,
(simbolizând la crearea pământului; deci poate fi
înţelepciunea biblicul Leviathan şi reprezintă toto-
şi eternitatea), dată cele şapte păcate capitale. Sim-
cele două naga bolismul general include forţa de
împletite, viaţă animalică, obstacolele din calea
pentru el succesului, şi puterea, şi creativitatea
sfinte, cei doi lumii, prin asocierea cu cifra şapte Phoenix sus
şerpi naga re- (cifra Universului). Fenixul, jumătate vultur - jumătate
prezintă apa fer- fazan, este un simbol universal al în-
tilizată din care vierii şi al imortalităţii. Îşi are origi-
răsare zeiţa nile în Egiptul antic, unde era egalat
pământului. cu pasărea soarelui, Bennu. Se presu-
Asemeni şerpilor din pune că fenixul muribund a construit
multe alte culturi, naga un rug funerar din lemn şi şi-a dat foc
pot reprezenta în plus, cu razele soarelui, ca apoi să renască
simbolul paznicilor din propria sa cenuşă. Întruchipează
comorii materiale şi spi- aşadar recrearea după distrugere. În
rituale. tradiţia creştină, fenixul denotă învi-
erea lui Hristos, pe când în China, ca
Feng-huang, este un simbol solar.

• 134 •
Zâna dreapta
Zânele sunt fiinţe mici, şovăielnice, e-
terice, de obicei înaripate şi cu puteri
magice. Sunt timide faţă de oameni,
deşi pot acorda mari bogăţii celor pe
care-i întâlnesc. Încă şi astăzi copi-
ilor li se povestesc basme cu zâne. În
iarbă, cercurile de culoare verde mai
intens se numesc popular cercurile
zânelor şi sunt cauzate de dansul zâ-
nelor în acel loc. Prin abilitatea lor de
metamorfozare zânele simbolizează
posibilităţile latente ale puterilor su-
pranormale din mintea omului.

Bazilicul jos
Bazilicul - cunoscut şi ca vasilisc - a- Fenixul chinezesc
dreapta
re aripile, capul, creasta triplă şi ghea-
rele de pasăre pe corpul unui şarpe. în China, fenixul,
Uneori coada i se termină cu un al doi- cunoscut ca Feng-
lea cap şi, în acest caz, acesta este am- huang, este
fibianul care poate vedea în ambele împăratul
părţi. În credinţa occidentală, se spu- păsărilor şi una
nea că baziliscul ar fi ieşit dintr-un din cele patru
ou fără gălbenuş, ouat în bălegar de creaturi sfinte
către un cocoş şi clocit de o ţestoasă care aduc pacea
sau un şarpe. Avea coroană pe cap şi şi prosperitatea.
Garuda sus Este o pasăre
Jumătate om-jumătate vultur (şi u- coadă trifurcată. În Orient, era un hi-
brid de cocoş, şarpe, ţestoasă. Paznic complexă cu un
neori gâscă sălbatică), „pasărea sola- penaj minunat
ră de aur" Garuda are o importanţă al comorilor, privirea lui putea să u-
cidă oamenii, iar moartea putea fi colorat, al cărei
crucială în mitologia hindusă şi bu- cap solar de cocoş este şi coadă de
distă, ca Pasăre a Vieţii. Garuda este împiedicată numai dacă era forţat să
se uite la reflectarea în oglindă a pro- rândunică, rămăşiţe ale lunii în
regele păsărilor şi este vehiculul zeu- creştere. Aripile lui reprezintă vântul;
lui solar, Vishnu — creatorul şi distru- priei sale priviri, vederea propriei i-
magini îi putea cauza moartea prin coada, viaţa vegetală, iar picioarele,
gătorul - şi poate fi egalat cu soarele, pământul. În plus, fiecare parte a
cerul şi victoria. Adepţii lui Vishnu şoc. În creştinism, bazilicul simboli-
zează Anticristul, ca unul din cele pa- corpului său reprezintă o calitate
au adoptat Garuda ca emblemă. Du- umană: capul simbolizează cinstea;
pă tradiţie, Garuda era conceput în to- tru aspecte ale Satanei. În timpul e-
vului mediu reprezenta păcate ca tră- coada aduce semnificaţii la com-
talitate când a ieşit din oul său (cos- portamentul ritual corect; pieptul, u-
mic) şi trăieşte în desăvârşitul Copac darea, înşelăciunea
şi lenea, precum manitatea; stomacul, încrederea; iar
al Vieţii. Ca şi putere solară, Garuda aripile, datoria. Mai departe, personi-
este duşmanul înverşunat al şarpelui şi boli (în spe-
cial sifilisul). fică unitatea dintre yin şi yang. În as-
naga ctonic (în special al lui Kaliya). pectul său feng este un simbol mas-
Pentru budiştii tibetani, Buddha că- culin solar, reprezentând fericirea, pe
lăreşte pe Garuda, pasărea solară in- când ca şi huang este feminin şi sele-
zestrată cu calităţi pozitive, şi este o nar şi simbolizează împărăteasa chi-
manifestaţie de Botthisattva Vajrapa- neză. Cunoscut ca „pasărea stacojie",
ni; de aceea, ei îl consideră un protec- deoarece păzeşte partea sudică a uni-
tor, un ocrotitor de temut împotriva versului vara, se credea că apariţia
răului. Corelat cu Vishnu şi cu bătăli- lui ar vesti sosirea unui împărat sau
ile cu şerpi naga, Garuda simbolizea- profet norocos. Încă este o emblemă
ză soarele, imortalitatea şi victoria în chinezească de nuntă, semnificând u-
lupta dintre viaţă şi moarte şi dintre nitatea prin căsătorie. În Japonia, pa-
forţele binelui şi răului. sărea Ho-O este similară fenixului
chinezesc.

• 135 •
Demonii
Gorgonele dreapta
înspăimântătoarele surori Gorgone
(Euryale, Stheno şi Medusa ale căror
şefa era Medusa) aveau şerpi în loc
de păr şi se spunea că privirile lor de
foc împietreau oamenii. În mitologia
greacă, Medusa (prezentată în această
pictură din secolul al XVII-lea de
Caravaggio) era singura muritoare din
trio: cândva o frumoasă fată, a înfuri-
at-o pe Athena prin comportamentul
său lipsit de respect în templul ei şi a
transformat-o într-o Gorgonă care chi-
nuia oamenii. A fost ucisă în somn de
Perseus şi se spune că Pegasus s-a
născut din sângele Medusei. Capul
despicat al Medusei a devenit emble-
ma lui Perseus şi când este prezentată
pe amulete protejează împotriva fur-
tunilor de tunete. Se spune că un sim-
bol al capului Gorgonei, Gorgoneion,
împodobeşte scutul protector al lui
Zeus şi al Athenei (egida). Imagini si-
milare au fost adesea plasate în tem-
plele greceşti pentru a alunga răul.
Gorgoneionul poate reprezenta teri-
bila Mamă-Natură, teama (în special
a bărbaţilor faţă de femei) sau înspăi-
mântătoare uniune a contrariilor, pre-
cum frumuseţea şi groaza. Harpiile stânga Sirena jos
La origine reprezentată ca trei frumoa- Sirena, nimfă a mării, poate lua două
se femei genii înaripate — Aello (fur- forme: femeia-pasăre (ca în mitologia
tuna) Celaeno (obscuritate) şi Ocype- greacă) sau femeia—peşte, uneori cu
te (vârtej) - aceste spirite malefice a- două cozi. Ambele forme ispitesc băr-
le Greciei antice puteau convoca vân- baţii trecători ducându-i în moarte
turile provocând furtuni pe uscat şi prin vraja cântecelor lor de o dulcea-
bulboane pe mare. În amintita mito- ţă irezistibilă, precum spune poves-
logic, harpiile au devenit vrăjitoare re- tea lui Lorelei din Rin. Sirenele sim-
le şi murdare — jumătate-vultur, bolizează ispitele lumeşti periculoase
jumătate-femei trimise de zei pentru survenite în calea spirituală a vieţii.
a-i pedepsi pe oamenii nedemni. Ele
simbolizau moartea subită, deoarece
puteau apuca sau prăda mâncarea pâ-
nă când victima lor (inclusiv Phineus,
nefericitul rege trac) murea. Erau, de
asemenea, mesageri ai lumii de din-
colo, în care, ele transportau sufletele
celor morţi. Harpiile sunt simboluri
ale morţii, ale furtunilor de vânt şi ale
puterii feminine distructive. Astăzi,
cuvântul „harpie" este folosit în de-
scrierea unei femei afurisite, crude
Tengu jos niile grecilor. Nişte femei înaripate a-
în mitologia japoneză, Tengu are for- le căror păr era un cuib de vipere care
ma unui bărbat, dar posedă capul, se zvârcoleau şi duceau şerpi, flăcări
ghearele şi aripile unei păsări. Aceas- sau cuţite. Alternativ, ele puteau fi re-
tă oribilă creatură hibridă se naşte prezentate ca şi câini sau hibrizi de
dintr-un ou, trăieşte în vârful copaci- şerpi. Ele sunt simboluri ale recunoaş-
lor din munţi şi iese la iveală să'pro- terii unei conştiinţe vinovate şi ale re-
voace dezastre printre oameni. Apare cunoaşterii unei pedepse meritate şi
şi dispare instantaneu schimbându-şi inevitabile.
înfăţişarea şi devenind, cu aceeaşi u-
Lamia sus şurinţă, invizibil. Tengu este răutăcios: Vampirul jos
în mitologia romană şi greacă, lamia, câteva din activităţile sale preferate Credinţa superstiţioasă în vampiri es-
femeia fantomă, cu chip de mostru e- sunt furtul, răpirea copiilor, distruge- te centrată asupra ţărilor slavone, cu
ra o regină libiana care a fost furată de rea clădirilor şi întreruperea ceremo- toate că şi alte culturi spun poveşti
la copiii săi de către geloasa Iuno (sau niilor religioase. De aceea Tengu este despre creaturi nocturne infernale ca-
Hera). Din această cauză a înnebunit, simbolul războiului, ticăloşiei şi ne- re sug sângele celor vii. Se crede că
ajurat să se răzbune pe toţi copiii şi a înţelegerii. vampirii sunt cadavre „vii", fără liniş-
devenit o demoniţă devoratoare de co- te care îşi asigură subzistenţa prin su-
pii. Are capul şi trunchiul de femeie, gerea sângelui uman. Muşcătura lor
dar corp de şarpe. Aşa cum reprezin- răspândeşte infecţia vampirică şi nu
tă o ameninţare pentru copii, ea poate pot fi ucişi decât printr-un par care să
să împărtăşească şi simbolismul pră- le străpungă inima, sau, ca în cazul lui
dalnic al sirenei. In tradiţia ebraică, a Nosferatu prin expunere la soare. Us-
fost asociată cu Lilith, monstrul vam- turoiul, precum şi crucifixul sunt con-
pir de noapte. siderate ca având efect în alungarea
vampirilor. Cel mai renumit vampir,
Dracula, a fost creaţia lui Bram Stoker
şi a intrat în cultura populară după a-
pariţia lui în nuvela eponimă a lui Sto-
ker, publicată pentru prima dată în
Furiile jos
Cele trei Furii romane nemiloase e-
rau sălbaticele zeiţe ale răzbunării ca-
re îi urmăreau pe răufăcători, pe cri-
minali şi pe copiii nerecunoscători,
pentru a-i pedepsi aspru. Originea te-
ribilei Trisiphone („răzbunătoarea
crimei"), Alecto („nciertătoarea" sau
„cea care nu se odihneşte") şi a Me-
gaerei (sălbatica" sau „geloasa") este
Pazuzu sus disputată, dar unele legende susţin că
Spre deosebire de majoritatea demo- erau fiicele lui Gaeea (zeiţa) Pămân-
nilor, asirianul şi babilonianul Pazu- tului) şi ale lui Uranus (Zeul ceruri-
zu are şi un aspect binevoitor prin vir- lor) sau ale păcătoşilor pământeni ca-
tutea de a fi rivalul lui Lamashtu (de- re au murit şi au intrat în lumea de
monul ucigaş al bebeluşilor), a fost dincolo, Furiile sunt corelate cu Eri-
considerat protectorul copiilor nenăs-
cuţi şi al nou-născuţilor. Femeile în- 1897 această fotografie este din Cica-
sărcinate şi tinerele mame ar trebui tricea lui Dracula. Stoker şi-a bazat
să poarte amulete care prezintă acest infernalul personaj pe VI ad al V-lea,
spirit înfricoşător, cu copite la mâini zis Ţepcş (456-76) din Muntenia, Va-
şi la picioare, cu patru aripi şi un corp lahia, domnitor crud care trăgea în ţea-
acoperit cu solzi. Oricum, ca demon pă victimele, dar oricum, nu a mani-
al vântului din sud-vest, care aducea festat nici o tendinţă vampiră. Vampi-
boală şi moarte, Papuzu era şi o forţă rii simbolizează paraziţii, care îşi câş-
puternică de temut. tigă viaţa luând-o de la cei sănătoşi.

