Problema 6 Un kg apă, aflat la temperatura t 1=200C, este pus în contact

termic cu o sursă de căldură ( termostat ) aflată la t 0=800C. Să se calculeze: a)cu

cât a variat entropia sistemului total (apă+sursă de căldură ) după stabilirea
echilibrului termic; b) cu cât variază entropia sistemului total dacă apa este pusă
0
mai întâi în contact cu o sursă la t 2=50 C şi apoi în contact cu cea de 80 0C.
J
Căldura specifică a apei este c  4180 kgK ; c) în ce condiţii poate fi încălzită

apa de la t1 la t 0 fără variaţie de entropie?

Rezolvare

a)Variaţia entropiei sistemului apă – sursă este egală cu

suma variaţiilor entropiei apei şi a sursei: ΔS= ΔS a + ΔS S

T0 T
δQ
0
dT T0 J
ΔS a =∫ =mc∫ =mc ln =779 ,
T T 1
T T T1
1
K

Q mc ( T 1 −T 0 ) J
ΔS S = = =−710 .
T0 T 0 K

deoarece temperatura T0 a sursei rămâne constantă, iar Q este căldura cedată

apei. Atunci,
J
ΔS= ΔS a + ΔS S =68 , 7 >0 .
K

Rezultatul obţinut este în conformitate cu principiul doi al termodinamicii (30.11):

procesul realizat fiind ireversibil, entropia sistemului crește.

b) Se calculează în mod analog variaţia entropiei ΔS1 a sistemului apă+

sursa unu, apoi variaţia entropiei ΔS 2 a sistemului apă-sursa doi. Calculând
suma ΔS 1 + ΔS 2 , se determină variaţia entropiei sistemului total. Se obţine

J
ΔS=50 , 4
K .
 c) se observă că utilizarea a două surse micşorează variaţia entropiei.
Rezultă: dacă numărul de surse devine infinit mare, atunci ΔS →0 ,deoarece în
această situație procesul este reversibil.

Sem.5 Electrostatica
N N
E =∑ ⃗
Ei ,
❑
∑ qi , φ=∑ φ i ; E=
−∂ φ
;
U
E= .
⃗ ∮ ⃗E d ⃗s = ε0 ∂r d
i=1 S i=1

kq kq kq
1) r ≥ R ; E= 2 ; φ= r , 0< r ≤ R , E=0 ; φ= R .
r
2kτ
2) 0< r ≤ R , E=0 , r ≥ R ; E= r .
σ
3) E= 2 ε .
0

Pr.1 O bară de lungime l este încărcată uniform cu densitatea liniară a sarcinii τ .

Să se determine intensitatea și potențialul câmpului electrostatic în punctul de pe
axa barei, situat la distanța x0 de la capătul cel mai apropiat al ei.

Rezolvare

dq=τdx ,

dφ=
kdq
dE= 2 ,
x
kdq
x
.]⇒ E=k τ

x0 +l
x +l

x
dx
0

0
k τl
∫ x2 = x ( x +l) ,
0
0

dx x +l
φ=k τ ∫ =¿ k τln 0 . ¿
x0
x x0

Pr.2. Două conductoare rectilinii, paralele , infinit lungi sunt fixate la

distanța d= 10cm unul de altul. Pe conductoare sunt uniform distribuite sarcini
electrice cu densitățile liniare τ 1 =−2 nC/m , τ 2=4 nC/m .
1. Să se calculeze intensitatea câmpului electric în punctul, situat la a = 6cm de
la primul conductor și la b = 8cm de la al doilea.
2. Să se calculeze forța (pe unitatea de lungime) de interacțiune dintre
conductoare.
Rezolvare
1. Fie planul perpendicular pe conductoare , care conține punctul considerat.
Evident, că distanțele d, a, b formează un triunghi dreptunghic, ipotenuza fiind d,
iar punctul considerat - în vârful unghiului drept. Prin urmare, în acest punct
vectorii ⃗E1 și ⃗E2 , orientați în lungul catetelor, sunt reciproc perpendiculari,
E =⃗
⃗ E2 , E=√ E 21+ E22 .
E1 + ⃗
În ultima egalitate se substituie E1 și E2, folosind formula pentru intensitatea
2 kτ
câmpului, generat de un fir infinit lung, E= x . Obținem
2 k τ1 2 2 k τ2 2
E=
√( a )( )
+
b
2V
=10,8 ∙ 10 .
m

❑
2. În baza legii a doua a lui Newton ⃗F 12=−⃗F21 . Să calculăm una din aceste forțe,
fie F12. În toate punctele, ocupate de conductorul al doilea, intensitatea câmpului,
2 k τ1
generat de primul conductor are aceeași valoare, E1= . Intensitatea câmpului
d
reprezintă forța asupra unei sarcini unitare. Atunci, asupra unei unități de lungime
a conductorului al doilea acționează forța
2k τ 1 τ 2 −6
F 12=E 1 τ 2= =1,44 ∙ 10 N .
d

Pr.3 Un semiinel subțire cu raza R este încărcat uniform cu densitatea liniară a

sarcinii τ . Să se determine intensitatea câmpului electrostatic în centrul
semiinelului.
Rezolvare.

