Sunteți pe pagina 1din 7

PROGRESII

COMBINATORICĂ
Progresii aritmetice
 Se numește progresie aritmetică un șir  an n în care fiecare termen
 

începând cu al doilea se obține din cel precedent adunat cu o constantă


numită rație (sau, diferența dintre oricare doi termeni consecutivi este
constantă).
a  an  r,   nN
n1 n  
sau a  a  r ,  nN 

n1
 an  a1  n 1 r - formula termenului general sau an  am   n  m  r
 

 an  am   n  m  r - dacă avem doi termeni, putem afla rația.


 Într-o progresie aritmetică,orice termen începând cu al doilea este medie
aritmetică între termenii alăturați lui: n  n1 n1 /2,    nN /  1
 
 
a  a a
 a,b,c  b   a  c  /2 - relația dintre 3 termeni consecutivi

(a1  an )n [2a1  n 1 r ]n
Suma primilor n termeni: n S  sau Sn 
2 2
Progresii geometrice

b 
 Se numește progresie geometrică un șir n n în care fiecare termen

începând cu al doilea se obține din cel precedent înmulțit cu o constantă


numită rație (sau, câtul oricăror doi termeni consecutivi este constant).
b  bn q,   nN sau b / bn  q,   nN
n1 n1
 bn  b1qn1 - formula termenului general sau bn  bm qnm
 bn / bm  qnm - dacă avem doi termeni, putem afla rația.
 Într-o progresie geometrică, orice termen începând cu al doilea este
medie geometrică între termenii alăturați lui: bn2  bn1bn1,    nN /  1
 a,b,c  b2  a c - relația dintre 3 termeni consecutivi

S  n b  qn 1
1 pt. q 1 și, n 1 q 1 pt. q 1
Suma primilor n termeni: n S b

ARANJAMENTE
 Fie A  
 a , a , a ,..., a 
n  , 1 k  n
 1 2 3

Se numește aranjament de n elemente luate câte k , numărul tuturor


submulțimilor ordonate ale lui A , având fiecare k elemente care se pot
forma cu elementele acesteia.
Ank   n!  , 1 k  n 0 def
 n  k !
An 1
 

PERMUTĂRI
 Fie A  
 a , a , a ,..., a 
n  ,
 1 2 3

Se numește permutare de n elemente a mulțimii A , numărul tuturor


submulțimilor ordonate ale lui A , având fiecare n elemente care se pot
forma cu elementele acesteia.
Pn  Ann  n!123...n , nN def
0!  1
COMBINĂRI
 Fie A  
 a , a , a ,..., a 
n  , 1 k  n
 1 2 3

Se numesc combinări de n elemente luate câte k , numărul tuturor


submulțimilor lui A , având fiecare k elemente care se pot forma cu
elementele acesteia.
Cnk   n!  , 1 k  n , k , nN , 0 def
k! n  k ! C n 1
 Formula combinărilor complementare: Cnk  Cnnk , 0  k  n , k , nN ,
n 0
 Relația de recurență: Cnk  Cnk1 Cnk11 , 1 k  n , k ,nN , n1
Cn0  Cnn 1 C1n  Cnn1  n 2 n2 n n1
Cn  Cn 
2!
Cn3  Cnn3  n  n1 n2  /3! Cn4  Cnn4  n  n1 n2  n3 /4!
BINOMUL LUI NEWTON
n



a  b  Cn0an  C1nan1b  Cn2an2b2 ... Cnnbn



- are n1 termeni

Cno , C1n , Cn2 , ... , Cnn - coeficienți binomiali

T  Cnk ank bk - formula termenului general


k 1

 Dacă a,b 0  T1T2 T3 ...Tk 1Tk Tk 1  ...Tn1

 Rangul celui mai mare termen al dezvoltării este cel mai mic număr
natural k , care verifică inegalitatea Tk  Tk 1
 Pentru a afla termenii fără radicali ai dezvoltării se pune condiția ca
puterile care apar să fie numere întregi.
Cn0 C1n Cn2 ...Cnn 2n

0 1 2 n n
Cn Cn Cn ... 1 Cn 0

Cn0 Cn2 Cn4 ...2n1

C1n Cn3 Cn5 ...2n1

S-ar putea să vă placă și