• 137 •
bia în timpul secolului tre- supravieţuirii, dar adevărata pace a minţii Pagina alăturată: în poves-
cut s-a recunoscut în reali- se realizează doar atunci când recunoaş- tea Scufiţa Roşie, lupul cel
tate ştiinţa semiotecii (sau tem şi reconciliem toate laturile diferite şi rău îşi asumă identitatea
semiologia) — studiul rolu- conflictuale ale măştii noastre psihologi- bunicii unei copile inocente
.lui simbolurilor în ce. Doar atunci se obţine un echilibru să- intenţionând să o ispitească
informarea şi influenţarea nătos sau o individualizare a eului. In acest spre sacrificiul de sine.
minţii interioare. In special, doi oameni, scop, este necesar să dăm atenţie sentimen- Lupul este dezvăluit ca un
Sigmund Freud şi Cari Jung, au conturat telor intuitive. Pentru a obţine mesajele tri- seducător masculin, fără
înţelegerea noastră pentru felul în care mise conştientului de către inconştient prin scrupule, imoral şi viclean,
răspund minţile noastre interioare la viselor noastre şi să ne dăm seama de răs- care este tentat, minte şi pă-
imagistica simbolismului. Freud a fost punsurile noastre la simbolismul care ne căleşte pentru a doborî
cel care a introdus conceptul analizei înconjoară, chiar şi în interacţiunea cu alţi apărarea victimei sale ne-
viselor ca instrument de valoare în in- oameni sau în reacţiile noastre la anturajul ştiutoare. Aici, lupul este un
terpretarea mesajelor date de inconştient, nostru şi la circumstanţele personale. simbol arhetip al voluptăţii,
pe când identificarea simbolurilor arhetipa- Percepţiile şi răspunsurile noastre la sim- al poftei masculine nestă-
le ale lui Jung esenţiale în inconştientul boluri sunt inevitabil intens personale, iar spânite - cel al prădătorului
colectiv au reprezentat o înaintare majoră a diferitele semne vor evoca o varietate de sexual al cărui libido sălba-
înţelegerii şi terapiei psihologice. răspunsuri, depinzând de experienţele spe- tic lasă urme de durere şi
După Jung, psihicul uman are trei nive- cifice, amintirile şi caracterul individual. distrugere în lăcomia sa.
le: egoul sau conştientul, inconştientul per- Acest capitol nu poate să pretindă că aco-
sonal, care conţine visele noastre persona- peră întregul domeniul de arhetipuri şi de
le, aspiraţiile şi amintirile; şi inconştientul simboluri personale care informează şi con-
colectiv, care depozitează amintirile noas- turează lucrările minţilor noastre interioare
tre rasiale înnăscute, adesea sub formă de şi răspunsurile emoţionale, prin explo-
arhetipuri. Arhetipurile simbolice reprezin- rarea efectului unora din cele mai comune
tă experienţele împărtăşite, comune nouă imagini simbolice create şi recunoscute de
tuturor şi include mama dătătoare şi năs- inconştient, dar va da cititorilor un valoros
cătoare de viaţă, tatăl puternic şi autoritar; cadru prin care să-şi lărgească înţelegerea
anima şi animus acele părţi ale personali- limbajului evocator al imagilor simbolice.
tăţii noastre care reprezintă feminitatea şi în paginile următoare sunt cercetate sim-
iraţionalitatea, şi respectiv masculinitatea bolurile arhetipale, simbolurile de identi-
şi raţionalitatea iar umbra - natura, firea tate, direcţie şi tranziţie şi cele care invocă
noastră de bază, animalică. emoţii pozitive şi negative. Împreună ele
în situaţii dificile, putem căuta să ne as- vor călăuzi cititorul spre o fascinantă călă-
cundem adevăratele noastre personalităţi torie a autodescoperirii, sperată a fi indivi-
îmbrăcând masca personajului, deci per- dualizare.
miţându-ne să ne prezentăm în diferite mo-
duri. Aceasta poate fi o ocupaţie necesară
Persoana dreapta
Arhetipul personalităţii este faţa arti-
ficială, idealizată pe care o prezentăm
lumii, care nu reflectă neapărat ade-
văratul nostru eu. Este simbolizat prin
diferite măşti pe care le adoptăm în
scopul de a ne ajuta să scăpăm de in-
hibiţiile noastre personale şi să jucăm
un rol convingător într-o varietate de
situaţii care ni se dau - cum ar fi la ser-
viciu, la petreceri sau chiar acasă. Per-
soana este o deviză protectoare care
asigură supravieţuirea noastră socială
şi ne apără adevăratul ego de la o po-
sibilitate ridicolă sau dăunătoare.
Astfel, masca poate fi un ajutor folosi-
tor pentru a face faţă lumii înfricoşă- Hermes (Mercur) la greco-romani. În viaţă; asemeni sufletului, ea este pre-
toare, dar există pericolul de a ne iden- cultura contemporană, şarlatanul poa- zentată uneori ca fluture. Ea este, de
tifica foarte de aproape cu ea şi deci te fi identificat cu personajul Iepure- asemenea, simbolul eponimic al per-
să ne pierdem adevărata identitate. lui Br'er şi batman. Adesea reprezen- sonalităţii umane. În termenii psiha-
tat în vise ca şi clovn, ca o schimbare nalitici moderni ai lui Jung, psihicul
Şarlatanul jos de formă, şarlatanul este în plus, un uman (întreaga personalitate) este con-
Şarlatanul este unul din arhetipurile simbol al transformării mentale şi ves- stituit din trei nivele: cgoul (conşti-
experienţelor comune şi importante i- teşte o alterare iminentă a status quo- entul), inconştientul personal (conţi-
dentificate de Jung şi reprezintă ca- ului. nând experienţele individuale şi do-
priciile pe care inconştientul le poate rinţele) şi inconştientul colectiv (com-
face asupra conştientului. Şarlatanul Psyche jos, dreapta pus din amintirile umane împărtăşi-
este un antierou — o figură rebelă, i- Pictura lui Paul Thumann Psyche în te). Psihicul arc patru funcţii: intuiţia,
morală şi dezordonată — căruia îi pla- oglinda naturii portretizează frumoa- senzaţia, gândirea şi sentimentul. Cu
ce să întrerupă, să ridiculizeze şi să sa femeie muritoare din mitologia ro- cât acestea sunt mai echilibrate, cu
tulbure psihicul. Poate fi o figură pe- mană, care era iubită de Cupidon îm- atât personalitatea este mai integrată;
riculoasă care sabotează cu răutate potriva voinţei geloasei Venus. Deşi dezechilibrul poate rezulta introver-
planurile noastre, dar poate să averti- îi era interzis să vadă chipul lui Cupi- siunea sau extroversiunea.
zeze împotriva mulţumirii de sine, a- don, curiozitatea a învins-o pe Psyche
supra vanităţii şi pretenţiei şi poate să şi aprinzând un opaiţ a recunoscut
ne forţeze la provocarea pripită des- zeul dragostei. A fost atât de şocată,
pre credinţe indiscutabile. Şarlatanis- încât i-a tremurat mâna şi a căzut o pi-
mul este un concept universal care cătură de ulei pe Cupidon, trezindu-1
combină calităţile animalice şi ca apoi să dispară. Ea s-a îmbarcat za-
divine. In poveştile multor culturi, darnic în căutarea iubitului ei, a deve-
apare sub forma magi- nit sclava lui Venus şi a căzut într-o
cianului sau a comă apropiată de moarte.
diavolului. Unii zei, Oricum, Cupidon a reînviat-o, iar
joacă rolul şar- cei doi s-au căsătorit, Jupiter i-a
latanului cum ar fi acordat lui Psyche imortalitatea.
zeul scandinav Loki. Aşa cum este un simbol al iubirii
corbul veşnice, Psyche (în limba greacă
amerindi-an, înseamnă suflul vieţii sau sufletul)
Coyote, reprezintă călătoria sufletului prin
Iepurele şi

• 140 •
Sibolurile elementelor
Moara de vânt jos
Prin mişcarea paletelor elicelor morii
de vânt, simbolismul vântului (vitali-
tatea intangibilă) se combină cu cel
al aerului - (spiritul). Datorită funcţi-
ei ei ca şi moară de grâne, moara de
vânt poate să simbolizeze recolta şi
deci fertilitatea. Vântul, în final, pro-
duce pâinea, deci moara de vânt poa-
te să însemne viaţă. În iconografia
creştină, este simbol al cumpătării.
Poate că cea mai familiară asociere,
este cea cu Don Quijote al lui Cer- Roza vânturilor sus
vantes a cărui luptă inutilă cu morile încadrată într-un cerc al perfecţiunii,
de vânt este privită ca un exerciţiu za- împărţit de cele patru puncte cardi-
darnic. Moara de vânt este şi emble- nale: N, S, E şi V - este în acelaşi timp
ma naţională a Olandei. semn al vieţii şi al cunoaşterii; pentru
gândirea interioară reprezintă un in-
strument de direcţie şi identitate. În
simbolismul viselor, roza- vânturilor
ne orienteză în siguranţă de-a lungul
cărării stâncoase a vieţii, dar dacă es-
te defectă, reprezintă o pierdere a i-
dentităţii şi a direcţiei personale.

Conştientul sus
In interpretarea viselor, soarele este
un simbol al raţiunii conştiente mas-
culine şi este antipodul lunii femini-
ne a inconştientului. De aceea, miş-
carea soarelui reprezintă nivele dife- Torţa aprinsă dreapta
rite ale conştientului: jos, de exem- Semnificând forţa regenerativă a fo-
plu, simbolizează renaşterea, trezirea cului, torţa cu flacără îndreptată în
şi iluminarea, pe când soarele de la sus simbolizează viaţa. În multe cul- Apa sus
miezul zilei semnifică puterile cele turi, este folosită frecvent în ritualu- Alături de pădure şi labirint, apa es-
mai înalte ale intelectului. Urmând a- rile de iniţiere sau fertilitate. În mi- te un simbol universal al gândirii
ceastă analogie, apusul reprezintă, a- tologia greacă, era emblema lui inconştiente şi poate fi legată de
şadar, scufundarea conştientului în in- Eros şi a Aphroditei, simboli- lună, feminitate şi iraţionali-
conştient, când gândirea raţională dă zând flacăra iubirii; Hercule a tate. Deoarece oceanele sunt
cale intuiţiei şi emoţiilor inconştiente folosit-o pentru a o învinge pe neţărmurite şi nestăpânite,
(reprezentate de noapte, lună şi aşa Hydra. Când torţa este pre- pot fi egalate cu haosul. Doar
cum se vede în această ilustraţie, de zentată cu flacăra în jos, sim- dacă într-o stare extremă de
apă). Cu toate că apusul poate fi co- bolizează moartea. În creşti- turbulenţă, inconştientul este
relat cu moartea, nu se interpretează nism, îl simbolizează pe Hristos mai îndeaproape legat de un lac
ca un simbol al fricii (deoarece soa- ca Lumina Lumii şi era semnul sau de un eleşteu care pare calm,
rele va răsări şi va apune din nou), ci purificării prin iluminarea spiritului dar poate ascunde o mare activi-
mai degrabă ca un simbol al acceptă- de către Dumnezeu. Torţa sem- tate sub suprafaţa lor. În multe
rii cu calm a ciclului existenţial fără nifică, de asemenea, adevărul şi in- culturi antice se credea că Pă-
sfârşit, al recunoaşterii interacţiunii teligenţa şi este adesea folosită ca mântul a fost creat din apele pri-
necesare a componentelor vieţii şi a emblemă în lăcaşurile de studiu. mare. Psihologii folosesc această
conştientului şi inconştientului. Când este asociată cu cele şapte pă- credinţă ca metaforă pentru naş-
cate capitale, reprezintă furia. terea ideilor în inconştient.

• 141 •
care se credea a fi legat de inimă, for-
ma circulară a inelelor de logodnă şi
a verighetelor simbolizează veşnicia
şi desăvârşirea. Inelul de nuntă este
binecuvântat în timpul ceremoniei de
cununie înainte de a fi angajat ca sim-
bol al unirii credincioşilor şi al dra-
gostei nemuritoare. Visarea unei căsă-
torii sau a unui inel poate reprezenta
o dorinţă de reconciliere a părţilor con-
flictuale, încă complementare, ale psi-
hicului cuiva integrat într-un întreg.

Inimile şi săgeata sus


Inimile străpunse de săgeţi simboli-
zează în mod universal iubirea şi uniu-
Faţa zâmbitoare jos nea. Din timpuri străvechi, inima sem-
Originea feţei zâmbitoare, instantaneu nifica nucleul emoţional al omului, pe
recunoscută, datează de la recenta cul- când săgeata simbolizează flacăra dra-
tura hippy a anilor 1960, care susţine gostei aprinsă de zeul grec al iubirii,
pacea, cultura, care, a fost însă stabi- Eros (la romani, Cupidon). Simbolul
lită rapid ca un simbol universal al fe- indică ţintirea inimilor îndrăgostiţilor
ricirii. Faţa galbenă, culoare asociată precum şi unirea lor. In iconografia Strângerea de mână jos
adesea soarelui şi luminii, subliniază creştină, o inimă străpunsă de sabie Strângerea de mână este un semn va-
simbolismul simplu şi pozitiv al sem- reprezintă Fecioara Măria, pe Hris- riat de salut şi de rămas bun, de prie-
nului. tos sau pe sfinţi, dar poate să însemne tenie, iertare şi de intrare într-un con-
pocăinţa. Inima în flăcări înseamnă tract. Poate reprezenta unitatea şi a-
iluminare şi devotament - atât pentru cordul, precum şi dublarea puterii sau
laici, cât şi pentru cei religioşi. potenţialul obţinut prin parteneriat.

Inelul de logodnă sus, dreapta


Inelul de logodnă simbolizează uni-
rea a doi oameni în mariaj (sau un an-
gajament similar). De asemenea, ine-
lele reprezintă comuniunea sfântă a
episcopilor, a cardinalilor sau a călu-
găriţelor ca şi miri sau mirese ale bi-
sericii sau ale lui Hristos. Tradiţional
purtate pe degetul inelar al mâinii
stângi (sau uneori la mâna dreaptă) Mâna dreaptă reprezintă forţa vieţii şi
Degetul mare în sus dreapta este mâna puterii, deci un angajament
Semnul degetului în sus este unul este considerat mai puternic atunci
dintre semnele heraldice populare ca- când este făcut cu această mână. Mâi-
re ne stau la dispoziţie în gesticulaţie. nile sunt părţi expresive ale corpului,
Este un gest de aprobare, considerat iar o largă varietate de gesturi manu-
popular ca având originea în zilele ale pot simboliza emoţiile conştiente
Romei antice, când soarta unui gladi- şi inconştiente. Când doi indivizi îşi
ator înfrânt în lupta la spectacolele cu dau mâna, contactul fizic rupe dis-
public era pecetluită de un deget în- tanţa şi relaţia ajunge la un nivel mai
dreptat în sus sau în jos de împărat (de- intim. De aceea mâinile strânse sim-
notând iertarea sau, respectiv, moar- bolizează solidaritatea împotriva for-
tea). Semnul poate reprezenta, de ase- ţelor ostile - precum susţine moto-ul:
menea, bunăvoinţă şi noroc. „Uniţi rezistăm; dezbinaţi pierdem".
• 142 •
Nuditatea dreapta
Pentru mulţi, Dejeuner sur l'herbe de
Edouard Manet prezintă o scenă de
coşmar obişnuit: apariţia în public fă-
ră haine. Credinţa că nuditatea este
ruşinoasă, este răspândită; în Occi-
dent, ar putea antedata poveştii Evei
şi a lui Adam. Pe când visele despre
goliciune pot însemna sentimente de
vulnerabilitate, sexualitate reprimată
sau inabilitatea de a accepta adevăra-
tul ego; nuditatea poate avea şi un sim-
bolism pozitiv. Visele despre apariţia
în goliciune pot însemna înfrângerea
inhibiţiilor şi îmbrăţişarea onestităţii,
deschiderea şi dorinţa de a etala lumii
adevărata persona. În concepţia lui
Freud, visarea propriului nud poate fi
o expresie subconştientă a dorinţei de
întoarcerea la inocenţă şi la lipsa de
pudoare a copilăriei sau dorul de în-
toarcere în natură. În scena lui Manet,
trecătorii apar netulburaţi în faţa nu-
dităţii, semnificând eliberarea femeii runcarea cătuşelor comportamentului psihanalitică, oceanul reprezintă in-
nude al cărei ego adevărat este accep- convenţional, permiţând relevarea a- conştientul, iar yahtul reprezintă gân-
tat. Din contră, dacă ar apărea îngroziţi, devăratei personalităţi a individului. direa conştientă care trebuie cârmuită
scena ar simboliza dezgolire şi respin- Atât în lumea fizică, cât şi în cea a i- cu grijă prin apele adânci şi printre ob-
gere. maginaţiei, dansul reprezintă un zbor stacolele stâncoase în călătoria peri-
al fanteziei — o manifestare fericită culoasă a vieţii. Mai puţin profund,
Dansul jos de libertate. În vise, dansul indică ne- visul navigării pe un yaht poate ex-
Balerina portretizată de Edgar Degas cesitatea de a deveni mai extrovertit, prima dorul de libertate şi aventură,
în Danseuse sur la scene apare elibe- de a se înfrupta din viaţă mai din plin deoarece pe mările impredictibile se
rată prin dans. Dansul este o formă şi de a dezlănţui puterile creatoare re- pot cerceta teritorii neexplorate anteri-
a propriei expresii, a creativităţii şi primate în scopul de a deveni cu ade- or şi e posibilă evadarea de la restric-
spontaneităţii şi poate simboliza a- vărat fericit. Acţiunea corpului este ţiile convenţiei înăbuşite.
transpusă într-un spaţiu-timp diferit de
cel din viaţa practică. Dansul poate
însemna ritualul de curtare sexuală.