E x =0 ; E=E y , dE y =dEcosα .
kdq kτdl

}
dE= = 2 ,
R2 R kτ
kτdl
d E y = 2 sinα ,
⇒d E y = sinα d α ; ⇒
R
R
dl=R d α .
π
kτ
E y=
R 0
∫ sinα d α = kτR (−cosα)∨¿αα =π
=0 =
2 kτ
R
.¿

Pr.4. Un câmp electrostatic este generat de un fir infinit lung , uniforn

încărcat cu densitatea liniară τ =10−10 C/m . Să se calculeze diferența de potential
dintre două puncte, situate la r1 =5cm și r2 =10cm de la fir.

Rezolvare
 2 kτ
Intensitatea câmpului , generat de firul infinit lung E= r , este orientată în lungul
și în sensul pozitiv al axei r, perpendiculare pe fir, și pe care se află punctele r1., r2.
Diferența de potential dintre puncte se calculează în baza relației dintre intensitate
și diferența de potențial,
r2 r2
dr r
φ 1−φ2=∫ Edr =¿∫ 2 kτ =2 kτln 2 =1,24 V . ¿
r1 r1
r r1

Pr. 5. Un electron, situat la distanța r = 3 cm de la o bilă cu raza R =1cm,

începe să se miște spre ea sub acțiunea câmpului, generat de această bilă, încărcată
cu sarcina q= 10-8C. Ce viteză va avea electronul în momentul atingerii suprafeței
bilei?
Rezolvare
Știm că corpurile de formă sferică, încărcate electric generează în exteriorul
său câmp electric, intensitatea și potențialul căruia se calculează ca în cazul sarcinii
punctiforme, doar că distanța până la punctul considerat ce calculează din centrul
sferei.
Vom rezolva problema în baza legii conservării energiei .În poziția sa initială
electronul nu are energie cinetică, Ec =0 , dar are energie potential negativă,
1

−keq
Ep =
1
R+r
În momentul atingerii de bilă electronul are energie energie potentială de
acemenea negativă, dar mai mică decât cea initială,
−keq
Ep =
2
R
2
mv
În această poziție electronul are și energie cinetică, Ec = . În baza legii
2
2
conservării energiei avem
−keq −keq mv 2
= +
R+ r R 2
de unde, după transformări matematice, obținem formula pentru calculul vitezei
v=5 ∙106 m/s .

Pr.6. Un plan infinit este încărcat uniform, cu densitatea superficială a

sarcinii 10-7C/m2. La ce distanță una de alta se află două suprafețe echipotențiale,
potențialele cărora diferă cu 5V ?

Rezolvare
Planul infinit, uniform încărcat generează câmp electric omogen, adică cu
σ
intensitatea constantă, E= . Pentru acest câmp suprafețele echipotențiale
2ε0
reperezintă plane paralele cu planul încărcat , iar relația dintre intensitate și
diferența de potențial este simplă, φ 1−φ2=Ed .

Întroducând în această relație formula pentru intensitate,determinăm distanța cerută

φ1 −φ2
d=2 ε 0 .
σ
Pr.7. Pe două cilindre coaxiale, lungi, cu razele R și 2R sunt uniform distribuite
sarcini electrice cu densitățile superficiale σ1 = + σ, respectiv σ2 = - σ. Să se
determine dependența intensității câmpului de distanța de la axa comună a
cilindrilor , diferența de potential dintre cilindrul interior și punctul cu
coordonata 1,5 R.

Rezolvare.
1) 0< x < R ; E=0.
E=E
2) R ≤ x <2 R ; +¿=
2 kτ 2∙ 2 πRσ R 1 σ
x
= =
4 πε0x ε0x
¿ .
1,5 R 1.5R
−Rσ dx −Rσ
∆ φ=− ∫ E x dx= ∫ = ln 1,5 .
R❑ ε0 R❑ x❑ ε0
Rσ
U = ε ln 1,5.
0

1 2 2k τ
1 2 2k τ R σ R σ
3) x ≥ 2 R . ⃗E =⃗E+¿+⃗E ¿⇒ E= x − x = ε x − ε x .
−¿¿
0 0

Probleme propuse pentru rezolvare

Autori A.Rusu, S.Rusu, Probleme de fizică

Probleme: 150,160,165,189,182,185.