Aventura dreapta
Visul despre navigarea pe un yaht sim-
bolizează atât dorinţa de aventură, cât
şi recunoaşterea necesităţii de a se îm-
barca într-o călătorie a dezvoltării per-
sonale. Din cele mai vechi timpuri,
corăbiile şi mai târziu vapoarele au
fost privite ca un simbol al tranziţiei
şi al călătoriei - prin marea vieţii sau
din viaţă în moarte, de exemplu. Mai
mult, vaporul în sine poate fi un sim-
bol cosmic: pe când el reprezintă via-
ţa, oceanul pe care navighează repre-
zintă apele creaţiei, iar catargul poate
fi corelat cu cais mundi. În analogie

• 143 •
Curiozitatea jos
Eroina lui Lewis Carroll din Alice în
Ţara Minunilor şi De cealaltă parte
a oglinzii era de o curiozitate nepoto-
lită - o caracteristică ce a trimis-o în
multe aventuri ireale din lumea vise-
lor lui Carroll. Curiozitatea este o ca-
litate sănătoasă care încurajează min-
Embrionul dreapta, sus tea să cerceteze domenii şi experienţe
Inspirafia/cfEflfio în timp ce oul sau sămânţa este un noi, ducând la dezvoltarea personală,
profund simbol cosmic al potenţialu- însă curiozitatea poate fi, de ase-
Energia creativă sus lui în multe culturi, embrionul duce menea, periculoasă: ne poate ispiti în
Acest detaliu din Crearea lui Adam a această semnificaţie cu un pas înain- situaţii periculoase. Oricum, visele,
lui Michelangelo prezintă puterea di- te, pentru că acesta a fost fecundat şi aşa cum Alice s-a găsit într-o lume
namică scursă de la Dumnezeu la A- în curând va da naştere unei noi vieţi. fictivă înzestrată cu simbolismul psi-
dam, deci crearea vieţii. La nivelul cel De aceea este un simbol al naşterii, hologic, susţin un anturaj sigur în ca-
mai de bază, creaţia este uneori de- speranţei şi al noilor posibilităţi. În a- re curiozitatea poate străbate nestân-
scrisă ca animarea materiei prin ener- nalogie onirică, reprezintă renaşterea jenită, eliberată de trauma consecin-
gie. Aceasta se referă atât la obiectele sinelui şi oportunitatea de reîncepere. ţelor fizice negative. Puţini cercetează
fizicului (sămânţa care necesită ener- Aşadar, embrionul este un simbol ge- fanteziile şi dorinţele într-o cursă de
gia solară pentru a creşte), cât şi la ce- neral al creaţiei — atât în sens literal, probă imaginară şi aplică lecţiile ex-
le ale gândirii (care necesită energia cât şi în termenii ideilor şi soluţiilor perienţelor onirice proprii în gândirea
mentală a inconştientului pentru inspi- latente din „ou"-ul spiritului care se conştientă.
raţia conştientă). În timp ce creaţia re- dezvoltă treptat în „embrionul" incon-
prezintă naşterea unei noi vieţi, con- ştientului până când ies la iveală total
ceptul relatat al creativităţii este un maturizate, în gândirea conştientă.
semn de progres, o rupere pozitivă din
stagnarea mentală şi este extrem de Becul stânga
important în menţinerea echilibrului Un bec strălucitor simbolizează un li-
mental, ducând la fericire şi succes. căr de inspiraţie sau concepţia unei i-
dei. Aşa cum puterea inconştientului
se cristalizează într-un gând în min-
tea conştientă, tot aşa energia electri-
că asigură iluminarea becului. Rezul-
tatele imediate ale aprinderii metafo-
rice subliniază spontaneitatea inspi-
raţiei, a scânteii geniului în gândirea
conştientă. În termeni simbolici, a-
ceastă invenţie modernă are legături
clare cu străvechiul concept al trans-
ferului energiei spirituale şi al puterii
de la sursele de lumină (asemeni soa-
relui) la intelectul uman.

• 144 •
din al II-lea Război Mondial. Nefiind
un semn popular, a fost sugerat ca
simbol al rezistenţei naziste într-o e-
Cununa de lauri dreapta misiune de radio BBC pentru Belgia
încă de la Jocurile Pitice ale Greciei ocupată. „V" însemna victorie, victo-
antice, cununa de lauri a fost emble- rie pentru Franţa şi vrijheid pentru
ma victoriei. Laurul peren a fost pri- flamanzi. Abreviat, a fost transcris în-
vit ca plantă purificatoare cu puteri tr-un cod Morse pentru radiodifuzi-
de nemurire. Semnificaţia ei a supra- une; prin coincidenţă, are acelaşi ritm
vieţuit, pe când celelalte frunze folo- ca şi uvertura Simfoniei a V-a de Be-
site în acelaşi scop nu reţin acest sim- ethoven, cu care a fost identificat sem-
bolism: în Jocurile Olimpice, se folo- acest fel din lume. Legiunile romane nul curând. Winston Churchill a po-
seau măslinele sălbatice pentru încu- au trecut pe sub arcuri naturale de pularizat folosirea lui. În unele ţări,
nunarea învingătorilor, în timp ce în ghirlande în calea lor spre templul lui când semnul este răsturnat are o sem-
jocurile nemeene se folosea pătrunje- Jupiter, unde îi aduceau mulţumiri. nificaţie insultantă.
lul. Prima dată purtată de romani în Pentru ei, arcul în sine simboliza ce-
paradele triumfale de după bătălii, cu- rul şi raiul în care zeul suprem era Ju-
nuna de lauri a fost privită ca un pre- piter. Mai mult, reprezenta o barieră
miu şi ca semn al binecuvântării divi- între supravieţuitori şi sufletele ad-
ne. De-a lungul secolelor, conducăto- versarilor morţi - barieră care ajuta la
rii au fost portretizaţi astfel încunu- alungarea sentimentului de vinovăţie
naţi, în timp ce astăzi, pot primi aceas- a învingătorilor. În gândirea modernă,
tă marcă constructivă cei care au atins arcul victoriei este expresia neîndo-
excelenţă în domeniile respective. ielnică a puterii militare de succes.

Sărbătorirea jos
Unul dintre cele mai puternice simbo-
luri moderne de sărbătoare este cioc-
nirea paharelor la un toast. La ocazii-
le de sărbătoare, cei adunaţi fac un
toast de succes sau de urări de bine cu
un pahar de şampanie sau de vin - am-
bele furnizând un sentiment de bună-
stare şi bunăvoinţă. Vinul a jucat un
Arcul victoriei jos Culesul recoltei sus rol important în ritualurile străvechi
încă din timpurile romane, învingăto- La sfârşitul zilei de Jules Breton pre- ale lui Dionysus (Bacchus): era privit
rii militari mărşăluiau pe sub arcurile zintă o muncitoare a câmpului cărând ca elixir al vieţii şi al tinereţii eterne,
de triumf în urma bătăliilor, iar azi, un snop de grâu - simbol universal şi iar efectul său tonic un mijloc de eli-
Arc de Triomphe din Paris, Franţa străvechi al secerişului. Vremurile bu- berare a sufletului pentru a atinge o
(construit în onoarea lui Napoleon I) ne în mod obişnuit sunt reprezentate uniune - chiar trecătoare - cu zeii.
este cel mai renumit monument de de un mănunchi de grâne, denotând
darul naturii, pâinea (şi deci viaţa) şi
recolta adunată după o muncă asiduă.
Deşi s-ar putea înfrunta asprimea în
cercetare, perseverenţa ar trebui să re-
zulte din recoltă - fie în formă mate-
rială sau ca şi iluminare a gândirii.

V de la victorie dreapta, sus


Semnul victoriei este cunoscut şi ca
semn al păcii sau al salutului victori-
os şi îşi are originea în Anglia, din

• 145 •
Hornarul dreapta
în unele ţări nord-europene, homarul
este un simbol al norocului. Originea
acestui simbolism este necunoscută,
dar poate fi un rezultat al rolului său
în prevenirea focului sau al asocierii
lui cu simbolismul cărbunelui în pu-
rificarea sa prin foc.

Trifoiul cu patru foi sus


Simbolismul trifoiului cu patru foi ca
semn al norocului provine de la legen- Potcoava jos rie era că potcoava (fiind din fier, sim-
da că Eva, după izgonirea ei din para- Potcoava de cal este un simbol de no- bolul lui Marte) contracara puterea
dis, a luat unul ca amintire din grădi- roc, dar după părerea unora numai da- lui Saturn (zeul vrăjitoarelor). Deoa-
na Edenului. În mod normal, trifoiul că este îndreptată în sus; dacă este în- rece forma sa aminteşte de semilună,
are trei frunze şi este dificil să găseşti dreptată în jos, norocul scapă. Există potcoava este şi un simbol de fertili-
unul cu patru foi, deşi nu este imposi- unele teorii referitoare la originea cre- tate; mai mult, deoarece seamănă cu
bil. Dacă planta are mai mult de patru dinţei că potcoava de cal protejează două coarne, semnifică vitalitatea.
frunze, se spune că aduce ghinion. împotriva spiritelor rele şi aduce no-
roc, în credinţa creştină, Sf. Dunstan
a fost rugat de Diavol să-i potcoveas-
că singura copită; Sf. Dunstan i-a în-
deplinit cerinţa, dar i-a cauzat Satanei
o durere atât de îngrozitoare, încât a
promis să nu intre niciodată acolo un-
de vede o potcoavă. În legenda popu-
lară, vrăjitoarele călăreau măturile,
deoarece le era frică de cai. O altă teo-

Zarurile sus
Aşa cum sunt devize ale jocurilor de
noroc, zarurile au o importanţă sim-
bolică, reprezentante ale sorţii capri-
cioase, neserioase - ca atribute ale Ce-
Bani în copaci sus lor Trei Graţii, ca instrumente ale pă-
Vânătorul care descoperă bani cres- timirii lui Hristos sub crucifixul sol-
când din abundenţă în copaci exprimă daţilor romani şi ca simbol al norocu-
senzaţia norocului de găsire a unei lui personificat, reprezentând darurile
surse de bogăţie aparent inepuizabilă. hazardului. Ultima semnificaţie este
Oricum, copacul de bani este în mod cea mai relevantă în zilele noastre, în
cert un fenomen imposibil şi de aceea ambele sensuri, atât pozitiv cât şi
reprezintă aspiraţiile irealizabile. negativ, zarurile reprezintă şansa.
Labirintul jos
Labirintul este un simbol antic şi uni-
versal. Complexitatea coridoarelor,
galeriilor amenajate în aşa fel, încât o
dată intrat în interior să nu găseşti u-
nica ieşire, reprezintă confuzia şi ră-
tăcirea. Ca metaforă a vieţii, simboli-
zează opţiunile necesare pentru a a-
junge în siguranţa centrului (sau în a-
fara lui). Puterea teribilă a labirintu-
lui este simbolizată în mitologia grea-
că de labirintul Minotaurului care,
în final, a fost răpus de Theseus (care
şi-a găsit apoi calea de ieşire folosin-
du-se de firul Ariadnei). În comun cu
mandala, în analogie religioasă, tre-
cerea prin labirint simbolizează o că-
lătorie spirituală în căutarea unităţii
Degetul arătător sus cu absolutul. In interpretare psiholo-
Degetul arătător indică o direcţie, atât gică, labirintul reprezintă confuzia şi Inocenţa sus
în lumea reală, cât şi pe tărâmul mai contradicţia minţii inconştiente. A- O tânără îmbrăcată în alb, ca în por-
nebulos al viselor. Un indicator silen- poi, sosirea la centru sau îndreptarea tretul prezentat de Sir Thomas Law-
ţios al drumului corect, prin folosirea spre lumina zilei înseamnă individu- rence, Pinkie, este imaginea arhetip a
acestui simbol, inconştientul poate să alizarea personală şi descompunerea inocenţei şi purităţii - calităţi repre-
direcţioneze omologul său conştient, oarbă prin labirintul psihicului ceea zentate tradiţional de copii (inocenţă)
ajutând la rezolvarea conflictelor şi la ce înseamnă rătăcire. şi de culoarea albă (castitate şi virgi-
clarificarea situaţiilor de indecizie. nitate) - o stare a fiinţei care nu a fost
atinsă de Rău şi nu ştie să-1 comită.
Inconştientul jos, dreapta Copiii şi adolescenţii simbolizează de
O pădure deasă de copaci cu tot felul asemenea potenţialul unor noi înce-
de plante, ierburi înalte şi creaturi săl- puturi, astfel în simbolismul oniric un
batice este simbolul gândirii incon- copil îmbrăcat în alb poate să expri-
ştiente. Nu ştim - şi nu putem controla me dorinţa de întoarcere la inocenţa
- tot ceea ce absoarbe inconştientul neîntinată a copilăriei sau intenţia po-
nostru. Când visăm, fragmente de zitivă a de întoarce o nouă pagină şi
de a lua un nou început.
amintiri, întâmplări demult uitate rea-
par în stadiul nostru conştient. Ase-
meni inconştientului, pădurile sunt lo-
curi misterioase, neexplorate de cu-
noaştere. Ele ascund primejdii, dar şi
comori îngropate; putem găsi în in-
conştientul nostru rezolvarea proble-
melor care ocupă momentele noastre
de trezie. O pădure în vis poate sa re-
prezinte teama de a fi prins în capca-
na ameninţătoare, labirintică a întu-
nericului. Deci pădurile simbolizează
pericolul, precum şi ameninţarea ha-
osului şi dezordinii. Contrar, dacă cel
care visează, nu o consideră înfrico-
şătoare, pădurea poate reprezenta un
loc de pace interioară şi un refugiu,
în plus, pădurea este un arhetip ma-
tern, simbolizând femeia: datorită ve-
getaţiei luxuriante reprezintă puterile
fertile ale Mamei Naturi.

• 147 ■
Fortăreaţa jos
Aşa cum demonstrează această splen-
didă fortăreaţă babiloniană din Irak,
castelele şi citadelele sunt formidabi-
le construcţii de apărare, al căror scop
istoric era cel de refugiu fizic în po-
ziţie de luptă. În aceasta constă sim-
bolismul lor complex deoarece, aşa
cum simbolizează protecţia de sine şi
securitatea (pentru cel dinăuntru), tot
aşa pentru cel din exterior, ele pot re-
prezenta obstacole frustrante care tre-
buie străbătute şi depăşite prin luptă
în calea spre progres. În basme, cas-
telul este fortăreaţa forţelor bune şi re-
le, iar în ele există valori inestimabile Zidurile sus Securitatea jos, centru în comun cu
(o prinţesă, o comoară sau cunoaşte- Zidurile împărtăşesc în mare parte majoritatea jucăriilor strânse în braţe,
simbolismul fortăreţei. La un anumit cum ar fi ursuleţii de pluş, păpuşa de
nivel, zidurile indică stăpânirea de si- cârpă prezentată aici este un simbol
ne: străinii sunt descurajaţi în faţa tre- de securitate a copilăriei, când viaţa
cerii oprite. În mod similar, zidurile părea mai puţin înfricoşătoare şi când
înseamnă instinctul de apărare şi ridi- puteam să ne întoarcem la jucării
carea barierelor mentale. În interpre- pentru liniştire şi consolare. Pentru
tare pozitivă, reprezintă o măsură de copil, păpuşa sau ursuleţul de pluş,
protecţie împotriva posibilelor influ- nu reprezintă doar un tovarăş devotat
enţe negative; pe de altă parte, clădi- şi indiscutabil tăcut, ci şi un protector
rea unui zid înseamnă o privire fuga- puternic şi reconfortant. Visul despre
ră şi o respingere promptă a influen- o astfel de jucărie reprezintă dorinţa
telor noi. de întoarcere la un timp când
primeam dragostea necondiţionată şi
în plus, exprimă un imbold pentru a
scăpa de problemele dificile ale
maturităţii şi pentru a reveni la
simplitatea copilăriei. Însă sunt
obiecte neanimate, insensibile, jucă-
riile moi, simbolizează negativ lipsa
psihologică pentru că atunci când per-
re), în funcţie de context, sarcina ero- sonalitatea pacientului este proiectată
ului este fie să obţină comoara prin în ele, stările şi problemele emoţi-
lupta cu gardienii monstruoşi ai cita- onale se pot exterioriza facilitând re-
delei, fie să o apere de puterile rău- zolvarea lor.
voitoare, în interpretare onirică, for-
tăreaţa poate să reprezinte siguranţa Umbrela Pagina alăturată
de sine sau o închisoare creată de si- Umbrela (care oferă adăpost în calea
ne a cărei apărare (inconştientul) tre- ploii şi razelor solare) este un simbol
buie dărâmată înaintea câştigării rea- evident al protecţiei. În termeni psi-
lizării ideale de sine. În plus, fortă- hologici, această semnificaţie nu este
reaţa reprezintă retragerea pozitivă întotdeauna pozitivă: poate să ia for-
spirituală din lume sau avertizează ma unei extreme introvertiri a inabi-
împotriva pericolelor de izolare şi so- lităţii de a înfrunta lumea exterioară,
litudine. Când este în ruine, înseamnă a încăpăţânării de a se confrunta cu
sentimente de pierdere, disperare şi realitatea şi a lipsei periculoase de in-
neşansă. dependenţă.

148
Cheia jos
Un simbol al deschiderii şi închide-
rii, cheia împărtăşeşte simbolismul
individual al zeului roman [anus, zei-
tatea intrării. În timp ce cheia înseam-
nă eliberarea şi abilitatea de a descuia
secrete ascunse, în aspect contrar
denotă încarcerare şi mister. În sim-
bolismul oniric, cheia poate să deschi-
dă inconştientul şi să dea soluţia re-
zolvării unei probleme. Cheia figurea-
ză în multe culturi: în creştinism, che-
ile porţilor raiului sunt ţinute de Sf.
Petru (şi sunt emblema papală); în
mitologia greacă, Hecate ţine cheia ia- Puzzle sus
Casa sus dului; în Japonia, cheia semnifică feri- Aşezarea piesei finale din mozaicul
în timp ce multe culturi au considerat cire; iar în iudaism, cheia lui Dumne- unui puzzle reprezintă o ultimă şi tri-
casa ca fiind un model al cosmosului, zeu controlează naşterea şi moartea. umfală rezolvare. Se pot lega multe
al lumii sau al corpului omenesc, mistere de un puzzle, în care piesele
Jung a identificat casa ca simbol al amestecate aparent fără nici o legătu-
sinelui, după un vis care i-a dezvăluit ră, trebuie alese într-o aranjare preci-
conceptul inconştientului colectiv. să înainte ca imaginea integrală să fie
Dezvoltând mai departe această ana- dezvăluită. Jocul de puzzle este de a-
logie, faţada este comparată cu per- semenea o metaforă a gândirii incon-
sona, iar etajele cu diferitele nivele a- Iluminarea dreapta ştiente prezentând rezolvările gândi-
le gândirii: încăperile de la subsol re- rii conştiente, unde piesele (imagi-
Asemeni curcubeului, lumina este
prezintă inconştinetul, camera de zi nile arhetip) sunt asamblate într-un
simbolul speranţei şi al iluminării
este căminul conştientului, bucătăria tot unitar.
mentale. Visul de anxietate (legat de
este un loc al transformărilor, iar eta-
trauma naşterii) al căderii printr-un
jele superioare sunt legate de aspira-
tunel negru ca smoala, strâmt şi apa-
ţii şi spiritualitate. Scările simboli-
rent nesfârşit poate fi îngrozitor şi în-
zează legătură psihică între toate a-
seamnă acceptarea silită a unei călă-
cestea. La nivel mai general, casa
torii într-o direcţie în care nu avem
simbolizează familia, protecţia şi sta-
control. Tunelul este simbolul gân-
bilitatea, un refugiu personal faţă de
dirii inconştiente, iar această imagi-
lumea exterioară. În casă, persona
ne din vis trimite mesajul că trebuie
(masca) poate fi dată la o parte pen-
confruntată o temere reprimată, iar
tru a elibera adevăratul eu. Acest
provocările înfricoşătoare s-au înfăţi-
simbolism explică frecvenţa desene-
şat pentru a batjocori sentimentele de
lor copiilor despre casă.
anxietate care pot cauza severe pro-
bleme emoţionale. De aceea, bucuria
licărului de lumină la capătul tunelu-
lui nu este doar o izbăvire psihică, ci
şi un sentiment de direcţie. Deci lu-
mina poate fi luată drept simbol al
gândirii raţionale şi conştiente cu a-
jutorul căreia găsim rezolvarea hao-
sului din inconştient. În contrastul din-
tre întunericul tunelului şi strălucirea
luminii se poate contura comparaţia
cu trecerea din stadiul de disperare
într-unul de iluminare şi de speranţă
în viitor.

• 149 •
Căţăratul jos
în codul viselor, suişul — chiar pe o
scară, un munte sau trepte — este un
simbol al luptei pentru îmbunătăţirea
sinelui - personal sau profesional.
Suişul reprezintă un rit de iniţiere, o
dezvoltare, o evoluţie şi un progres
personal prin variatele etape ale con-
ştientului în drumul spre actualizarea
sinelui. Realizarea, reuşita este cea
mai importantă componentă pentru
compensarea suferinţei implicate în
atingerea acesteia. În ciuda pericolu-
lui, a fricii şi efortului investit în es- Poarta sus
caladarea înălţimilor, o dată ce în fi- Deşi împărtăşeşte mult din simbolis-
nal căţărătorul a ajuns la culme, este mul uşii, semnificaţia porţii, fiind mai
iiiiiiiiiiiiiiiiiiim
răsplătit prin sentimente de mulţumi- mare şi permiţând accesul obiectelor
re şi realizare. Aşadar, căţărarea sim- mai mari, este mai puţin specific per-
Uşa sus bolizează transcendenţă de la aspec- soanei şi reprezintă intrarea în zone
In termeni generali, uşa simbolizează tele mai înalte, spre valori spirituale mai mistice şi mai profunde. O poartă
oportunitatea sau trecerea de la un şi mai mari. În gândirea freudiană, poate să conducă spre rai sau spre
stadiu sau nivel al conştientului la al- căţăratul înseamnă dorinţa de împli- iad, iar pe pământ spre locuri tempo-
tul, în simbolismul oniric, când uşa nire sexuală. rale sau temple spirituale. În Orient,
este închisă, reprezintă un mister sau astfel de temple sunt adesea ocrotite
o barieră a cărei cheie trebuie găsită, de creaturi protectoare fioroase; exis-
pe când o uşă deschisă înseamnă o e- tă, de asemenea, o serie de porţi care
liberare sau o invitaţie de a înfrunta o reprezintă variatele etape ale ilumi-
nouă provocare. Mai departe o uşă nării, în interpretarea onirică, oricât
care se deschide spre înăuntru indică de mari ar fi barierele spre intrare,
necesitatea explorării propriului eu; poarta deschisă sau închisă, poarta în
care se deschide în afară solicită vi- sine este o invitaţie pozitivă la cerce-
sătorului să fie mai accesibil celor- tarea de sine şi la cunoaştere. De ace-
lalţi. Cuvintele lui Hristos, "Eu sunt ea, poarta este considerată un simbol
intrarea", pentru creştini înseamnă in- de iniţiere: iniţiatul trebuie să treacă
trarea spre mântuirea prin Christos. prin ea înainte de a obţine o nouă trans-
Ianus era zeul roman al porţii, ţinând formare, o etapă nouă corespunzătoa-
cheia şi, deci, puterea tranziţiei. re iluminării.

Podurile dreapta
în interpretarea psihanalitică moder-
nă, podurile, asemeni liniştitorului
Pont St. Benezet, simbolizează tran-
ziţia dintr-o stare în alta şi oportuni-
tatea pentru schimbare. Partea cea mai
apropiată a podului reprezintă trecu-
tul, partea opusă un viitor misterios,
în timp ce apele care curg pe sub el
semnifică haosul minţii inconştien-
te, încă din antichitate, podurile suge-
rau nişte legături: de exemplu, între
tărâmul real şi cel paradisiac între om
şi spirit sau între viaţă şi moarte. Când
un pod este greu de traversat, acesta
reprezintă dificultăţile implicate în
respingerea trecutului şi năzuinţa pen-
tru obţinerea progresului.

150 •
Moartea şi mortalitatea
Secerătorul jos
Secerătorul, cunoscut ca Moartea sau
Timpul Tată, poartă o coasă cu care
seceră acele suflete umane al căror
timp a sosit. Coasa reprezintă recolta
şi deci moartea şi renaşterea. Prin co-
relarea lui cu Cronos, zeul grec al a-
griculturii, poartă adesea şi o seceră,
în mod obişnuit, Secerătorul portreti-
zat ca o figură scheletică ce ţine o Craniul sus
clepsidră, este un memento mori - un Craniul rânjind sau capul de mort es-
simbol înfricoşător al morţii şi aduce te un memento mori larg folosit, sim-
aminte de mortalitate. bolizând timpul limitat pe care îl are
omul pe pământ şi inevitabila lui în-
toarcere în ţărână. Contrastând cu im-
permanenţa umană, în multe culturi,
craniul ca receptacul al creierului, es-
te considerat recipientul spiritului o-
mului şi prin urmare fântâna vieţii şi
gândirii. În alchimie, craniile erau fo- Scheletul şi sicriul sus
losite în procesele de transformare. Scheletul în putrefacţie care iese din
sicriul în care a fost aşezat pentru o-
dihnă este unul din cele mai potente
simboluri de teroare, semnificând pu-
terea supranaturală negativă şi nemu-
ritoare, în simbolism oniric, cadavrul
animat nu simbolizează neapărat
moartea, ci mai degrabă ieşirea la su-
prafaţă a unui eveniment îngropat a-
dânc în inconştient, o traumă anteri-
oară, reprimată, dar care acum trebuie
confruntată; deci este „scheletul as-
cuns în debara".

Ceasul de buzunar dreapta


Simbol al trecerii neîndurătoare a tim-
pului, ceasul de buzunar sau ceasor-
nicul aminteşte în mod esenţial de na- Clepsidra dreapta
tura tranzitorie a vieţii umane. Nici un Clepsidra este un simbol principal al
om nu este nemuritor, şi ceasul ticăie mortalităţii şi aminteşte că viaţa este
secundele, minutele şi orele, întocmai finită. Aşa cum nisipul ce curge din
la fel cum măsoară şi viaţa. În inter- partea de sus a clepsidrei măsoară
pretarea viselor, ceasul poate simbo- scurgerea timpului, tot aşa se apropie
liza nucleul umanităţii - emoţiile ini- şi moartea cu nemiloasă inevitabilita-
mii. De obicei, simbol de anxietate în te. Oricum deoarece trebuie întoarsă
vise, ceasul oprit înseamnă paraliza- înainte ca ea să funcţioneze, clepsidra
rea emoţiilor, ceasul care grăbeşte, simbolizează şi ciclul vieţii şi al
sentimentul de a fi ieşit de sub con- morţii şi raiul şi pământul. În plus,
trol. Oricum, simbolismul ceasului nu este simbolul personificării creştine a
este întotdeauna negativ: poate însem- Temperanţei.
na noi începuturi şi oportunităţi ale
viitorului.
• 151 •
în interiorul calului a ieşit şi a devas- riţelor, cu Hristos). Voalul este un sim-
tat Troia. În interpretare psihanaliti- bol ambiguu, deoarece, când este ridi-
că, caii reprezintă energiile noastre na- cat - aşa cum sunt prezentate aceste
turale primare. De aceea, Calul Tro- femei spaniole - este un simbol al re-
ian este un simbol al dosirii puterilor velaţiei, adevărului şi al cunoaşterii.
periculoase înnăscute din inconştien-
tul nostru şi care ne pot hărţui chiar
şi atunci când ne simţim în cea mai
mare siguranţă. Este, de asemenea, o
avertizare împotriva potenţialelor de-
cepţii şi sabotaje (precum se sublini-
ază în expresia "Mă tem de greci, chiar
dacă dau daruri" din partea celor care
par inocenţi şi inofensivi.

Voalul jos
Voalul este în primul rând un simbol
al tainei şi întunericului, deoarece pri-
vitorul este nesigur pe misterul ce se
ascunde înapoia lui. Mai mult, cel ca-
re poartă voalul nu doreşte să se dez- Modestia sus
văluie şi prin urmare are o semnifica- în această pictură italiană, Fecioara
ţie protectoare. Voalul de doliu repre- Măria rugându-se, prezintă virtuţile
Cutia închisă sus zintă retragerea în lumea solitară a umilinţei şi modestiei. Îmbrăcată de-
Cutia deschisă sau dimpotrivă, închi- supărării, pe când voalurile purtate de cent şi purtând voal, cu ochii plecaţi,
să, este un simbol al tăinuirii. Invocă femeile Islamului, de mirese şi călu- mâinile împreunate într-un gest de ru-
curiozitatea intensă pentru ceea ce găriţe simbolizează castitatea şi supu- găciune, în această imagine Fecioara
ar putea găsi înăuntru. Aşa ca şi în nerea, până la mariaj (în cazul călugă- reprezintă fundamentul acceptării vo-
mitul de avertisment al cutiei pe care, inţei lui Dumnezeu. Însă pe când mo-
deşi tabu, Pandora a socotit-o prea i- destia este privită în general ca şi cali-
rezistibilă ca să o ignore, pot fi dez- tatea de a lupta pentru ceva, în sim-
văluite secrete teribile interioare (toa- bolismul oniric, reprezintă aservirea
te relele lumii). În poveste speranţa a şi sublimarea sinelui real într-un ideal
rămas în cutie. Multe basme poves- ireal, probabil dăunător psihic. A-
tesc de trei cutii, dintre care două con- coperirea unei persoane cu îmbrăcă-
ţin bogăţii, iar cea de-a treia pustii- minte este un simbol oniric al inhibi-
rea. Deci, aşa cum înseamnă dosirea ţiei şi ascunderii personalităţii, pre-
şi posibilităţile de bine sau rău, cutia cum şi al modestiei.
închisă înseamnă şi emoţiile pline de
speranţă făcând referire la comoara
care poate fi în interiorul ei. In inter-
pretarea psihanalitică, cutia este com-
parată cu puterea distructivă (dar şi
pozitivă) a inconştientului, precum şi
cu pântecul matern protector.

Decepţia dreapta
în timpul războiului troian, Odysseus a
poruncit sculptorului Epeios să sculp-
teze în lemn un cal enorm, apoi s-a
prefăcut că îl aşază pentru a-1 trimite
pe un vas spre Grecia, lăsând calul în
afara oraşului asediat. Troienii, cre-
zând că este un dar pentru zei, au tâ-
rât calul în oraşul lor. În timpul nop-
ţii, armata greacă care fusese ascunsă

• 152 •
Arderea jos
Arderea mintală poate fi simbolizată
în numeroase moduri, incluzând scoa-
Valiza dreapta terea aburilor pe urechi (indică o a-
Deoarece bagajul, cum ar fi o geantă glomerare severă) sau o lumânare a-
sau o valiză, este asociat imediat unei prinsă la ambele capete. În acest con-
călătorii, simbolizează bagajul emo- text, aburul şi focul sunt simboluri de
ţional personal pe care fiecare din noi distrucţie şi ambele avertizează peri-
îl purtăm în călătoria prin viaţă. În colele supraîncordării - fie ca rezul-
funcţie de conţinutul valizei, aceasta tat al presiunilor externe, fie prin ne-
ne îndeamnă fie să lăsăm de o parte socotirea ambiţiilor personale. O de-
anxietatea superfluă şi amintirile care Jongleria jos presie nervoasă - uneori numită „ar-
împiedică dezvoltarea noastră (dacă Jonglerul este simbolul echilibrării dere de creier" sau „creier ars" - poa-
este îndesată cu articole de utilitate componentelor vieţii în scopul pre- te cauza daune ireparabile psihicului.
ce denotă inconsecvenţă) fie că (dacă venirii căderii mingilor (reprezintă e-
a fost împachetată cu sens şi cumpă- lementele vieţii fizice sau psihice) şi
tare) identifică experi-enţele şi cu- întreruperii reprezentaţiei. Majorita-
noaşterea necesară supravieţuirii noas- tea oamenilor se simt sub tensiune la
tre. De aceea, visul despre părăsirea împăcarea unor angajamente într-un
sau pierderea unui bagaj înseamnă tot armonios cum ar fi familia, servi-
dorinţa de eliberare de sub o povară - ciul şi nevoile personale; uneori ten-
interpretare care, atunci când este lu- siunile sunt atât de mari, încât va re-
ată la extremă, poate indica în final, zulta pierderea controlului, dacă în-
dorinţa de moarte. demânarea în jonglerie nu este dez-
voltată. Această analogie se referă la
Trenul groazei jos părţile psihicului care sunt jonglate de
Călătorind într-un tren al groazei este către conştient. Jonglerul poate fi in-
o metaforă a suişurilor şi coborâşuri- terpretat, ca un escroc, care poate să
lor vieţii. Ca simbol al gândirii interi- îatrerupă armonia.
oare, reprezintă ascensiunea şi des-
cinderea în mintea conştientă şi cea
inconştientă. Deoarece nu deţinem
controlul asupra vitezei cu care se de-
plasează trenul groazei sau asupra ru-
tei pe care o ia, reprezintă pierderea
direcţiei. Groaza pericolului călători-
ei poate fi intens plăcută, iar în acest
context, trenul groazei este legat de
necesitatea de excitaţie şi asumarea
riscurilor.

• 153
Întemniţarea jos
Barele acestei colivii simbolizează în-
chisoarea papagalilor. Prizonierii, sunt
reţinuţi împotriva voinţei lor, sunt îm-
piedicaţi să evadeze şi să se elibereze
prin gratiile închisorilor. Libertatea
personală este crucială pentru integri-
tatea mintală şi pentru bunăstarea fizi-
că, iar privarea de libertate duce la un
profund declin mental. Visurile des-
pre încarcerare, pot însemna senti-
Obstacolele mente de vinovăţie reală sau imagi-
nată pentru care persoana aşteaptă să
fie pedepsită, sau pot reprezenta o si-
Manipularea sus
Păpuşile sau marionetele sunt figuri
neanimate ale căror mişcări sunt pro-
tuaţie iminentă percepută pierdere a vocate de aţe, sârme sau beţe contro-
Izolarea sus libertăţii (mariajul, naşterea unui co- late de un păpuşar. Ele simbolizează
O insulă nelocuită este simbolul izo- pil sau începerea unei noi slujbe). Cap- pierderea voinţei libere şi incapacita-
lării pentru că este despărţită prin a- tivitatea mai poate fi simbolul repre- tea de a acţiona independent - mani-
pă de celelalte mase de pământ şi de siunii - fie a unor aspiraţii şi dorinţe, pularea minţii cuiva de către o altă per-
comunităţile lor. Deşi putem fi ex- fie a unei sclavii faţă de o forţă exter- soană sau de către o forţă exterioară.
puşi tendinţelor de solitudine şi pu- nă dominatoare. În simbolismul oni- Dacă cel ce visează se comportă ca
tem să ne bucurăm de propria noastră ric, animalele captive, ca aceşti papa- păpuşarul, inconştientul său exprimă
companie, în cele din urmă, în cuvin- gali, reprezintă cele mai de bază în- dorinţa de a-i controla pe ceilalţi.
tele lui John Donne, „Nimeni nu este demnuri şi energii ale noastre, ale că-
o insulă", avem nevoie de companie şi ror eliberare este esenţială, deoarece Panglica Roşie jos
de interacţiunea cu ceilalţi în scopul represiunea continuă a Panglica roşie birocratică este printre
de a menţine echilibrul mental. Aşa- inconştientului rezultă cele mai frustrante obstacole experi-
dar, a visa despre o insulă indică ne- daune în conştient. mentate în viaţa de zi cu zi, iar aceas-
voia de singurătate într-un eden (ca- Uniforma condam- tă interpretare este purtată şi în lumea
re, într-o anumită măsură, este bene- natului are un scop viselor. Împiedicarea atingerii unor ţe-
fică), sau avertizează de pericolele ce practic, de identi- luri de către o persoană oficială, mul-
rezultă în urma izolării de societate ficare, dar înăbuşă ţumită de sine şi imuabilă, obstrucţi-
sau a evitării problemelor ce trebuie sentimentelor şi de onată de o normă cu putere legică ne-
înfruntate. Într-o interpretare mai pro- individualitate de care înţeleasă de ea, reprezintă o imagine
fundă, insula poate fi stabilitatea con- prizonierul se agaţă în clară a represiunii. De asemenea, in-
ştientului, iar marea, impredictibilul încercarea sa de a-şi dică lipsa de comunicare între conşti-
inconştient. Fiind dificil să ajungi la afirma independenţa ent şi inconştient. De fapt, inconşti-
ea, simbolizează, de asemenea, un i- personală. entul sabotează aspiraţiile creative a-
le conştientului, iar banda roşie care
simbolizează această represiune tre-
buie tăiată înainte de a cauza daune
serioase. Panglica roşie - ca obiect o-
bligatoriu prin culoarea pericolului -
poate fi un avertisment la
confruntarea frustraţiilor în
scopul de a le înţelege şi a le
rezolva dacă este posibil sau
de a le accepta,
chiar dacă sunt
imposibile.

deal de neatins.

• 154 •
îşi imobilizează victimele în pânza
ţesută şi apoi le omoară). Atât în tim-
purile străvechi, precum şi în cele mo-
Lăcomia dreapta derne, păianjenul reprezintă mama
Zeii au îndeplinit dorinţa legendaru- devoratoare care îşi atrage în pânză
lui împărat Midas din Phrygia, ca tot copiii şi apoi îi distruge. Arahnofobia
ce atinge să se transforme în aur. Din poate fi interpretată variat, ca frica de
nefericire, lăcomia sa era atât de mis- viaţă şi de moarte, de puterile distru-
tuitoare, încât, deşi a devenit bogat şi gătoare ale unei mame dominatoare
i s-a îndeplinit dorinţa, a dat de conse- şi, în context lumesc, ca un dezgust
cinţe pe care nu le prevăzuse. Hrana sa extrem faţă de aceste arahnide octo-
se transforma în aur şi nu putea mân- pode.
ca, iar atingerea sa a transformat-o pe
fiica lui într-un cadavru de aur (aşa
cum este ilustrat aici de către Walter
Crane). Înnebunit de durere, Midas s-a
rugat zeilor pentru încetarea blestemu-
lui; i s-a poruncit să facă baie în râul
Pactolus, unde s-a frânt blestemul, iar
nisipul şi ţărmul au fost transformate
în aur. Deci Midas este un simbol de
avertisment în faţa pericolului de lă-
comie excesivă şi anunţă eventualita-
tea destructivă a depăşirii bogăţiei
decât acordă beneficiile materiale.
titor, îndemnându-1 să reziste ispitei
oferite cu entuziasm de demoni, ispi-
tă a cărei acceptare ar duce la damna-
ţia lui eternă. In ciuda faptului că să-
culeţii de pradă nu-i vor fi de folos în
lumea ce urmează, tentaţia omului es-
te evidentă. În vise, tentaţia nu este Bomba cu efect întârziat jos
văzută neapărat în termeni religioşi, Bomba cu efect întârziat, cu fitilul şu-
ci ca orice alegere care apelează la lă- ierător arzând inexorabil spre devas-
comia noastră şi care ameninţă să ne tare simbolizează un pericol îngropat
ademenească într-o credinţă conflic- adânc în inconştient şi căruia dacă nu
tuală cu adevăratul nostru eu. i se dă atenţie, va exploda inevitabil
cauzând daune psihologice. De aceea
Fobia sus, dreapta este un simbol de avertizare, semna-
în timp ce fobia reprezintă simplu o lând conştientului necesitatea adresă-
teamă de obiectul fobie, poate fi con- rii unor probleme nerezolvate, care
siderată şi ca simbol al fricii inconşti- dacă sunt ignorate, vor răbufni - e-
ente faţă de ceva. Acuarela lui Anne ventual cu consecinţe dezastruoase a-
Anderson o ilustrează pe Micuţa dom- supra psihicului.
Tentaţia sus nişoară Muffet, care, în poezia pentru
Acest detaliu din pictura grafică a lui copii era speriată de un păianjen, fă-
Hieronymus Bosch ilustrează tentaţia când-o astfel cea mai cunoscută arah-
pe care toţi o înfruntăm la un moment nofobică. Arahnofobia este comună
dat, de a abandona calea „binelui" şi este adesea experimentată în coş-
pentru o răsplată efemeră sau de dis- maruri, precum şi la vederea actuală
trugere. Moartea este prezentată cu o- a păianjenilor. Păianjenul reprezintă
biectul tentaţiei în mână, intrând în soarta (datorită firului pe care îl cre-
dormitorul unui muribund în jurul că- ează şi în jurul căruia se învârte, fapt
ruia se manifestă o violentă bătălie care îl leagă de firul vieţii); creaţia
pentru posedarea sufletului său. În (deoarece îşi ţese pânza); şi distruge-
spatele osânditului stă un înger ocro- rea malefică şi veninoasă (deoarece
• 155 •
The Guiness Encyclopedia of Signs and
Symbols, John Foley, 1993, Guiness Publi- The Penguin Dictionary of Religions, ed.
shing ltd., Middlesex, England John R. Hinnels, 1984, Penguin Books Ltd.,
Notă: Sursele variază - uneori foarte mult London
- în cea ce priveşte istoricul, rădăcinile şi Hall's Illustrated Dictionary of Symbols in
însemnătatea simbolurilor. Acest fapt nu eastern and Western Art, James Hali, 1994, SacredSymbols: Ancient Egipt, 1995, Tha-
este surprinzător, deoarece simbolurile se John Murray (Publishers) Ltd., London mes and Hudson ltd., London
schimbă de-a lungul timpului şi pot avea a-
socieri în diversele culturi. Autorul şi edi- Heraldry, Henry Bedingfeld and Peter Sacred Symbols: The Celts, 1995, Thames
torii au făcut toate demersurile pentru fo- Gwynn-Jones, 1993, Bison Books Ltd., and Hudson Ltd., London
losirea surselor de autoritate în domeniu London
pentru a prezenta o descriere clară şi con- Sacred Symbols: Mandala, 1995, Thames
cisă a simbolurilor incluse în această carte. A History of'God, Karen Armstrong, 1993, and Hudson Ltd.,«London
Ballantine Books, New York
Alchemy: The Secret Ari, Stanislas Klos- Sacred Symbols: The Tarot, 1995, Thames
sowski de Rola, 1973, Thames & Hudson The Hutchinson Encyclopedia of Living and Hudson Ltd., London
Ltd., London Faiths (4-th edition), ed. R.C. Zaehner,
1988, Helicon, Oxford The Secret Language of Dreams, David
American Indian Myths and Legends, eds. Fontana, 1994, Pavilion Books Ltd., Lon-
Richard Erdoes and Alfonse Ortiz, 1984, An Illustrated Encyclopedia of Tradiţional don/Duncan Baird Publishers, London
pantheon, New York Symbols, J.C. Cooper, 1978, Thames and
Hudson Ltd., London The Secret Language of Symbols, David
Astrology: The Celestial Mirror, Warren Fontana 1993, Pavilion Books Ltd., Lon-
Kenton, 1974, Thames & Hudson Ltd., Illustrated Guide o Dreams, Valerie Francis, don/Duncan Baird Publishers, London
London 1995, Bison Books Ltd., London
The Supernatural, Douglas Hill and Pat
The Bible and the Saints, G. Duchet Suc- Indian Art: A Concise History, Roy C. Williams, 1989, Bloomsbury Books, Lon-
haux and M. Pastoureau, 1994, Flamma- Craven, 1976Thames and Hudson Ltd., don
rion, Paris London
Symbols, Signs and Signets, Ernst Lehner,
Bloomsbury Guide to Human Thought, ed. Magic: The Western Tradition, Francis King, 1950, reeditat 1969, Dover publication Inc.,
Kenneth MyCeish, 1993, Bloomsbury Pu- 1975, Thames & Hudson, Inc., New York New York
blishing Ltd., London
The Mammoth Dictionary of Symbols: Un- The Tree of Life: Image for the Cosmos,
Brewer s Book of Myth and Legend, ed. derstanding the Hidden language of Sym- Roger Cook, 1974, thames and Hudson Ltd.,
J.C. Cooper 1995, Helicon Publishing Ltd., bols, Nadia Julien, 1996, Robinson Publi- London
Oxford shing, London
The Truth about Witchcraft Todaz, Scott
Dictionary of Jewish Lore and Legend, Man andHis Symbols, Cari G. Jung, 1964, Cunningham, 1988, Llewellyn Publications,
Alan Unterman 1991, Thames and Hudson Arkana, Penguin Books, London St. Paul, Minnesota
Ltd., London
The Mythic Image, Joseph Campbell, 1974, Who's Who in Mythology, Alexander S.
Dictionary of Symbols, Tom Chetwynd, Bollingen Seriers C, Princeton University Murray, 1994, Bracken Books, London
1982, The Aquarian Press, Harper Collins, Press, princeton, New Jersey
London Withcraft; The History and Mythology,
Mylhology: An Illustrated Encyclopedia, Richard Marshall, 1995, Saraband Inc.,
A Dictionary of Symbols, J.E. Cirlot, 1995, ed. Richard Cavendish, 1987, Macdonald Rowayton, Connecticut
Routledge, London & Co. (Publishers) Ltd., London
The Woman s Dictionary of Symbols and
Dictionary of Symbols, Cari G. Liungman, The Native Americans: An Illustrated His- sacred Objects, Barbara G. Walker, 1988,
1991, W.W. Norton & Company, Inc., New tory, eds. Betty and Ian Ballantine, 1993, Harper Collins, New York
York and London Turner publishing, Inc., Atlanta, Georgia.
The Wordsworth Dictionary of Believes
The Element Encyclopedia of Symbols, ed. The Oxford Companion to the Mind, ed. and Religions, ed. Rosemary Goring, 1995,
Udo Becker, 1994, Element Books Ltd., Richard L. Gregory, 1987, Oxford Univer- Wordsworth Editions Ltd., Hertfordshire,
Shaftsbury, Dorset sity Press, Oxford England
The Encyclopedia of Signs and Symbols, The Oxford Guide to Heraldry, Thomas
John Laing and David Wire, 1993, Studio Woodcock and John martin Robinson,
Editions Ltd., London 1988, Oxford University Press, Oxford

156
113, 127, 132, 134, 141, Barthes, Roland 14, 17 122, 128, 130, 147, 152 Constantin I 40
141. 143, 154 apărare barză 113 catastrofă 78, 105 Constantinopol 42, 124
67, 69 apatic 77 Apollo basma (legată la ochi) 60, 77 catolicism, Roman 40,41, conştient 10,11, 141
58, 79, 90, 93, 100, Bast 29, 105 61 conştiinţă 116 copac Bodhi
101, 106, 108, 110, UI, beatitudine 59 cavaler 57, 58 121 copac cosmic 79, 90,
aborigen 21,46-47, 106, 113, 114, 119, 123, 129 bec 144
110, 115 abundenţă 89, Cavaler Negru 57 102.
apoticar 130 Arabia 80, 99 Behemoth 127 ceas de buzunar 151 117, 118
93, 103, 108, Arachne 115 arc 26, 58, Belgia 54 ceaţă 89, 94 copaci cu frunze căzătoare
116, 118, 120, 121, 145 73 arcul victoriei 145 Bellerphon 127, 130, 134 celţ'i 45, 53, 62,66,69, 81, 118, 119
Achille 58 Acropole 54, Arhanghelul Gabriel 122 Benin 105 94,98, 100, 102, 103, 104, copii în codru 49, 61
118 Adam şi Eva 78 arhetipuri 10, 11, 83, 139,
adevăr 29,41,49,87,94, Benjamin, tribul lui 100 105, 107, 108, 110, 111, corb 111
140, 140-141, 147, 149 Bennu 134 113, 114, 115, 119, 120, corb 37, 111, 140
112, 121, 122, 141, 152 arhetipuri universale 10, 11
Aeneas 125 berbec 29,35,71, 105 121, 124 coroană 37, 38, 49, 56, 57
arhetipuri 10, 11, 83, 139, Berbec 57,58, 70, 71, 100, centaur 73 Coroană de Spini 39, 53,
aer 24, 29, 70-73, 75, 78, 140, 140-141, 147, 149
79,95, 141 104, 105, 111 Berne, cer 10,25,89, 135 105
arhitectul universului Elveţia 98 bestia cerb 100 corp 108
Aesculapius 105, 106 (Dumnezeu) 76
Africa 8, 50, 90, 91, 94, 99, Apocalipsei 87 bijuterie Cerberius 1-5, 127, 130 corp omenesc 43, 70, 86,
Ariadne 131 arian 62 Borax 67 birocratic 152 cerc 8, 11, 18,24,25,36, 89, 96-97, 149
101, 102, 105, 106, 107, arici 102 Aristotel 86
110, 111, 112, 114, 115, bivol 21,43 Bizanţ 36,42, 39,45,56,62,63,76, 81, cosaş 116
armată 49, 57-59, 119 110, 122 bizon vezi bivol 83, 86, 87, 92, 141, 142 cosmos 22, 24, 27, 36, 43,
125 arme heraldice ale
Afrikaaner bogăţie 69,69,86,98, 102, cercul yin-yang 10,21,25, 81,82,83,86, 96, 107,
coroanei britanice 49, 108, 123 51,78 125, 143
Weerstandsbeweging 53,56 armonie 34, 72,
(A.W.B.) 62 Afro- bombă cu efect întârziat Ceres 33,62,95, 103, 116, costume 50
85, 87, 93, 155 123, 125 coţofană 113
american 63 afrodisiac 116 105, 120
Aphrodita 60, 73, 98, 101, bonetă de bucătar şef 59 ceruri 104 crab 71
armonie arhitecturală 86 Boreas 95 cetate 148 creaţie 8, 25, 26, 27, 73, 76,
103, 107, 108, 109, 111, armonie cosmică 24, 26, 44
113, 114, 120, 121, 122, Bosch, Hieronymous 6 Cezanne, Paul 120 78, 83, 86, 144; a vieţii
artă dramatică 50 artele botez 38,40, 109, 110 Chagall, Marc 15 (lotus) 24, 43; cele şapte
123 32,33 Artemis (zeiţă
Aglaea 60 bou 37, 103 Brahm 26 chakkar 28 zile ale 34; de apă 79, 91,
greacă) 58, Brahma 26,27, 90, 112, 113 chakra 22, 24, 83 97, 103, 112, 115, 144,
Agni 27,62, 103, 105 62,69,91, 98, 100, 104,
agricultura 103, 125 Britannia 33 broască 67, Charybdis 127, 132 155
105, 115, 116, 121, 122, 107 broască râioasă 67 chei încrucişate 57 creaturi de aer 134-135
ahitnsa 28 128. vezi şi Diana
akedah 35 broască ţestoasă 78, 95, 107 cheie 149, 150 creaturi marine 106-109
asirian 59, 121, 129, 137 bubuitură de tunet 8, 32, 45, China 8, 9, 23, 52, 54, 55, creaturi terestre 128-131
alb 10, 17, 89, 95, 101, 104, Astarte 91, 112, 119
111, 113, 147 57,81,89,94,99,103, 58, 62,74, 76, 78, 80,81, creier ars 153
Astraea, vezi inocenţă 109, 110, 119 82 86, 87, 93, 94, 95, 96, creştinism 8, 10, 36-41,21,
albastru-verzui 74 astrologie 9, 70-74, 90, 91,
algebra 85 bucurie 79, 86, 128 97, 98, 100, 101, 102, 104, 23, 33, 35, 42, 53, 54, 56,
92 Buddha 8,21,22,23, 24, 105, 107, 108, 109, 110, 57, 58, 59, 60, 62, 66, 69,
albină 61, 116 astronomie 90, 91 asul de
alchimie 9, 10,34, 65, 70, 27, 36, 74, 83, 87, 98, 99, 111, 112, 113, 114, 115, 82, 85, 86, 87; nativ 90,
Sceptre 78 atenieni 32, 33, 100, 101, 108, 121 116, 117, 118, 119, 120, 91, 92. 93, 94, 95, 98, 99,
11,75,76,85, 86,90,91, 116 Athena
91,98, 111, 113, 117, 122, Buddha, mâna lui 22; inima 121, 122, 123, 124, 125, 100, 101, 102, 103, 104,
32,33,56,58,61, lui, 62. budism 8,21,22- 128, 129, 134, 135 105, 106, 107,018, 109,
130 110, 111, 115, 118, 120,
alfa şi omega 85 25, 27,28, ching 151,78,82 110, 111, 112, 113, 114,
136 4 1 ,58 , 62 , 82,83,87,94, chiparos 38 115, 116, 117, 118, 119,
alfabete 65, 84-85; grecesc atribute 61 Attis 118, 125
85; roman 85; fenician 84 98,99, 100, 101, 102, 103, chiron 73 120, 121, 122, 123, 124,
augur 102 aum vezi om aur 104, 105, 108, 109, 112, chorten 24 125, 128, 129, 130, 132,
aligator 106 38, 81,90, 124 aură
Allah 42, 93, 122; puterea 114, 117, 121, 129,35 ciclul vieţii 22, 35, 37, 68, 134, 135, 141, 142, 146,
21,22,36,37,38 Australia bufniţă 33,49, 61, 85, 110 89, 91,'95, 125, 141, 151 147, 150, 151
lui, 58; mânia lui, 90 8, 46, 47, 55, 68,
Altar 40 bufniţa Atenei 49, 61 cimpoaie 53 creştinism coptic 29
106, 110, 115 bufniţa din Wisdom 49,61 Cina cea de taină 40, 41, 87 Cricket, Jiming 116
ambiguitate 32 autoritate 11,56, 57, 59, caduceus 33, 66, 91 câine ciocan şi nicovală 62 crin 36,38, 56, 122
America Centrală 99, 101 82,98 105 cal 57, 77, 104, 152 cal ciocanul lui Thor 45, 62 crizantemă 95, 123
amerindieni 16,21,24,43, aventură 143 aviditate, de mare 107 călătorii Circe 69, 110, 132 crocodil 106
44,47, 50, 87, 90, 91, 94, lăcomie 61,98, (norocoase) 23, 32, circumcizie 50 Cronos 92, 104, 11. 151
98, 100, 101, 102, 103, 100, 101, 102, 107, 155 109 ciupercă 125
106, 107, 108, 109, 110, Cross Fitchy 39
axis mundi 8,23,24,31, căldură 79, 90 caligrafie 42 ciupercă otrăvitoare 125 cruce 39,40, 41, 57,69,
111, 113, 114, 115, 116, 50, 57, 58, 82, 89, 90, calumet 43 cămilă 60,99
119, 125, 140 vezi: triburi clepsidră 60, 151 82,92
117, 143 azteci 87, Campanie de Dezarmare Clovis, Regele francilor 56 cruce arzândă 63
individuale 99, 101, 109, Nucleară (CNDE) 63
Amsterdam, Olanda 56 Clytie 123 cruce celtică 36, 39
114 Ba 29 babilonieni cangur 21, 46 canopie coadă de mătură 66,67 cruce creştină 118, 119, 125
amuletele 78 32, 34, 35, 33, 21,25, 42 cap 97 căpcăun
ananas 120 cocor 8 cruce malteză 59
36,41,91,93, 102, 108, 100, 102-103, 111, cocoş 54, 114 crucea păstorului 39
Ananta 134 112, 115, 117, 118, 119, 121
anarhie 63 Cod internaţional de drapele crucea tau 29, 30, 45, 85
120, 129, 132, 137 capra 66, 73, 104 Capricorn 19 crucificarea 38,40, 113,
ancoră 59, 81 Bacchus 95, 98, 101, 103, 70, 73, 132, 134 caracatiţă
Androgyne 10, 65, 75, 85, Codul Morse 19 114, 119
104, 105, 121, 122, 125, 109 cariatidă a universului coif 57 crucifix 8,21,39,41, 146
86 131 107 caritate 60, 108, 113,
anima 11 coiot 101, 140 culori 17
baghete (tarot) 77-79 122 carnivori 53 cărţi de joc comete 91 cultură caldeeană 40, 117
animale, domestice 103-105 Balanţa 70, 72 balaur 65, 79 casă 149 castitate 10, compas 141 cultura caribiană 101,107
animale, sălbatice 98-102 127, 135 balaur înaripat 32, 58, 99; voal computere 19 cultura germană 90, 94, 118,
ankh 29 128 balenă 107 bani pe de 37, 38,60, 103, 113, comunism 62 119
anonimat 85 copaci 146 Comunitatea Amish (S. cultură maya 82, 99, 102,
anotimpuri 51, 62, 79, 81,
Pennsylvania, USA) 121 109, 114
86, 89, 95
comuniune 43, 47 culturi siberiene 98, 125
Anticrist 129, 135
con de pin 121 cumpătare 61
Anubis 105
apă 10,23,24,29,32,34, concentrare 42 cunoaştere 22, 24, 32, 49,
70-73,75,89,81, 82,91, condiţie umană 108,115 73, 79,94, 100, 106, 118,
93,95, 104, 107-109, 112, conducere 72, 98 125, 141, 152
confucianism 25 cupe (cărţi de joc) 79
Confucius 7 Cupidon58, 78, 101, 122,
140, 142

157
cupru 91 49, 51, 58, 90, 91, 123 104 113, 116, 118, 119, 120, învăţa 27, 30, 33,61
curaj 28, 39, 43, 74, 79, 98, drapelul confederaţiei 51 generozitate 10, 17,61, 89, 121, 122, 128, 129, 141, involuţie 73, 81
103, 104, 105, 108, 110, dreptate 49, 60, 56, 72, 77, 127, 128 142, 150, 152; agonia lui Iona 107,108
113, 114, 116 110, 182 druizi 9,21,45, Germania 16, 17 85; sângele şi trupul 39, ipocrizie 101, 102
curcan 114 119, 121, ghinda 121 40,41,76, 121, 122, 124; iris 93, 122
curcubeu 87,89,93, 122, 124 ghinion 39, 110, 1 1 1 , 113 linţoliul de înmormântare Irlanda 39. 51,53,54,56,
149 dualism 33 dualitate 71, 86 Golgotă; cruce şi stâncă 40 40; compasiune 93, 116; 102 Ishtar 91, 102, 108,
curiozitate 144 cutie închisă Dumnezeu 10, 33, 35, 36, Good Shepherd 39, 104 dualitate 40; credinţă şi 112,
152 Cybele 98, 118, 119, 42, 66, 76, 85, 87, 93, 98, gorgoni 136 virtute 119; monograma 115, 119
120, 110, 149 durere 53, 92 Graal, sfântul 41,57 40; patima 57, 114, 123, Isis 29, 30,31,91, 103,
125 echilibru 60, 75, 77, 86, 96, graţie 104, 113, 118, 122 146, prezenţa 110; 108, 111, 114, 115 Islam
Dagon 125, 132 Dali, 103 echilibru 60, 75, 77, grâu 30, 125, 145 învierea 76,'95, 107, 125, 21,23,36,41,42, 58,
Salvador 143 darkness 23, 86, 96, Greco-romani 32-33, 7, 8, 129, 134; sacrificiul 21, 62,81,87,90,91,93,99,
25, 26, 79, 89, 91, 102, 105, 103 21, 30, 35, 36,40, 50, 54, 38,39,40,41, 121; 103, 104, 105, 112, 114,
107 de Saussure Ferdinand Egida 136 57,58,60,61,62,65,69, Mântuitor 108; unitatea 121, 122, 132, 152
12, eliberare 143, 149, 150 71,72,73,84,85, 86, 87, albă 40; Islanda 154 Istanbul 42,
13 emblemă de nuntă 135 90, 91, ,92,93,94, 95,95, Ioana d'Arc 49, 61 124 iudaism 8,21,33-
degetele de la 142 degeţel- emblemă papală 57, 149 98,99, 100, 101, 103, iluminare 40, 57, 90, 98, 35,36,
roşu 124 delfin 108 embleme naţionale 16,49, 104, 105, 106, 107, 108, 110, 142, 149 imortalitate 37,40,41, 69, 82, 86, 87,
Demeter 33, 72, 95, 103, 52-55, 141 109, 110, 111, 112, 113, 29, 62, 69, 102, 93.94, 101, 104, 105,
116, 123, 125 demiurg embleme politice 62-63 114, 115, 116, 118, 119, 106, 107, 112, 115, 116, 108, 110, 111, 112, 113,
106, 111 demnitate 23, 99, emoţii pozitive 142 120, 121, 122, 123, 125, 117, 118, 119, 120, 121, 116, 117, 118, 119, 121,
108 demoni 136-137 energie/forţă creatoare 25, 127, 128, 129, 130, 131, 124, 125, 134, 135, 145 132, 137, 149
devorator de copii 137 36, 62,71 81, 83, 86, 90, 133, 134, 136, 137, 140, începuturi 71, 90, 115, 147, izolare 154
dezastre naturale 106, 130 91,94, 108, 144 energie 141, 142, 145, 146, 147, 151 jaguar 99
dharma 22, 24, 25 dharma cosmică 106 energii divine 149, 150,151, 152 înclinaţie 77 Bible 132 jainism 27, 28, 62
chakra 22, 23, 87 diamant (masculin şi greier 116 greşeală 100, inconştient colectiv 10, 11, Japonia 23, 24, 25,51,52,
79 Diana 42,58,69,91, feminin) 68, 94 erbonist 131 grifon 129 gryphon, 12, 139, 140, 149 58,68,87,90,91,93,94,
100, 68 erezie 107, 115 ergos vezi grifon Hades 57, 104, inconştientul 11, 12, 91, 99, 98, 101, 102, 103, 104,
105, 115, 116, 121, 122, corporat 17 Familia sfântă 105, 130 halucinogen 68, 108, 130, 133, 140, 141, 107, 108, 110, 111, 112,
128dice 87,95, 146 37 faţă zâmbitoare 142 69 haos 102, 106, 124, 130, 143, 147, 147, 148, 149, 114, 115, 116, 118, 121,
vezi fenicieni 33,84,91, 105, 134, 141, 147, 149, 150 150, 152, 154, 155 123, 124, 129, 135, 137,
Artemis digitalină 124 117, 119 harfă 34, 53, 56 încrâncenare 154 Incubus 149
diligentă 108, 116 dinastie fenix chinez 8, 134, 135 harfa lui David 34 Harper's 66-67, 102 îndeplinire 77, jertfire de sine (sacrificiu de
otomană 42, 124 dinţi 97 fenix vestic 72, 110, 127, Weekly 63,99 hathor 103, 87, 91 India 23, 24, 26, 28, sine) 61,77, 101, 103,
Dionysous95, 98, 101, 103, 134 fericire 8, 108, 111 Hecate 91, 105, 33, 42, 55, 79, 80, 87, 94, 113, 114
104, 105, 121, 122, 125, 17,69,77,79, 149 hexagrams koua 65, 66, 99, judecată divină 36
145 86, 99, 100, 102, 104, 78, 106, 116, 118 Jung, Cari Gustav 10, 11,
direcţie 147, 153 123, 125, 135, 142, 149 82 individualizare 139, 147 12, 14,82,83, 128, 139,
direcţii/puncte cardinale 24, fericire conjugală/căsătorie Helios 62,90, 119 Hera Indra 23, 27, 58, 62, 90, 94, 140, 149
51, 62, 70, 79, 81, 83, 86 115, 121 62,71,79, 93,98, 99, 103, 105, 110 Iunona 93, 98, 112, 113,
disc solar 30, 31, 62, 81 fermitate/Fortitudo (virtute 112, 113, 119, 120, 122, îndrăgostiţi 52, 78 îndurare 119, 120, 122, 137
disc solar înaripat 31 cardinală) 51, ,57, 60 137 i 22, 142 industrie Jupiter 32, 36, 60, 70, 71,
disciplină 28, 100 floarea-soarelui 77, 123 Heracles 71,72,73 cooperativă 116 inel de 73,90, 92, 93. 94, 101,
discriminare 72 distrugere fluture 115 forţă 27, 29, 39, heraldică 16,39,49, 56, 57, logodnă 142 inexactitate 105, 110, 111, 113, 115,
26, 43, 66, 73, 43, 52, 57, 58, 59, 90,98, 110, 114, 116, 123 înfaţăşări 17, 18, 119, 121, 140, 145 vezi
97, 101, 102, 104, 106, 78, 86, 97, 98, 99, 103, 122, 125, 128, 130 65, 81-82 infern 9, 10, 99, Zeus
115, 128, 136, 153, 155 104-105, 118, 119, 129 Hercule 127,141 100, 101, Kabala 9, 33, 34, 35, 86,
divina perfecţiune 87 francmasonerie 9, 65, 76, hermafroditism 72,75,91, 104, 105, 107, 110, 112, 87, 118, 132
divina proporţie 86 divina 122 Franţa 96 Hermes 33, 86,91, 96, 114, 119, 130, 134, 136 Kachina, păpuşa 44
protecţie 58 divina radianţă 49,54,56,61,87, 101, infinit 56,62,77, 81, 134 Kandinsky, Vasilii 11
36,40,41, 114, 122 Freyja 101, 105, 105, 106, 140 îngâmfare 66, 100 Klee, Paul 11
76 divinaţie 9, 65, 77, 78- 110, 120, Hidra 127, 134, 141 îngeri păzitori 36, 69, 109 labirint 109
80, 124 hieroglife 8, 9, 65, 84, 94 îngeri 36,37,38, 155 labirint 147
86, 104 divinitate Frege Gothlob 13 Freud himeră 127, 130 inocenţă 40, 49, 61,85, 89, lalea 124
38,42,81,86,87, Sigismund 11, 12, 15, hinduism 8, 10,21, 22,23, 147; ameninţare 66; lamia 127, 137
91, 119, 121 divinul 139, 143, 150 24, 25, 26-27, 28, 36, 40, Astreci 72, 104, 112, 124, lance 32, 57
adevăr 94 dodo 112 doi, frigian 120, 125 41,48, 62, 81,83, 86, 87, 143 lebădă 113
numeral 86 domesticity fruct 120-121 90, 94, 98, 99, 100, 102, insecte 115-116 înşelător lege cosmică 87, 115
105, 107 dominanţă, frunza de arţar a Canadei 52 103, 104, 105, 106, 107, 153 înşelătorie 101, 105, Legea Budistă 21, 22, 24
dominare 25, 57 Don fulger 8, 32, 45, 57, 58, 74, 108, 109, 110, 111, 112, 106, legile cunoaşterii 108, 120
Quijote 141 dorinţă 81, 89, 119 113, 115, 116, 118, 121, 113,152 lenevie 99, 100, 104, 109
58,61,67, 100, 101, fum 43, 45 127, 134, 135 inspiraţie 86, 108, 144 Leo Belgicus 54
103, 104, 105, 110, 114, funda AIDS 16-17, 17 Hitler, Adolf 16, 17,49,57, integritate 77, 82 intelect leu 29,39,51,54,56,72,
131, 135, 139 dosire 152 funeralii 40,41, 119 funie 59,62 homar 146 Horus 71,79,90,91 înţelepciune 89.95, 98, 110, 128, 129
Dracula 137 dragon 8, 106 Furia 127, !37 furtuni (ochiul lui) 29, 30, 22, 23, 26, 27, Leul 70, 72, 74
10,74,75, 107- 32,45, 116 Galtires din 90. 110 30,31,32,33,34,36,58, leul heraldic 39, 54
109, 112, 127, 128 dragon Amsterdam 56 games 78-80 Ianus 32, 86, 149, 150 61,73,74, 86,91, 97, 98, leviathan 106, 127, 132,
fly 116 dragonii din Ganesha 8, 27, 62, 99, 102 iarnă 74, 79, 95, 101 99, 100, 101, 102, 106, 134
Apocalips 66 dragoste 13, Garuda, pasărea 10, 127, identitate ancestrală 47 107, 110, 111, 121, 122, Levi-Strauss, Claude 14
55,60,79, 82, 134, 135 gâtlej 114 iederă 125 134 libertate 23,95, 108, 117,
96, 104, 108, 109, 111, Gauguin, Paul 14 iepure 36,95, 101, 110, 140 inteligenţă 82, 86, 90, 99, 125, 143,154
112, 113, 120, 122, 140, geamantan 153 Gemeni iertare 124 100, 102, 104, 141 Liberty Belle 52 Liliac
142 drapele naţionale 70,71,76,77,86, ignoranţă 49, 102, 103 lisus interpret de vise 44 102 liliac 102 linie
16,42, Hr'istos 10, 21, 23, 35, Interpretarea viselor (Freud) orizontală 82 linie
36,37,38,39,40,41,62, 11, 12 verticală 82 linii 25.
76, 85, 93, 99, 100, 103, înviere 24, 29, 35, 40, 67, 78, 82 linişte 106, 121,
104, 105, 108, 109. 110, 90,91,98, 102, 107, 109, 122 Liturgh Neagră 66
112, 113, 114, 115, 116, locuri sacre 45, 46
122, 135

158
loialitate 100, 105 matematică 82, 85 Noble Eighfold Path 22, 23 păzitori 128, 129, 134, 135, pumn încleştat 63
Loki 140 maternitate 31. 98, 103, 111, nobleţe 56,57, 116, 123 150 punţi/poduri 150 purificare
longevitate 8, 86, 87, 99, 114 Noe 37, 111, 121 Pazuzu 137 Pegas 104, 31,45, 50, 56,
101, 102, 107, 111, 112, mătrăgună 69 Maturitatea nori 89, 93 127. 130. 134, 93, 111, 112, 118, 141,
113, 118, 123, 124, 125, 32, 58 Mecca 42, 48 noroc 24, 27, 62, 69, 74, 79, 136 Peirce Charles 145 puritate 10, 17, 24,
128 , lotus medicină 36, 68, 69 86,93, 99, 101, 102, 106- Sanders 12, 36, 37,
21,22,24,30,56,87, meditaţie 22, 24, 28, 83, 109, 113, 114, 115, 116, 13 38,40, 57, 100, 104, 113,
95 lumânare/candelă 40, 107, 113, 123 melc 109 123, 142, 146 pelerinaj 109,119 pelican 114, 116, 121, 122, 127,
41, menorah (sfeşnic cu 7 braţe) notaţie muzicală 18.19 111, 113 pentagrame 8, 66, 128, 147 putere 27, 29,
153 lumină 25, 26, 40, 56, 34, 87 Mercur 33, nouă, numeral 87 70, 86 pentagrame magice 32, 36, 58,
58, 70,71,72, 75, nuditate 143 77, 78, 67. 73, 86, 99, 100, 107,
79,89,90, 100. 106, 112, 79,86,87,91,96, 101, număr ceresc (9) 87 numere 79 perfecţiune 10, 18, 56, 110, 133
113, 114, 122, 142, 149 105, 106, 140 mesageri 65, 86-87 numere cosmice 65, putere cerească 87 putere
Luna 8, 10, 25, 26, 29, 30, divini 8, 36, 43, 82, 87, 96 numerologie 9, 70,75,81, 83,85,87, solară 10, 29, 31, 36,
34,45, 51,62, 66, 67,68, 44, 66, 91,102, 104, 108, 86, 87 oaie 104 oameni ca 113, 117, 122 39, 56,57,58,62,71.75,
69,70.71,75,80,81,86, 110, 111. 116 microcosmos 70, pericol 59,97, 104, 105, 89, 129, 135 vezi simbo
87, 89, 91,95,98, 99. miel 21,40,89,95, 104 87, 90, 96 obelisc 31 114, 115, 155 luri solare masculine,
101, 104, 109, 112, 116, mielul Domnului 40,104 obiceiuri de Crăciun 114, Persia 90, 99, 112, 117, 124 soare
118, 124. 128, 141 luna în Minerva 32,33,57.58, 111. 118, 125 persoană 139, 141, 143. putere temporală 23, 25, 28,
creştere 42; 26, 30, 116, 118, 120 obstacole 27, 154 oceanic 149, 152 58, 80 puteri
38.42, 58,69,71, 91, minoaic 33, 109 90, 91, 115 ochi (al treilea) Peşti 32, 79, 73, 108 Pică supranaturale 43, 44,
103, 135, 146 Minotaur 8, 131, 147 22, 26, 66 octogon 78, 87 (tarot) 77, 78, 79 picturi pe 47, 15; puteri
lup 100 mişcare antisclavagistă 52 ocult 31, 65, 81, 86 ocupaţii nisip, Navajo 44 picturi tămăduitoare 33, 44,
lupta dintre forţe opuse 79, mişcare Musulmană Neagră 59 Odiseii 152 Odin 90, 93, rupestre 8, 46-47 pieptene 47, 74, 99, 105, 110, 128
în biserică 80 luptător 79, 63 mişcarea drepturilor 100, 104, 110, 28, 133 piersic 117, 121 Ra(zeul Soarelui) 29,31,
98, 100 mac 123 civile 111, 118, 125 Om piramidă 31 pisică 29, 67, 90, 103, 110, 116, 119
macrocosmos celest 70, 87, 63 21,25,27,58 om cosmic 9, 105 vezi şi răbdare 99, 103, 104
90,96 mişcarea Puterii Negre 63 65, 70, 36, 96 om zodiacal pisica neagră pisică rai 10,23,25,27,42,51,
măgar 37, 63, 104 Magi mister 81,93, 149, 150 65, 70 onestitate 82, 103, neagră 67, 69, 105 70; lumina 40 ramură de
37,38 magic 65-69; cerc Mithra 90,123 mitologia 114 opera din Sydney 55 vezi şi pisică Pitagora 70, laur 145 ramură de măslin
magic scandinavă 32, Opinicus 129 orbire 110 85, 86, 87 planete 9, 34, 37. 52,
69, 81; filtre magice 68, 45, 87,90,93,94,98, Orion 72, 105, 115 70, 89 plângere 118 plante 60,62
69; puteri magice 33, 34, 100, 101, 102, 103, 104, decorarea trupului 49, 50 68, 124-125 ploaie 43, 58, răsplata secerei 145 râvnă
67,86, 102. 124 vezi 105, 110, 111, 113, 114, Osiris 9,29 ,30,31,39 ,90, 74, 93, 99, 67. 100 război 32, 50, 51,
magician, magie albă, 117, 118, 119, 120, 121, 103, 106, 108, 125 oval 101, 107, 109, 112, 148 57,58,
vicanism magician 58, 67, 124, 125, 132 152 Pa Kua 9, 65, 78 păcat Plop 119 79, 98, 105, 111, 112,
69, 77, Mitologice 14 39,53,57, 106, 107, Pluto 57,72,92, 104 poartă 114,128,137 răzbunare
140 mitră episcopală 41 109 149 Polinezia 106, 110 129, 137 rea-credinţă 66,
magie albă 68-69 magic moară de vânt 141 păcate capitale 87 pace 29, pomi 11,45, 68, 89, 117- 74, 100,
neagră 62 Magrittc Rene 15 moarte 11,38,40,43,45, 33, 37, 43, 62, 63, 119 Pomul cunoaşterii 101, 106 reciclare 96
maimuţă 74, 99 57, 58, 59, 69, 72, 79, 86, 111, 118, 119, 120, 121, 78, 89, recoltă 69, 125, 141
maimuţă/pavian 30, 31 87,90-92, 95, 101, 102-3, 124, 125, 135, 145, 147 117, 118, 126 Pomul regalitate 17, 38, 56, 56-57,
makara 134 mamă divină 104, 106, 107, 110, 111, păgânism 8, 39, 40, 45, 66, vieţii 8, 37, 38, 77, 98, 99, 110, 112
30 Mamă, Marea Mamă 68, 113, 121, 122, 123, 127, 68,69, 104, 118, 124 86, 87, 89, 100, 101, 112, regn natural 8, 50, 84, 89
69, 115, 116, 136, 147 130, 136, 137, 141, 142, păianjen 109, 115, 155 114, 117, 118, 119, 120, religie mithraică 36, 103,
Mandala 11,24,81,83,87, 149, 151, 155 pâine şi vin consacrate 40, 121, 129, 135 117, 123 renaştere 30,
147 Moartea 151 41 popă 49, 56, 57 porc 161, 31,40, 41. 87,
mandorla 37, 93 mândrie modestie 152 palmier 35, 117, 119 Pan 103 porc mistreţ 103 92, 101, 102, 106, 108,
54, 98, 110, 112 mânia Mohamed 95, 104, 105, 73, 104, 105, 131, 132 porumbel 21,36, 37, 60 109, 110, 115, 118, 122,
zeilor 8, 89,91, 93, 112, 121, 122 Pandora 152 panglica AIDS Poseidon 32, 103, 104, 107, 125, 141, 144, 151 reptile
94 Moise 33, 34 16-17, 17 pântece 81,86, 108, 133 106-107 revelaţie spirituală
manipulare 154 mantie (a moluşte 109 108, 109 Pantere Negre 63 potcoavă de cal 146 24, 94 rituri de iniţiere 50,
fecioarei Măria) mon badge (Japonia) 123, pânză de păianjen 115 potenţial 24, 86, 87, 120. 94, 150 roată 22, 25 roata
37,38 mântuire 41, 59, 124 păpuşă de paie 125 parasol 121, 144, 147 de rugăciune budistă
108, 120, Mondrian, Piet 11 23, 25, 148 Partid potir 79 21, 22,24,25 Roată şi
121, 124, 156 mortalitate 151 Democratic (S. 4) 63, Pnapus 104. 121 primăvară Lege 22, 23, 27 Roată şi
MaoTze-Dun 16-17 mosc 42 64 Partid Republican (SU) 71, 74, 79, 95 principiu viaţă 22, 23, 62 Roca Ayers
măr 120 motiv cosmic (şah) 80 63, masculin 79, 94, 46 roller coaster 153 Roma
Marele Zid din China 54-55 mudra 22, 23 Myollmir 45, 99 111, 122 profeţie 111, 100, 102 rozariu 41 Rozeta
margaretă 124 Măria, 94 nagas 8, 10, 127, 134, Pasărea Bucuriei 114 1!3, 114, 116, Stone 84
Fecioara 36, 37, 38, 135 naiadă 133 nalbă de pasărea-fulger 21,43,50, 121prosperitate 87, 101, Rosicrucianism/Crucea
41,42,56,72,76,87,91, grădină 124 Nandin 26,27, 94, 110 102, trandafir 9, 65, 76, 122
93, 104, 108, 109, 111, 103 Naştere 37 Pasărea Vieţii 113 păsări 120, 121, 125, 135 prostie Rudra 58, 94, 103
113, 116, 118, 122, 124, naştere 78, 109, 144, 149 43,85, 110-114, 135 104, 112 protecţie 22, 23, Rushmore, munte 52 Rusia
125, 128, 142, 152 Marte naşterea unui copil 86 pasivitate 25, 86 pătrat 17, 24, 25, 98, 107, 110 S.U.A.
57,58, 70,71,72, Naţiunile Unite 62 Natura, 18, 24, 25, 42, 62, 227,29,30,31.32,34, 51.52,63. 110, 114
79, 87, 92, 96, 100, 104, putere 57, 87; 76, 81-82, 83, 86, 87 36, 38,39, 43,44,45,47, sacrificiu 35, 40, 57, 66,
111, 146 martiriu respect 68; vezi Artemis, patriotism 49, 61, 116 50,57,58, 81,98, 101, 104,121
(sacrificiu) 35, 49, Diana patru elemente ale vieţii 102, 105, 106, 107, 114, sacrificiul lui Isaac 35
58,61, 104, 119, 122 navigator 59 negru 10, 17, (tarot) 77, 78, 79 patru, 115, 118, 121, 125, 128, săgeată 52, 57, 58, 73, 94
masculinitate 10,11,25,26, 89, 101, 111, numeral 77, 81, 86 păun 112 129, 135, 136, 146, 148- Săgetător 58, 70. 73, 74 şah
34.39,56,57,58,62,71- 113, 114 pază 151 149 65, 80 Salamandra 95, 106,
73, 78, 81, 82,96; numere neonazism 62 proteine 49, 59 provocare 127,
impare 86, 98, 92, Neptun 32, 33, 73, 79, 92, 53, 54 prudenţă 27, 102, 130
98, 103, 105, 113, 119, 103, 104, 107, 108, 133 nişă 108, 113, şaman 47,98,99, 100
121, 139, 14 149, 150 noapte 25, 26, 79, 116' puf (de şamanism 43, 47, 58, 94,
măslin 38, 117, 118, 145 85, 91 scai) 53 99, 118
măşti 24,47,49,50, 139

159
sănătate 100, 120, 128 104, 105, 106, 110, 111, Stonehenge 21,45, 81 trichetă 36, 62 114, 116, 128, 129 vigină
sânge 7, 59, 95, 122, 124 113, 115, 123, 124, 125; strămoş, totemic 46 tribal trident 26, 32, 33, 94 70, 72, 74 vikingii 45, 111
sângerare 59 135 50; mitic 68 trifoi 36,41,53,54,79 virgină/virginitate 10, 72,
şapte păcate de moarte 110, simbolism 14, 15 simboluri strângere de mână 142 trifoi, cu patru foi 146 109, 122, 147 vezi castitate,
141 biologice 96 simboluri stres 153 trigrame 51, 78, 82 inocenţă, alb virilitate 58,
şapte, numeral 87, 134 ctonice 10,89, struguri 121, 125 Trimurti 26, 27 103, 100, 104-
sărăcie 104 102, 103, 104, 106, 110, struţ 112 Trinitate (creştină) 36 105, 113, 114 virtuţi 60
sărbătorire 145 127, 135 stup'a 21,23,24,25,27, 83 trinitate hindusă 26, 86 virtuţi cardinale 49, 51, 57,
şarlatan, escroc, şmecher simboluri de identitate 49-63, succes 56, 75, 77, 100, 145 triton 133 60,77,87, 110, 112, vezi
11, 100, 101, 107, 111, 147 succubus 66-67 triunghi 18, 36,41, 75, 82, vitejia, justiţia, prudenţa,
115, 140, 153 simboluri falice 115, 116, 155 suedez 113, 114 83,86,87, 116 vise 10, 11, 12, 106, 115,
şarm 102 simboluri planetare 91-92 suflet 10, 11,25,29,34,40, tun 57 139, 141, 144, 147, 149,
şarpe 32, 66, 67, 72, 78, 99, simboluri sacre 21-47 56, 57, 75, 79, 82, 86, 97, turban 28 150, 151, 152, 154, 155
106, 110, 134 vezi snake simboluri tantrice 11,83 113, 115, 116, 117, 125, Ulise vezi Odiseu Vishnu 23, 26, 27, 62, 87,
set 29, 30, 103, 104, 106, şintoism 24, 25, 62, 114 140, 142, 153, 155 umbrelă 23, 148 98, 103, 104, 107, 108,
115 şapte apariţii (budism) sirenă 133, 136 suliţă 57, 58 umilinţă 99, 101, 104, 116, 121, 134, 135 vitalitate
23, 27, 62 sistem de castă 80, 103 sumerieni 36, 73, 115 124,'152 104, 129, 146 vitejie
şarpe 74,89,95, 106, 128, slăbiciune 116, 119 supărare 79 umori 95, 97 51,57,98, 100, 130 viteză,
134 soare 8, 10, 17, 22, 23, 25, supremaţii albe 62, 63 unicorn 8, 10, 56, 128 velocitate, iuţeală
şase, numeral 86, 87 26,31,34,36,43,45,51, suveranitate putere supremă Union Jack 51 58,99, 100, 104,'l 08, 134
satana 10, 35, 36, 65, 66, 62, 70, 72, 77, 80, 81, 87, 23,29,31,36,39,42,49, unirea cerului cu pământul vitraliu 41 vrăjitoare 66, 67,
67,69,98,99, 100, 101, 89, 90, 95, 98, 99, 100, 91, 110, 129 Tablele 29, 39, 76, 90, 93, 94, 97 68, 69,
102, 103, 104, 105, 106, 103, 106, 110, 111, 112, decalogului 21, 33, unitate (dintre Dumnezeu şi 93, 100, 101, 102, 110,
110, 111, 113, 114, 115, 113, 115, 116, 117, 118, 34 omenire) 28, 35, 56, 62, 130, 146
128, 130, 135 119, 123, 124, 129, 132, taină 122, 152 Taj Mahal 63, 86, 87 vrăjitorie 66-67
satanism 65, 66-67 134, 135, 141, 142, 144, 42, 55 taoism 10, 21, 25, uniunea dintre yin şi yang vulpe 101
satir 131 148 vezi putere solară 86, 87, 94, 128, 135 vultur 9,31, 110, 111 vultur
Saturn 70, 73, 79, 87, 92, simboluri solare mascu 103, 117, 121, 125 univers 8, 29, 43, 44, 65, german 57 Vulturul
104, 111 line, zei solari Tarot 9, 60, 65, 77-78, 79 83, 87 semnificaţie 70, american 52 wiecanism 65,
săvârşire spirituală 87, şoarece 101 şobolan 27, 102 taur 21, 27, 70, 71,94, 103, ordine 81, secrete 86, 90, 68-69 Wittgenstein,
autoritate 25,28,41,43,56, societăţi secrete 9, 65, 76 110 112, 115 Ludwigz 13,
57, 80, întuneric 75, 77, soldaţi britanici 102 solstiţii ţeastă 59, 151 temperament univers transcendent 90 14
91,94, 106, 117, împlinire 9,45, 109, 118, 60,99, 112, universal, erou^ărbat 57, Yahwe 33, 103 Yama 103,
83, putere spirituală 22, 124, 132 soluţie 149 141, 151 90,96 105, 116 Yang 25, 78, 81,
24,28,29, 100, 110 şopârlă 106, 130 spadă tengu 137 unu, numeral 82, 96 82, 86,98,
saxoni 101, 104 (tarot) 77-79 spadă, paloş tentaţie 120, 136, 155, 155 Uranus 73,92 105, 107, 114
scamator (tarot) 77 28, 36, 39,41, testament 79, 82 urs 69, 98 yantras 83
scandinavi 45 49, 51,57,66 Spania 54, tetragramaton 21, 33 Thor uşă 150 Yggdrasil 100, 102, 117
scarabeu 29 80 spânzuratul (tarot) 77 45, 94,98, 102, 103, V de la Victorie 145 Yin 25,78, 82, 86, 98, 105,
scări 49, 60, 72, 77 spaţiu 78, 87 speranţă 59, 104, 105, 117, 119, 121 Valkjrii 93, 100, 113 107
Sceptrul lui Jupiter 32 89, 90, 93, 95, Thot 30,31,84 vacă 27, 30, 103 yoga 27
schelet 151 UI,'114, 116, 122,144, tiară papală 57, triple crown vampir 102, 137 zece, numeral 85, 87 zei
scoică absidiană 23,27, 109 149 of fire 66 vanitate 100, 112, 113, 115, solari 22, 29, 31, 81, 90
scorpii 127, 136 spirală 8, 81 Tibet 24,25, 115, 135 tifon 133 Zeiţa Naturii 30, 68 Zeiţă
Scorpion 70,72,75, 115 spiriduş 131 73, 111, 130, 132 tigru 74, vânturi 45,51,62, 79,93, mamă 91, 102, 103, 115,
scut 32, 51, 58 spirit 25, 43, 76, 79, 80, de 98 timp 22,26, 78, 81,86, 100, 109, 141 119, 120, 123, 125 zeitate
Scylla 132 ascensiune 45, 111, 118 87 vară 74, 79, 95 supremă 21,23,26,
securitate 148-149 Spirit, Marele 43, 110, 111, 93-94, 102 vezi timpuri vârcolac 100, 130 43, 50, 86 vezi religii
SeferTorah 2 1 , 3 4 113, Spirit 108 spirite individuale viitoare Vărsători 70, 73 individuale zero 81, 86
seminţe 86, 120-121 ancestrale 44, 45 spirite toamnă 95 tobă 26,47 Varuna 90, 104, 108, 134 zeu al cerealelor 132 Zeus
semiotici 12, 13, 14, 139 animale 47, 50 spirite tolteci 99, 114 topor 26, vas funerar 45 32,36, 58,60,62,71,
semn 155 ocrotitoare 24, 43, 50 27, 94 Tora34, 108 vâsc 9,69, 119, 124 72, 73, 87, 90, 92, 93, 94,
Sf. Andrei 51, 85 spiritualitate 40, 58, 77, 90, toreador 54 trădare 115, Venus 60,70,71, 72,79, 101, 103, 104, 105, 110,
Sf. Ioan Botezătorul 105, 91, 134 Spiritul sfânt 36, 135 tradiţia arabă 107 87,96,98, 101, 103, 107, 111, 113, 115, 118, 119,
110 37, 108, tradiţie slavă 107, 111 108, 109, 111, 113, 114, 121, 127 vezi Jupiter
Sf Patriciu 51,54 trandafir 122; şi Fecioara 120, 121, 122, 123, sim- zgârcenie 61, 100, 102
Sfânta Treime 21, 36,37, stabilitate 73, 81, 86 stâlp Măria 38, 41, 122 bol planetar 91 zgomot 27, 47 zi
40,41, 54, 56, 57, 82, 86, totemic 47, 49, 50 stâlpul trandafirul Tudor 53, 122 verigi de lanţ 36 25,26,85,87, 110 ziduri
93, 122 bărbierului 49, 59 statul transcendenţă 29, 94, 150 veveriţă 102 148 Zodiac chinezesc 65,
Sfântul Imperiu Roman 57, Israel 34, 112, 121 stea 91 transformare 111, 115, 140 viaţă 11,29,30,33,35, 39, 74,
110 stea de mare 108 Stea şi tranziţie 150 treflă'51,79 40,45,56,67,71,75,79. 98, 100, 101, 103, 104,
Sfinx 8, 29-30, 129 semilună 42 Steagul sud- Trei Graţii (cele) 60 trei, 81,86,89,93,95-98, 105, 114, 128 zodiac
scoică 104 scoarţă corean 51 Steaua numeral 82, 86 100, 106, 109, 112, 113, vestic 65, 69, 70-73,
Shinto Toni 21, 25 Creatorului 34 steaua lui treisprezecelea (al), numeral 115, 117, 118, 121, 122, 97,98 zvastică 8, 27, 45,
Shiva 26, 27, 36, 58, 62, 83, David 34, 86, 87 stejar 9, 87 141, 143, 144, 145 49, 59,
98, 103, 116 117, 119, 121, 124 stele 34, trib Cheyenne 43 trib victorie, de la Samsara 23, 62
shofar 35 45, 62, 70, 89, 91 stele şi Maori 47,90,91, 106 ramura de palmier 35, Stea
sicriu 41,151 dungi 51 vezi aborigen şi semilună 42, şi steag
Sigiliul lui Solomon 34, 82 tribul Arapaho 43 51, şi lance 58, la zaruri
şiism 28 87, 100, 110, 118, 119,
simbol sexual 24, 26, 59, 135, 145
66, 139 vifor, vârtej 62, 81
simbol solar masculin 8, 90, vigilenţă 8, 98, 105, 113,

160
Ghid ilustrat Semnificaţii şi origini
(continuare la coperta din faţă)
n întunecata preistorie, înainte de dezvoltarea limbii ghicit - sunt pline de însemnătate, explorate aici sub forma
vorbite sau scrise, omul a folo sit semne şi simboluri satanismului, vicanismului, alchemiei, al Kabalei, I-Ching şi a
pentru comunicare. Picturile rupestre mai vorbesc Tarotului. De asemenea, sunt discutate sisteme simbolice
astăzi, alături de graiul intuitiv al simbolurilor universale ca zodiacul astrologie, numerele şi alfabetele. Psiho-
adoptat de-a lungul mileniilor şi investit cu o putere şi o logul Cari Jung credea că omul are o memorie inconştientă
spontaneitate care transmit instantaneu sensul lor - oricum, folclorică ce ne leagă de experienţele strămoşilor noştri.
tainic, obscur. Stenografia unui singur semn poate evoca o Simbolurile arhetipale propuse de el apar în visele, fanteziile şi
istorie, o expresie sau o emoţie provocată, să definească o fobiile noastre.
identitate sau să deţină o informaţie ştiinţifică complicată, fără Cu o introducere incisivă, şase capitole detaliate asupra
să ţină seama de limbă sau cultură. însemnătăţii şi originii a sute de simboluri, mai mult de 500 de
Cele mai evidente semne, ca de pildă, săgeţile indicatoare de ilustraţii şi un index referitor la pasajele din carte, acest
direcţie, sunt şi cele mai cunoscute. Simbolurile exprimă însă fascinant volum este un ghid accesibil oricui şi o referire de
concepte mult mai sofisticate, începând cu religia, mitologia şi valoare care oferă cititorului o atractivă privire în limbajul
dezvoltarea culturilor lumii, semnele aparent comune, ca bogat al semnelor şi simbolurilor.
cercurile, crucile şi zvasticile, s-au încărcat de sensuri complexe, Scriitoarea Clare Gibson a editat cărţi în domeniile istoriei,
suprapuse şi uneori contradictorii. Ele pot fi privite ca şi chei mitologiei şi literaturii. A fost crescută în Germania şi Olanda,
istorice şi culturale. a studiat în Kent, Anglia, iar apoi a primit gradaţia Universităţii
Simboluri ca omul universal, pomul vieţii şi mandala, sunt londoneze King's College pentru istoria modernă şi medievală.
comune tuturor culturilor. Simbolismul a găsit o rezonanţă A lucrat ca editor al unei reviste săptămânale de comerţ, ca
particulară în religie, a-şa cum se observă în hieroglifele reprezentanta publicaţiilor unui institut de cercetare binaţional şi
Egiptului antic, în panteoanele greco-romane, în hinduism, în ca editor comisionar la o editură de cărţi ilustrate. În
budism, iudaism şi creştinism, şi de asemenea, în cultura compilarea acestui volum, şi-a expus fondul său multicultural şi
amerindiană, în şamanismul aborigen şi african. vastele sale cunoştinţe de istorie.
Cele mai familiare simboluri de identitate din prezent sunt
logosurile obşteşti şi steagurile naţionale. Devizele heraldice
folosite cândva pentru identificare în bătălii au scăpătat în
braţele regalităţii, nobilimii şi corporaţiilor, pe când totemurile
amerindiene exprimă detalii asupra înrudirii şi istoriei tribale.
Simbolismul este crucial pentru magie şi ocultism, în
instrumentarul cărora intră cozile de mătură, pentagramele
magice şi cărţile de joc, cărţi de
(continuare pe coperta din spate)